Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Tragedie in Bucuresti…

Gandul

Cum am scăpat din INFERNUL de la COLECTIV. „Călcam unii peste alţii. Oamenii au murit ASFIXIAŢI. Pompierii au venit târziu, după 20 de minute”

Se arata ca:

Infernul a avut azi noapte un alt nume: Colectiv. În câteva secunde, clubul din centrul Bucureştiului s-a transformat într-o capcană mortală pentru 27 de oameni care au ars de vii sau s-au asfixiat după ce ceea ce se voia un simplu foc de artificii de încheiere a concertului trupei Goodbye to Gravity a dezlănţuit iadul în localul în care se aflau aproape 350 de oameni. Scânteile au aprins pilonii de susţinere îmbrăcaţi cu burete, tavanul a luat fos şi s-a prăbuşit peste cei care, luaţi prin surprindere încercau să se salveze. „Ardea şi cădea peste oameni, oamenii ardeau la propriu. Hainele ardeau. Părul le-a luat foc”, povesteşte un martor, care a reuşit să se salveze. Calea se viaţă li s-a blocat la uşa clubului. Una singură şi foarte îngustă. „Am reuşit să ies călcând pe alti oameni”, spune el, susţinând că intervenţia echipajelor de salvare a întâziat aproape 20 de minute, iar locaţia clubului făcea practic imposibil accesul: un gang, o curte, alt gang şi abia apoi intrarea în club. „Focul nu a durat foarte mult, s-a stins singur, oamenii au murit asfixiaţi nu de la arsuri”, adaugă. În total, 27 de oameni au sfârşit tragic, aproape 200 au ajuns la spitalele din Bucureşti, 146 au rămas internaţi, marea majoritate în stare gravă. Printre ei, solistul trupei Alex Pascu care se află la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale dificile, prognosticul medicilor rămânând rezervat. 9 dintre decedaţi nu au fost încă identificaţi. Sute de oameni s-au mobilizat pentru a dona sânge pentru victimele incendiului. La Centrul de transfuzii din strada Constantin Caracaş, numărul 28, s-au format cozi din timpul nopţii. Acesta va rămâne deschis în continuare, iar donatorii se pot îndrepta şi către centrul de la Spitalul Militar, şi centrul de la Spitalul Universitar.

Flăcările au cuprins tavanul, însă oamenii nu s-au grăbit să iasă „pentru că mulţi nu s-au prins că este grav”, spune tânărul. El a intuit pericolul. S-a îndreptat rapis spre ieşire, dar deja începuse busculada. Uşa era îngustă. „Am reuşit să ies călcând pe alti oameni. O strângeam în braţe pe fată si călcam unii pe alţii”. Tavanul, de fapt nişte bârne din lemn, s-a prăbuşit sub violenţa flăcărilor înteţite în momentul când uşa s-a deschis. „Ardea şi cădea peste oameni, oamenii ardeau la propriu. Hainele ardeau. Părul le ardea”

5-6 minute i-au luat să iasă şi a încercat să se întoarcă după prietenul rămas în urmă. Sunase la 112, nu venise nimeni.Timpul se scurgea, a turnat apă peste haine şi a încercat să revină în club. „Nu puteam să intru”. Nici el, nici pompieri, dacă ar fi fost acolo. „Au venit foarte târziu, după aproape 20 de minute”, spune.  Maşinile nu puteau să intre, erau echipaţi cu extinctoare şi nu prea ştiau ce să facă. De fapt, spune tânărul, când au ajuns focul se stinsese de la sine. Nici nu a durat prea mult, a ars repede ce era de ars, îşi aminteşte clipele de coşmar supravieţuitorul, comentând că mulţi dintre cei care au murit, cel mai probabi, au murit din cauza fumului.  „Cred au fost axifixiaţi. Nu au murit de la arsuri”, a spus el.

De altfel,  Augustin Ofiţeru de la Institutul Pasteur a explicat pe Facebook că buretele aprins a făcut ca aerul avea o concentraţie mare de acid cianhidric. oamenii murind practic „gazaţi”.

„Dacă în incinta de la clubul Colectiv pereţii erau tapetaţi cu burete, înseamnă că în scurt timp după aprinderea acestuia aerul avea deja o concentraţie semnificativă de acid cianhidric (componenta activă a infamului Zyklon). Cei care nu au reuşit să iasă în timp util au fost practic gazaţi şi au intrat rapid în stop cardio-respirator. La 15 minute după, când au venit salvările, cei care au rămas înauntru erau demult morţi..”, scrie Ofiţeru pe Facebook.

Chitaristul Goodbye to Gravity a murit. Solistul trupei se zbate între viaţă şi moarte

Printre morţi, şi un prieten al supravieţuitorului. „Foarte multe surse, prieteni, asta mi-au spus, că ar fi murit unul dintre chitarişti, Vlad(Ţelea -n.r), şi ceilalţi patru sunt internaţi, la spital, cu arsuri şi sunt destul de grav”, a declarat un reprezentant al Universal, precizând că nu deţine informaţii exacte 100% în acest moment. Şi solistul trupei Alex Pascu se află la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale dificile, prognosticul medicilor rămânând rezervat.

„Ei au rămas ultimii pe scenă, nu întelegeau ce se întâmplă”, este una dintre explicaţiile martorului cu care gândul a vorbit.

Imediat după producerea tragediei, a fost nevoie de sânge pentru salavarea celor răniţi. Centrul de Transfuzie Sanguină din Capitală de pe strada Constantin Caracaş, numărul 28 a fost deschis din timpul nopţii. Se mai poate dona sânge, de asemenea, la centrul de la Spitalul Militarşi centrul de la Spitalul Universitar.

