Marirea salariilor bugetarilor…

Mediafax

Amendamentul PSD privind creşterea salariilor bugetarilor cu 10%, adoptat de Cameră. PNL a votat pentru / Ce spune ministrul Muncii

Se arata ca:

„Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 311 voturi „pentru”, 7 abţineri şi doar un vot „împotrivă”, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări, aşa cum stabileşte un amendament al PSD.

OUG 35/2015 prevedea, iniţial, majorarea cu 25% a salariului brut/soldei lunare brute/salariului lunar brut de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie 2015 faţă de nivelul avut în luna septembrie 2015. În textul Ordonanţei se stabilea şi asigurarea unui cadru instituţional pentru includerea tinerilor specialişti din sănătate şi învăţământ în categoria persoanelor care pot închiria locuinţe realizate prin programele A.N.L.

Ordonanţa fusese adoptată de Senat, iar în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament al PSD prin care salariile tuturor bugetarilor care nu au beneficiat în cursul anului de majorări urmează să fie mărite cu 10%. În această categorie intră personalul din administraţie, cultură, justiţie, ordine publică şi siguranţă naţională, unităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, diplomaţie, personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor de Asigurări de Sănătate Judeţene.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 311 voturi „pentru”, 7 abţineri şi un vot „împotrivă”.

Liberalii s-au opus iniţial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanţe, cu privire la impactul bugetar. Deputaţii au respins însă retrimiterea proiectului la comisii. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a explicat poziţia liberalilor.

„E o zi importantă în Parlament. (…) Am ajuns la concluzia că votul nostru pentru acest proiect este esenţial, motiv pentru care PNL votează această lege, cu un amendament foarte clar, cu solicitarea că aşteptăm un studiu de impact ulterior care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare. Acest lucru poate fi realizat, desigur, de noul Guvern”, a spus Gorghiu.

Legea urmează să rămână în Parlament pentru a fi, eventual, contestată la Curtea Constituţională – deşi niciun grup parlamentar nu a anunţat această intenţie – urmând ca apoi să ajungă la Palatul Cotroceni pentru promulgare.

Măsura măririi salariilor din sănătate cu 25% este deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanţei, în luna august.

Modificările aduse de Parlament, respectiv măsura privind salariile tuturor bugetarilor, va intra în aplicare cu termenul de 1 decembrie doar după promulgarea actului normativ de către preşedintele Klaus Iohannis.

Rovana Plumb susţine amendamentul privind creşterea salarială de 10%: Efortul bugetar, 1,5 miliarde lei

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, miercuri, că susţine amendamentul PSD privind creşterea salarială de 10 la sută în sectorul bugetar, menţionând că efortul bugetar este de 1,5 miliarde lei.

Rovana Plumb a făcut aceste declaraţii, la Guvern, întrebată de jurnalişti dacă susţine amendamentul în acest sens depus de PSD la dezbaterea în comisiile Camerei Deputaţilor a OUG 35/2015 privind creşterile salariale în sistemul sanitar.

Ulterior Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, miercuri, că impactul bugetar al majorărilor salariale din OUG 35/2015 este de 0,2% din PIB, evitând să spună care este ponderea creşterii de 10% de pe urma amendamentului PSD şi dacă există date cu privire la creşterea inflaţiei în urma majorărilor.

Rovana Plumb a afirmat că PSD a luat întotdeauna măsuri bazate pe „principiul echităţii şi principiul sustenabilităţii”.

„Sper ca în continuare această lege să fie în aplicare şi ca nu cumva să existe vreo intenţie de amânare a implementării ei. (…) Lucrăm tehnic la bugetul pe 2016 şi toate aceste majorări se regăsesc în bugetul pentru 2016”, a spus ministrul.

Întrebată care este impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor cu 10%, în urma amendamentului PSD, Rovana Plumb a spus că acesta „va fi cu siguranţă prins în bugetul pe anul 2016”, dar nu a avansat o cifră, prezentând un procent total al majorărilor cuprinse în OUG 35/2015, adoptată miercuri de Camera Deputaţilor.

„Noi am lucrat indicativ pe acest impact bugetar şi pot să vă dau doar indicativul urmând ca dumneavoastră şi noi să urmărim la finalizarea şi adoptarea legii bugetului de stat cum sunt respectate aceste prevederi ale legii. Este vorba despre un impact indicativ de 0,2% din PIB pentru toate aceste creşteri salariale”, a spus ministrul.

La insistenţele jurnaliştilor, care au întrebat de unde vor fi luaţi aceşti bani, Rovana Plumb a afirmat „trebuie să punem stop unei abordări contabile”. „Aceste majorări de salarii înseamnă o creştere a puterii de cumpărare, ceea ce înseamnă o creştere a consumului, ceea ce înseamnă o creştere a producţiei, respectiv o creştere economică. În această cheie eu privesc şi am privit întotdeauna, pentru că în spatele oricărei cifre există oameni”, a explicat aceasta.

Rovana Plumb nu a precizat nici dacă şi cu cât ar putea creşte rata inflaţiei în urma majorărilor. „Eu v-am spus că trebuie privit din punct de vedere al impactului pozitiv pe care această creştere şi majorare a salariilor trebuie să îl aibă”, a mai spus ministrul Muncii.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 319 voturi „pentru”, 7 abţineri şi doar un vot „împotrivă”, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile tuturor bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări, aşa cum stabileşte un amendament al PSD.

OUG 35/2015 prevedea, iniţial, majorarea cu 25% a salariului brut/soldei lunare brute/salariului lunar brut de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie 2015 faţă de nivelul avut în luna septembrie 2015. În textul Ordonanţei se stabilea şi asigurarea unui cadru instituţional pentru includerea tinerilor specialişti din sănătate şi învăţământ în categoria persoanelor care pot închiria locuinţe realizate prin programele A.N.L.

Ordonanţa fusese adoptată de Senat, iar în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament al PSD prin care salariile tuturor bugetarilor care nu au beneficiat în cursul anului de majorări urmează să fie mărite cu 10%. În această categorie intră personalul din administraţie, cultură, justiţie, ordine publică şi siguranţă naţională, unităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, diplomaţie, personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor de Asigurări de Sănătate Judeţene.”

Este uluitor cum PNL – un partid liberal, cu o ideologie liberala, subliniez asta – reuseste din nou performanta (fara ghilimelele de rigoare) de a vota la unison cu PSD o masura care numai liberala nu e. La inceput s-au opus, apoi au votat-o. Dupa ce au votat-o au cerut studiu de impact. Nu inainte de a vota un asemenea amendament. La fel au facut si cu noul Cod Fiscal: au votat la unison cu PSD! Stau si ma intreb: pe cine reprezinta acest partid? Care pe vremea lui Tariceanu a favorizat angajarile la stat si acum voteaza pentru lefuri mai mari tot in sectorul neproductiv, de stat… In sectorul privat, pe care PNL ar trebui sa-l reprezinte, nimeni nu-ti da bonusuri de Sarbatori. Iar acolo, in sectorul privat, sunt oameni care muncesc din greu pe lefuri chiar mai mici decat la stat, fara sa fie favorizati intr-un fel sau altul de catre statul roman, dimpotriva chiar. Tot acest efort bugetar pentru marirea lefurilor la stat se face pe seama taxelor si impozitelor platite de sectorul privat. Si asa, pe timpul guvernarii Ponta, a fost sufocat de multitudinea de taxe si impozite marite. Se vor mari din nou? Se vor pune noi biruri?

Eu nu sunt impotriva faptului ca un medic sa fie platit mai bine. Dar salariul unui medic sau al unui profesor e in functie de performantele economice ale tarii care, bune sau rele, sunt date de sectorul privat. „Vrem o tara ca afara!” – cand vom avea si performantele economice ale acelor tari, la care ne uitam cu jind…

Se vorbeste de crestere economica sustenabila. Bine, depinde ce intelegem prin cuvantul „sustenabil”, depinde de cum interpretam „sustenabilitatea”. Dar o politica de crestere economica, dupa parerea mea, inseamna:

α) stimularea investitiilor (publice si/sau private),

β) stimularea creditarii,

γ) stimularea libertatii economice,

δ) stimularea riscului sau apetitului pentru risc.

In ceea ce priveste riscul, trebuie spus, cred, urmatoarele: riscul trebuie sa insemne nu doar sansa sau sansele de a pierde, ci si sansele de a castiga, de a merge la castig, in conditiile in care sansele sunt evaluate de liberul intreprinzator. Un risc mare in afaceri ar insemna, deci, atunci cand sansele de castig sunt foarte mici. Risc nu inseamna ca sa incepi ceva si sa te trezesti la scurt timp in faliment – intr-o astfel de situatie, care te duce fortat spre faliment intr-un timp relativ scurt, nu putem vorbi de risc, mai degraba de o stare de anormalitate economica. Intr-o astfel de situatie orice crestere macroeconomica este, practic, blocata, iar intrarea in recesiune a economiei este pe punctul de a incepe. Interpretat probabilistic, riscul ar fi dat de urmatorul raport: imprejurarile nefavorabile/imprejurarile favorabile. De aici se vede ca un risc mic presupune ca imprejurarile favorabile>imprejurarile nefavorabile. Atunci sansele de a castiga sunt mai mari. In situatia inversa cand imprejurarile nefavorabile>imprejurarile favorabile intervine situatia de criza economica.

Pe termen lung insa, o politica de crestere economica respecta conditiile α- δ de mai sus, inclusiv in cazul aparitiei imperfectiunilor in evaluarea pe care o fac liberii intreprinzatori, care se vor corecta din mers. Pentru ca cine poate garanta ca evaluarea pe care o fac nu e doar buna (atentie mare!!) ci e cea mai buna? Cine-mi garanteaza ca mutarea pe care o fac nu e doar o mutare buna, ci e cea mai buna mutare? Lucrul asta se numeste evolutie. De la simplu la complex, de la inferior la superior. Pentru ca s-ar putea sa fac o mutare proasta, dar trebuie sa am posibilitatea sa corectez, sa ma corectez. Asa ma perfectionez. Apoi as putea sa fac o mutare buna. Perfectionandu-ma, o voi gasi pe cea mai buna.

Revenind acum la subiect si la desemnarea D-lui. Ciolos ca premier. Si din acest exemplu – marirea salariilor bugetarilor, o marire ce seamana cu o pomana sociala data celor de la stat, deci de care beneficiaza doar o parte redusa din societate – se vede ca apetitul pentru reforme al clasei noastre politice in ansamblul ei e unul foarte, foarte redus, asta ca sa nu spun ca e zero. In felul asta reforma se plaseaza in afara clasei politice sau, ceea ce e totuna, clasa politica se plaseaza in afara reformei – lucru periculos pentru ca iesim astfel din logica democratiei: trebuie sa vina un guvern de tehnocrati ca sa faca reforma pentru ca partidele nu-si asuma, nu vor sa-si asume lucrul asta, urmarind doar interesele electorale imediate.

Urmeaza un an electoral. Ciolos va da pomeni? Ii va sprijini frateste pe baronii locali? Ciolos, care e conectat direct la Iohannis, n-ar avea nevoie sa faca asa ceva deoarece Iohannis nu are nevoie de asa ceva. Astfel partidele se vad intr-o anumita dificultate. Lucrul bun ar fi ca exista posibilitatea de a se relansa lupta politica electorala nu pe baza de pomeni, ci de principii ideologice.

Noi nu avem inca in societate ideologiile clare, bine puse la punct. Iar o ideologie europeana nu exista in sensul ca, de pilda, si in Parlamentul European sunt partide politice, grupuri politice, cu ideologii proprii, de exemplu: socialistii europeni, popularii europeni s.a.m.d. La noi nu exista un curent liberal in adevaratul sens al cuvantului. Mai mult dupa cum bate vantul politic. PNL a fost un partid care mai intotdeauna a stat pe langa PSD. Care mai intotdeauna s-a declarat, mai mult sau mai putin tacit, de acord cu ceea ce face PSD, iar cand nu s-a declarat de acord a fost de acord cu PSD-ul. Nici PSD nu raspunde unor cerinte esentiale legate de economia de piata. E clar ca PSD tinteste electoratul care lucreaza la stat si de aceea ii face pomeni. Insa PSD nu-i reprezinta deloc sau aproape deloc pe truditorii din sectorul privat. De asemenea nu-i reprezinta nici pe cei saraci, gandindu-te la ideologia social-democrata care ar trebui sa se adreseze unei asemenea paturi sociale si sa le reprezinte interesele spre binele intregii societati. Si se vede foarte clar ca judetele care, de 25 de ani, voteaza absolut majoritar cu PSD sunt printre cele mai sarace din tara… PSD a renuntat, de pilda, foarte usor la impozitarea diferentiata sau progresiva punand biruri mari pentru toti. A preluat elemente liberale fara discernamantul necesar, pentru ca ideile liberale insemna altceva, nu ceea ce considera PSD ca inseamna. In felul acesta democratia are de suferit, scade capacitatea de alegere libera a individului. Avem de a face cu o distorsionare a democratiei, iar rezultanta „sistemului” e guvernul de tehnocrati. Aceasta „democratie originala” care se perpetueaza in spatiul politic romanesc de 25 de ani e una paguboasa si se vede ca rezultatele nu sunt optime.

Interesant este ca Presedintele nu a agreat, din cate am inteles, ideea alegerilor anticipate pe care ar fi putut sa le castige PNL. Lucru care ma face sa ma intreb daca nu cumva PNL amana sa vina la guvernare sau poate nu doreste sa-si asume guvernarea. Inca nu doreste sa si-o asume sau chiar nu doreste sa si-o asume? In mod normal ar fi trebuit sa avem alegeri anticipate. Totusi, PNL, prin D-soara. Gorghiu, a sustinut initial aceasta varianta. La Cotroceni, la negocieri, n-au mai insistat pe asa ceva… In orice caz, pare un joc de ocolire, de evitare a asumarii guvernarii de catre PNL. De ce, de exemplu, trebuia ca un guvern de dreapta sa fie neaparat unul de tehnocrati?

In alta ordine de idei…

… iata ce scrie D-soara. Gorghiu pe Facebook-ul personal:

„Este necesar ca prioritatea zero a noului guvern să fie depolitizarea și transparentizarea administrației. În caz contrar, un guvern tehnocrat se va lupta cu morile de vânt și va fi constant sabotat de o administrație dominată de PSD. I-am transmis lucrul acesta prim-ministrului desemnat, Dacian Cioloș, la întâlnirea pe care am avut-o astăzi.

Gorghiu, după o întâlnire PNL-Cioloş: Nu s-au discutat nume de miniştri, dar premisa -…

Alina Gorghiu a declarat, miercuri, după o întâlnire a liderilor PNL cu premierul desemnat, că în…

mediafax.ro „

Eu i-as spune simpaticei Domnisoare asa: nici campaniile antifumat nu trebuie duse la extrem, nici copiii nu trebuie tinuti sub un clopot de sticla, nici depolitizarea administratiei nu trebuie dusa pana-n panzele albe.

In orice tara din lume administratia de stat e politizata. Mai mult sau mai putin. Deci problema ar fi in ce grad trebuie sa fie politizata administratia de stat. O administratie de stat apolitica nu exista niciunde in lume. Iar noi nu trebuie sa cadem nici in puritanism si nici in forme utopice de guvernare.

Interesant ce face D-na Birchall:

Georgia este unul dintre principalii parteneri ai României în regiune. Relaţiile economice bilaterale pot fi consolidate şi dezvoltate inclusiv în domeniul transporturilor şi al energiei

Se arata ca:

„Ana Birchall: Georgia este unul dintre principalii parteneri ai României în regiune. Relaţiile economice bilaterale pot fi consolidate şi dezvoltate inclusiv în domeniul transporturilor şi al energiei

COMUNICAT DE PRESĂ

În perioada 9-11 noiembrie preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Ana Birchall, a participat la conferinţa internaţională la nivel înalt organizată la Tibilisi, Georgia de Ministerul Afacerilor Externe georgian având ca temă: “Egalitatea de gen – provocări şi oportunităţi pentru Politica Europeană de Vecinătate în Regiune”.

Cu această ocazie preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Ana Birchall, a avut  o serie  de întâlniri bilaterale cu miniştri ai guvernului din Georgia şi cu reprezentanţi ai statului georgian.

Luni, 9 noiembrie, Ana Birchall a avut o întâlnire bilaterală cu vicepreşedintele Parlamentului din Georgia, domnul Gubaz Sanikidze, care a apreciat că sprijinul pe care România îl acordă Georgiei este unul important, în special prin schimbul de experienţă în procesul de integrare europeană. În cadrul întâlnirii, Ana Birchall a afirmat că România şi Georgia se află la un nivel excelent al cooperării bilaterale, privind atât dialogul politic, cât şi în planul cooperării economice. “În continuare, suntem interesaţi să identificăm cele mai bune moduri de a consolida şi dezvolta cooperarea noastră în toate domeniile de interes comun, cu un accent special pe dialogul politic și pe cooperarea economică, inclusiv în infrastructură şi energie, un instrument util în acest sens fiind diplomaţia parlamentară”, a declarat preşedintele Comsiei pentru afaceri europene, Ana Birchall. Vicepreşedintele Parlamentului din Georgia a apreciat relevanţa diplomaţiei parlamentare, accentuând importanţa colaborării dintre Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor şi Comisia pentru integrare europeană din Parlamentul georgian.

În cadrul întrevederii cu ministrul georgian al Apărării, doamna Tinatin Khidasheli, Ana Birchall a reafirmat că România recunoaşte şi susţine integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei şi că România va continua să sprijine parcursul european şi euroatlantic al Georgiei, Parlamentul României fiind primul Parlament care a ratificat Acordul de Asociere UE-Georgia. Ministrul Khidashli a transmis mulțumiri părţii române pentru sprijinul acordat de ţara noastră Georgiei.

De asemenea, Ana Birchall a participat, luni, la o întrevederea găzduită de ministrul de stat al Georgiei pentru integrare europeană şi euro-atlantică, domnul David Bakradze, la care au participat şi preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Georgiei, domnul Tedo Japaridze şi preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană, domnul Levan Berdzenishvili. “Avem nevoie de menţinerea unui angajament ferm al UE faţă de Vecinătatea Estică, în paralel cu o perspectivă clară și fără echivoc pentru aprofundarea continuă a cooperării dintre UE și statele din Est mai avansate în ceea ce priveşte procesul de reformă, în special Republica Moldova, Georgia și Ucraina” a declarat Ana Birchall.

Marţi, 10 noiembrie, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a participat la o întâlnire bilaterală cu domnul Giorgi Kvirikashvili, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe. În cadrul întâlnirii, Ana Birchall a reafirmat „susţinerea României pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei”, reiterând totodată „sprijinul pentru continuarea procesului de integrare în Uniunea Europeană şi NATO”.

De asemenea, Ana Birchall şi Giorgi Kvirikashvili au accentuat importanţa diplomaţiei parlamentare. Înaltul oficial georgian a apreciat deschiderea Comisiei pentru afaceri europene de a colabora cu Comisia de integrare din Parlamentul georgian, precum şi iniţiativa Anei Birchall de a organiza, în perioada următoare, o întâlnire la nivelul conducerii comisiilor pentru afaceri europene şi integrare europeană ale statelor din regiunea noastră. Totodată, Ana Birchall a exprimat dorinţa României de a organiza, în marja Comisiei economice mixte, un Business Forum pentru promovarea oportunităţilor de afaceri dintre România şi Georgia.

Giorgi Kvirikashvili a apreciat susţinerea acordată de România Georgiei, reiterând că România este un partener important pentru Georgia. De asemenea, ministrul georgian al Afacerilor Externe a subliniat importanţa recunoaşterii eforturilor şi progreselor Georgiei în parcursul de integrare în NATO si UE. În cadrul întrevederii au mai fost abordate şi aspecte regionale privind securitatea energetică şi oportunitatea implementării unor proiecte comune în domeniul energiei şi transporturilor. În acelaşi context a fost reluată importanţa revigorării zonei Mării Negre şi a Parteneriatului Estic, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor accentuând că „România este un furnizor de securitate şi stabilitate în zonă”.

Miercuri, 11 noiembrie, Ana Birchall s-a întâlnit cu ministrul Justiţiei din Georgia, doamna Thea Tsulukiani, întrevedere în care au fost abordate teme de interes în relaţia bilaterală, precum şi aspecte ce ţin de reformele Georgiei în vederea integrării în NATO şi UE. “Salutăm reformele Georgiei în domeniul justiţiei, în special în implementarea Planului de Acţiune privind liberalizarea vizelor” a declarat Ana Birchall. La rândul său, ministrul georgian al Justiţiei a apreciat sprijinul constant acordat Georgiei de către România, accentuând că pentru Georgia este important ca până la sfârşitul anului să primească un raport pozitiv privind îndeplinirea condiţiilor tehnice de implementare a Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor. În acelaşi context, oficialul georgian a reiterat determinarea Georgiei de a rămâne pe drumul integrării în NATO şi UE, accentuând că „reformele implementate în Georgia sunt esenţiale pentru consolidarea instituţiilor democratice ale statului”. De asemenea, Ana Birchall a subliniat că drumul pe care s-a angajat Georgia trebuie să fie ireversibil.”

Un articol interesant si cel al D-nei. Andreea Paul:

Tabloul de bord al economiei românești

Se arata ca:

„Puncte slabe și tari ale dinamicii economice românești

Puncte slabe ale dinamicii economice:

SUB GUVERNAREA PSD:

• Aproape 500 de mii de firme și-au închis porțile, din anul 2012 până în prezent, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (vezi tabelul numărul 6);
• Am pierdut circa 700 de mii de persoane din populația ocupată, inclusiv forțele armate şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru, din trimestrul II 2012 până în prezent, conform INS[1]. Totodată, pentru aceeași perioadă, România a înregistrat cea mai mare scădere a locurilor de muncă din Europa, conform datelor publicate de Eurostat[2]. (vezi tabelul numărul 3.1)
• Deficitul comercial  a continuat să crească, ajungând la 5,53 mld euro în primele 9 luni ale anului 2015, fiind cu 28% mai mare decât deficitul comercial înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. (vezi tabelul numărul 3.4)
• Datoria guvernamentală a crescut cu 64 miliarde lei de la sfârșitul anului 2011 până în prezent, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice[3]

Alte detalii:

• În septembrie 2015, importurile au crescut cu 7 procente față de luna august 2015, respectiv față de aceeași perioadă a anului anterior, conform INS, semnificativ mai repede decât creșterea raporturilor de doar 4,7% față de august 2015 și 4,6% față de septembrie 2014.
• Rezervele valutare au crescut cu aproape 8% față de luna trecută, însă rămân sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform BNR.
• Conform estimărilor Comisiei Europene, în România proporția economiei subterane în anul 2014 a reprezentat 29,6% din PIB, în creștere cu 1,2pp față de 2013, ajungând la 44 de miliarde de euro generate prin fraude economice și evaziune fiscală. România bate pasul pe loc în lupta cu economia subterană.

Puncte tari ale dinamicii economice 

• PIB:

o   INS estimează că PIB-ul are o rată de creștere de doar 0,1% în Trimestrul II 2015 față de același trimestru din anul 2014.

o   PIB pe locuitor la prețuri curente a crescut în anul 2014 cu 500 euro față de anul 2013, conform datelor furnizate de Eurostat.

•    ISD-urile au depășit 2 miliarde euro în luna august 2015, înregistrând o creștere cu peste 10% față de luna iulie și o creștere cu 60 de procente față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de BNR.

[1] INSSE, Comunicat de presă – Ocupare și Somaj, trim II 2012 – trim II 2015, http://www.insse.ro/cms/ro/content/ocupare-si-somaj accesat la data de 11 noiembrie 2015

[2] Baza de date Eurostat, Population, activity and inactivity, noiembrie 2015 http://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs/data/database#  accesat la data de 11 noiembrie 2015

[3] Ministerul Finanțelor Publice, Datoria administratiei publice conform metodologiei UE*) (datoria guvernamentala), http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvoldatguvconformUERomaugust2015.pdf accesat la data de 11 noiembrie 2015.

Vezi documentul integral aici.”

Un alt articol deosebit de interesant este cel al D-lui. Florin Citu, pentru ca noi trebuie sa stim exact care e situatia economica si de politica monetara la venirea noului Guvern, de tehnocrati, ce va fi condus de Dl. Ciolos:

Informatii despre performanta politicii monetare de la inflatia de baza

Se arata ca:

„Politica monetara isi stabileste sa atinga o tinta de inflatie in viitor. Motivul este simplu. Politica monetara are efecte dupa perioade lungi de timp, pana la 2 ani. Astfel, rata inflatiei de astazi este o combinatie intre deciziile de politica monetara din trecut, socuri cu efecte temporare prezente si asteptarile populatiei despre evolutia viitoare a preturilor.

Din luna iunie a acestui an preturile au inceput sa scada. Am intrat intr-o perioada de deflatie. O mare parte din scaderea preturilor s-a datorat scaderii de TVA pentru bunuri alimentare. Acesta este socul care are efecte in mare parte tranzitorii. Teoretic ar trebui sa ignoram efectele acestui soc si tot teoretic efectele acestui soc dispar dupa 12 luni. Spun teoretic pentru ca o parte din acest soc se transfera in evolutia preturilor viitoare prin asteptarile pe care le creeaza in economie. Acest este al doilea element despre care spuneam ca influenteaza rata curenta a inflatiei. Ramane cel de-al treilea, deciziile de politica monetara din trecut.

Pentru a identifica efectul politicii monetare este nevoie de o introducere.

Evolutia inflatiei a surprins mereu banca centrala. Pana in 2013 inflatia masurata depasea mereu estimarile BNR. Dupa 2013 inflatia observata a fost mereu mai mica decat estimarile BNR. In iunie 2015 rata inflatiei a devenit negativa. In acel moment BNR a venit cu o explicatie partial adevarata. Preturile scad pentru ca au scazut taxele. Foarte adevarat. Dar BNR vine si spune ca scaderea este temporara iar in spatele acestei scaderi exista presiuni inflationiste.

In primele comunicate dupa intrarea ratei inflatiei in teritoriul negativ BNR ne spunea ca rata inflatiei “ecraneaza” presiuni inflationiste. Dupa cateva luni ne anunta ca rata inflatiei “poate sa ecraneze” presiuni inflationiste. In ultimul comunicat BNR a renuntat la aceasta poveste cu ecrantul.

Apare totusi un semn de intrebare. Desi spune ca efectele reducerilor de taxe sunt temporare BNR a estimat 8 trimestre de inflatie sub tinta. In acest moment au mai ramas 6 trimestre in esimarile BNR cu o rata a inflatiei sub tinta.

Nu este clar de ce BNR accepta o rata a inflatiei mult sub tinta aprope 4 ani la rand. Mandatul BNR este clar, preturi la tinta in maxim 8 trimestre. De aceea spun ca nu este clar ce face BNR. Oricare ar fi motivul BNR transmite in acest moment semnale mixte. Pe de-o parte spune implicit ca nu crede in tinta de inflatie sau ca o ignora mai ales pentru ca nu intereseaza pe nimeni daca BNR nu-si indeplineste mandatul. Nu au existat niciodata, de exemplu, costuri pentru BNR sau pentru conducerea acestei institutii de pe urma faptului ca mandatul de a livra preturi stabile nu a fost atins. Pe de alta parte BNR stie ca inflatie sub tinta pentru o perioada asa lunga de timp inseamna conditii monetare mult prea restrictive in economie in trecut (crestere economica mai mica decat in conditiile in care inflatia era la tinta). Astfel, faptul ca BNR nu livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul ne duce la concluzia ca BNR urmareste alt obiectiv. Un alt obiectiv care pe termen scurt si mediu domina obiectivul de preturi stabile. Ar mai exista un alt treilea semnal, politica monetara nu influenteaza dinamica preturilor, dar atunci ar insemna ca nu exista rol pentru politica monetara in economie si activitatile bancii centrale ar trebui reduse doar la rolul de reglementator.

Sa ne uitam mai atent la relatia rata inflatiei – poltica monetara. In anii in care rata inflatiei ramanea cu mult peste tinta banca centrala prezenta in fiecare comunicat si rata inflatiei pentru asa numita inflatie de baza (CORE2 ajustat)*. Inflatia de baza este ce ramane din indicele pretului de consum dupa ce sunt eliminate preturi pentru bunuri volatile si care nu pot sa fie controlate direct de politica monetara. Ramanem cam cu 60% din produsele din IPC. In toti acesti ani BNR ne spunea ca acest indicator este cel pe care il INFLUENTEAZA politica monetara DIRECT.

Astfel in 2010 sau in 2013 BNR arata spre inflatia de baza care nu era la fel de volatila ca cea masurata de IPC si ne spunea ca politica monetara livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul. Numai ca din noiembrie 2013 fara sa explie de ce nu a mai inclus informatia despre inflatia de baza in comunicatele publicate dupa decizia de politica monetara. Misterul este simplu de rezolvat. Din noiembrie 2013 inflatia de baza intra in teritoriul negativ. Aici aparea problema pentru BNR. Exact acele preturi pe care sustinea ca le influenteaza prin politica monetara scadeau si erau cel mai departe de tinta.

In 2015 rata inflatiei masurate de IPC a intrat in teritoriu negativ in iunie ca urmare a reducerilor de taxe. BNR a explicat ca este doar o perioada de tranzitie si rata inflatiei va reveni in teritoriul pozitiv in 2016 si la tinta in 2017. Ce ar fi trebuit sa se intample cu inflatia de baza? Inflatia de baza dupa cum am spus exclude preturile pentru exact acele produse influentate de scaderea de TVA. Astfel inflatia de baza nu ar fi trebuit sa fie influentata de scaderile de taxe. Sau ar trebui sa fie influentata foarte putin . De exemplu daca preturile masurate de IPC scadeau cu 3% fata de anul anterior preturile masurate de CORE2 ajustat ar fi trebuit sa scada cu mai putin. In realitate lucrurile stau exact invers. Preturile masurate de CORE2 ajustat au scazut mai mult decat cele masurate de IPC. (vezi inflatia versus CORE2 ajustat in 2010 si 2013 pentru exemplul in care preturile volatile au crescut)

Surprizele nu se opresc aici. BNR estimeaza si in perioada urmatoare o scadere a preturilor masurate de CORE2 ajustat. In plus scaderea o sa fie mai mare in comparatie cu scadera preturilor masurate de IPC. Altfel spus dupa ce scoate efectele reducerilor de taxe preturile scad mult mai mult.

Ce inseamna acest lucru? In primul rand inseamna ca povestea cu presiunile inflationiste a fost falsa de la bun inceput. Daca situatia preturilor se inrautateste cand eliminam preturile afectate de scaderile de taxe este clar ca suntem intr-un mediu puternic deflationist. Mediul economic deflationist care este rezulatul politicii monetare dar si al asteptarilor despre preturile viitoare.

Mai clar. Evolutia ratei inflatiei de baza este o dovada ca in anii precedenti BNR a tinut politica monetara mult mai restrictiva decat trebuia. A supraestimat sanatatea economiei sau a avut alte obiective pe langa cel de stabiliate a preturilor. Ambele sunt reale dar din punctul meu de vedere al doilea motiv explica mai mult.

Dar problema nu este cu trecutul. Ce conteaza acum este ca asteptarile in economie sunt pentru o dinamica in scadere a preturilor masurate de inflatia de baza. Astfel de asteptari nu arata incredere foarte mare in viitorul economiei. In mare parte acest pesimism vine pe canalul evolutiei sectorului industrie. Evolutia preturilor din acest sector este explicata in mare parte de o cerere mica nu de cresterea ofertei.

Rata inflatiei pe care o observam astazi este in cea mai mare parte explicata de decizii de politica monetara din trecut. In cazul nostru deflatie si inflatie sub tinta 4 ani la rand arata ca in trecut banca centrala a mentinut conditiile monetare mult prea restrictive pentru situatia economiei din acel moment. Reducerile de taxe explica scaderile de preturi pe termen scurt dar nu explica deflatia si diferenta de tinta de inflatie pentru o perioada asa lunga de timp. Aceasta concluzie este importanta atunci cand evaluam performanta politicii monetare si mai ales daca banca centrala s-a achitat de datoria fata de societate de a livra preturi stabile. Pana in acest moment in 10 ani de regim de tintirea directa a inflatiei, indiferent de indicele de preturi pe care il folosim, banca centrala nu a reusit sa livreze preturi stabile. Acesta este singurul lucru pe care societatea la cerut de la banca centrala.

*CORE2 ajustat: Măsură a inflaţiei de bază, care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice. Termeni înrudiți: CORE1, CORE2, inflație, IPC, inflație de bază, prețuri libere, prețuri administrate.(sursa: BNR)

„

Evolutia economica si monetara trebuie monitorizata foarte atent in continuare.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri