Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Nu este optim. Dar este o echilibrare…?

Una din cele mai interesante pareri pe care am citit-o referitor la Legea Darii in Plata este cea exprimata de Dl. Florin Citu pe blogul personal:

Dublu standard marca BNR

Se arata ca:

„BNR a facut publice informatii despre piata creditelor. Sunt multe lucruri interesante aici dar eu ma voi opri doar asupra datelor care arata relatia credite ipotecare- progamul “prima casa”. Informatia este interesanta deoarece acest program este promovat intens de membrii in CA al BNR. In statului BNR nu scrie nimic despre o tinta pentru dinamica creditelor, accesul la credite pentru tineri sau pretul activelor imobiliare.

Totusi, executivii BNR s-au exprimat public in favoarea mentinerii programului “prima casa”. De ce? Nu imi este clar. Acest program reprezinta o subventie directa de la stat pentru piata imobliara dar si pentru banci. Prin acest program statul, si noi implicit, ne asumam un risc legat de piata imobiliara dar si mai important ne asumam un risc fata de debitori tineri despre care nu stim nimic. Mesajul oficial suna cam asa: acest program le permite tinerilor sa-si achizitioneze o casa. Fara acest program, ne spun oficialii bancii centrale, tinerii nu si-ar mai putea vedea acest vis immplinit. Chiar asa? Acest mod de gandire spune foarte multe despre limitele care exista in aceasta institutie, si nu numai, in intelgerea modului in care sunt alocate resursele pe o piata libera.

Nu ar trebui sa fie un secret pentru nimeni ca subventiile, prin transferul riscului asupra societatii, sustin risipa si comportamentul iresponsabil. Proiectele aparute in urma finantarilor cu fonduri europene, industrii intregi care produc dar care nu au piata de desfacere, cresterea creditarii cu 100% pe an etc. Subventia este subventie si va avea acelasi efect indiferent de piata. Efectul pentru piata creditelor era usor de anticipat: crestere artificiala a acestui tip de credit pentru acest segement de populatie, mentinerea sau cresterea artificiala a preturilor pentru imobile, stimularea artificiala a investitiilor in acest sector si altele similare.

Dar daca nu exista aceasta subventie? In primul rand preturile pentru imobile ar fi scazut daca bancile nu ar fi creditat acest segement de populatie. Iar preturile mai mici ar fi permis tinerilor care vor sa-si achizitioneze o casa sa o faca in conditiile pietei. Cel mai important riscul pietei imobiliare ar fi ramas impartit ,asa cum este normal, intre cei care isi cumpara o casa si cei care le ofera creditul pentru aceasta tranzactie. Noi, cei care NU VREM si nu suntem consultati despre detaliile tranzactiei nu ne asumam niciun risc. Mesajele bancii centrale sunt de cele mai multe ori contradictorii. Totusi putem sa identificam un lucru clar- functionarea unei economii bazate pe competitie, piata, libertate economica ramane o necunoscuta.

Si aici ajung la dilema mea legata de dublul standard din mesajele bancii centrale si a functionarilor statului. Banca centrala sustine un program care subventioneaza o piata, creste preturile artificial, creste investitiile artificial si arunca un risc asupra intregii societati fara ca societatea sa aiba un cuvant de spus. Pe de alta parte tot banca centrala vine si explica de ce adoptarea unei legi care introduce protectia debitorilor in fata creditorilor este nedreapta pentru ca arunca un risc asupra finantatorilor bancilor (actionari, depozitari) fara ca acestia sa fie consultati. Este clara ipocrizia aici? Mai mult banca centrala spune ca astfel de legi ar duce la disparitia SUBVENTIEI din partea statului pentru piata imobiliara. Foarte bine. Este exact ce ar trebui sa ceara o banca centrala ingrijorata de macrostabilitate.

Si acum sa ne uitam la datele oferite de BNR.

BNR: ” Programul ”Prima Casă” -Numărul debitorilor care au contractat credite acordate prin programul guvernamental ”Prima Casă” reprezintă 159 106, respectiv 91,4 la sută din totalul debitorilor cu credite ipotecare. Persoanele care au contractat asemenea împrumuturi au o rată a creditelor neperformante de 0,04 la sută.”

Doua lucruri importante:
1) Piata creditelor ipotecare a existat in ultimii ani pentru ca a fost SUBVENTIONATA (exact cum ne asteptam). Statul a decis, pe ce criterii numai functionarii de acolo stiu, ca ar fi optim pentru societate sa fie expusa DIRECT la riscul de pe piata imobiliara. FARA aceasta subventie preturile pe piata imobiliara ar fi scazut iar tinerii si-ar fi putut permite o casa fara subventii de la stat.

2) Rata creditelor neperformante pentru acest sector arata ca NU exista un risc major in cazul adopatarii unei legi a falimentuliui personal sau a darii in plata pentru buget. Rata creditelor neperformante va creste doar daca economia scade si somajul creste. Dar acest lucru este valabil pentru toate pietele. Aici este dramatic ca am fosti expusi la acest risc fara sa fim consultati.

Pe scurt despre legile falimentului personal/darii in plata:

In 2016 singurii care nu sunt protejati de creditorii sunt persoanele fizice. Statul si companiile (inclusiv bancile) au legi care le permit sa acumuleze arierate, se recalculeze datoriile, sa primeasca finantare in momente dificile. Sistmeul financiar bancar reglementat de banca centrala a permis dezolvtarea unei piete unde riscurile au fost impartite asimetric. In acest moment asistam la o corectare a modului in care sunt reglementate aceste piete. Este normal ca introducerea unei legi care protejeaza debitorii persoane fizice sa introduca tot felul de probleme si costuri. Dar aceste probleme sunt EXACT aceleasi introduse de legiele care protejeaza statul sau companiile in fata creditorilor. Normal ca nu este optim pentru societate dar este o ECHILIBRARE. Optim ar fi sa ELIMINAM toate formulele de protectie atat pentru companii cat si pentru stat. Stiu ca nu este posibil si atunci o lege care face acelasi lucru pentru persoane fizice este o solutie alternativa. Cu cat este amanata mai mult aceasta solutie cu atat vor creste si costurile pentru sistem si implicit pentru restul economiei. Dar nu uitati, totul a inceput de la modul in care regelementatorul a permis ca in relatia dintre persoane fizice si companii numai comaniile sa fie protejate.”

In primul rand as dori sa vad astfel de dezbateri si pe la televiziunile de stiri, nu doar pe bloguri. Spre exemplu, in Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan, pentru ca acolo s-a dezbatut si dezbate intens problema acestei Legi a Darii in Plata.

Parerea D-lui. Citu m-a atras prin nonconformismul ei! Asa si trebuie! La noi, pe la televiziunile de stiri, nu prea vad astfel de dezbateri, spre exemplu legate de activitatea BNR, de unde as putea sa trag concluzia asupra unui anumit conformism… Insa nu ma grabesc s-o fac.

Insa as dori sa spun cate ceva despre Programul Prima Casa. Indiferent ca unora le place sau nu, ca sunt de acord cu acest Program sau nu, totusi el este constitutional. Constitutia Romaniei arata, la art. 47 – Nivelul de trai, ca:

„(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent”

Din acest punct de vedere – cel constitutional – il pot intelege pe Dl. Bogdan Oltean ca, in calitate de viceguvernator al BNR, nu putea emite o parere impotriva Programului Prima Casa – in emisiunea cu pricina avand calitate oficiala – atata vreme cat acesta e in concordanta cu Constitutia.

Problema este daca Legea Darii in Plata e in concordanta cu Constitutia. Si cum inca o astfel de lege nici nu a fost adoptata, oficialul BNR poate, in calitatea sa de oficial al BNR, sa emita o parere impotriva ei. De altfel Dl. Oltean a si spus ca daca va fi adoptata, va trebui sa fie aplicata.

Ceea ce arata Dl. Citu este logic: „Optim ar fi sa ELIMINAM toate formulele de protectie atat pentru companii cat si pentru stat.”. Constitutia noastra insa permite implicarea masiva a statului in economie.

Asa ar fi optim, ma refer la ce spune Dl. Citu. Dar Legea Darii in Plata ar insemna o echilibrare a riscurilor pe care le induce in societate Programul Prima Casa? Dupa parerea mea, lucrurile nu sunt tocmai clare. De acord, Statul subventionand Programul face sa creasca preturile pe piata imobiliara. Insa aceste preturi sunt stabilitate de piata – la intalnirea cererii cu oferta. Deci sunt obiective. Asta nu inseamna ca Programul nu arunca riscuri asupra societatii. Dl. Citu le-a mentionat pe scurt.

Legea Darii in Plata face insa altceva. Ea spune ca poti sa scapi de datoriile pe care le ai la o banca dand in plata un imobil. Care are o valoare subiectiva. Mai ales in acest caz. Ca sa fixam lucrurile, va propun sa cititi acest articol din Adevarul care prezinta toata situatia in ansamblu:

BNR atacă în valuri legea dării în plată. Ce argumente aduc susţinătorii acesteia

si care arata, printre altele, ca:

„Legea dării în plată, prin care românii cu credite pot ceda băncii locuinţa fără a mai rămâne datori cu alte sume, a fost votată în unanimitate în Senat, la 29 februarie, primind 119 voturi „pentru“. Senatorii au adoptat, totuşi, un plafon de 150.000 de euro pentru creditele acordate, cerut tot de către BNR. Anterior, juriştii din Senat au stabilit că aceasta se adresează doar persoanelor fizice, nu şi celor care derulează afaceri pentru a elimina samsarii imobiliari, solicitare făcută tot de către BNR.”

Cand cumperi o casa, o cumperi la pretul pietei, chiar daca esti subventionat de stat. Ca prin aceste subventii pretul creste, dar tot de piata e stabilit. Ai putea sa vinzi o casa cuiva si te intelegi la pret – dar negocierea e tocmai intalnirea cererii cu oferta.
Acum sa presupunem ca cineva are o datorie la banca de 100.000 de euro. Conform Legii el ar putea sa scape de toata datoria dand in plata casa sau, mai general, un imobil (ca am inteles ca poate fi si un teren). Datoria pe care el o are la banca este clara, scrisa negru pe alb cum se spune: 100.000 euro. El da in plata casa sau un imobil. La ce valoare? Sa presupunem ca pe piata imobiliara casa respectiva are un pret de 80.000 de euro – pret obiectiv, stabilit de piata la intalnirea cererii cu oferta. Pe cand prin aceasta Lege lucrurile stau ca si cum ar fi un troc: banca ti-a dat datoriile, adica bani pe care tu i-ai cheltuit, si tu ii dai casa. La ce valoare? De unde se vede foarte limpede ca Legea aceasta introduce nu doar subiectivitate, dar si hazard in valoarea unui imobil. Nu mai stii cat valoreaza de fapt imobilul respectiv: el poate valora, intr-un caz, 100.000 de euro, in alt caz 70.000 de euro etc. Pentru ca sistemul de referinta nu e piata libera, care stabileste un pret obiectiv si-i da valorii imobilului obiectivitate, ci datoria pe care o are cineva la o banca – care poate sa difere de la individ la individ. In felul asta o vila de lux poate ajunge la acelasi pret ca un apartament de doua camere. Daca nu chiar un apartament de doua camere sa fie mai scump decat o vila de lux. Acest aspect introduce o distorsiune grava pe piata imobiliara, deoarece, in asemenea conditii, pe piata libera nu se va mai putea stabili un pret obiectiv.

Riscurile legate de Program se transfera intregii societati. Dar si risurile pe care le induce Legea se transfera tot intregii societati. Se echilibreaza oare aceste doua riscuri? In asemenea conditii, Legea poate sa afecteze mult firmele de constructii. Care vor fi obligate sa vanda scump, chiar foarte scump un apartament. Si s-ar putea sa nu aiba cumparatori. Pagubele pot fi imense. Sau, ca sa reformulez interogativ, s-au evaluat oare pontentialele pagube induse de aceasta Lege?

Sa fie mai ieftin? N-as crede… In absenta unui pret corect, stabilit pe piata libera, mai ieftin nu prea are cum sa fie. Atata vreme cat un aparatament de doua camere poate fi dat in plata pentru o datorie mult mai mare decat valoarea sa obiectiva. Dar acest lucru n-ar crea oare o bula speculativa?

Si unde vom ajunge daca se va sparge acest bubble? Nu cumva riscurile ar fi mai mari decat cele induse prin Programul Prima Casa?

Impunerea unui plafon de 150.000 de euro reduce intrucatva acest risc – de exemplu: nu pot sa merg pana la 1.000.000 de euro sau o valoare aleatoare. Dar nu il anuleaza. Pentru ca Legea introduce o necunoscuta: pretul imobilului. Piata libera il stabileste obiectiv.

Auzindu-l pe Dl. Zamfir la televizor, am avut impresia ca dansul, prin aceasta Lege, doreste sa pedepseasca bancile pentru ca au obtinut un profit foarte mare in Romania. Pe seama statului. Insa sa nu uitam ca, la noi, potrivit Constitutiei, statul este implicat masiv in economie.

Daca, spre exemplu, Statul mareste, dupa criterii numai de el stiute, salariile angajatilor sai – care nu-s putini, dimpotriva – preturile cresc. Daca ar creste si inflatia in mod corespunzator, pagubiti ar fi cei din sectorul privat, unde salariile sunt mai mici decat la stat. BNR ne spune azi ca avem o rata a inflatiei de -2,13%, iar tinta in 2016 este de 2,50%. Tinta care e putin probabil sa fie atinsa vreodata. Daca se va intampla, saltul va fi de peste 4%, iar preturile vor exploda. Tinta e calculata la cat ar trebui sa fie, de fapt, inflatia. Insa atingerea ei ar insemna o crestere de preturi care ar putea fi in detrimentul celor angajati in sectorul privat.

Si atunci cum vrea Dl. Zamfir ca bancile sa faca profit finantand ieftin sectorul privat, cand Statul e inca implicat masiv in economie? Riscul pentru o banca nu ar fi sa finanteze sectorul privat, de exemplu IMM-urile, la o dobanda rezonabila. Riscul e indus de stat, care impune. Spre exemplu mariri de salarii pe anumite criterii. De pilda, electorale. Care tine in brate intreprinderi de stat care produc pierderi uriase. Si atunci, evident, ca „turcu’ „, adica statul plateste. Adica, pana la urma, noi toti. Si dansul vrea sa rezolve problema aceasta prin Legea Darii in Plata, pedepsind bancile pentru ca fac profit in Romania. Prea mare, in opinia domniei sale. Numai ca domnia sa uita ca Statul nu are resurse nelimitate. Dl. Zamfir s-a mai exprimat ca Programul Prima Casa poate continua oricum, chiar daca vor creste ratele, chiar daca vor creste avansurile, preturile.

Conceptia asta, ca statul are resurse nelimitate, ne-a condus spre o crestere economica de 3,5% – „clasic” cum spuneam mai de mult – dar si la o crestere abrupta a datoriei publice, de la 13% din PIB in 2009, la 40% din PIB azi.

Cu toate riscurile care decurg de aici…

DE citit si…

Andreea Paul

Semnal-alarmă bugetară

Se arata ca:

„Orice asumare suplimentară de cheltuieli publice, în afara investițiilor productive, adâncește deficitul structural al României estimat la -3% din PIB în anul 2016 și la aproape -4% din PIB în anul 2017, în condițiile actuale. Deficitul structural crește alarmant de la -1% în anul 2015, în urma deciziilor deja luate în anul 2015. Rațiunea este obligatorie și transmit acest semnal către toate partidele politice! Orice antrenare de cheltuieli suplimentare pe termen lung care ratează scopul dezvoltării și al creșterii competitivității (adică nu aduc bani în plus la buget/ venituri pe care să le distribui apoi pe cheltuielile necesare) intră în deficitul structural. Ajustarea bugetară necesară în anul 2017 este deja greoaie, pentru oricine va fi la guvernare. Nu uitați de creșterea salariilor profesorilor cu 50% în anul 2008, tot an electoral, care nu s-a mai aplicat niciodată. Cine are urechi de auzit, aude! Fără a crea locuri de muncă bine plătite, fără investiții, fără extinderea bazei antreprenoriale, creștem toxic. Orice greșeală de politică bugetară sau economică are o notă de plată scumpă. Cu actualele populisme electorale parlamentare riscăm să ne transformăm din ‘cea mai mare creștere economică din UE’ în ‘cel mai mare derapaj bugetar din UE’ în anul viitor.

image

Crestem toxic… Sincer, asta e si impresia mea…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Martie 10, 2016 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

34 comentarii »

  1. Insa as dori sa spun cate ceva despre Programul Prima Casa. Indiferent ca unora le place sau nu, ca sunt de acord cu acest Program sau nu, totusi el este constitutional. Constitutia Romaniei arata, la art. 47 – Nivelul de trai, ca:

    „(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent”

    Eu propun ca nici un om sa nu mai lucreze, ci sa astepte de la stat sa le asigure un nivel de trai decent.

    Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016 | Răspunde

    • 😆

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016 | Răspunde

      • Vezi ce constitutie socialista are Romania? Si te stepti sa mearga lucrurile bine?

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Ca ne place sau nu, asta spune Constitutia. Eu am vrut sa arat ca un oficial al BNR, viceguvernatorul, iti dai seama, nu poate sustine public – ca a fost invitat in calitatea sa de oficial la acea dezbatere televizata – ca nu e de acord cu Programul Prima Casa, Program ce e in concordanta cu Constitutia. Daca nu e in calitate de oficial, asa da, se pot face dezbateri…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Doua sectii din articolul 44 arata ca nu este un program constitutional. Dar fiecare alege ce articol sa respecte.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Prima Casa e un program prin care statul, definit ca social in Constitutie, ii ajuta pe oameni sa-si cumpere o casa. E legat de nivelul de trai decent. Bine, o casa, nu un palat. Art. 44 se refera la proprietatea privata, nu la ajutorul acordat de stat.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • De unde sint banii aia care subventioneaza acest proiect? Confiscati de la oameni. Deci proprietatea lor privata este confiscata pentru ca statul sa aiba bani de dat altora sa-si cumpere case.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Esti surprins? Nu vezi ca toti politicienii se inchina in fata musulmanilor?

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Revenind, uite aici si despre Legea Darii in Plata, argumente contra:
        http://cursdeguvernare.ro/adrian-mitroi-20-de-contra-argumente-la-darea-in-plata.html

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Deci?