CONDIŢIILE PENTRU A DONA SÂNGE

Pe site-ul Centrului de Transfuzie Sanguină sunt prezentate condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a dona. Astfel, se recoltează sânge persoanelor sănătoase, cu vârsta cuprinsa între 18 şi 60 ani, care au peste 50 de kilograme, puls regulat – 60 -100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg, care să nu fi suferit în ultimele 6 luni intervenţii chirurgicale.

Nu pot dona sânge femeile însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală sau pesoanele care sunt sub tratament pentru diferite afecţiuni: hipertensiune, boli de inimă, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine.

Totodată, se recomandă posibililor donatori să aibă un act de identitate în original la ei, să fie odihniţi şi bine hidrataţi, să nu fumeze o oră şi să nu consume alcool, grăsimi, dulciuri concentrate sau medicamente (aspirină, anticoagulante, antidiabetice, etc) şi să aibă o stare de igienă personală corespunzătoare.

CENTRE UNDE SE POATE DONA SÂNGE

Persoanele care doresc să doneze sânge o pot face în trei centre. Este vorba despre centrul din strada Constantin Caracaş, numărul 28, centrul de la Spitalul Militar, şi centrul de la Spitalul Universitar.

Ministrul Sănătăţii, a făcut un apel către populaţie să nu aglomereze centrele de transfuzii, precizând că necesarul de plasmă şi sânge pentru victimele incendiului de la Club Colectiv „este asigurat în momentul de faţă” şi că „efortul trebuie conservat” pentru zilele următoare.

„Facem însă un apel pentru a nu crea aglomeraţie şi pentru a conserva eforturile şi pe zilele următoare când vom avea nevoie de cantităţi suplimentare de sânge. Deci să nu ne ducem toţi în momentul de faţă, ci să conservăm efortul pentru zilele următoare. În momentul de faţă este asigurat necesarul şi vreau să vă spun că sunt cele trei centre unde se pot duce cei care vor să doneze sânge:este centrul din strada Constantin Caracaş, numărul 28, care este deschis astăzi, centrul de la Spitalul Militar, la fel, deschis de la 7:00 dimineaţa şi centrul de la Spitalul Universitar, la fel, deschis de la ora 8:00 dimineaţa„, a declarat ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, sâmbătă dimineaţă, la Palatul Victoria.

Ultimul bilanţ al incendiului de vineri seară din Club Colectiv arată 27 de persoane decedate şi alte 146 de persoane internate la acest moment la spitalele din Capitală, a anunţat, sâmbătă dimineaţă, secretarul de stat Raed Arafat, precizând că 17 dintre decedaţi nu au fost identificaţi.”

Mărturia cutremurătoare a unei asistente medicale care a intervenit la Colectiv: Le curgea carnea. Mă implorau. Izbeau în mine

Se arata ca:

Asistenta Violeta Maria Naca, care a fost de serviciu vineri seară pe ambulanţă, povesteşte despre victimele de la Colectiv că plângeau, urlau, o implorau să le ia, ”curgea carnea de pe ele”. Un pompier i-a pus în braţe o fată de 18 ani: „Salveaz-o! Doamne, cât de tânără e!”.

O tânără, Claudia Postelnicescu, redă pe Facebook mărturia unei asistente, Violeta Maria Naca, de la Ambulanţa Bucureşti-Ilfov, care a participat la operaţiunea de salvare a victimelor.

Iniţial, asistenta Violeta Maria Naca i-a povestit că iniţial echipa medicală a crezut că este chemată la un incendiu banal, fiind al doilea echipaj ajuns la faţa locului, după care au apărut „pompierii agitaţi” şi „primele două victime”.

„Totul era ca un coşmar. Mergeau, urlau, se târau. Tineri desfiguraţi. Urlau mulţi. Eram două salvări. Una dintre victime era o tânără rănită grav. Ţipa la mine să venim mulţi. Mă implora. Spunea că sunt 300 de tineri, arşi, călcaţi în picioare. Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arşi. Plângeam. Săreau arşi pe mine, urlau. Voiau să intre mulţi în ambulanţe. Şi nu puteam să plecăm cu fata rănită grav. Nu se dădeau din drum”, povesteşte asistenta.

Apoi, au apărut alţi patru grav răniţi, care izbeau în ea, în salvare şi de pe care „curgea pielea, carnea”: „Urlau să îi iau, să nu îi las în urmă. Am implorat dispeceratul să aducă mai multe ambulanţe, că e haos. Să vină poliţia. Rupeau jacheta de pe mine”.

Un pompier cu o tânără de 18 ani, arsă pe 98% din corp, a implorat-o pe asistentă să o ia pe fată: „Ia-o mai repede din braţele mele. Doamne, cât de tânără e! Salveaz-o! Am şi eu o fată acasă!. Mi s-a făcut rău. Veneau mulţi, mulţi de tot. Civili urlau, tineri răniţi trăgeau de doctori, aproape smulgându-le hainele. Implorau să fie ajutaţi, să fie salvaţi. Se aruncau în faţa ambulanţelor. Dădeau cu pumnii în ambulanţe”.

Aceeaşi asistentă spune că are urme de piele arsă, pe ea şi pe echipament, iar pompierul şef plângea în hohote, era în şoc şi se întreba de ce s-a întâmplat o asemenea tragedie.

„Tânăra arsă nici nu mai avea haine pe ea. Apoi am intrat urlând la Colţea, cu patru răniţi grav. Ţipam să vină toţi doctorii, că e carnagiu. Toată lumea era în stare de şoc. AM VĂZUT IADUL!
Doi doctori de la echipaje au rămas la faţa locului. Erau şase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Şoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în şir până i-a crescut tensiunea şi i-a ţâşnit sângele pe nas. (…) Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau. Apoi l-au adus pe fratele lui, pe braţe, la mine. Era grav, era ars tot. Avea ochii umflaţi şi roşii, plângea. Întreba: Sunt rău? E grav?. Apoi au adus altul. Era 70%. Plângeam. Cădea carnea de pe el. Întreba dacă mai trăieşte. Dacă e grav. Era aproape de comă. Îi curgeau lacrimi din ochi, cu sânge. Îmi spunea să îl ţin de mână. I-am spus că am un băiat de-o seamă cu el. Mi-a răspuns: Mami, n-o să mor, nu? Încă ieşea fum din el, mai spune femeia.

Ajunsă la spital, asistenta spune că părinţi pupau ambulanţele, urlau şi întrebau unde le sunt copiii: „Le-am spus adevărul. Le-am spus că sunt în stare gravă. Mi-au pupat picioarele la Municipal. Era sinistru. Trăgeau de mine şi de colegi, de salvare”.

După o pauză în care asistenta nu s-a putut opri din plâns, a continuat relatarea, spunând că doctorii au îmbrăţişat-o, i-au sărutat lacrimile şi i-au mulţumit. I-au spus că nu vor uita niciodată vocea ei când implora că are nevoie de ajutor, că vor ţine minte pentru totdeauna cum ruga dispeceratul să cheme şi colegii de acasă. Pe toţi.

„Asistenta cu care am vorbit mi-a povestit că toţi care au fost luaţi aseară sunt în stare gravă. Mi-a scris cu o durere de mamă că este profund şocată de tragedia de aseară. Abia a reuşit să vorbească despre incident, mi-a spus că are tensiunea 20. (…) Salvatoarea, eroul care povesteşte îndurerat, este Violeta Maria Naca şi are 22 de ani experienţă pe Salvare”, îşi termină Claudia Postelnicescu postarea, menţionând că a vrut să arete povestea din prisma unui medic care a fost la faţa locului: „Povestea eroilor. Durerea pe care o simt medicii în momentul în care se simt neputincioşi în faţa morţii”.”

Unul dintre patronii Colectiv are alte 11 firme implicate în organizări de concerte

Se arata ca:

Costin Mincu, unul dintre asociaţii Club Colectiv, unde a avut loc, vineri noapte, incendiul soldat cu 27 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi, deţine acţiuni la alte 11 firme implicate în cluburi şi organizări de concerte, din care trei în Constanţa, informează Ziarul Financiar.

Potrivit sursei citate, Costin Mincu mai deţine între 20% şi 100% din acţiunile altor 11 firme din zona de cluburi sau organizări de concerte: Music Hall, Hades Record, CVC Mistico, Elefant Club, Festival Arena, Goblin Bar&Club, Mamut Pub, Iunie Events, Goblin Club (Constanţa), Com Evant (Constanţa), Co Al Co Entertainment (Constanţa).

Firma Colectiv Club, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%).

Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti.

Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Alin George Anastasescu mai controlează companiile Sasquatch, cu o cifră de afaceri de 651.000 de lei în 2014. Music Hall, firma pe care o deţine împreună cu Costin Mincu, a avut o cifră de afaceri de 223.000 de lei în 2014, mai notează Ziarul Financiar.

Pe pagina sa de Facebook, Alin Anastasescu menţionează că este managing partner şi co-fondator al clubului, iar pe contul Linkedin Alin Anastasescu precizează că este absolvent al Facultăţii de Arte.

Din mai 2013, el este co-fondator şi managing partner la Clubul Colectiv, iar din ianuarie 2011 este şi producător la Cevadevis.ro., unde a realizat matriale de publicitate pentru branduri cunoscute şi a mai organizat evenimente la firma Sasquatch pentru brandul Mountain Dew. Anastasescu a mai lucrat pentru compania Emagic Entertainment/Danube Event Services la organizarea unor concerte pe care renumite trupe internaţionale le-au susţinut în România.

Clubul Colectiv se află pe strada Tăbăcarilor nr. 7 din Sectorul 4 al Capitalei şi funcţionează într-o hală din fosta fabrică „Pionierul”. Vineri seară, clubul găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, pentru lansarea unui nou album – „Mantras of war”. Intrarea la acest concert a fost liberă, iar accesul în club s-a făcut începând cu ora 20.30.

În incendiul izbucnit în Clubul Colectiv au murit 27 de persoane, iar alte aproximativ 200 au fost rănite, 146 fiind internate în spitale.”

Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei care au murit si sa-i ajute sa scape cu bine pe cei raniti si afectati de aceasta tragedie!

Poate parea cinic ceea ce am sa spun: la noi solidaritatea se manifesta mai intotdeauna dupa… Dupa ce se intampla o tragedie, ca aceasta de la Clubul Colectiv. Cum se face ca nu ne manifestam niciun fel de solidaritate inainte, pentru ca sa nu se intample o tragedie?

Nu imi vine sa plang, n-am o stare emotionala lacrimogena. Ci una de revolta! O revolta pe care incerc s-o strig aici pe blog.

Primul lucru care ma revolta este folosirea efectelor pirotehnice intr-un spatiu inchis si neamenajat corespunzator pentru asa ceva. Toata sala aceea a ars ca o torta. Au fost multi morti si raniti. Aceasta a fost consecinta faptului ca la noi nu se respecta cele mai elementare reguli. Din cate am inteles toata sala era captusita cu bureti polioretanici pentru ca sa o antifoneze. O scanteie a produs un incediu devastator. Nu trebuie sa fii marele specialist ca sa-ti dai seama de riscurile pe care le presupune chiar si cel mai banal si aparent inofensiv efect pirotehnic in asemenea conditii. In mod clar e o responsabilitate a organizatorilor acestui concert. Dar mai e si o alta responsabilitate, poate mult mai mare: cea a institutiilor statului si a Primariei Sectorului 4 din Capitala. Eu am inteles ca acest club avea autorizatie de functionare data de Primarie, desi cu putin timp in urma a fost amendat pentru lipsa personalului calificat. Dar eu ma intreb daca acest club avea autorizatiile necesare de la ISU si de la Pompieri. De asemenea am mai inteles ca pe pagina de internet a clubului s-a adus la cunostinta ca vor fi efecte pirotehnice. Si atunci se pune problema: ori avea autorizatie pentru asa ceva din partea institutiilor abilitate ale Statului, ori nu avea autorizatie pentru asa ceva. In ambele cazuri e grav! In primul caz pentru ca acest club nu indeplinea conditiile pentru un asemenea spectacol pirotehnic si ar fi avut autorizatie pentru asa ceva. In al doilea caz pentru ca, desi nu indeplinea conditiile pentru un asemenea spectacol si nu ar fi avut autorizatie, totusi un astfel de spectacol pirotehnic s-a tinut, cu consecinte devastatoare!

Sincer va spun: nu-mi vine sa plang. Starea sufleteasca in care ma aflu ma indeamna la o analiza lucida. Cate cluburi mai sunt intr-o asemenea situatie? Ce masuri iau institutiile abilitate ale Statului?

La noi, mi se pare, nu se intelege ca nu se poate intotdeauna ieftin si bine. De asemenea nu se intelege ca regulile trebuie respectate. Un club bine organizat presupune o finantare pe masura si respectarea unor reguli macar minime de functionare in siguranta. Noi vrem sa facem totul ieftin si, daca se poate, sa se scurga sume barosane spre sectorul informal. Spre exemplu, vrem autostrazi ieftine, vrem cai ferate ieftine. Romania e o tara ieftina, cu oameni care ce-i drept muncesc, dar sunt prost platiti si prost instruiti. Iar salariile sunt peste productivitatea muncii. Si daca stau sa ma gandesc bine, cei competenti, nu stiu cum se face, sunt indepartati. De boala asta sufera si sectorul privat, ceea ce poate suna foarte ciudat si cam asa si e: ciudat. Or, nu prea merge asa ceva, nu prea merge bine, n-are cum sa mearga bine. Un spectacol pirotehnic e periculos si outdoor, nu doar indoor. Se poate desfasura un spectacol in aer liber si datorita efectelor pirotehnice sa ia foc scena. Nu te poti juca cu astfel de lucruri… De aceea ai nevoie de oameni care sa se mai si priceapa la asa ceva, desi la o prima vedere pare o treaba simpla. Din pacate, costurile acestei ieftinatati, paradoxal poate, pot fi foarte mari… Noi tot vorbim de reforma. Iar „reforma” asta a facut din Romania o tara ieftina. Noi trebuie sa intelegem ca nu merge treaba cu „un suflet candriu, de papugiu” (accentul cade pe papugiu, desigur), vorba slagarului. Nu asa se poate face o treaba serioasa.

N-as dori sa-mi inchei postarea cu clasicul: „speram ca din aceasta intamplare nenorocita sa se traga invatamintele de rigoare”.

Ca noi tot speram…

Update

Gandul

Piedone se apără cu nişte hotărâri de Consiliu Local, în cazul tragediei de la Colectiv. Detaliul legal pe care îl IGNORĂ primarul sectorului 4

Se arata ca:

Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, justifică faptul că a acordat autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în lipsa unei autorizaţii privind securitatea anti-incendiu de la IGSU, pentru că o hotărâre a Consiliului Local Sector 4 îi dădea acest drept. Primarul ignoră însă faptul că o lege şi un ordin de ministru, care au putere legislativă mai mare, obligau firma respectivă să obţină acest aviz de la Pompieri. Într-adevăr, însă, legile privind securitatea anti-incendiu nu condiţionează acordul de funcţionare al unei firme, obţinut de la Primărie, de avizul de la IGSU. Nu este prima oară când Primăria sectorului 4, ca de altfel toate primăriile de sector din Bucureşti, legiferează prin Consiliile Locale fără să ţină cont de legislaţia naţională. Este cazul ridicării maşinilor parcate neregulamentar, care s-a desfăşurat ilegal, conform Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care a fost sistată această activitate.

Primăria sectorului 4 continuă să se apere în scandalul tragediei de la clubul Colectiv, în urma căreia au murit până acum 32 de oameni şi alte zeci sunt în stare gravă, arşi, cu norme care îi dădeau dreptul să autorizeze activitatea clubului Colectiv în lipsa avizului de securitate anti-incendiu de la IGSU. Cu toate acestea, legi cu putere mai mare decât Hotărârile Consiliului Local sector 4 obligau patronii clubului Colectiv să obţină avizul de la IGSU.

Totuşi, normele emise în sectorul 4 nu au ţinut cont de aceste legi superioare din punct de vedere juridic şi au lăsat pe dinafară acest aviz, din lista de acte necesare pentru obţinerea acordului şi autorizării de funcţionare a unei firme. De asemenea, nici nu şi-au exercitat atribuţiile de control în sectorul 4.

Astfel, primăria condusă de Cristian Popescu „Piedone” arată într-un comunicat de presă că prin Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 22 din 29 februarie 2012, care a modificat o hotărâre similară (nr. 55 din 28 august 2008), „printre actele necesare pentru obţinerea acordului de funcţionare nu se regăseşte autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor”.

„Rezultă aşadar, că eliberarea acordului de funcţionare nu era condiţionată de existenţa acestei autorizaţii”, susţine Primăria sectorului 4.

Într-adevăr, printre actele necesare pentru obţinerea unei autorizaţii de funcţionare şi ale unui aviz de funcţionare, Hotărârile Consiliului Local al Sectorului 4 nu prevăd şi autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, ci doar: Cerere tip, BI/CI (asociat, administrator, reprezentant), Certificatul de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerţului, Actul Constitutiv sau Statutul societăţii comerciale, Certificatul Constatator în baza Legii nr.359/2004 -emis de Biroul Unic de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului pentru punctul de lucru, Dovada deţinerii spaţiului sau a structurii de vânzare de către agentul economic în care este specificat că spaţiul este punct de lucru, Autorizaţia de mediu în cazul în care capacitatea restaurantului este mai mare de 100 de locuri, Declaraţia pe propria răspundere privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică (declaraţie tip), Contract de salubrizare şi ultima chitanţă de plată, Acordul de funcţionare conform H.C.L. Sector 4 nr. 22/29.02.2012, Dovada achitării taxei de eliberare a autorizaţiei de funcţionare.

Mai mult, Autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 prevede la rubrica menţiuni că “Prezenta autorizaţie este valabilă cu respectarea condiţiilor de funcţionare prevăzute de lege […]””, mai arată Primăria Sectorului 4, arătând astfel că proprietarii clubului Colectiv se obligau prin solicitarea avizului de la Primărie să respecte şi restul legilor din România, transferând practic asupra lor această responsabilitate şi scoţând astfel Primăria din lanţul de responsabilitate.

În apărarea sa, Primăria lui Piedone mai citează şi legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, arătând că declaraţia pe propria răspundere depusă de patronii unei firme include asumarea faptului că firma respectă „condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia tip”.

Acest argument al Primăriei sectorului 4 este irelevant, pentru că legea respectivă nu include şi asumarea prin proprie răspundere, din partea patronilor unei firme, a îndeplinirii condiţiilor legale anti-incendiu.

Hotărârile locale, mai tari decât legile? Instanţa supremă spune că nu

Nu este prima oară când Primăria sectorului 4 îşi justifică o activitate prin faptul că este ranforsată de nişte hotărâri de Consiliu Local. La fel au stat lucrurile şi cu ridicarea maşinilor parcate neregulamentar în sectorul 4, activitate desfăşurată ani la rând, prin asocierea firmelor Euronautica Motors cu Autosal Expert. În mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat recursul în interesul legii cerut de Avocatul Poporului, arătând că o hotărâre de Consiliu Local nu poate să legifereze în contra sau fără să ţină cont de o lege de rang superior.

În cazul ridicărilor de maşini, sancţiunea era prevăzută de Codul Rutier, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 195/2002, aprobată prin lege, însă nu apărea şi în normele de aplicare ale legii respective. Prin hotărârea de Consiliu Local, Primăria sectorului 4 a venit şi a legiferat peste o lege cu putere superioară, conform instanţei supreme. Primăria lui Piedone a renunţat la activitatea de ridicat maşinile înainte de decizia instanţei supreme, din ianuarie 2015.

Ce spun legile anti-incendiu

După cum a arătat gândul aici,  patronii clubului Colectiv erau obligaţi prin lege să obţină avizul IGSU, intrând sub incidenţa legii privind normele anti-incendiu, pentru că destinaţia firmei intra în categoria alimentaţie publică şi locaţia avea peste 200 de metri pătraţi (425mp).

Conform Hotărârii de Guvern 1739/2006, privind construcţiile care se supun avizării privind securitatea la incendiu, sunt incluse aici şi „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp”, conform art. 1 litera g.

De asemenea, o altă lege îi obliga pe patronii de la Colectiv să obţină avizul IGSU. La art. 30 al legii 307/2006 se arată că dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinaţiei unei clădiri existente se face „numai după obţinerea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu”.

De asemenea, pentru a evita avizarea şi IGSU şi normele de securitate anti-incendiu foarte severe, patronii de la Colectiv au declarat ca obiect de activitate „bar şi vânzare de băuturi alcoolice”, precum şi o capacitate maximă a clubului de 80 de locuri pe scaun, în condiţiile în care în seara concertului când clubul a luat foc, în incintă se aflau între 300 şi 500 de persoane.

Astfel, ei au evitat încadrarea locaţiei la categoria „săli aglomerate” sau construcţii în care se desfăşoară spectacole şi concerte, pentru care legea prevede obligativitatea unui plan de securitate împotriva incendiilor, precum şi foarte multe dotării de siguranţă obligatorii.

O „sală aglomerată” este o „încăpere sau grup de încăperi, pe acelaşi nivel sau niveluri diferite, care comunică direct între ele prin goluri neprotejate la foc, în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane; când sunt situate la parter se consideră săli aglomerate dacă se pot întruni simultan cel puţin 200 de persoane”, conform Normativului privind securitatea la incendiu a construcţiilor, emis în 2013.”

Cei trei patroni ai Clubului Colectiv au fost reţinuţi. Acuzaţii: UCIDERE şi VĂTĂMARE DIN CULPĂ

Se arata ca:

Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, au fost reţinuţi pentru 24 de ore de procurori. Acţionarii localului au fost audiaţi în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă, în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi, a anunţat, luni, Parchetul ICCJ.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv au fost reţinuţi pentru 24 de ore de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Procurorii au stabilit că incendiul s-a produs pentru că cei trei au permis şi „au încurajat” accesul unui număr de persoane „mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

Procurorii explică că iniţial colegii lor de la Parchetul Capitalei, care s-au ocupat iniţial de dosar, anchetau infracţiunile de omor calificat şi distrugere calificată. Cei de la Parchetul General au schimbat aceste încadrări juridice, pentru că din probe nu a rezultat intenţia celor trei patroni ai clubului, ci doar culpa.

„Având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, după cum rezultă din probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale, se relevă forma de vinovăţie a culpei, şi nu a intenţiei, astfel încât, prin ordonanţa din data de 2 noiembrie 2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 189 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 3 Cod penal”.

UPDATE 22:48 Al treilea patron al clubului Colectiv a fost reţinut, în jurul orei 22:30. Este vorba de Costin Mincu.

UPDATE 20:35Paul Gancea a fost reţinut pentru 24 de ore

UPDATE 18.45 Alin Anastasescu a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii Parchetului General.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au emis pe numele lui Alin Anastasescu ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, acesta urmând să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei.

La PICCJ au fost audiaţi şi ceilalţi doi patroni ai Clubului Colectiv – Costin Mincu şi Paul Gancea -, în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.

Costin Mincu, Alin Anastasescu şi Paul Gancea au fost aduşi cu mandat, pentru fi audiaţi în calitate de suspecţi, pentru infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv, a arătat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

Cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv au ajuns la sediul PICCJ între orele 14.00 şi 14.30, iar la intrare au refuzat să facă declaraţii.

Surse judiciare au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz de la PICCJ a stabilit că cei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiu.

Tot luni, la sediul Poliţiei Capitalei au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

În incendiul din Clubul Colectiv au murit 31 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

Ancheta în cazul incendiului din Cclubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.

Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din Clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.

Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.

Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, aceasta furnizează servicii pirotehnice care includ focuri de artificii, programe pirotehnice de sol, înscrisuri pirotehnice şi efecte de scenă de toate tipurile. Firma are în portofoliu clienţi mari din domenii precum sectorul bancar, retail, farma, mass-media şi comunicare, sport sau auto.

UPDATE 14:54.  Acţionarii Clubului Colectiv, Costin Mincu, Alin Anastasescu şi Paul Gancea, sunt audiaţi în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă, în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi, a anunţat, luni, Parchetul ICCJ.

UPDATE 14:19. Alin Anastasescu, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv, a fost adus, luni, de poliţişti, la Parchetul ICCJ, în dosarul în care se fac cercetări pentru omor calificat, după incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

Alin Anastasescu a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în jurul orei 14.15, el fiind însoţit de ofiţerii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele lui.

După aproximativ cinci minute, la Parchetul instanţei supreme a fost adus şi Paul Cătălin Gancea, şi el asociat al firmei care deţine Clubul Colectiv. Gancea a venit însoţit de poliţişti şi, la intrarea în sediul Parchetului, a refuzat să facă declaraţii.

UPDATE 14:11.Costin Mincu, unul dintre asociaţii firmei care deţine Clubul Colectiv, a venit, luni, la Parchetul ICCJ, el refuzând să facă declaraţii despre citarea sa pentru a fi audiat în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

Costin Mincu s-a prezentat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în jurul orei 14.00, fiind însoţit de un avocat.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz de la PICCJ a stabilit că cei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiu.

Sursele citate au precizat că cei trei au fost citaţi la PICCJ, cu mandate de aducere, în dosarul în care face cercetări pentru omor calificat în legătură cu incendiul din Clubul Colectiv.

Tot luni, la sediul Poliţiei Capitalei dau declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii merg, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

Potrivit ultimului bilanţ, în incendiul de vineri noapte au murit 30 de persoane, ultima – o tânără de 26 de ani – în cursul serii de duminică, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Alte aproximativ 130 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, până la 90 fiind în stare critică şi gravă.

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.

Ştirea iniţială. Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că pe numele celor trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – au fost emise mandate de aducere, care vor fi puse luni în executare de către poliţişti.

Cei trei asociaţi urmează să ajungă la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), au precizat sursele citate.

Procurorul de caz de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că cei asociaţi ai firmei Colectiv Club, care deţine clubul, trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiul în care au murit 30 de oameni şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

De asemenea, la sediul Poliţiei Capitalei dau declaraţii, luni, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii merg, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

Potrivit ultimului bilanţ, în incendiul de vineri noapte au murit 30 de persoane, ultima – o tânără de 26 de ani – în cursul serii de duminică, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Alte 137 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, până la 90 fiind în stare critică şi gravă.

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.”

Reactia societatii civile…

Protest #Colectiv în Bucureşti: Peste 10.000 de oameni în stradă. Centrul Capitalei blocat. Manifestanţii au ajuns în Piaţa Victoriei unde strigă: „Demisia! Demisia”. LIVE

Se arata ca:

Peste 10.000 de oameni protestează în Piaţa Victoriei cerând demisia guvernului după tragedia din club Colectiv. Bucureştenii s-au strâns, în Piaţa Universităţii, la ora 18.00, la un miting de protest pentru demisia primarului Sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, potrivit unui anunţ postat pe Facebook. Cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Cătălin Gancea au fost reţinuţi luni seara de procurorii Parchetului General, fiind acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Până acum însă nici o persoană cu autoritate în stat nu şi-a asumat vreo responsabilitate pentru tragedia produsă şi pentru faptul că acest club a funcţionat în condiţii ilegale timp de aproape un an, punând în pericol viaţa clienţilor săi. Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4, în care se afla clubul, a susţinut că „nu are nimic să îşi reproşeze”, spunând că actele care ţineau de autoritatea primăriei sale ar fi fost în regulă. Cu toate acestea, primarul nu a explicat de ce a autorizat clubul Colectiv în lipsa unui aviz de securitate anti-incendiu de la Pompieri, pe care patronii Colectiv ar fi trebuit să îl obţină. Procurorii Parchetului General arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor trei patroni ai clubului Colectiv, ce au surprins camerele de supraveghere din interiorul clubului, în noaptea tragediei. Artificiile de pe scena unde cânta Goodbye to Gravity s-au aprins, pentru a doua oară, la ora 22.32 şi au ars 16 secunde. Atunci a luat totul foc. Un minut şi o secundă mai târziu, tavanul şi interiorul clubului era arse în întregime.

