Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Decaderea

Antena 3

Oana Stancu i-a adresat o scrisoare fiicei jurnalistului Dan Tăpălagă

„Oana Stancu Zamfir i-a adresat o scrisoare fiicei jurnalistului Dan Tăpălagă.

Gestul Oanei Stancu vine după ce Dan Tăpălagă a comentat, ironic, că la întâlnirea de vineri din Piaţa Constituţiei, la care s-au strâns câteva mii de persoane, cei prezenţi au fost ca o „spirală cu pensionari” şi sunt „o adunătură de zombie”, potrivit Antena 3.

Scrisoarea Oanei Stancu o găsiţi şi în Jurnalul naţional de azi.

În scrisoarea către fiica şefului de la Hotnews, Oana Zamfir îi cere acesteia să nu-i fie ruşine când tatăl ei va ajunge la vârsta multora dintre cei prezenţi la întâlnirea de vineri din Piaţa Constituţiei.

Îţi scriu ţie în speranţa că, alături de copii mei şi de toţi cei de vârsta voastră, vei construi o lume în care să încăpem şi noi, cei care v-am crescut, alături de voi. Poate că atunci când vom veni acasă cu pungi pline de medicamente, voi, copii buni, ne veţi îngriji şi ne veţi mângâia şi vă veţi ruga la Dumnezeu să mai stăm puţin alături de voi, să nu ne ducem încă”, a scris Oana Stancu, în Jurnalul naţional.

Jurnalista îi mai transmite fiicei lui Dan Tăpălagă să nu-i fie ruşine sau să dispreţuiească momentele de familie din care tatăl său se va extrage des pentru a merge la toaletă, pentru că aşa e vârsta.

Poate că îi vei cumpăra tu însţi mult hulitul Urinal de azi. Poate că nu vei simţi că îşi strică masa cu prietenii dacă i se mişcă proteza. Şi poate că, în loc să-l trimiţi în colţul uitării, îl vei consulta, arătându-i respect”, a mai scris Oana Stancu.

În finalul scrisorii, Oana Stancu mai are o rugăminte pentru fiica de doar 10 ani a şefului de la Hotnews.

Roagă-ţi tatăl să-şi amintească de hârtia de calc pe care bunica ta ţinea prăjiturile şi el aşeza litere. (…) De oamenii din Şeica Mare sau Copşa Mică, acolo unde s-a născut. Oare mai au dinţi? Oare ei se înghesuie la piaţă vinerea <pentru că sunt reduceri la urzici>? Oare <se bucură de nişte mici moca>? Sau <aşteaptă soarele să iasă ştevia>? (…) Întreabă-l dacă nu cumva <adunătura asta de zombi> cu ale ei <cupoane de pensie, proteze, bastoane, băşti, căciuli cu urechi, pastile şi reţete compensate> în urmă cu 26 de ani câştiga libertatea pe seama căreia el, tatăl tău, şi-a câştigat pâinea”.

După întâlnirea de vineri a Antena 3 cu telespectatorii săi, Dan Tapalagă a comentat pe Facebook că cei prezenţi în Piaţa Constituţiei au fost ca o „spirală cu pensionari” şi sunt „o adunătură de zombie”.

Citiți și Radu Tudor: Antena 3 face sesizare la CNCD

Juranalul National

Ilincăi Tapalagă

„Dragă Ilinca,

Îți încredințez astăzi această scrisoare ca pe un manifest pentru viitor. Pentru un viitor nu foarte îndepărtat, în care tu vei trece pragul maturității, iar tatăl tău pe cel al senectuții. Îți scriu ție, în speranța că, alături de copiii mei și de toți cei de vârsta voastră, vei construi o lume în care să încăpem și noi, cei care v-am crescut, alături de voi. Poate că atunci când vom veni acasă cu pungi pline de medicamente, voi, copii buni, ne veți îngriji și ne veți mângâia și vă veți ruga la Dumnezeu să mai stăm puțin alături de voi, să nu ne ducem încă. Poate că nu-ți va fi nici rușine și nici nu-ți vor crea nervozitate sau dispreț momentele de familie din care tatăl tău se va extrage des pentru a merge la toaletă, pentru că vezi, așa e vârsta. Poate că îi vei cumpăra tu însăți mult hulitul Urinal de azi. Poate că nu vei simți că îți strică masa cu prietenii dacă i se mișcă proteza. Și poate că în loc să-l trimiți în colțul uitării, îl vei consulta, arătându-i respect.

Ilinca,
Astăzi abia ai împlinit zece ani. Ești încă la vremea poveștilor. Roagă-ți tatăl să-și amintească de hârtia de calc pe care bunica ta ținea prăjiturile și el așeza litere. De băncuța din fața casei pe care bunicul lui, cu piciorul țeapăn, se așeza pentru a spune povești din război. De oamenii din Șeica Mare sau din Copșa Mică, acolo unde s-a născut. Oare mai au dinți? Oare ei se înghesuie la piață vinerea “pentru că sunt reduceri la urzici”? Oare „se bucură de niște mici moca”? Sau „așteaptă soarele să iasă ștevia”? Întreabă-l despre fabricile în care au muncit și ce s-a ales de ele. Întreabă-l dacă nu cumva „adunătura asta de zombie” cu ale ei „cupoane de pensie, proteze, bastoane, băști, căciuli cu urechi, pastile și rețete compensate” în urmă cu 26 de ani câștiga libertatea pe seama căreia el, tatăl tău, și-a câștigat pâinea. Întreabă-l dacă adunătura de zombie nu avea atunci chiar vârsta lui de azi: 40 de ani!

Ilinca,
Și te mai rog ceva: ai putea, când îi pui aceste întrebări să fie și bunicii tăi prin preajmă? Iar televizorul ar putea fi pe BBC sau CNN? Că doar nici Christiane Amanpour n-o mai fi vreo tinerică! Oare și despre Wolf Blitzer tatăl tău crede că e „indecent să mai fie jurnalist”? Că e „decuplat, prăfuit și vai de capul lui obligând o lume întreagă să-l suporte și să-i asculte hârâitul tot mai obosit”? Că doar așa crede tatăl tău despre jurnaliștii trecuți de 50 de ani!

Ilinca,
Îți doresc ca aceste întrebări să-ți aducă un tată care să îmbătrânească mai frumos decât trăiește azi! „

Citind aceasta „scrisoare” a inceput sa ma cuprinda o senazatie de greata. In primul rand te frapeaza absurditatea faptului ca, pentru o atitudine a tatalui, Oana Stancu se adreseaza fiicei acestuia ce „abia a implinit 10 ani”!!! In al doilea rand, izul de Vadim Tudor razbate din toata aceasta scrisoare! Aceasta aroma particulara, deosebit de neplacuta, nu se poate sa nu-ti izbeasca puternic narile cand citesti aceasta „scrisoare”.

Problema Antenei 3 nu e atat faptul ca vor trebui sa paraseasca actuala locatie. Vor gasi o alta. De acord si cu faptul ca libertatea de exprimare trebuie respectata. Nu astea sunt problemele.

Problema o constituie faptul ca la Antena 3 nu se mai face cam de multisor jurnalism. Unii spun ca se exerseaza, de fapt, linsajul mediatic. Insa chestiunea principala consta in emisiunile proaste pe care acest post le produce!!

Ma gandeam ieri ca, in trecut, emisiuni precum Milionarii de la miezul noptii sau Marius Tuca Show erau cu mult mai bune decat ce produce Antena 3 astazi. In aceste emisiuni vedeai jurnalism. In emisiunile de acum asa ceva nu se mai vede.

In primul rand postul e monoton. Se dezbat aceleasi subiecte sau, mai bine zis, acelasi subiect. Daca comut cu telecomanda pe Sinteza Zilei a lui Mihai Gadea constat ca e acelasi lucru. Aceeasi reuniune de familie (sau poate de famiglie?). Aceleasi personaje. Iar impresia pe care ti-o lasa este ca se discuta acelasi subiect, acelasi ca si ieri, acelasi si maine. In gura presei, emisiunea lui Mircea Badea, e la fel: acelasi lucru si ieri, si azi, si maine. O emisiune rasuflata de multa vreme.

Totusi, e pacat de acest post… Insa cred ca e necesar sa spunem ca nu trebuie jigniti cei care se uita la emisiunile acestuia. E treaba fiecaruia la ce emisiune se uita. Dar asta nu inseamna ca performantele Antenei 3 nu ar lasa de dorit. Si chiar daca postul se bucura in continuare de o destul de larga audienta, nu inseamna ca, de fapt, Antena 3 nu ar fi in decadere. Sa nu confundam audienta mare cu performantele jurnalistice ale postului.

Despre atitudinea Presedintelui Iohannis, cred ca ar trebui remarcat faptul ca a fost una corecta. Daca Presedintele are un dubiu ca s-ar incalca libertatea de exprimare, el trebuie sa adopte o pozitie prin care s-o apere si, in general, sa apere libertatile constitutionale. Indiferent despre cine ar fi vorba, despre ce post ar fi vorba. Presedintele nu a indemnat la nerespectarea legii. Iar adversarii Antenei 3 nu trebuie sa cada ei insisi in capcana linsajului mediatic, de a linsa mediatic acest post. Performantele fiecarui post de televiziune se vad. Iar telespectatorii decid. Cei care isi inchipuie ca telespectatorii sunt prosti, eu cred ca se insala.

Din tot scandalul cu evacuarea din actuala locatie, castigat a fost postul Antena 3. Sunt convins ca si-a marit audienta. Daca Presedintele s-ar fi indreptat impotriva postului, scandalul ar fi luat proportii uriesesti si ar fi fost in favoarea Antenei 3 care ar fi avut prilejul sa se victimizeze si mai mult datorita hotararilor „nedrepte” puse la cale de „cei ce vor sa bage pumnul in gura presei”, reminiscente, nu-i asa, ale „regimului Basescu”. Amplificarea acestui scandal, pe langa faptul ca ar fi fost inutila, ar fi fost si toxica. Pe cand asa, toata lumea are posibilitatea sa priveasca mai obiectiv acest post. Si sa decida daca ii plac performantele acestuia sau nu.

De ce se petrece o decadere a acestui post? Impresia mea este ca linia sa, inclusiv ideologica, e neclara. De asemenea suspectez faptul ca patronii acestuia isi manifesta influenta in spatiul editorial pentru apararea si promovarea propriilor interese. De asemenea sa nu uitam ca Partidul Conservator e partidul de casa, de suflet al D-lui. Voiculescu, ceea ce ar sugera ca Antena 3 ar fi, de fapt, organul acestui partid. Un partid apropiat de PSD. Insa e trist faptul ca cei care au creat Trustul Intact si au pus bazele unei afaceri de succes in media romaneasca nu sunt in stare sau nu vor sa modernizeze acest post, pentru ca sa arate cu adevarat a televiziune de stiri. Chiar ma gandeam ieri ca in trecut, cand nu era inca Antena 3, deci sa zicem cand aveai un talk-show pe Antena 1, daca acesta era interesant si facut cum trebuie, valora mai mult decat tot ce se face acum la Antena 3. Desigur, postul Antena 3 poate fi modernizat si adus in standardele acceptabile. De ce nu se doreste lucrul asta? Greu de spus. Patronatul si conducerea Trustului parca nu doresc sa priveasca spre viitor, dar nici in prezent parca nu vor sa traiasca.

Oricat ar parea de ciudat pentru unii, Antena 3 ar putea sa devina un CNN romanesc sau un Bloomberg romanesc. O televiziune cu adevarat moderna, in care sa avem dezbateri libere si informari corecte. Inexplicabil, nu se doreste lucrul asta. Postul balteste in aceeasi formula revoluta de ani de zile ca intr-o apa statuta.

Slab, foarte slab…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Reclame

februarie 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 240 comentarii

Despre lipsa de onestitate

O sa va spun acum ceea ce simt. Nu pentru ca as dori sa trec aspectul stiintific pe un plan secundar. Insa pe mine incepe sa ma deranjeze destul de tare lipsa de onestitate in care se duc dezbaterile, cel putin cele de la noi… In primul rand as dori sa remarc o anumita frivolitate si prea multa pasiune in locul unei discutii profesioniste. Si faptul ca nu prea apar in discutii „de ce-urile”: de ce?

S-a dezbatut la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan despre Dl. Vintila Horia. Va spun sincer ca nu auzisem de domnia sa si nici nu am citit ceva scris de dansul. Insa faptul ca Institutul Elie Wiesel a trimis primarului din comuna Segarcea, comuna natala a D-lui. Horia, o scrisoare prin care cere sa i se retraga titlul de cetatean de onoare al localitatii a starnit o dezbatere aprinsa. Chiar prea aprinsa, as zice eu… Acum chiar sunt curios de opera D-lui. Horia si chiar as dori sa-l citesc! 🙂

Chestiunea unor intelectuali romani de valoare care au aderat la Miscarea Legionara sau au facut propaganda fascista in perioada interbelica e una delicata. Iar pentru ca sa-i putem intelege corect trebuie sa intelegem vremurile si situatia nu doar a Romaniei, ci si a Europei, din perioada respectiva.

Insa aici as dori sa fac o remarca asupra intelectualului roman. Ma voi referi, cel putin pentru moment, doar la cei romani. Este o hiba  pe care acestia o au sau cel putin asa mi se pare. Lipsa unei priviri ciritice. Si ceea ce este interesant, lucrul asta se manifesta si in zilele noastre.

Ce se intampla? In momentul in care o Putere totalitara precum fascismul a inceput sa se dezvolte in Europa interbelica – altminteri o Europa inca romantica -, dat fiind faptul ca tara noastra e una de talie mijlocie, nu o Mare Putere – iar acest fascism a luat Puterea in tari europene mari – chestiunea care se punea era cum va arata de atunci incolo configuratia politica pe batranul continent. Tarile mici sunt influentate de cele mari, mai putin invers. Sunt in Istorie si cazuri contrare, dar cred ca acestea sunt putine. Or, fascismul si nazismul s-au dezvoltat in Italia si respectiv Germania, tari mari, Puteri europene. Influenta acestui curent s-a resimtit puternic in Spania, tot o tara mare, in care a avut loc si un sangeros razboi civil. Acest curent a prins puternic in Europa si a influentat, desigur, si o tara precum Romania.

Europa s-a dovedit slaba in fata cresterii nazismului in Germania si, intr-o prima etapa, a cedat in fata acestuia. Liga Natiunilor nu a putut opri ascensiunea nazismului in Germania iar Marea Britanie, dar si Franta, au dovedit slabiciuni evidente. In asemenea conditii impunerea unei ordini politice totalitare de ordin fascist in Europa aparea multora ca un fapt ce se va implini cu siguranta. Fara indoiala, era vorba de o amenintare. Insa aceasta amenintare se impunea ca o realitate in Europa, o realitate pe care nu o puteai indeparta.

Care sa fi fost atunci pozitia Romaniei?

Nu numai Europa a dovedit o slabiciune mare in fata fascismului si nazismului, dar si Uniunea Sovietica care a pactizat cu Hitler. La Rasarit era un alt totalitarism periculos – cel comunist, cu un intreg cortegiu de crime abominabile si care ameninta Romania. In asemenea conditii, in care Romania a suferit si pierderi teritoriale de pe urma pactului dintre Uniunea Sovietica si Germania nazista, ce pozitie ar fi trebuit sa adopte tara noastra ramasa atunci fara aliati, care oricum si-au dovedit neputinta?

In asemenea conditii o parte valoroasa a intelectualitatii romanesti, vazand pericolul mare ce poate veni dinspre Est, cel comunist, nu a mai privit critic fascismul, prezent oricum in tara noastra prin Miscarea Legionara. Cu atat mai mult cu cat intelectuali si oameni politici de marca au fost asasinati de catre legionari. Dar a privi critic fascismul, intr-o ordine totalitara europeana de acest tip, care cauta sa se impuna prin mijloace brutale, ce ar fi insemnat? Nu cumva o pozitionare politica spre Est, in conditiile in care aliatii nostri traditionali si-au dovedit incapacitatea de a se opune real, concret fascismului si nazismului?

Daca n-ar fi fost asemenea conditii neprielnice, intelectualitatea noastra – in mare ei majoritate pro franceza (inclusiv Maresalul Antonescu era pro francez si nu pro german!!) – nu s-ar fi orientat vreodata spre fascism si nici s-ar fi dedat propagandei fasciste. Intelectualii nostri nu au fost fascisti ci, mai degraba, oportunisti. In ce sens? Ei au crezut ca, in mod inevitabil, mai ales odata cu cresterea tot mai accentuata a Puterii Germaniei (invinsa in Primul Razboi Mondial si careia i s-au impus conditii grele), vor trebui sa se integreze unui astfel de tip de Europa. Sa nu uitam ca Hitler visa la un Reich de 1000 de ani, vrand sa spuna prin asta ca ordinea europeana fascista, cu Germania ca factor conducator, e un proiect pe termen lung. Cum Germania, pe langa ideologia nazista, a dezvoltat si o formidabila masina de razboi careia celelalte tari europene nu i-au putut face fata, lor li s-a parut inevitabil ca insusirea acestei noi ordini ce se instaura pe continent va fi una unificatoare prin forta militara dezvoltata de o Mare Putere precum Germania. Pe atunci nu exista Uniunea Europeana. In loc sa priveasca critic fascismul – lucru ce nu se poate face decat in libertate – ei au preferat o atitutdine ce li s-a parut realista, date fiind realitatile acelor vremuri: au cauta sa se integreze noii ordini social-politice ce se stabliea, se instaura cu repeziciune pe continent.

Insa eu m-am uitat putin la emisiunea D-nei. Laviniei Sandru, o admiratoare declarata a D-lui. Ion Iliescu, tot pe Realitatea, despre cum aprecia precizarile recente ale D-lui Hans Klemm, caracterizandu-l pe Excelenta Sa ca fiind mai roman decat romanii, daca am inteles eu bine. Unul dintre interlocutori chiar spunea ca i-am asteptat pe americani 50 de ani si, iata, au venit. Si ca noi trebuie sa ne raportam la democratia americana. Alt interlocutor aprecia ca Fiscul roman ar trebui sa ia exemplu de la cel american.  D-na. Sandru l-a ridicat in slavi pe Dl. Klemm, apoi patriotismul american – din care trebuie sa invatam – amintind faptul ca nu e film american in care sa nu vedem prezentat drapelul. De asemenea a precizat ca industria cinematografica americana primeste semnale politice de la establishment ca sa promoveze anumite lucruri, anumite teme. Eu cand am auzit asa, n-am mai stat pana la capat, mai ales ca era si frumos afara. M-am dus sa ma plimb putin… Deci n-am urmarit pana la capat emisiunea, nu cred ca am pierdut prea mult, dar poate ma insel… Dupa cum a inceput emisiunea, eu nu am vazut spiritul critic. Daca am spirit critic, asta nu inseamna ca nu-l respect pe Dl. Klemm. Asta nu inseamna ca-l defaimez. Asta nu inseamna ca nu as iubi America.

Eu ma uit, ramanand putin uimit, cum ne raportam la Uniunea Europeana. Si asta de ani de zile. Uniunea Europeana reprezinta, actualmente, ordinea politica pe continent. Nu una totalitara. Dar, inainte de a ne integra, aceasta Uniune Europeana a fost privita ca un fel de paradis. Ne-am integrat. Insa nici la 9 ani de la integrare nu suntem in stare sa formulam o pozitie critica. Dl. Iulian Fota spunea: nu e buna Uniunea Europeana, care sunt alternativele? Insa, domnule Fota, intai sa vedem: de ce nu e buna? Etichete se pun si acum. Daca formulezi un punct de vedere critic fata de UE, risti sa fii catalogat imediat ca eurosceptic. Daca formulezi un punct de vedere critic fata de SUA, risti sa fii catalogat drept antimerican. Iar intelectualitatea romaneasca repeta aceeasi greseala ca si cea din perioada interbelica: nu cauta sa formuleze pareri critice si dezbateri in acest sens, ci cauta sa se integreze actualei ordini social-politice de pe continent. A emite o parere critica nu inseamna neaparat ca vrei sa parasesti Uniunea Europeana. Chiar si a spune ca nu e buna Uniunea Europeana nu inseamna ca ai dori ca aceasta sa nu mai existe. Ci inseamna, mai degraba, ca o vrei mai buna sau mai perfectionata. In schimb, etichetele – precum cea de eurosceptic sau, si mai rau, de vandut rusilor – se pun, dupa cum se observa, mai totdeauna cu o conotatie negativa.

Oamenii care se indoiesc nu sunt bine priviti. Pentru ca ei cugeta.

Eu cred ca rolul intelectualului nu e neaparat acela de a avea intotdeauna dreptate. Mi-a placut ce a spus odata Alexandru Paleologu: ca nu poti fi intotdeauna destept. Mai esti si prost cateodata. E omenesc. Mie mi se pare ca rolul intelectualului e acela de a cugeta. Riscul e ca devii foarte nesuferit in felul asta. Insa doresc sa traiesc intr-o societate unde nu doar sa am dreptul la libertate, dar si dreptul de a cugeta in libertate. Spre exemplu dreptul sa ma intreb in mod deschis asa incat sa ma auda si altii: de ce supermarketurile trebuie sa fie inchise in weekend si in timpul sapatamanii statul sa le fixeze program doar pana la 18.30? De ce trebuie demonizate multinationalele?

Refuzul de a cugeta liber si cautarea doar a integrarii intr-o ordine social-politica conduce la o societate in care nu se pot naste repere morale. Reperele morale se nasc in libertate. Pentru ca, asa cum observa Milton Friedman, pe care, iata, il citez din nou: nu societatea are valori ci oamenii au valori. Critica nu e doar o forma de cultura primara, cum observa Hegel, ci si o forma de a cugeta liber. A nu face opinie separata e calea ce duce spre totalitarism. E vorba de un spirit gregar care, daca anima intreaga societate, incepe sa fie terenul fertil pe care se poate instaura totalitarismul sau, daca doriti, o criza a societatii in ansamblul ei.

Ce au facut intelectualii nostri din perioada interbelica, nu toti? Ei au cautat sa intrezareasca felul in care s-ar putea dezvolta Romania. Acea ordine totalitara fascista li s-a parut preferabila celei comuniste. Interesant este insa altceva. In felul in care critica romanul el nu vede decat lucrurile proaste, lucrurile rele, trecandu-le cu vederea pe cele bune. O critica obiectiva nu trebuie sa desfiinteze lucrurile bune. Noi, cand criticam, deseori suprimam lucrurile bune. Era Romania interbelica chiar asa de rea? Chiar nu au existat si lucruri bune? Interesant este ca acum vedem acea Romanie ca pe o culme ce, in prezent, nu o putem atinge. Adevarul este ca Romania acelor ani nu era chiar asa de rea. Iar democratia in Romania functiona si acel sistem politic a putut conduce catre prosperitate, anul 1938 fiind unul de varf, la care se raportau inclusiv comunistii. Daca ati vorbit cu oamenii mai in varsta, va vor povesti de belsugul care era in aceasta tara si de faptul ca se traia bine aici. Noi insa suntem mai mereu nemultumiti si, in nemultumirea noastra, care poate fi justificata, distrugem si lucrurile bune si mai putin le indreptam pe cele rele. Cioran mai mereu a fost nemultumit de tara asta. Iar aceasta nemultumire, care imbraca nu de putine ori o critica cumplit de dura, se manifesta la mai multi intelectuali ce doreau ceva nou. Totusi, o viziune destul de dezechilibrata. Pentru ca in Regatul nostru lucrurile nu mergeau totusi chiar atat de rau. Noi nu aveam nevoie de ceva nou. Acel ceva nou se numea ori fascismul, ori comunismul. Noi nu aveam nevoie nici de una, nici de cealalta. De aceea noi nu am putut moderniza, din pacate, tara asta. Deoarece nu am avut discernamantul necesar.

Eu as dori in final sa atrag atentia si D-lui. Liviu Rotman si Institutului Elie Wiesel sa nu faca greseala de a transforma Tribunalele Poporului de la inceputurile comunismului in Romania in repere morale, considerand ca unele decizii bolsevice erau drepte. Ceea ce s-a intamplat atunci a fost una din marile nenorociri pe care le-a trait aceasta tara, acest popor. Au fost distruse elitele acestei tari, cu consecinte dintre cele mai nefaste pe termen lung. Iar faptul ca o parte din elitele interbelice au pactizat cu noul regim instaurat, cel comunist, e un lucru ce nu trebuie judecat cu brutalitate. Fara acei „tovarasi de drum”, cum le-au spus comunistii, Romania risca sa ramana fara elite si repere culturale si morale pentru ca toti ar fi cazut atunci prada terorii si asasinatului facut de comunisti. Si atunci stau si va intreb, stimati domni, cum ar fi aratat Romania? Si asa raul produs de comunisti a fost unul enorm de mare. Insa ar fi fost realmente cumplit sa ramanem o tara fara elite, condusa doar de politruci veniti de la Moscova si oameni cu cateva clase primare!

De asemenea, onest ar fi sa se vorbeasca fara patima si ura, in duhul iertarii, de rolul elementului evreiesc in instaurarea comunismului in Romania. Despre felul in care evreii s-au infiltrat, odata cu venirea comunsimului, in administratia de stat si locala precum si in functiile de conducere, acaparand pe nesimtite toata puterea. Fara niciun merit, doar prin aderarea la ideologia comunista. Cu merite doar in sovietizarea Romaniei. Nu spun ca toti evreii s-ar face vinovati de o asemenea crima. Insa despre aspectul acesta sensibil nu se prea vorbeste.

Se vorbeste despre faptul ca unul ca Dl. Vintila Horia n-ar putea fi un reper moral. Dar mult mai putin despre distrugerea morala a Romaniei sub comunism, la care elementul evreiesc a contribuit din plin.

De aceea nu reluarea in versiune moderna a condamnarilor date de Tribunalele Poporului ar trebui sa fie solutia ci marturisirea pacatelor, stimati domni.

Iar in acest sens va pun si eu intrebarea pe care o punea Fericitul Augustin: „sunteti mai intelepti decat Prorocul Daniel?”.

DE (re)citit si…

Șocant!!!!!!!!!

februarie 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii