Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Comentarii pe seama unui sondaj

Agentia de rating Politic

Sondaj national ARP, vot partide, decembrie 2015

Se arata ca:

„Agenția de Rating Politic a lansat primul Raport al Barometrului “Piața politică” – decembrie 2015, care se referă în principal la intenția de vot pentru partide și la sistemul de partide în general. Sondajul a fost realizat  în perioada 2  – 6 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de 950 de persoane, cu interviuri telefonice şi are o eroare de 3,2%. Cercetarea face parte dintr-o serie de studii şi analize ale Agenţiei de Rating Politic realizate pentru uz propriu, „Barometrul Piaţa politică” (raportul anterior: aprilie 2015). Raportul poate fi consultat aici.

Sondajul, la 1 an de la alegerile prezidențiale și cu 6 luni înainte de alegerile locale, indică o reașezare pe coordonate noi a pieței politice:

▪ Spectrul politic se diversifică din nou, după o perioadă de polarizare care a fost specifică alegerilor prezidențiale.
▪ Se confirmă prognoza din aprilie a Agenției de Rating Politic: mergem către un Parlament cu mai mult de 2 partide, pe fondul logicii proporționale a sistemului electoral.
▪  Partidele mari, PSD și PNL, revin în “matca” obișnuită pentru partidele lider, cu scoruri în plaja 30-37%. PNL conduce cu 35% din opțiuni, urmat foarte aproape de PSD cu 34%.
▪ Noul discurs, în ton mai radical, al lui Traian Băsescu tractează MP într-o zonă de relevanță, pe locul 3, cu 7,5%.
▪ ALDE, condus de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și rezultat din fuziunea PLR și PC, se plasează de asemenea peste pragul electoral, la 6,5%.
▪  Un partid nou, susținut de Klaus Iohannis și Dacian Cioloș, ar fi recepetat pozitiv și ar aduna adepți de la toate partidele și dintre nehotărâți. 35% din toți alegătorii se declară deschiși spre o asemenea idee.
▪  Până în acest moment, cei care reușesc să speculeze nișele de lângă partidele mari sunt tot lideri consacrați (Băsescu, Tăriceanu), nu partide total noi.
▪ PSD și-a conservat nivelul de vot pentru brandul propriu, după tranziția de la Victor Ponta la Liviu Dragnea și după ieșirea formală de la guvernare.
▪ PNL este provocat să își consolideze brandul propriu, cu mesaje și lideri proprii, după ce s-a încheiat perioada de “euforie” de după prezidențiale în care a fost indentificat și s-a suprapus cu imaginea lui Klaus Iohannis și când PNL a beneficiat de popularitatea foarte ridicată a noului președinte. Logica alegerilor locale și parlamentare impune o altă abordare și certificarea unei identități proprii.

Barometrul a urmărit și cum este perceput sistemul poltitic ca ansamblu, după agitația socială și politică recentă:

▪  Românii așteaptă într-o măsură mult mai mare decât în primăvară noi proiecte politice (51% față de 38%). Recentele evenimente, protestele și nemulțumirile au amplificat această dorință.
▪  Imaginea partidelor actuale este proastă, fiind percepute că nu lucrează decât pentru interese proprii, nu pentru alegători (70% au această percepție).
▪  Există totuși un orizont de așteptare pozitiv pentru o reformă a partidelor – 60% consideră că actualele partide se pot reforma.
▪  Corupția este principala problemă de credibilitate a candidaților în alegeri – aproape jumătate (48,5%) indică acest lucru.

Am fost interesați de scenariile propuse de mass-media, despre posibilul “import” al liderilor actualului guvern de către PNL, respectiv PSD. Pentru moment nu există susținere decât parțial pentru scenariul discutat în cazul PNL:

▪  Eventuala venire a lui Dacian Cioloș la conducerea PNL are o susținere moderată (41%), destul de ridicată în rândul suporterilor PNL (55%).
▪ Eventuala venire a lui Vasile Dâncu la conducerea PSD nu are o susținere solidă în acest moment (29%), nici măcar în rândurile suporterilor PSD (33%).”

Acest sondaj arata o realitate pe care as caracteriza-o drept normala, ca sa nu-i spun banala. Asta inseamna ca nu trebuie sa ne mire prea mult aceste rezultate. Voi incerca sa comentez pe scurt.

Cele doua mari partide – PNL si PSD sunt aproximativ la egalitate cu 35 si, respectiv, 34%, lucrurile intrand intr-o situatie de echilibru, ceea ce era de asteptat. Sub acestea avem doua partide ALDE si MP care provin din cele doua: din PNL si, respectiv, din PDL (ca sa fiu cat se poate de exact), conduse de fosti lideri ai celor doua mari partide, Dl. Tariceanu si, respectiv, DL. Basescu. Nu ma mira procentele relativ ridicate ale MP (7,5%) si ALDE (6,5%) pentru ca aceste partide si-au pastrat un electorat fidel, existent in PNL si PDL. Se observa si aici un echilibru, diferenta intre ele fiind de doar un procent. Atata vreme cat cele doua mari partide – PNL si PSD – sunt intr-un evident echilibru, partide de nisa precum MP si ALDE au putut ajunge la astfel de procentaj, intre 5-10% si mai e destul loc sa creasca. Daca ar fi existat o diferenta de nivel semnificativa intre PNL si PSD, ar fi fost mai greu pentru partidele de nisa si, posibil, am fi vazut ca o astfel de situatie ar avantaja pe unul sau pe celalalt (ori pe ALDE, ori pe MP). In conditiile in care avem un Guvern de tehnocrati echilibrul s-ar putea conserva foarte bine si pentru la anul, desi Ciolos e mult mai apropiat de Presedinte (strict politic vorbind) decat a fost Ponta. Totusi, in aceasta situatie partide precum ALDE sau MP pot inca sa mai creasca, atragand votantii nehotarati. In cazul in care Ciolos ar da gres sau nu ar confirma sunt posibile dezechilibre majore si atunci unul din partidele mari – PNL sau PSD – trebuie sa preia fraul. O alta varianta ar fi alegerile anticipate la anul, in conditiile in care Guvernul Ciolos va da semne premature de esec. Chiar si in aceasta situatie, Iohannis trebuie sa-si pastreze imaginea buna pe care o are si increderea ridicata in randul electoratului. Un dezechilibru major se poate produce daca increderea electoratului in Iohannis ar incepe sa scada mult sau ar accentua un posibil dezechilibru deja existent in cazul unui esec a lui Ciolos. Teoretic, dar si cu mari sanse practice, chiar si daca Ciolos va esua, imaginea si increderea in Presedinte nu ar trebui sa aiba de suferit.

As dori sa spun cateva cuvinte despre ALDE. E un partid al celor din PNL care nu au fost de acord ca acest partid, PNL, sa fuzioneze cu PDL si sa treaca de la ALDE (formatiunea politica europeana) la PPE. ALDE are sanse sa creasca, la fel si MP. Depinde insa de lider, de Dl. Tariceanu, dar si de proiectul lor politic si felul in care vor sti sa se afirme in continuare.

Dupa un an de mandat Klaus Iohannis conduce la capitolul incredere (61% daca am inteles bine), ceea ce se poate explica prin faptul ca Presedintele a cautat sa respecte Constitutia si nu s-a lansat in dispute paguboase. Increderea in Dacian Ciolos nu ma mira pentru ca e la inceput de mandat – ar fi putut fi insa chiar mai mare… De asemenea lucrul poate sa tina si de dorinta de reformare a partidelor. Ciolos are o imagine buna. Mai rezistent la eventuale reforme pare a fi PSD: „Eventuala venire a lui Vasile Dâncu la conducerea PSD nu are o susținere solidă în acest moment (29%), nici măcar în rândurile suporterilor PSD (33%).””.  La PNL pare a se vedea o tendinta spre o reforma, adica spre ceea ce crede 60% din electorat ca se poate realiza la nivelul partidelor. Insa Ciolos trebuie sa confirme. E prematur, dupa parerea mea, sa discutam acum despre un partid condus de Ciolos, cu sustinerea lui Iohannis. Si nu cred ca Iohannis va incalca intr-un fel sau altul Constitutia (cel putin nu in etapa asta). Actualul Guvern e unul de tehnocrati, totusi nu poti sa treci peste noapte la inregimentarea lui politica. Cred ca ar fi o greseala… Pe de alta parte, ce ar zice PDL, pentru ca, din partea PNL, ei ar fi trebuit sa dea premierul…?

Increderea in Victor Ponta (41%) ramane ridicata datorita masurilor de ordin social promovate de PSD si datorita faptului ca sub Guvernul Ponta s-a inregistrat crestere economica. Nu trebuie sa ne mire si pentru faptul ca in PSD functioneaza o solidaritate stransa si votantii acestui partid, care reprezinta o parte insemnata din electorat, nu au renuntat la Victor Ponta.

Nu trebuie, de asemenea, sa ne mire increderea in Traian Basescu (26% daca am inteles bine) care se pastreaza la cote destul de ridicate si tinand cont de faptul ca nu mai e Presedinte. Se explica astfel:

„Românii așteaptă într-o măsură mult mai mare decât în primăvară noi proiecte politice (51% față de 38%). Recentele evenimente, protestele și nemulțumirile au amplificat această dorință.
▪  Imaginea partidelor actuale este proastă, fiind percepute că nu lucrează decât pentru interese proprii, nu pentru alegători (70% au această percepție).
▪  Există totuși un orizont de așteptare pozitiv pentru o reformă a partidelor – 60% consideră că actualele partide se pot reforma.
▪  Corupția este principala problemă de credibilitate a candidaților în alegeri – aproape jumătate (48,5%) indică acest lucru.”

Cu toate greselile pe care le-a facut, totusi Traian Basescu a dovedit, de la cel mai inalt nivel din Stat, vointa politica de a lupta impotriva coruptiei si pentru o Justitie independenta. Indiferent de pozitia sa de acum, raman faptele. Si se vede ca sunt luati la intrebari de catre DNA chiar si membri marcanti ai PDL, partidul sau. Sa nu ne facem iluzii: fara atitudinea hotarata de la nivelul Administratiei Prezidentiale, lupta impotriva coruptiei s-ar fi desfasurat, probabil, cu o intensitate foarte slaba, adica mai deloc si nici n-am fi facut vreun pas spre o Justitie independenta. Mecanisme de furtisag de tip ANRP ar fi functionat in continuare, faptele de coruptie s-ar fi musamalizat, Crinuta, Elena si Alina s-ar fi plimbat chiar si azi, fara probleme, prin diverse capitale europene, cazandu-se in hoteluri de tip Le Bristol, ce percep mii de euro pe noapte… Trendul bun pe care il are Presedintele Iohannis se datoreaza si faptului ca nu a abdicat de la principiul luptei anticoruptie, mostenit de la predecesorul sau, Dl. Basescu. Se observa in continuare o sustinere a statului de drept din partea cetatenilor.

In etapa actuala nu prea vad dezvoltandu-se noi proiecte politice. Depinde si de cum definim termenul „proiect politic” si ce intelege fiecare prin asa ceva… Insa nu prea vad conturandu-se intr-un an de zile noi proiecte politice si nici schimbari majore pe scena politica. Insa tara noastra ar avea cateva directii pe care trebuie sa mearga in continuare:

  • intarirea capacitatii de aparare si lupta impotriva terorismului,
  • continuarea luptei anticoruptie cu descifrarea componentei sale externe – implicare a serviciilor de informatii straine in fenomenul coruptiei, diversiuni, manipulari, crearea de tensiuni sociale etc,
  • intarirea economiei de piata si dezvoltare a sectorului privat, incluzand privatizari de succes, a clasei mijlocii, atragerea de capital, de investitii straine, efectuarea unui volum mai mare de investitii publice.

Insa un proiect politic nou, spre exemplu de tipul fuziunii dintre PNL si PDL in Noul PNL si intrarea sa in PPE, nu prea pare sa apara la orizont.

„Se confirmă prognoza din aprilie a Agenției de Rating Politic: mergem către un Parlament cu mai mult de 2 partide, pe fondul logicii proporționale a sistemului electoral.” – era de asteptat pentru ca sistemul nostru politic nu e unul bipartit. Si atunci e in logica luptei politice de la noi sa avem un Parlament cu mai mult de 2 partide. Iata ce titreaza si Romania Libera:

Unde a dispărut partidul care visa la un milion de membri

Se arata ca:

„Gabriel Oprea, șeful progresiștilor și ex-vicepremierul „interesului național“, lipsește cu desăvârșire din spațiul public de aproape o lună de zile. Puținele mesaje pe care UNPR le mai are de transmis răzbat prin comunicate sporadice sau prin vocea vreunui parlamentar.

Gabriel Oprea, pre­șe­dintele Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), avea nu mai departe de acum trei-patru luni pretutindeni porțile deschise, inclusiv la Cotroceni, se considera „o soluție“ de premier prin studiourile televiziunilor, punea condiții dure PSD-ului pentru listele viitoarelor alegeri. Acum, după ce a pierdut funcția de vicepremier și puterea, iar imaginea i-a fost iremediabil șifonată, Gabriel Oprea a dispărut aproape total din viața politică și publică. Nici măcar de Ziua Națională nu a mai apărut, preferând să emită un comunicat despre „destinul națiunii noastre“, „unitate și solidaritate“, în timp ce zbura spre tărâmurile mult mai însorite ale Emiratelor Arabe. Și nici UNPR nu pare să se simtă prea bine de la o vreme încoace. Formațiunea care visa la 10% în alegerile viitoare și la 1 milion de membri pare să fie tot mai izolată și lipsită de perspective.

Tot mai multe probleme pentru general

Declinul liderului UNPR a început pe 20 octombrie, când polițistul Bogdan Gigină, care făcea parte din coloana oficială a vicepremierului, a decedat după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă. Au urmat bâlbe și declarații contradictorii, explicații seci și jumătăți de adevăruri, dar nici o demisie. Gestul nu a venit nici măcar când au început să curgă, la început sub protecția anonimatului, apoi asumate clar, mărturii cum că deplasări de genul celei din seara de 20 octombrie, adică în coloană oficială și cu viteză maximă, erau o obișnuință în cazul lui Gabriel Oprea. Nu mai puțin de 1.500 de „deplasări de urgență“ ale vicepremierului UNPR au fost numărate, potrivit unor surse, de la începutul anului și până la producerea accidentului. În cele din urmă, dosarul morții polițistului a ajuns la DNA, existând suspiciunea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.

Chiar și așa, poziția și influen­ța lui Oprea ar fi rămas, cel mai probabil, neatinse dacă nu s-ar fi produs a doua tragedie a lunii octombrie: incendiul din Colectiv. După proteste ample în București și alte orașe ale țării, premierul Ponta și-a depus mandatul, alături de întreaga echipă. Deși a refuzat până în ultima clipă să demisioneze, Oprea s-a trezit brusc fără funcție, blamat și ocolit de toți foștii parteneri de putere.

Zilele trecute, fostul vicepremier a mai suferit o lovitură: a pierdut calitatea de coordonator de doctorat la Academia Națională de Informații, după ce s-au înmulțit suspiciunile de plagiat în legătură cu lucrarea sa, dar și cu alte lucrări pe care le-a coordonat.

Progresiștii, în picaj liber

Luni de zile, Oprea și ai săi au discutat cu PSD-ul condus de Victor Ponta participarea pe liste comune la alegerile locale și parlamentare. Ba chiar, pe la începutul lunii octombrie, un lider local al UNPR dădea ca sigură semnarea unui protocol cu PSD valabil până în 2020, de pe urma căruia progresiștii se alegeau cu minimum 50 de locuri în viitorul Parlament, patru președinți de consilii județene și cinci primari de municipii reședință de județ. De partea cealaltă, Liviu Dragnea spunea, din postura de lider interimar al PSD, că negocierile se vor purta după Congresul partidului, programat pe 18 octombrie, dar până la începutul lunii decembrie. „Politica de alianțe sau posibile alianțe pe care le putem face trebuie finalizată până pe 1 decembrie. Nu putem depăși 1 decembrie, pentru că trebuie să ne stabilim candidații pentru fiecare localitate“, declara Dragnea, la Conferința extraordinară a Organizației Femeilor Social-Democrate.

Ei bine, suntem pe 10 decembrie, iar despre PSD nu s-a mai spus nimic de o participare pe liste comune cu UNPR, la locale și/sau parlamentare. Din contră, liderii filialelor PSD au dat drumul deja sondajelor de opinie pentru a-și desemna candidații la locale. Ba chiar în multe localități candidații au și fost stabiliți. Iar la Primăria Capitalei, consilierii PSD și-au dat mâna cu liberalii pentru a-l înlocui pe interimarul Ștefănel Dan Marin (UNPR) cu Răzvan Sava (PNL).

Lăsați pe dinafara jocului, progresiștii au încercat să pareze spunând că în partid câștigă tot mai mulți adepți curentul potrivit căruia UNPR trebuie să meargă pe drumul lui. Iar dacă este să se semneze vreodată un protocol de colaborare cu PSD, acesta trebuie să fie „flexibil“ („În sensul în care regula generală va fi să mergem împreună, cu excepția ca în anumite localități să mergem pe liste separate“, după cum explica senatorul Haralambie Vochițoiu).

Dacă în alegerile locale UNPR ar putea obține câteva victorii punctuale, la parlamentarele de la sfârșitul anului viitor șansele par a fi minime ca partidul să treacă pragul electoral. Puținele sondaje realizate după moartea polițistului Gigină și incendiul din Colectiv arată că partidul condus de Oprea are în jur de 2% din intențiile de vot (de unde, prin septembrie, depășea 5%). Poate tocmai de aceea au început să apară zvonuri că formațiunea își va schimba numele și că Oprea va renunța la șefia partidului, în favoarea unui nume mai puțin cunoscut, dar necontroversat.”

Insa acest partid, UNPR, nu a facut nimic altceva decat sa asigure majoritati in Parlament. De aceea doua-trei evenimente nefericite l-au si prabusit in sondaje. Vom vedea insa cum se vor contura de acum incolo majoritatile in Parlament dupa alegeri… Desigur, UNPR ar putea, cel putin teoretic, sa aiba o revenire. Insa asa cum arata sondajul, pare a se tinde catre un echilibru aproape perfect intre PNL si PSD, cu MP de partea PNL si ALDE de partea PSD (chiar si invers si tot se mentine echilibrul). Un guvern de tehnocrati tinde sa mentina acest echilibru in continuare si atunci s-ar putea sa avem, dupa alegeri, o guvernare PNL-PSD. Ce se intampla? Nu vad o tasnire a PNL in decursul anului viitor, astfel incat diferenta de nivel fata de PSD sa se mareasca in favoarea sa… PNL nu da dovada ca are un lider sau lideri care sa produca o astfel de tasnire. In cazul in care Presedintele ar dori retragerea PSD de la o viitoare guvernare comuna, PNL ar putea guverna singur, dar cine il va sustine in Parlament? Cu cine va reusi sa faca o majoritate? Guvernul Boc, de pilda, a fost sprijinit de UNPR pentru a putea avea sprijinul unei majoritati,  fragile ce-i drept, in Parlament.

Cum partide noi, pana la alegeri, nu prea vad sa apara si sa se impuna, acelasi lucru pentru cele nou create, totusi evolutiile acestora trebuie monitorizate. De asemenea evolutiile unor partide precum PRM si UDMR, ce au, dupa cum se vede, procente foarte mici. Vor reusi sa creasca mai mult pana la alegerile de la anul? Scaderea UDMR, candva un partid de 6-7%, nu pare de bun augur pentru ca o parte a electoratului etnic maghiar s-ar putea indrepta spre formatiuni extremiste.

De asemenea interesant e ce va face si PNTCD, un partid altadata fanion al politicii postdecembriste si aflat de foarte multa vreme intr-un con de umbra… Interesant este ca nimeni nu a reusit sa-l resusciteze, ca sa zic asa, dupa ce in anul 2000 s-a prabusit…

In crearea asta de majoritati (dupa alegeri) ar intra in joc vechii lideri – Dl. Tariceanu si Dl. Basescu, politicieni cu experienta. Cam tot cei vechi… Nu se vede un partid nou, nici macar PNTCD ce ar putea deveni un partid nou… Ar putea juca, totusi, un anumit rol PRM…

De fapt, ceea ce se vede la ora actuala din acest sondaj e o dominatie a scenei politice de catre PNL si PSD, incluzand aici si MP si ALDE care provin din PNL (MP din PDL) si un echilibru ca al unei balante bine echilibrate. Nu se vede niciun partid mai mic care sa poata tasni si sa treaca de pragul electoral fara probleme. Iar „un partid nou, susținut de Klaus Iohannis și Dacian Cioloș, ar fi recepetat pozitiv și ar aduna adepți de la toate partidele și dintre nehotărâți. 35% din toți alegătorii se declară deschiși spre o asemenea idee.” este de fapt PNL, care are 35% in acest sondaj…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

decembrie 10, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii