Statul ca o prada

Sa vedem mai intai ce spune CCR in celebrul comunicat de presa din 16 februarie:

„II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:

„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală .

Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Si acum sa vedem ceva mai pe larg…

HotNews

Motivatia Curtii Constitutionale in cazul interceptarilor: Nicio reglementare, cu exceptia Codului de procedura, nu contine norme de a consacra competenta altui organ de a efectua interceptari / Decizia se aplica dosarelor aflate pe rol

Se arata ca:

„Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedura penala care permitea SRI sa faca interceptari in dosarele instrumentate de DNA si alte parchete. Potrivit deciziei, luata cu majoritate de voturi, CCR arata ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica, arata Agerpres.

Cel mai puternic efect al deciziei este ca se aplica proceselor aflate pe rol, ceea ce inseamna ca probele obtinute prin interceptari facute de SRI sau alte servicii se informatii nu vor mai fi luate in calcul de judecatori.

Decizia nu se aplica insa dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, condamnatii in aceste spete neputand cere revizuirea sentintelor, cu o exceptie: daca au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pana la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial.

Un alt efect al deciziei CCR este ca, in acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.

Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala. Nu e clar in acest moment cate din dosarele DNA sunt facute pe siguranta nationala si cate cad sub incidenta deciziei Curtii.

Curtea Constitutionala precizeaza ca decizia privind supravegherea tehnica se va aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor de judecata, nu cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale.

‘In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I’, arata CCR.

In motivare se arata: „Curtea retine ca sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor”.

De asemenea, „Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate”.

„Avand in vedere aceste argumente si caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, Curtea constata ca este obligatoriu ca aceasta sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata, se arata in motivarea CCR.

Curtea apreciaza ca, in caz contrar, „s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei”.

Curtea considera ca „este justificata optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala”, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, dar „aceasta optiune nu se justifica, insa, in privinta includerii (…)sintagmei ‘alte organe specializate ale statului’, neprecizate in cuprinsul Codului de procedura penala sau in cuprinsul altor legi speciale”.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.”

Decizia CCR privind interceptarile

Mediafax

CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuţii de cercetare penală. IGPR cere 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro. Cum reacţionează DNA şi DIICOT în acest caz

Se arata ca:

„Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că „sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”.

Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicaţiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituţional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituţia şi este neclară.

DNA, reacţie în urma motivării CCR : Este nevoie de 130 de poliţişti şi 10.415.000 de euro

Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR privind interzicerea realizării interceptărilor de către SRI, susţinând că hotărârea va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a 130 de poliţişti dar şi cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro.

DNA precizează că modificarea legii „va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare”, explicând că „aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.

Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiţiei o adresă prin care solicită „promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma anterior menţionată”, a anunţat instituţia.

În adresa trimisă Ministerului Justiţiei se arată că „în situaţia în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie”, realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate şi cheltuielile care s-ar impune, suma totală fiind estimata la aproximativ 10.415.000 euro.

În acestă sumă, DNA a inclus achiziţionarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor, detaşarea a 130 de poliţişti şi instruirea lor, „atribuirea/ achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 – 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)” dar şi achiziţionarea a 30 de autoturisme.

De asemenea, conducerea DNA menţionează că „pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.

DNA estimează că activitatea instituţiei ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate.

DIICOT, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 200 de poliţişti şi 20 de milioane de euro

Conducerea DIICOT susţine că „va solicita Ministerului Justiţiei înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliţie şi de o investiţie de 20 de milioane de euro, a transmis instituţia, miercuri, într-un comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat, DIICOT „va solicita Ministerului Justiţiei promovarea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei”.

„Această modificare va impune achiziţia de echipamente tehnice specifice şi detaşarea iniţială a unui număr de 200 de lucrători de poliţie în cadrul DIICOT, precum şi asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susţinută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unităţi specializate de parchet în acelaşi demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiştii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcţia nu deţine nici un mijloc tehnic şi nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.

Totodată, în comunicatul transmis se mai spune că „aceste necesităţi au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituţiei, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul naţional. În aceste condiţii, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliţie judiciară proprie şi nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităţilor Direcţiei, trebuie dată eficienţă dispoziţiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004”.

Insituţia informează că „va aduce la cunoştinţa Ministerului Justiţiei lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma ce urmează a fi determinată”.

„În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deţine nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaţionalizate prin SRI. În consecinţă, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism”, se mai spune în acelaşi comunicat.

IGPR, reacţie la motivarea CCR: Avem nevoie de 1.000 de poliţişti şi 30 de milioane de euro

Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) a anunţat printr-un comunicat de presă, miercuri, că „se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenţi şi ofiţeri de poliţie precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu 30 de milioane de euro”.

Poliţia Română a transmis printr-un comunicat că „Urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliţiei Române cu 1.000 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu aproximativ 30 de milioane de euro”.

Potrivit aceluiaşi comunicat „Poliţia Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii. În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliţia Română asigură suport informativ, tactic-operaţional şi tehnico-operativ specializat,ce deserveşte structuri din componenţa Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale”.

Poliţia Română informează că „a luat act de motivarea Curţii Constituţionale Române şi o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităţilor specifice derulate în dosarele penale, în condiţiile date”.

Potrivit IGPR, din primele evaluări realizate au identificat că ar fi necesar „suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară şi să desfăşoare activităţi specifice;- achiziţionarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc cunoştinţele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro”.”

Sa vedem acum si solutia provizorie (ca aceasta va fi permanenta este clasic):

OUG privind interceptările: Parchetul va putea avea structuri de interceptare, precum DNA şi DIICOT – FOTO

Se arata ca:

„Ministerul Public va putea deţine şi folosi mijloace pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile cercetate, la fel ca DNA şi DIICOT, scop în care se vor detaşa 40 de poliţişti de la MAI pentru fiecare instituţie, spune Raluca Prună.

OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.

„Am modificat prin ordonanţă de urgenţă (…) în primul rând Codul de Procedură Penală, Art.142, al.1, în sensul de a-l aduce în acord cu cerinţele Curţii, a deciziei Curţii. Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate”, a spus ministrul Justiţiei la finalul şedinţei Executivului, vineri seara.

Totodată ea a anunţat că OUG modifică şi legea privind organizarea judiciară.

„Al doilea act pe care îl modificăm, care a fost necesar să fie modificat, este Legea 304 privind organizarea judiciară şi aici am făcut două lucruri. În primul rând, am instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pune în aplicare, în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, supravegherile tehnice şi acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a adăugat că o a doua modificare a Legii 304/2004 dă posibilitatea Ministerului Public să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor. Prună a explicat că înainte de adoptarea ordonanţei numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, în teorie, dar în practică numai DNA beneficia de o asemenea infrastructură, Ministerul Public neavând posibilitatea prin lege să o deţină.

„Prin această modificare, în fond, deschidem cadrul unei dezbateri viitoare, care, în cazul în care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul Parchetelor, va avea astfel o consfinţire prin lege. Nu în ultimul rând, creăm posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să putem avea, deci în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de Art.142, al.1 din Codul de Procedură Penală spunem că, în cadrul Ministerului Public, pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA, care se ştie că este singura structură de Parchet care are la acest moment poliţie judiciară care funcţionează în cadrul instituţiei”, a spus Prună.

Un al treilea act normativ modificat de OUG este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

„Modificarea pe care am făcut-o dă posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. Deci, am luat cadrul existent la acest moment în DNA şi l-am replicat, prin lege, la DIICOT şi la Ministerul Public”, a precizat ministrul Justiţiei.

Având în vedere situaţia creată, Guvernul a modificat şi legea de organizare şi funcţionare a SRI.

„A fost necesar să modificăm şi Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat Articolul 8, în sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. Şi am adăugat în acest articol că, la cererea organelor de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a ţinut să sublinieze termenii „nemijlocit” şi „distinct”, pentru că cerinţa CCR, prin decizia 51/2016, este ca accesul la informaţiile interceptate să fie făcut nemijlocit şi distinct exclusiv de organele de urmărire penală.

Ministrul Justiţiei a ţinut că mulţumească Internelor pentru disponibilitatea arătată în asigurarea personalului necesar continuării activităţii parchetelor, DNA şi DIICOT în condiţii optime.

„Mulţumesc ministerului de Interne care a înţeles că gravitatea sau de fapt nu gravitatea urgenţa este atât de mare încât nu aveam altă posibilitate pentru a elimina elementul uman, altul decât SRI, decât prin detaşarea în cadrul Parchetelor, la DIICOT în mod special şi la Ministerul Public, pentru detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară. Aceasta în ceea ce priveşte ordonanţa şi, pentru a fi efectivi, s-a adoptat în acelaşi timp o hotărâre de guvern care stabileşte numărul de posturi de poliţişti de poliţie judiciară în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DIICOT, câte 40 în cadrul Ministerului Public şi în cadrul DNA, prin această hotărâre de guvern, câte 40 de posturi pentru fiecare instituţie, iar posturile pentru DIICOT, tot în număr de 40, au fost introduse prin ordonanţa de urgenţă şi aceasta este o chestiune de tehnică legislativă, pentru că la momentul actual ne trebuia un temei în lege, DIICOT neavând la acest moment poliţie judiciară”, a concluzionat Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei: SRI va putea să facă acte de cercetare penală în chestiuni de securitate naţională, terorism. Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

Se arata ca:

„Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat vineri seară că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism.

Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale.

”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună.

Invocând atentatele de la Madrid din 11 martie 2004, ea a subliniat că agenda europeană ”ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor”.

Raluca Prună: Nu sub mandatul meu se va face o lege privind interceptările

”Nu ştiu cât va dura la noi în societate”, a spus ministrul Justiţiei, întrebată cand estimează că se va renunţa la soluţia temporară din OUG şi se va adopta o lege care să reglementeze regimul interceptărilor.

Ea a dat exemplul Franţei, unde dezbaterea pe acest subiect a durat 4 ani. ”Nu sub mandatul meu ca ministru va veni o lege”, a subliniat Raluca Prună, adăugând că numai realizarea unui studiu de impact durează 3-4 luni, iar subiectul trebuie discutat ”cu răbdare”.

”Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. (…) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat şeful statului.

Citeşte şi: Klaus Iohannis: CSAT a avizat favorabil OUG privind interceptările. Va reprezenta o soluţie, fie ea şi temporară

Citeşte şi: Cioloş despre OUG interceptărilor: Important e să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie

El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ”va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.

Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.

”Este soluţia de moment cel puţin. E important să nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere şi pe urmă va fi timp să vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie”, a spus şi primul-ministru Dacian Cioloş vineri dimineaţă.”

Este de observat un lucru interesant: se pune de un SRI doi: „OUG privind interceptările adoptată de Guvern prevede că procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura SRI.” – solutie care, dupa cum se vede, nu e usor de realizat pentru ca trebuie sa ai oameni specializati pentru asta – se vorbeste de angajari suplimentare – si e destul de costisitoare.

Insa nu am prea vazut pe cineva sa vorbeasca oamenilor despre cum e acest stat si de ce e necesar ca sa fie tinut prin mijloacele specifice ale institutiilor de forta.

Dupa Constitutia noastra, dar uitandu-ne si la realitatile din jur, statul nostru e unul care, la 25 de ani de la Revolutia ce a rasturnat regimul comunist, e inca implicat masiv in economie si dispune de resurse mari. Sa ne amintim doar de intreprinderile de stat neperformente ce produc pierderi uriase, la numarul mare de angajati in sectorul de stat. Statul nostru nu e unul minimal. Problema e cum functioneaza el si daca functioneaza corect, optim.

Fenomenul coruptiei la noi e mai periculos decat ceea ce face Mafia in Italia sau SUA. Mafia este o organizatie criminala. Privata. Statul are deci de luptat cu un dusman extern. Ca Mafia poate mitui functionari, inclusiv de rang inalt, ai statului este o alta problema – asta nu-i diminueaza caracterul privat. Piata drogurilor, de exemplu, desi e controlata dur de catre organizatiile mafiote, e o piata libera – din acest punct de vedere (strict economic) putem vorbi despre capitalism in aceasta privinta. Pentru a lupta cu un astfel de dusman extern ce poate corupe functionarii statului pentru a-si atinge scopurile, statul aloca resursele necesare. Daca la noi ar fi vorba doar de Mafie – ati vazut, capi importanti ai Mafiei italiene se ascundeau si la noi prin nu stiu ce comune 😉 – ar fi de ajuns DIICOT. Numai ca la noi mai e si altceva. Mafia de partid si de stat. Acest tip de mafie, care a luat fiinta imediat dupa 1989, e chiar mai periculos decat clanurile mafiote italiene sau americane. Este o Mafie din interiorul statului, care il praduieste din interior. Este ca un cancer care macina din interior organismul statal pana il omoara. Faptul ca nu pare atat de periculos precum Mafia, hai sa-i spun asa clasica, e faptul ca la noi nu vezi oameni impuscati in plina strada. Dar e doar o aparenta ca nu ar fi un fenomen mult mai periculos decat cel din Italia sau SUA. O astfel de coruptie, precum cea de la noi, poate avea importante ramificatii externe, si ele deosebit de periculoase.

De ce se intampla asa la noi? Pentru ca e foarte usor ca atunci cand ai acces nestingherit la resursele statului sa te infrupti din ele cand stii ca nimeni nu-ti poate face ceva si nu te poate impiedica.

Mai ales ca daca e sa vorbim, de exemplu, de o piata a mitei – care e tot una libera – pretul acesteia va fi desigur in crestere odata cu trecerea timpului.

Insa toate acestea au legatura cu statul nu cu activitati economice independente de stat.

Din aceste considerente a luat nastere Binomul SRI-DNA si era important ca acesta sa nu fie marcat de ingerinte politice.

Decizia CCR lipseste DNA de un organism specializat in a face interceptari profesioniste. Ba mai mult, decizia, din cate inteleg, se aplica retroactiv, lucru ce face imposibila folosirea in instanta, la procesele pe rol, a probelor rezultate din interceptari. Cui foloseste asta? Evident ca celor implicati in astfel de procese. Atunci nu se poate sa nu te intrebi – daca SRI nu e organ de urmarire penala – de ce pana acum s-au folosit de acesta in cercetarea penala a cazurilor de mare coruptie? Doar pentru ca nu a fost sesizata de catre cineva sau ca nu s-a sesizat din oficiu CCR? Rezulta ca pana acum aceste cazuri au fost instrumentate in mod neconstitutional!! Este uluitor cum ani de zile s-a jucat, practic, aceasta comedie intr-un mod neconstitutional, adica, spus pe sleau, ilegal!! Am vazut cu totii in direct la televizor, la ore de maxima audienta, oameni dusi cu catusele in arest, blamati public pentru fapte de coruptie – insa probele erau din aceste interceptari facute de SRI. Deci practic s-a incalcat Constitutia sub nasul nostru si, pana acum, nimeni nu s-a tinut de nas!! Traim vremuri aiuritoare… Si ma intreb daca nu cumva incepe o noua comedie tot sub nasul nostru si daca nu cumva nu pute si aceasta.

Interesant este ca in aceasta CCR sunt oameni din apropierea fostului PDL si a lui Traian Basescu.

Interesant este si faptul ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de catre avocatul unor cetateni straini:

„Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de avocatul Cătălin Georgescu, care ii apara pe Nalini Ziya, Nalini Noori şi Hosseini Seyed Mehdi într-un dosar la Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală.””

Ce se urmareste prin aceasta decizie a CCR?

Evident, ea convine multora. Din clasa politica sau adiacenta ei, dar cu legaturile aferente. Multe VIP-uri au fost arestate, duse pe la ceea ce, argotic, se numeste Beciul Domnesc. Insa este semnificativ sa amintim de doua afaceri suspectate ca fiind de mare coruptie si care provin din exterior: Microsoft si EADS… Apropo de coruptie, trebuie sa amintim ca sunt oameni din mai toata clasa politica cu dosare… Ca niste persoane trebuie „albite”, se vede de la o posta.

Dar mai e ceva!

Nu e vorba doar de evitarea unor condamnari in instanta. Ci de faptul ca opinia publica nu trebuie sa afle niste lucruri. Mai ales cele din trecutul recent. Legate de regimul Basescu. Parerea mea este ca nu e vorba neaparat de Miscarea Populara, ci de anumite lucruri care nu trebuie spuse public. Iar interceptarile le-ar fi dat la iveala. Si, sigur, un proces ar fi scos la iveala tot.

„Trebuie amintit ca decizia CCR nu se aplica probelor obtinute de SRI in urma interceptarilor efectuate pe mandate de siguranta nationala.” – dar parca fenomenul coruptiei era legat de siguranta nationala, un pericol la aceasta. Pe cale de consecinta, acum nu mai e un pericol la siguranta nationala.

Aici n-a fost vorba ca ministrul Justitiei sa devina Procuror Sef, ca in Polonia. Si mie mi se pare periculos pentru statul de drept, pentru respectarea drepturilor omului, un astfel de cumul de functii. Eu n-am auzit ca s-ar pune asa problema la noi.

Insa deocamdata cel putin nu e explicat de ce ar fi mai democratic astfel:

„Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei – şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate„

De ce sa nu fie un control parlamentar mai riguros asupra SRI? Mai ales ca cei nominalizati de D-na. Pruna se vor folosi de baza tehnica a SRI, daca am inteles eu bine. Ceea ce spune OUG si D-na Pruna nu ma asigura ca, desi se va proceda in acest mod, nu vor fi acte de politie politica in Romania. Ci ca acest proces de obtinere a datelor din interceptari va fi ingreunat. Si revin la ce spuneam mai sus: cu sau fara SRI, asa cum e statul nostru, masurile specifice muncii de informatii in lupta impotriva coruptiei sunt necesare. Nu inseamna ca se va diminua coruptia. Ca se va rezolva problema. Ca se vor recupera toti banii. Insa fenomenul acesta trebuie sa ramana controlat si statul pazit de acest flagel. O diminuare a fenomenului coruptiei la noi e legata de diminuarea rolului statului in economie. Deci de efectuarea de reforme, lucru ce nu s-a facut la noi in ultima vreme, sub cele doua mandate ale lui Traian Basescu. Insa acest lucru nu se poate realiza (de acum inainte) cat ai bate din palme. Ar fi nerealista o astfel de evaluare. Totusi, ar trebui inceput. Nu avem un stat minimal, ci unul mare, care cuprinde inca foarte multe sfere de activitate. Decizia CCR ii creeaza slabiciuni si vulnerabilitati evidente. Lucrul asta ar trebui sa ne dea de gandit… Pentru ca aceste slabiciuni nu-l fac nici sa functioneze mai bine, in folosul cetatenilor, nici nu vor combate coruptia care ii afecteaza in primul rand pe cetateni, ci dimpotriva: il expun atat la coruptie, cat si la pericole externe, legate de siguranta nationala.

Faptul de a combate coruptia a fost preocupant inca din anii 2000. Sa ne gandim la o guvernare de mana forte, cum a fost cea a D-lui. Nastase. Fenomenul era sub control, nu prevaland atat aspectul juridic, cat cel politic. Insa de atunci dateaza DNA, atunci numindu-se PNA (Parchetul National Anticoruptie). Aspectul juridic a inceput sa prevaleze de cand am ajuns membri UE, legat de capitolul de negociere JAI (Justitie si Afeceri Interne), continuand sub Traian Basescu. Nu inseamna ca s-ar fi reformat si clasa politica sau ca ar fi avut loc vreo reforma morala a acesteia. Dar ceea ce vreau sa spun este ca se simtea inca din anii 2000 nevoia ca fenomenul acesta complex al coruptiei de la noi, date fiind caracteristicile, inclusiv constitutionale ale statului nostru, sa fie tinut sub control, cu precadere covarsitoare coruptia la nivel inalt, putand fi purtaroare de alte flageluri care sa afecteze siguranta nationala si stabilitatea statului. Daca se va cauta acum o solutie mixta, atat politica – ce presupune exercitarea autoritatii de stat, lucru ce nu e chiar in favoarea libertatii si democratiei – cat si juridica, ramane de vazut. Totusi, aceasta solutie mixta s-a aplicat si sub Traian Basescu, caz in care a crescut rolul Presedintelui – insa tara noastra e o republica semiprezidentiala. De observat si sintagma: Presedinte jucator, folosita de Traian Basescu. Care te duce cu gandul ca Presedintele ar fi seful Guvernului, dupa model american – dar in SUA avem un altfel de stat si o altfel de Constitutie, si un altfel de sistem judiciar.

Este adevarat, SRI nu trebuia sa se transforme intr-o institutie de forta care sa conduca Romania si sa decida in chestiuni de stat. Sa aiba catusele si astfel sa detina Puterea, cum ar fi spus Elena Udrea. Cu alte cuvinte, sa devina o noua Securitate, in versiune moderna. Totusi, de SRI e nevoie, mai ales pentru a combate pericolele legate de cei care doresc sa rastoarne democratia si libertatea din tara noastra, de cei care doresc sa lezeze tara noastra, folosindu-se de coruptie.

Nu am fost sustinatorul Binomului SRI-DNA. Insa mi-e teama ca o fragilizare a statului in privinta luptei anticoruptie ar putea determina carente atat in activitatea acestuia, cat si expunerea la pericole externe. Ce pot veni atat din Est cat si din Vest.

Iata ce titreaza si Romania Libera:

UPDATE Guvernul a adoptat ordonanţa privind interceptările. Ministerul Public, DNA şi DIICOT vor avea fiecare câte 40 de poliţişti judiciari

Se arata ca:

„Guvernul a adoptat, în această seară, ordonanţa de urgenţă privind interceptările, care aplică deciziile CCR, avizată cu puţin timp în urmă de CSAT.

Anuntul a fost facut de purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu, si ministrul Justitiei, Raluca Pruna, intr-o declaratie de presa, după şedinţa extraordinară de guvern.

„Am vrut sa venim de indata cu o solutie care sa faca imposibila sincopa” in anchetele procurorilor, a declarat ministrul Justitiei, Raluca Prună.

Tot astăzi, guvernul a aprobat câte 40 de posturi de poliţişti judiciari la DNA, DIICOT şi Ministerul Public.

Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că procurorii vor putea folosi infrastructura SRI pentru a putea pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnică, până când Parlamentul va găsi altă soluţie pentru rezolvarea acestei probleme.

Potrivit unui comunicat primit de la Guvern, Ordonanța de Urgență prevede că procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații. Modul concret de acces al organelor judiciare la sistemele tehnice va fi stabilit prin protocoale de cooperare. Actul normativ adoptat astăzi dispune o soluție de urgență pentru asigurarea continuității anchetelor, inclusiv în cauzele care implică cooperarea judiciară internațională. Guvernul consideră că  este nevoie de o amplă dezbatere publică pentru organizarea unei instituții responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice.
Astfel, prin modificarea Codului de procedură penală, pentru punerea în executare a supravegherii tehnice procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialittatea datelor şi informaţiilor colectate. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligaţi să colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică. Organele de cercetare penală speciale, conform unei alte modificări, vor avea posibilitatea în cauzele privind infracțiuni de terrorism și infracțiuni contra securității naționale să efectueze punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
De asemenea, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,  s-a introdus prevederea potrivit căreia semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.
Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii (ținând cont de existența unor prevederi anterioare în acest sens pentru DNA și DIICOT).
Ordonanța de Urgență adoptată astăzi modifică și Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice în dosarele de cercetare penală.
Ordonanța de Urgență creează cadrul legal pentru Ministerul Public,  Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) să aibă  structuri de poliție judiciară pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. Aceste structuri vor fi formate din ofițeri sau agenți de poliție judiciară detaşați de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care își vor desfășura activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor. Prin Ordonanța de Urgență s-a prevăzut detașarea la DIICOT a 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară, iar printr-o Hotărâre adoptată tot astăzi de Guvern, detașarea a câte 40 de ofițeri sau agenți de poliție judiciară la Ministerul Public și la DNA.

Citeşte şi

UPDATE. CSAT a avizat ordonanta de urgenta privind regimul interceptarilor. Parchetele vor folosi infrastructura SRI „

Se diminueaza sau nu lupta anticoruptie? De cine e dorit asa ceva?

Si interesant este, si poate nu intamplator, lucrurile acestea se petrec spre sfarsitul de mandat al Presedintelui Barack Obama, a carui Administratie a sustinut lupta anticoruptie in Romania. Se prefigureaza o schimbare de optica in politica americana? Va impulsiona o astfel de schimbare de optica efectuarea reformelor structurale in economie? Sper ca fata de anii ’90 am castigat in experienta si nu vom repeta greselile facute atunci.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.