Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Panama Papers…

Iata ca a aparut un nou scandal, cel legat de paradisurile fiscale: Panama Papers. Insa el aduce in atentie un lucru de care se stia deja. De exemplu, nu se stia oare de paradisurile fiscale? Eu am vazut la televizor ca sunt precis identificate si, chiar mai mult decat atat, exista evaluari, din cate am inteles, a sumelor de bani depuse acolo, in toate aceste paradisuri fiscale, care variaza, ce-i drept, intre 18,5 si 24 trilioane de $. Lucrurile se stiau de multa vreme. Se poate pune intrebarea: de ce s-au dezvaluit lucruri din paradisul fiscal panamez?

Insa eu cred ca trebuie sa privim cu o anumita circumspectie ce s-a intamplat.

In primul rand, trebuie observat, cred eu, ca nu e vorba de o actiune a Justitiei. Intre altele fie spus paradisurile fiscale nu reprezinta ceva ilegal si nu inseamna ca daca o firma este inregistrata acolo sau daca cineva isi depune banii acolo, aceste lucruri ar fi neaparat ilegale. Deci nu e vorba, spuneam, de o actiune a Justitiei. Ci de scurgeri de informatii de la firma Mossack Fonseca spre un cotidian german: Süddeutsche Zeitung. Se pune intrebarea: in ce scop s-a realizat aceasta scurgere de informatii si de catre cine? Nu stim de catre cine. Scopul nu este clar. Frapeaza cantitatea enorma de informatii: 11,5 milioane de documente intinse pe o perioada de 40 de ani. Fenomenul actual de democratizare a informatiei face ca si oamenii obisnuiti sa mai afle cate ceva. De asemenea, e un material important, zic eu, pentru istorici: cei care se ocupa cu studiul istoriei contemporane ar trebui sa fie fericiti! Insa scopul unei astfel de actiuni nu e deloc clar. Pe langa firme, intlanim sportivi renumiti si, cel mai important, piesa de rezistenta, cum se spune, sefi de state si de guverne cu conturi in Panama.

Totusi, efectul dezvaluirilor, cel putin pana acum, ramane searbad. Doar premierul Islandei, in urma unor viguroase proteste populare, si-a dat demisia, desi nu e deloc clar faptul ca ar fi incalcat legea! Aspectul e unul interesant! In Romania, daca premierul Islandei ar fi primar in anumite localitati ale tarisoarei, oamenii – in ciuda dezvaluirilor si evidentei – l-ar fi votat si a doua, ba chiar si a treia oara! 🙂 Reactii similare celei din Islanda in tari precum Rusia, China, Emiratele Arabe sau Arabia Saudita sunt foarte putin probabile. Nici in restul Europei nu prea vad o asemenea reactie a cetatenilor: sa iasa in strada pentru ca seful de stat sau de guvern are conturi in Panama si sa-i ceara demisia. Deci efectul in plan politic e unul destul de slab…

In al doilea rand trebuie sa ne intrebam in legatura cu legalitatea unei asemenea scurgeri de informatii. O rezolvare pe cale ilegala a contradictiei dintre opacitate si transparenta nu mi se pare de dorit. Secretul bancar trebuie respectat intrucat e un drept al celui ce isi are banii depusi la banca respectiva: sunt banii lui si e dreptul lui de a-si dezvalui conturile sau nu. Insa problema pare a fi alta…

Mie mi se pare ca evaluarea contabila a sumelor depuse in paradisurile fiscale se poate face cat se poate de exact. Spuneam ca dezvaluirile nu reprezinta o actiune a Justitiei. E important, pentru ca o firma privata isi plateste taxele si impozitele catre stat in tara unde isi desfasoara activitatea. Spre exemplu, eu am o parere buna despre Fiscul german. Eu n-as crede ca o firma germana sau, mai general spus, o firma care activeaza legal in Germania nu-si plateste taxele si impozitele catre statul german. Faptul ca un patron german isi deschide o firma si in alta tara decat Germania sau ca are conturi si in alta parte decat in Germania mi se pare un lucru cat se poate de firesc. In caz contrar, prin faptul ca e german, ca are deci aceasta cetatenie, ar fi condamnat sa activeze doar in Germania si sa aiba conturi numai si numai in Germania. Or, acest lucru ar fi monstruos si contraproductiv si ar incalca libertatea economica si libera circulatie a capitalului. Deci faptul ca un om de afaceri german – ca sa raman la acest exemplu, dar poate fi orice om de afaceri din orice alta tara – isi deschide o firma in Panama sau ca are bani in conturile dintr-o banca panameza nu reprezinta un lucru ilegal. Intrebarea care se pune totusi e urmatoarea: daca presupunem activitati ilegale ale unei firme germane pe teritoriul german, in speta evaziune fiscala, ce a pazit atunci Fiscul german? Din moment ce evaluam exact – cu o probabilitate foarte buna – sumele depuse in toate paradisurile fiscale (inteleg ca cel panamez nici nu ar fi cel mai mare), atunci Fiscul din tara respectiva poate determina usor evaziunea fiscala si ii poate trage la raspundere pe evazionisti. Or, povestea cu paradisul fiscal din Panama e de mai bine de 40 de ani… Presupunerea din start a unor activitati ilegale in plasarea capitalurilor in paradisuri fiscale nu mi se pare dreapta, incalcand prezumtia de nevinovatie.

Pe langa contradictia dintre opacitate si transparenta, mai constatam una. Despre ce e vorba? E vorba de cheltuielile din ce in ce mai mari pe care le fac statele, in special in domeniul social, si nevoia sectorului privat de a activa intr-un mediu economic cu taxe si impozite mici, care sa permita capitalului sa lucreze. Daca cineva isi inchipuie ca Panama nu beneficiaza de pe urma libertatii economice si acumularii capitalurilor private, eu cred ca greseste. Iata ce ne spune Wikipedia:

„Panama has the second largest economy in Central America[9] and is also the fastest growing economy and largest per capita consumer in Central America. In 2013, Panama ranked 5th among Latin American countries in terms of the Human Development Index, and 59th in the world.[10] Since 2010, Panama remains the second most competitive economy in Latin America, according to the World Economic Forum‘s Global Competitiveness Index. Covering around 40 percent of its land area, Panama’s jungles are home to an abundance of tropical plants and animals – some of them to be found nowhere else on the planet.[11]

Si mi se pare ca e mai bine decat cum era pe vremea generalului Manuel Noriega… Sa vedem si cum arata Panama City:

Panama City

Panama City

Parca nu arata chiar atat de rau. Nu stiu… dar impresia mea – si ma intristeaza lucrul asta – este ca parca am incepe sa plangem dupa regimuri de dictatura, dupa dictatori… Ma intristeaza si ma nelinisteste o asemenea tendinta negativa! Si e si nejustificat! Panama a ajuns o tara bine aspectata din punct de vedere economic, dintr-o tara slab-dezvoltata si macinata de o dictatura dura! De observat ca Panama e o stea printre tarile din America Latina, cu o economie in continua dezvoltare: a doua cea mai competitiva economie din America Latina! Uitati-va ce oras frumos e Panama City! E de vazut o comparatie cu Cuba lui Fidel Castro si vom observa o tara cu un PIB per capita mult mai redus fata de Panama, o tara comunista si mai saraca, desi inegalitatile sunt mai mici…

Eu cred ca ar mai trebui spus un lucru: asemenea dezvaluiri in presa, din surse anonime, ascund si un pericol. Observam prezenta pe lista persoanelor implicare in scandalul Panama Papers a unor sefi de state si de guverne. Lucrul asta ar putea sa genereze noi paradisuri fiscale, dar in state precum Federatia Rusa, China, Emiratele Arabe sau Arabia Saudita. Iar in astfel de tari, probabilitatea de a se scurge informatii inopinante catre presa e aproape nula. Se poate deschide, spre exemplu, un paradis fiscal la Irkutsk. Iar mutarea – mutarea nu repatrierea – unor importante capitaluri catre Federatia Rusa, in zone izolate, dar unde te-ai putea bucura de o deplina libertate si siguranta economica, poate avea efecte geopolitice importante si nu intotdeauna bune… Nu stiu de ce, dar parca e mai bun paradisul fiscal din Niue… Sa ne gandim ce inseamna un paradis fiscal la Irkutsk cu un capital financiar privat de vreo 2-3 trilioane $ sub regimul neprietenos al lui Vladimir Putin…

Pe de alta parte, referitor la Romania (ca au si de-ai nostri bani pe acolo, prin Panama) aud sintagma: „sa ramana banii aici”. Sa ramana aici ca sa fie cheltuiti de stat. Dar statul nostru se dovedeste pe zi ce trece tot mai neperformant. Si as spune ca nu e vorba doar de Romania. In mai toate tarile UE taxele si impozitele sunt mari, dar performantele economice sunt slabe. Cresterile economice sunt slabe si in multe din statele UE problemele economice generate de criza economica nu s-au rezolvat. Aceste aspecte sunt trecute cu vederea. In schimb se da vina pe paradisurile fiscale, ca si cum acestea ar fi cauza si nu consecinta unui mediu economic ce nu prea progreseaza… Statul da vina pe altii, numai pe el insusi nu. La noi cel putin in loc sa se puna problema unor reforme care sa restructureze statul, a unor reforme in spiritul libertatii, inclusiv economice, vedem arestari pe banda rulanta si… cam atat. De ce nu incercam sa gandim constructiv, sa fie puse la lucru aceste capitaluri aici? Ca nu prea se vede…

In schimb se vede un etatism pagubos demn de o cauza mai buna.

Varful de lance! 😉

Andreea Paul

Iata ce spune Andreea Paul:

Care este soluția în ‘dosarele Panama’?

Se arata ca:

În scandalul ‘dosarului Panama’ soluția este transparența fiscală și interzicerea tuturor tranzacțiilor financiare ale statelor membre cu țările netransparente. Are România curajul să vină cu această propunere în Uniunea Europeană? Are curajul Uniunea Europeană să trântească taurul evaziunii fiscale de coarne? A sosit timpul să aibă! Soluția trebuie să fie europeană. Ideal ar fi un acord global.

Recentul scandal al dosarelor Panama demonstrează încă o dată că economia subternă este peste tot, că este nedreaptă față de cetățeni și față de companiile care plătesc corect taxele. Economia subterană este enormă și foarte costisitoare. Economia subterană este o capcană socială. Varietatea metodelor de spălare a banilor depinde de imaginația celor care fac uz de astfel de operațiuni, Practic, cei mai buni jucători sunt aceia care știu toate regulile jocurilor și care fac aceste reguli.
Conturile off-shore parchează peste 18,5 trilioane de dolari, din ultimele estimări disponibile. În Uniunea Europeană, economia subterană a fost estimată de OECD la aproximativ 3,4 trilioane de euro, în anul 2015, din care 46 de miliarde de euro doar în România. Veniturile cu multe zerouri obținute din economia subterană sunt adeseori parcate sau ascunse în paradisurile fiscale opace.
Soluții există pentru aceste economii paralele, pentru sistemele bancare paralele sau din umbră, pentru tranzacțiile financiare ascunse la nivel global în paradisurile fiscale. În Uniunea Europeană se putea cere transparența fiscală obligatorie a paradisurilor fiscale și pâna acum, dar nu s-a vrut. La fel la nivelul instituțiilor globale. Nici nu mă mir că nu s-a vrut, când văd premieri și oficiali de prim rang implicați în afacerile din paradisurile fiscale.
Standardele internaționale nu revolvă singure problema, ci obligația de transparență fiscală, de comunicare obligatorie între paradisurile fiscale, jurisdicții diferite și celelalte state.
Legislația noastră nu interzice în niciun fel înființarea de către cetăteni/rezidenți români a unor companii în Panama sau în oricare alt paradis fiscal. Prin acest termen înțelegem state fără impozit pe profit/venit sau cu impozite foarte mici și lipsite de transparență fiscală. În România au fost înregistrate aproximativ 1500 de societăți cu participare străină la capital provenit din state precum Insulele Virgine Britanice (383), Panama (236), Insulele Bermude (200), Gibraltar (69), Seychelles (48) etc, conform ultimelor date oficiale ale ONRC.
În România nu avem nici măcar obligația de a raporta autoritătilor fiscale înființarea unor astfel de companii sau BNR-ului astfel de conturi deschise afară. E timpul ca legiuitorul român să fie interesat de introducerea unor astfel de obligații de raportare. Pe plan internațional, sunt state care au implementat astfel de obligații de raportare, cunoscute ca CFC rules – Controlled Foreign Corporations. OECD a venit la sfârșitul anului trecut cu recomandări clare pentru aplicarea eficientă a acestor reguli. SUA au aplicat acordul FATCA: http://www.andreeapaul.ro/stadiul-negocierilor-si-al-punerii-in-aplicare-a-acordului-bilateral-de-colaborare-pentru-implementarea-prevederilor-fatca/
Consider obligatorie analiza modului în care fondurile au fost acumulate în astfel de companii off-shore:
– Se poate pune problema de profituri exportate prin prețuri de trasfer dacă fondurile au fost obținute de la companii românești afiliate sau dacă companiile au fost interpuse pe un lanț tranzacțional, în scop fiscal exclusiv.
– Se mai poate pune problema și cu privire la realitatea tranzacțiilor, în special dacă vorbim de consultanță și de comisioane plătite de firme românești. ANAF poate face controale pentru a verifica respectarea legislației, la nivelul companiilor românești care au avut relații comerciale cu companii din Panama sau din alte paradisuri fiscale.
– Se poate pune problema modului în care sunt folosite de către cetățeni/rezidenți români fondurile din astfel de companii. Banii folosiți sau retrași în scop personal trebuiau declarați în România și se datora impozit pe dividend. Dacă nu au fost declarați, vorbim atât de impozite, dobânzi si penalități, cât și de evaziune fiscală.
– De asemenea, persoanele ar trebui urmărite unde au rezidența fiscală. De exemplu, sunt oameni mari de afaceri, români care vin des prin România, dar care declară că sunt rezidenți fiscal în Monaco. A urmărit cineva de la fisc câte zile stau în România într-un an?
Pe data de 5 aprilie am cerut audierea parlamentară a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și a ANAF în legătură cu acțiunile naționale care se impun în urma dezvăluirilor din ‘dosarele Panama’ în Comisia de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților. Aceste două instituții sunt direct responsabile pentru monitorizarea tranzacțiilor financiare suspecte și fiscale. Colegii mei au acceptat și au votat în unanimitate. Foarte probabil, săptămâna viitoare, marți, vor avea loc aceste audieri.”

Fiti atenti la aceast text:

„De exemplu, sunt oameni mari de afaceri, români care vin des prin România, dar care declară că sunt rezidenți fiscal în Monaco. A urmărit cineva de la fisc câte zile stau în România într-un an?”

Fiscul sa urmareasca cate zile sta un om in Romania? Andreea Paul e membra a PNL, prim-vicepresedinte al PNL, din cate inteleg. Nu doar la dansa, dar si la alti liberali constat foarte putin liberalism. Eu urmaresc ce scrie dansa pe blog si sunt multe articole interesante, date statistice interesante. Insa textul de mai sus pare izvorat mai degraba din gandirea fostei Securitati decat dintr-o gandire liberala. In general vorbind, eu nu prea vad la PNL-ul actual o atitudine si o gandire liberala, nu mai vorbesc de una autentica. Recunosc, sunt putin contrariat de fenomenul asta. Mai ales ca se manifesta la oameni tineri de la care am alte pretentii. Pentru ca despre cei batrani ai putea sa spui ca au reflexe securistoide, comunistoide. Dar ma contrariaza, pentru ca s-ar putea sa ma insel… Cei batrani au cunoscut ce inseamna sa suferi din lipsa de libertate… Un liberal sa ceara transparentizare totala? In loc sa militeze pentru pastrarea secretului bancar, pentru apararea dreptului de proprietate… „Consider obligatorie analiza modului în care fondurile au fost acumulate în astfel de companii off-shore” – asta pare sinonim cu anularea libertatii economice. Daca statul incepe sa controleze modul in care se fac tranzactiile intre firmele private, inca un pas si se ajunge la planificarea economica facuta de stat. Pe cand un nou Comitet de Stat al Planificarii? Eu nu vad la PNL sustinerea unor reforme economice cu adevart liberale, apararea proprietatii private. De ce nu spune, de exemplu, ca toata aceasta scurgere de informatii poate fi, cel mai probabil, ilegala? In schimb ii acorda un excesiv credit de buna-credinta, nejustificat.

Totusi, nu mi se pare normal ca niciun liberal (sper sa ma insel) sa nu apere paradisurile fiscale. Nu se poate ca liberalii sa vada doar ceva rau in aceste paradisuri fiscale. Am vazut, inclusiv la noi, dezbateri mult mai echilibrate pe aceasta tema, fara condamnarea a priori a acestora. Si la CNN am vazut puncte de vedere echilibrate in care se arata ca un paradis fiscal nu e neaparat ceva rau.

Nu prea vad la PNL o sustinere a diminuarii fiscalitatii, a diminuarii rolului statului in economie, o sustinere pentru atragerea de investitii si capital privat.

Spune:

„Conturile off-shore parchează peste 18,5 trilioane de dolari, din ultimele estimări disponibile. În Uniunea Europeană, economia subterană a fost estimată de OECD la aproximativ 3,4 trilioane de euro, în anul 2015, din care 46 de miliarde de euro doar în România. Veniturile cu multe zerouri obținute din economia subterană sunt adeseori parcate sau ascunse în paradisurile fiscale opace.”

Si care e solutia? Asta:

De exemplu, sunt oameni mari de afaceri, români care vin des prin România, dar care declară că sunt rezidenți fiscal în Monaco. A urmărit cineva de la fisc câte zile stau în România într-un an?” ?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

aprilie 6, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 71 comentarii