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Prima Casa e totusi un program constitutional si e subventionat de stat, ceea ce te poate duce cu gandul la faptul ca riscurile sunt mult mai mici. Pe cand Legea asta… Interesant este ca unii – cel putin asa am impresia – sunt tentati sa se refere la Prima Casa si sa critice acest Program, dar mai putin aceasta Lege despre care nu stim nimic, nu e garantata de nimeni ca n-ar reprezenta un risc major pentru societate si nici nu stim daca e constitutionala. Daca Programul Prima Casa e cunoscut si se cunosc riscurile, Legea asta e o necunoscuta… Si, cel putin asa mi se pare, introduce necunoscute. In schimb Legea asta e tot expresia amestecului Statului in economie.

        Ar trebui dezbatut, la noi, altceva: cum poate sistemul bancar sa sustina la noi, in acest cadru constitutional – ca pana la schimbarea Constitutiei e cale lunga (aici mai e o necunoscuta pentru ca nu stim cum va arata viitoarea Constitutie), intr-un mod mult mai bun decat a facut-o pana acum, sectorul privat si ce ar trebui sa faca Statul. Pentru ca Statul acesta nu prea face investitii publice – spre exemplu in infrastructura, lucru necesar fara indoiala – in schimb mentine un aparat masiv, intreprinderi neperformante…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Depinde la ce articol te uiti. Art 44 nu il face constitutional.

        România este neperformantă nu doar din cauza drumurilor. Si alea ar putea rezolvate ușor in sectorul privat. Dar atita timp cit oamenilor le place socialismul, lucrurile vor merge rau.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Evident ca in sectorul privat se rezolva problema drumurilor, caci la licitatie participa firme private. Insa finantarea e asigurata de stat – asta inseamna investitii publice. Insa nu doar de drumuri e vorba, ci de infrastructura in general. In felul asta s-ar crea locuri de munca si s-ar asigura premise serioase pentru dezvoltare. In schimb, noi avem cresteri „clasice” cum le-am spus eu, de 3,3-3,5% din PIB, dar uite-te cum a crescut datoria publica din 2009 si pana acum!! Ea e mai mare, sper sa nu ma insel prea tare, decat cea de pe vremea lui Ceausescu!!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Dar nu problema drumurilor face România sa nu meargă bine.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • E o parte insemnata din problema. Pentru ca sectorul infrastructurii, atunci cand dezvoltarea lui a fost bine condusa, s-a constituit intr-un motor de crestere economica sanatoasa. E important, pentru ca Romania are nevoie de asa ceva. Spre exemplu, ca sa asigur dezvoltarea unor regiuni precum Moldova (la cea a noastra ma refer, nu la Rep. Moldova) trebuie ca sa aiba parte de drumuri de buna calitate si sa fie legata de celelalte provincii istorice prin autostrazi. Dar nu numai de drumuri. Ar trebui realizate aeroporturi moderne, cale ferata moderna si de mare viteza. Lucrurile acestea fac posibila atragerea investitiilor straine si autohtone. Creeaza locuri de munca.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Citeste si articolul Andreei Paul. Uite ce spune:

        „Orice antrenare de cheltuieli suplimentare pe termen lung care ratează scopul dezvoltării și al creșterii competitivității (adică nu aduc bani în plus la buget/ venituri pe care să le distribui apoi pe cheltuielile necesare) intră în deficitul structural. Ajustarea bugetară necesară în anul 2017 este deja greoaie, pentru oricine va fi la guvernare. Nu uitați de creșterea salariilor profesorilor cu 50% în anul 2008, tot an electoral, care nu s-a mai aplicat niciodată.”

        Or, statul asta face: „cheltuieli suplimentare pe termen lung care ratează scopul dezvoltării și al creșterii competitivității (adică nu aduc bani în plus la buget/ venituri pe care să le distribui apoi pe cheltuielile necesare)”… Si deficitul asta structural se tot mareste, deci si datoria publica creste. In felul asta creste datoria publica si, daca e sa vorbim in termeni de riscuri, ele se amplifica pentru intreaga societate. Si asta se intampla daca Statul actioneaza ca un jucator, dar in mod neeconomic.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Statul nu trebuie sa faca nici un fel de cheltuieli in sistemul economic. Asta intr-o tara libera, nu una socialista. Dar daca oamenilor le place socialismul….nu stiu de ce se pling.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • In privinta asta, cautarea de asemanari cu SUA nu e relevanta pentru ca SUA e un stat federal, foarte mare, care are resurse mari, inclusiv financiare. Si la noi sectorul privat nu are forta de a finanta dezvoltarea infrastructurii. Partea proasta e ca Statul se ocupa defectuos de lucrul asta. E o companie, CNADNR, am scris si aici pe blog despre, care poate mai bine ar fi ramas AND, adica administratie de stat si nu companie de stat (e de studiat subiectul!), insa activitatea lor a fost criticata si pe buna dreptate.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • E vorba de libertate. Intr-o tara libera, statul nu are voie sa fie implicat in economie.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Fara indoiala! Insa in ceea ce se implica, implicarea acestuia nu ar trebui sa fie una toxica…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Atunci sa se ocupe de respectarea drepturilor cetățenilor.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Corect!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 10, 2016

      • Iar cind fura banii de la unii ca sa-i dea la altii, nu face acest lucru.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Un om care zice la fel cum zic si eu. De ex:

        Democrația înseamnă să respecți voința majorității,

        Ideologia este apanajul alegătorilor. Ei stabilesc ce ideologii trimit în parlament și în ce proporții.

        Comentariu de Cristina | Martie 13, 2016

      • Sau Articolul 44, (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

        Deci citatul tau din constitutie contrazice citatul meu din Constitutie. Si uite asa, fiecare respecta ce articol vrea din constitutie.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

      • Tot in Art 44, (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.

        Si totusi, statul continua sa o confiste.

        Comentariu de Cristina | Martie 10, 2016

  2. Cristina are perfecta dreptate, „Statul nu trebuie sa faca nici un fel de cheltuieli in sistemul economic.”. Ce se intampla insa la noi este dovada vie ca noi inca avem un „stat socialist”. Mai ramane sa ne impuna si un plan cincinal de dezvoltare pe urmatoprii patru ani, ca asa vad ca se merge, din an electoral in an electoral, si gata, ne intoarcem de unde am plecat, insa cu altii mai hapsani.
    Cand or sa priceapa acesti „Agamaitza Dandanache” ai politicii romanesti ca rolul statului este cu totul altul, nu sa-mi impuna mie cat sa-l platesc pe angajat, pe cine sa angajez, si pe cine nu, cate femei sau cati barbati sa am printre angajati si cati gay?
    Mediul legislativ economic este varza in Romania. Se schimba regulile mai ceva ca ciorapii, de saracii contabili sunt nauciti. Si vrem eficienta. Vrem sa combatem frauda, dar facem sistemul fiscal si mai stufos, si mai draconic (dar nu intr-un sens bun), ca sa fie si mai anevoios ptr cei cinstiti sa-si dezvolte afacerile. Daca sunt patron si am mai multe firme, pe diverse domenii, trebuie sa platesc de la fiecare taxe si impozite, cand ar fi mai simplu sa platesc cumulat, pe venitul meu global. Un fel de scarpinat cu mana stanga in urechea dreapta, ajutat de picior.
    Si culmea, ca sa fie si mai ambiguu, avem legi care se bat in cap, si legi care se interpreteaza.
    Nu de mult discutam pe aici despre Arcelor Mittal, ca in Romania a facut si dres. Pai in Romania, Arcelor Mittal a facut ce a facut si in alte parti (Canada de exemplu) si a cumparat niste asset-uri, cu care sa aiba profit. Ca le-a cumparat de la noi pe doi lei si de la canadieni pe bani buni, este cu totul alta mancare, de care vrei tu. Cum naiba ca uite in Canada fac profit si nu tipa nimeni, ba din contra, zonele respective chiar au dezvoltare din cauza locurilor de munca create, si la noi NU? Sa fim seriosi, Canada este doar UN exemplu (ca il am la indemana), dar sunt multe alte exemple care vin in favoarea lor si in defavoarea sistemului politico-economic de la noi.
    Cum a fost un alt TUN de milioane tras statului Roman, dar pe vremea lui ceasca, la santierul naval din Galati. Atunci a venit un „capitalist”, si cu cateva cartoane de tigari, niste casetofoane si ceva sapunuri FA langa niste „sampon de mere” a convins forurile aferente sa incheie un contract ptr construirea a 10 (ZECE) nave de tip Ro-Ro (vestitele Bazias-uri). Dar a avut o clauza „minora”, si anume tot echipamentul tehnic de pe acele nave TREBUIA sa fie luat de firmele din lista data de beneficiar, echipament care tot el (capitalistul) aranjase sa fie luat la un pret BUN daca era luat tot odata, adica en-gros. Si uite asa, statul a lansat o coamanda grasa, pe are a platit-o din buzunarul sau, adica al nimanui, respectivul si-a luat comisionul de la respectivii producatori, idem si-au luat si „peshcesul” onorabilii tovarasi care au semnat, iar firma care a venit in Romania sa faca navele s-a declarat FALIMENTARA, inainte sa fie livrata prima nava.
    Cine e de condamnat in cazul asta Motane? Ala, capitalistul care a vazut o „oportunitate”, sau cei care au incheiat contractul fara sa dea doi bani pe studierea lui si cautarea tuturor eventualelor riscuri?
    Ti se pare ca ACUM se procedeaza altfel cand intr-o afacere, una din parti este reprezentata de STAT?
    De ce trebuie statul sa fie prezent in economie? Dupa mine singura menire este ca sa asigure „venituri” unei anumite categorii de „reprezentanti”. Nu crezi?? dac a ar face-o ca sa tina sub contro, anumite aspecte, da, atunci ar fi OK. Cum ar fi de exemplu in energie, ca sa nu existe un monopol, ca acum, si sa platim cel mai scump pret atat pe mc de gaz cat si pe combustibil, din toata Europa, si culmea, avem salariile printre cele mai mici. Romanul plateste mai scum atat mc de gaz, cat si benzina la pompa, ca un francez, sau ca un italian. Ca o paranteza, ne plangem de OMV, dar in Austria pretul la pompa este mai mic, si in weekend scade si mai mult. la noi NU!! Ai vazut sa scada cumva preturile in urma ieftinirii combustibilului de la pompa??? Eu n-am vazut. Dar cum creste iar putin, cum se scumpesc iar toate, ca deh, TRANSPORTUL. Si ai vazut tu ca statul sa faca ceva, legislativ vorbind, ca sa stavileasca cumva aceste cresteri abuzive de preturi? NU!!

    Comentariu de Rica Venturiano | Martie 11, 2016 | Răspunde

    • Mie mi se pare ca te afli intr-o usoara contradictie: vrei ca statul sa „nu faca niciun fel de cheltuieli in sistemul economic”, dar sa impuna controlul preturilor la benzina?? Cristina, cred eu, ar spune ca statul nu trebuie sa faca nici asta! Daca statul incepe sa impuna un control al preturilor, inseamna ca avem o piata netransparenta. Ceea ce face D-na. Merkel negociind cu Rusia preturi secrete pe piata energiei e ceva cu totul netransparent si contrar economiei de piata si chiar as indrazni sa spun ilegal daca in UE avem o economie de piata si nu altceva. Statul nu trebuie sa se bage nici in controlul preturilor sau sa incerce sa-l determine cumva. Intr-o economie de piata pretul se stabileste la intalnirea cererii cu oferta. Si atat. Preturile stabilite de stat, asa cum erau pe vremea comunismului, se numesc, in literatura economica de specialitate, preturi administrative. Este impotriva prevederilor constitutionale romanesti ca statul sa administreze preturile benzinei la pompa, atata vreme cat economia Romaniei e o economie de piata libera si lucrul asta e stipulat in Constitutie.

      Faptele de coruptie reprezinta altceva. Si trebuie aduse dovezi ferme si in conformitate cu legea si cu Constitutia.

      http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8176396-pretul-fara-taxe-benzinei-mai-mare-romania-decat-austria-suedia-sau-marea-britanie.htm

      E un articol mai vechi, dar dupa cum se vede altii au preturi chiar mai mari decat le avem noi. Si este normal sa fie asa. Anormal ar fi fost sa avem un pret unic, administrat de o autoritate a UE, pe toata Uniunea Europeana. Citeste sa vezi de ce pretul la noi e mai mic decat in alte tari din UE.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 11, 2016 | Răspunde

    • Probabil ca te-ai gandit la ce am spus eu despre inflatie, tintirea inflatiei, BNR si ca vor exploda preturile… Deci cum poate BNR sa atinga tinta, inflatia de acum fiind negativa (deflatie) si sa ajunga pozitiva – de aici cresterea preturilor. Nu? La asta te-ai gandit? Cum poate face BNR asa ceva?

      Citeste, te rog, aici:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Monetary_inflation

      E prezentata celebra formula a lui Irving Fischer:
      MV=PT, unde:
      M= cantitatea de moneda pusa in circulatie de banci,
      V= viteza de rotatie a banilor (numarul mediu de operatiuni vanzare-cumparare si de plati efectuate de o unitate monetara intr-o anumita perioada de timp)
      P = nivelul preturilor si tarifelor
      T = volumul tranzactiilor (cantitatea bunurilor economice puse in vanzare)

      Deci avem o relatie matematica intre marimea masei monetare (M) si preturi (P). Bine, o cauza a inflatiei poate fi emisiunea de moneda propriu-zisa, dar si cresterea vitezei de rotatie a masei monetare.

      Tintirea inflatiei a fost adoptata de bancile centrale din mai multe tari prin anii ’90. BNR ar trebui sa mentina rata inflatiei la nivelul tintei stabilite – am spus in postare cat e la noi, diferenta intre inflatia actuala si tinta e mare. BNR nu-si atinge tinta – asta a aratat si Dl. Citu in postarile sale. Intrebarea este: de ce o astfel de politica din partea BNR? Daca ar fi peste tinta, s-ar majora rata reala a dobanzii prin dobanda de politica monetara. La noi dobanzile au ajuns in jur de zero procente.

      https://florincitu.wordpress.com/2016/03/11/politica-monetara-este-condamnata-la-relaxare-daca-mai-conteaza-tinta-de-inflatie/

      Eu am scris mai demult un articol legat de faptul ca suntem in ceea ce se numeste o capcana de lichiditate.
      https://en.wikipedia.org/wiki/Liquidity_trap

      BNR nu a raspuns (asta e interesant!!) criticilor formulate in legatura cu faptul ca nu-si atinge tinta de inflatie. Cu Isarescu in frunte toti oficialii de pe acolo au evitat sa dea un raspuns. Insa trebuie spus ca aceasta Capcana de Lichiditate nu se manifesta doar la noi. S-ar putea spune ca e o moda in practica economica de azi. Un experiment? S-ar putea…

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 11, 2016 | Răspunde

  3. Imi pare rau sa admit, dar Cristina iar are dreptate cand spune ca „Dar atita timp cit oamenilor le place socialismul, lucrurile vor merge rau.” In Romania inca avem o majoritate careia ii place socialismul. Avem o mare parte din forta de munca ce tanjeste dupa acel „dolce far’niente” din vremurile de odinoara, cand „ei se faceau ca ne platesc, si noi ne faceam ca muncim”. Acea pseudo-siguranta data de „siguranta locului de munca”. Nu-mi spune ca n-ai intalnit nicodata oameni care sa regrete asta. DA Motane, romanilor inca „le mai place socialismul”. Si nu prea poti sa-i condamni, cand tot ce este legat de sistemul capitalist in tara asta este „defect”. Cand la tot pasul auzi numai de afaceri paguboase din care STATL, adica „NOI” iesim „sifonati” si cu banii luati (ca sa nu spun altfel). Cum sa aiba inceredere intr-un sistem care la noi nu exista cu adverat. Cum sa invete romanul tanar despre avantanjele unei econimii de piata bazata pe eficienta si calitate LA PROPRIU, cand el vede ca atunci cand vrea sa-si ia soarta in maini, sa nu mai fie angajat, si-o ia in barba de la prima factura??
    Fara sa ma scuz, dar si mie mi-a luat ceva timp sa inteleg acest mecanism, dar am avut norocul sa am exemple reale de capitalism. Sa nu intelegem gresit, capitalismul du-i bland, ba chiar e dur, si ai doua posibilitati, angajat sau angajator. Nu te descurci ca angajator, n-ai „skill-urile” necesare, atunci te limitezi la a fi angajat. E ca la piata, ce oferi si ce primesti. 🙂 🙂
    Asa ca orice s-ar spune, romanii inca viseaza cu nostalgie la socialismul trecut.
    Si-mi pare rau ca trebuie sa admit chestia asta.

    Comentariu de Rica Venturiano | Martie 11, 2016 | Răspunde

    • Si tie iti place socialismul. Atata vreme cat conceptia ta este ca statul trebuie sa administreze preturile de benzina la pompa si nu piata sa stabileasca pretul, inseamna ca (inca) iti mai place socialismul.

      „DA Motane, romanilor inca „le mai place socialismul”. Si nu prea poti sa-i condamni, cand tot ce este legat de sistemul capitalist in tara asta este „defect”. Cand la tot pasul auzi numai de afaceri paguboase din care STATL, adica „NOI” iesim „sifonati” si cu banii luati (ca sa nu spun altfel). Cum sa aiba inceredere intr-un sistem care la noi nu exista cu adverat. Cum sa invete romanul tanar despre avantanjele unei econimii de piata bazata pe eficienta si calitate LA PROPRIU, cand el vede ca atunci cand vrea sa-si ia soarta in maini, sa nu mai fie angajat, si-o ia in barba de la prima factura??”

      Da, de aici se vede ca statul, nu de putine ori, nu face ceea ce trebuie sa faca. Pentru ca la noi statul este inca implicat in economie. Asta e Constitutia… Ar fi optim diminuarea rolului sau in economie, dar lucrul asta nu se poate face deodata, de azi pe maine.

      Ca sa fiu mai clar, ceva mai clar, daca vorbim de exemplu de cum functioneaza CNADNR, ca dadeam acest exemplu Cristinei, vorbim, printre altele, de cum functioneaza statul. Iar daca vorbim de faptul ca statul nu face investitii publice, ceea ce ar trebui sa faca, vorbim tot de functionarea statului. Iar lucrurile negative pe care le arata Andreea Paul in postarea dumneaei sunt legate tot de functionarea statului.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 11, 2016 | Răspunde

  4. Iar nu m-am facut inteles. Nu-i nimic Motane, las-o asa cum zici tu. Daca tu zici ca-mi place socialismul, probabil ca asa este, cine sunt eu sa te mai contrazic. Ia din context ce-ti convine si asta e. Se pare ca habar n-am de nimic, mai ales de cum merge treaba cu capitalismul si socialismul.

    Comentariu de Rica Venturiano | Martie 12, 2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: