A constata e una, a veni cu solutii viabile e altceva…

Mediafax

Cioloş: Peste 50% din comunele din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare

Se arata ca:

„Peste 50% din comunele din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare din veniturile proprii, ceea ce are consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale, a afirmat premierul Dacian Cioloş, care a subliniat totodată că în an electoral, Guvernul nu şi-a propus să facă „minuni”.

„La nivelul administraţiei publice locale avem costuri foarte ridicate pentru a menţine administraţii locale ale unor localităţi mici care au capacitate financiară şi instituţională slabă, cu consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din România, în momentul de faţă, nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim de proiecte de investiţii pentru dezvoltare”, a spus Cioloş, luni, în Parlament, la „Ora Premierului”.

Şeful Executivului a atras atenţia şi asupra faptului că programele europene destinate dezvoltării locale se suprapun şi nu sunt utilizate eficient, iar în ceea ce priveşte transferul de fonduri de la bugetul de stat nu sprijină „durabil şi obiectiv” cele mai sărace comunităţi.

„De multe ori, fondul de rezervă al Guvernului este un instrument principal de echilibrare, dar nu pe criterii obiective a nevoilor de finanţare a diferitelor comunităţi locale”, a arătat prim-ministrul.

Dacian Cioloş a amintit că este un an electoral şi de aceea Guvernul nu şi-a propus „să facă minuni” cu reforma administraţiei publice locale.

„Dat fiind faptul că este an electoral, nu ne-am propus să facem minuni cu această reformă, în schimb vrem să punem în dezbatere şi să creem cadru juridic şi oportunităţi pentru a veni cu câteva soluţii la problemele pe care le-am ridicat înainte şi anume faptul că avem multe localităţi de dimensiuni mici care nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile de funcţionare şi să aibă resurse de finanţare pentru investiţii, programe de dezvoltare”, a spus Cioloş.

Premierul a precizat că ia în calcul două variante de rezolvare a acestei situaţii, respectiv prin fuziune voluntară(pe baza criteriilor care ţin de populaţie, distanţa de centru administrativ teritorial etc..) şi o a doua variantă, care poate fi complementară la prima, vizează consolidarea şi stimularea cooperării intercomunale pornind şi de la exemplul grupurilor de acţiune locală care ar putea fi scheletul, baza acestor cooperări intercomunale întărite, mai bine structurate, cooperări care să fie susţinute şi din punct de vedere bugetar mai ales pentru proiecte de investiţii sau pentru proiecte de îmbunătăţirea funcţionării administrative”, a spus prim-ministrul.

Şeful Executivului a mai precizat că procesul de descentralizare va continua, în beneficiul cetăţenilor, şi totodată se vor implementa mecanisme de transparenţă decizionlă şi de participare cetăţenească.”

Premierul Ciolos porneste de la o constatare. O constatare simpla. Problema, in schimb, e una complexa, complicata. Insa eu as face de la bun inceput distinctia intre o reforma administrativa si o chestiune de ordin economic.

O reforma administrativa vizeaza, in principal, cresterea eficientei in ceea ce priveste actul administrativ. O administrare a unei localitati care sa se arate mai eficienta sau pentru a reduce ineficienta. Evident, ne putem gandi la asa ceva. Chestiunea ar fi sa gasim solutia optima. Numai ca aici avem si o alta problema: una de ordin economic si care nu se manifesta doar la noi. In tarile dezvoltate sunt orase mari care nu-si pot acoperi costurile si, pe cale de consecinta, nu se pot intretine singure, ca sa zic asa. Chestiunea principala e legata de ceea ce se produce in localitatea respectiva – deci de productivitatea muncii de acolo – si de variatia costurilor. Mi se pare ca multa lume isi inchipuie ca aceste curbe – productivitatea (productia raporata la numarul de lucratori), costurile medii (costul raportat la productie) – sunt liniare, insa lucrurile nu stau deloc asa. Spre exemplu, productivitatea muncii poate sa scada odata cu cresterea numarului de lucratori, iar costurile medii, de exemplu costul variabil mediu, poate creste odata cu cresterea productiei. De aceea chiar si orase mari, unde se realizeaza un volum mare al productiei la o productivitate mare, se pot afla in situatia de a nu mai face fata costurilor.

Aceste precizari, cred eu, trebuie facute pentru a intelege bine fenomenul. Revenind acum la localitatile mici, comunele de care vorbea Dl. Ciolos, cred ca trebuie mai intai sa vedem ce anume se produce acolo, ca sa putem avea o baza de discutie serioasa. Fondurile europene nu reprezinta neaparat un motor de dezvoltare. In conditiile in care productia de acolo, din respectiva localitate, e in vecinatatea lui zero, fondurile europene se pot transforma in subventii de subzistenta, mai ales in localitatile unde cultura antreprenoriatului reprezinta o terra incongnita.

Citeam pe Wikipedia despre orasul Saginaw, Michigan. Va recomand aceasta lectura, interesanta cred eu. Vom vedea ca la inceputul sec. XX s-au facut in Saginaw, un oras mic, reforme administrative – ceea ce acum s-ar numi descentralizare, pentru cresterea eficientei adminitratiei locale. Prima reforma a fost facuta in 1913, cu ocazia schimbarii Constitutiei Statului Michigan in anul 1908. A doua, in anul 1935, cu efect din 1936. Deci s-au adus imbunatatiri administrative. Insa expansiunea si cresterea economica au fost legate de altceva, si anume de industria de automobile, de implanturile industriale facute acolo de catre General Motors. Interesant este ca in anii ce au urmat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, in statul Michigan s-a adoptat o lege care i-a dezavantajat: s-a facut foarte dificil ca orasele sa-si extinda teritoriul catre asezarile mici din vecinatatea lor, desi acestor orasele mai mici li s-a dat posibilitatea sa furnizeze aceleasi servicii, ca si cum ar fi fost incorporate intr-un oras mare. Consecinta neintentionata a fost ca orasele mici precum Saginaw au inceput sa sufere o scadere a populatiei, oamenii mutandu-se suburbii. Odata cu scaderea populatiei, dar si a implanturilor industriale de acolo, situatia economica si sociala s-a deteriorat – a inceput sa creasca ingrijorator criminalitatea. De unde se vede ca esentiale in cresterea si dezvoltarea acestui orasel au fost implanturile industriale care au permis oamenilor de acolo sa produca subansamble pentru industria auto. Deci a existat o productie acolo. Iar declinul a insemnat deteriorarea conditiilor economice.

Revenind acum la ce spune Dl. Ciolos:

„Şeful Executivului a atras atenţia şi asupra faptului că programele europene destinate dezvoltării locale se suprapun şi nu sunt utilizate eficient, iar în ceea ce priveşte transferul de fonduri de la bugetul de stat nu sprijină „durabil şi obiectiv” cele mai sărace comunităţi.”,

se vede ca nu te poti baza, in ceea ce priveste acoperirea costurilor din surse proprii – ca am inteles ca asta e ideea -, doar pe programe europene si transfer de fonduri de la bugetul de stat. O reforma administrativa ar putea, totusi, sa mareasca eficienta in ceea ce priveste folosirea acestor instrumente. Asta nu inseamna ca e indeajuns. De asemenea, cred ca trebuie aratat ca insuficienta dezvoltare a unei culturi antreprenoriale la noi, mai ales in mediul rural, reprezinta inca o greutate in solutionarea unei asemenea probleme. De aceea combaterea coruptiei, ca sa iau acest exemplu, ar trebui sa fie insotita si de dezvoltarea antreprenoriatului satesc. Avem nevoie de firme in mediul rural, care sa inceapa sa produca, sa puna produsele pe piata si astfel sa inceapa sa se dezvolte. Altminteri banii europeni si cei veniti de la buget risca sa fie cheltuiti intr-un mod cu totul suboptimal. Pe de alta parte, o dezvoltare industriala in mediul urban, presupune o migratie a populatiei din mediul rural in cel urban. De aceea lucrul acesta trebuie echilibrat cu un aport de capital in mediul rural, pentru a sustine o agricultura performanta.

O alta chestiune care trebuie pusa neaparat este dezvoltarea infrastructurii la noi in tara. Aceasta a fost lasata efectiv de izbeliste incepand din 2008, de la inceperea crizei economice. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii (rutiere, navale, aeriene) ar trebui sa fie un obiectiv strategic de prim rang la noi. De observat la Saginaw cate autostrazi majore deservesc aceasta localitate, in numar de 9. Si nu numai!! Uitati-va si la numarul de aeroporturi: doua care sunt principale si alte trei mai mici! In alta ordine de idei: desi un orasel mic – populatie estimata la sub 50.000 locuitori in 2014, uitati-va cate statii de televiziune si de radio avem in Saginaw…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.