Mii de persoane şi-au anunţat pe Facebook participarea la protestul din Piaţa Universităţii, împotriva autorităţilor responsabile pentru tragedia din clubul Colectiv, din cauza căreia şi-au pierdut viaţa, până acum, 32 de persoane, iar alte câteva zeci se află internate în stare gravă, cu arsuri extinse.

Anunţul a fost postat pe pagina ”Demisia Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători”, însoţit de mesajul „Să nu mai lăsăm oamenii să fie sacrificaţi în numele şpăgii!”.

UPDATE 19:33. Peste 10.000 de oameni demonstrează în faţa Guvernului, împotriva corupţiei, în urma tragediei din clubul Colectiv, şi cer demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea şi premirului Victor Ponta.

UPDATE 19:30 Numărul manifestanţilor a depăşit 10.000.

UPDATE 19:18 Manifestanţii au ajuns în Piaţa Victoriei. Se scandează: „Demisia! Demisia” şi „Ruşine, ruşine să vă fie”, „Oprea nu rezişti nici cu mii de securişti!”

UPDATE 19:09 Coloana de manifestanţi este aplaudată de oamenii de pe trotuare, iar soferii claxonează în semn de solidaritate. O maşină de pompieri a salutat oamenii pornind sirena.

UPDATE 18:58 Numărul manifestanţilor a ajuns la aproape 5.000. Oamenii au plecat în marş spre Piaţa Victoriei

UPDATE 18:47 În Piaţa Universităţii sunt aproape 3.000 de oameni care protestează.

UPDATE 18:39 Aproape  2.000 de manifestanţi au blocat circulaţia în Piaţa Universităţii. „Ajunge cu Facebook-ul, ne mutăm aici”

UPDATE 18:10 Aproape 400 de oameni s-au strâns în Piaţa Universităţii, la protestul anunţat pentru ora 18.00

UPDATE 17:49 Procurorii au văzut imaginile de pe camerele de supraveghere din Club Colectiv. Ei arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor trei patroni ai clubului Colectiv, ce au surprins camerele de supraveghere din interiorul clubului, în noaptea tragediei. Artificiile de pe scena unde cânta Goodbye to Gravity s-au aprins, pentru a doua oară, la ora 22.32 şi au ars 16 secunde. Atunci a luat totul foc. Un minut şi o secundă mai târziu, tavanul şi interiorul clubului era arse în întregime. VEZI AICI FILMUL EVENIMENTELOR

UPDATE 16:23 Patronii de la Colectiv au fost aduşi la instanţă unde judecătorii vor decide dacă vor fi arestaţi.

UPDATE 16:18 Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, justifică faptul că a acordat autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în lipsa unei autorizaţii privind securitatea anti-incendiu de la IGSU, pentru că o hotărâre a Consiliului Local Sector 4 îi dădea acest drept. Primarul ignoră însă faptul că o lege şi un ordin de ministru, care au putere legislativă mai mare, obligau firma respectivă să obţină acest aviz de la Pompieri. CITEŞTE EXPLICAŢIILE COMPLETE AICI

Mitingul de protest urmează să aibă loc marţi, începând cu ora 18.00, în Piaţa Universităţii. Mesajul unei tinere, care deschide evenimentul anunţat pe Facebook, este tranşant:

„Domnilor politicieni,

Prietena mea e în comă indusă. O cunoştinţă a murit salvându-i pe alţii. Aţi auzit de Adrian. Tatăl meu, operat de cancer, cu amputaţie, pace maker pe inimă, un ultim picior alb, cu perfuzii făcute zilnic, diabet şi glaucom abia mai respiră. Mama, medic, a ajuns la fel de neputincioasă ca şi mine. Îl privim ca pe un zeu. E un zeu. Noaptea trecută se sufoca. Implorat să accepte un drum la spitalul de Urgenţă ştiţi ce a spus? „Nu merg nicăieri. Copiii ăia au nevoie de medici şi medicii sunt puţini. Nu vreau să le ocup eu patul.” Mama ştiţi ce mi-a spus azi? Că ne ardeţi copiii de vii. Dacă nu în maternităţi, în cluburi.
Pe cine daţi voi vina NU mă interesează. Eu pe voi dau vina. Şi sunt gata să mor ca să vă dau jos. Pe toţi!”.

Un alt protest este anunţat la aceeaşi oră, 18.00, în Piaţa Victoriei, însă mai multă lume cere pe pagina de Facebook a evenimentului ca participanţii să meargă tot în Piaţa Universităţii, pentru a evita spargerea mulţimii.

„Din cauza faptului că unii urmăresc doar profitul sau şpaga, că nu există drumuri sigure, că instituţiile îşi fac treaba doar pe jumătate sau deloc. Cere legi mai bune, spitale dotate în toată ţara, investiţii în educaţie. Cere fapte, nu vorbe. Cere demisia lui Ponta şi a lui Oprea. Cere şi demisia lui Iohannis, dacă simţi. Cere ce vrei, numai cere ceva. Adu cu tine şi un gând bun nu doar pentru cei care au murit vineri seară sau în zilele următoare, ci pentru toţi cei care au murit din cauza unui stat incompetent. Marţi seara, dacă te întorci acasă cu metroul, dinspre Pipera, opreşte-te pentru 30 de minute în Piaţa Victoriei. Te asigur că nu vei fi singur. Până ce nu încerci, nu vei şti niciodată câte poţi schimba doar stând într-un loc şi strigând”, scrie iniţiatorul evenimentului, pe Facebook.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, declara, sâmbătă, că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate.

„Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcţionare (…) Legea Poliţiei locale spune că pentru eliberarea acordului de funcţionare trebuie să avem acordul locatarului, contractul de închiriere, titlul de proprietate, datele de identificare de la Registrul Comerţului. Locatarul dă declaraţie pe proprie răspundere despre ce activitatea pe care trebuie să o desfăşoare. Acordul de funcţionare însumează toate acordurile de la toate institituţiile”, a susţinut primarul Sectorului 4.

Cu toate acestea, marea întrebare rămâne cum a dat primăria condusă de Piedone autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în condiţiile în care acesta nu avea avizul IGSU pentru siguranţa la incendiu, pe care conform legii ar fi trebuit să îl solicite la pompieri, după cum a arătat gândul aici.

Clubul avea autorizaţie de funcţionare de la Primăria Sectorului 4 din 14 ianuarie 2015, potrivit reprezentanţilor primăriei, iar Poliţia Locală a efectuat ultima oară un control la local pe 21 octombrie, ocazie cu care agenţii au întocmit un proces-verbal pentru lipsă calificare personal.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţinea Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arăta că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arăta că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Duminică, procurorii de la Parchetul instanţei supreme au ridicat mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în clubul Colectiv, soldat cu decesul a 32 de persoane şi rănirea altor aproximativ 200, spuneau surse judiciare.

Clubul Colectiv se afla în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7.

STAREA RĂNIŢILOR

Stare critică:

Olteanu Alexandru, Maftei Teodora, Niţu Elena, Matei Alexandru,  Zaharescu Liviu, Boghian Roxana Elena, Ciobanu Daniel, Enache Bogdan, Popescu  Ionuţ, Ciocănel Silviu, Pătlăgeanu Cosmin, Nicodemus Marvin (cetăţean german), Maior Ionuţ, Hogea Alexandru, Golu Tudor, Vlăduţ Roberto, Rob Iulian (Spitalul de Arşi, Spitalul Militar, Spitalul Universitar)

Stare gravă: 

Szilagi Andrei, Mocanu Cătălin, Fluieraş Miluţa, Tudor Ionuţ, Răducanu Cristian, Mantu Răzvan, Anghel Mihai, Petrache Mădălina, Vasiliu Remus, Oprea Mariana,  Dorbinoiu Nicoleta, Dumitrache Costin, Popa Bogdan, Damian Radu, Maior Livia, Popescu Florin, Tullia Ciotola (Spitalul de Arşi, Spitalul Militar, Spitalul Universitar, Spital Agrippa Ionescu)

Intubaţi:

Serian Mavi, Istrate Claudiu Bogdan, Popovici Pavlos Gabriel, Şerban Valentina Nicoleta, Şerban Alexandru, Molesag Bogdan, Iancu Mihai Alexandru, Ştefan Andreea, Costache Laurenţiu, Albu Ana, Giambaşu, Haifawi Hani, Apostol Ionela Adriana, Grecea Mihai, Andrei Galut, Darescu Loredana, Strungaru Mădălina, Mitroi Cristian, Ilnitchi Cătălin Mircea, Popa Cătălina Irina, Popa Adrian, Rădulescu Alexandra, Penescu Alexandru, Sinert Radu, Toader Elena, Aliman Alexandru, Pascu Alexandru Dragoş, Ayberk Manci, Rotariu Oana, Caloian Ciprian (Spitalul Bagdasar, Spitalul Grigore Alexandrescu, Spitalul Sf. Ioan, Spitalul Elias, Spitalul Sf. Pantelimon, Spitalul Floreasca)

Stare stabilă: 

Popescu Ionuţ Liviu, Mitrea Radu Costel, Iliescu Andrei,  Suta Andreea, Ziemba Radu Mihai, Flavia Lupu, Teodorescu Valentin, Furnea Alexandra, Buzoianu Nicolae, Achim Marian, Tartau Cristina, Tiaru Alice Ioana, Nicula Alexandru, Belu Laura Cristina, Chitiga Alexandra, Bud Viorel Andrei, Latraru Răzvan, Popescu Andreea, Scateie Alexandrina, Trifu Andrei, Scateie Cătălin, Panculescu Ioana, Moise Marian, Planga Alexandru, Sălăjan Ioan, Marin Cezar, Frăţoaică Marius, Ştefan Alexandru, Leuştean Marin, Lazăr Sorin Gabriel, Grigore Ioana Ruxandra, Matei Cristian, Băcanu Mircea Ştefan, Băloiu Atena Teodora, Popescu Mihai, Marin Andra, Dumitrescu Răzvan, Stancu Radu, Ioniţă Alice, Albu Adrian, Ursu Andreea, Dinu Alina Petru, Morăraşu Ancuţa, Ioniţă Corina, Marin Catalina, Filipescu Cristian, Rădoi Constantin, Mihăilescu Andra,  Şerban Vlad, Pavlovici Liviu, Tudor Elena, Chelba Alexandru, Ursu Gabriela, Mihai Alexandru, Grădinaru Cătălin, Constantin Alexandru, Constantin Claudia Cristina, Bucur Ana Maria, Alban Popescu Christian, Oancea George, Profirescu Apostol Mihail, Dumitrescu Liviu, Bălăşeanu Irina, Dincă Dragoş, Socol Mirela, Şerban Cătălin, Spitalul Gerota, Brânduşan Ioan, Agirreazabala Iradi Xabier, Dan Ştefan, Etxarri Gallartza Imanol (Spitalul de Arşi, Spitalul Bagdasar, Spitalul Sf. Ioan, Spitalul Elias, Spitalul Militar, Spitalul Sf. Pantelimon, Spitalul Floreasca, Spitalul Universitar, Spitalul Gerota, Spital Agrippa Ionescu).”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

octombrie 31, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 134 comentarii

Sugestie pentru cei ce studiaza psihologia sociala…

As dori sa fac o sugestie celor care studiaza psihologia sociala… Vedeti dumneavoastra, unii (si cred ca nu putini) se intreaba ce vrea, de fapt, romanul: capitalism, comunism…? E o intrebare interesanta, fara indoiala…

Dar, ca sa nu o mai lungesc mult, sa spun care ar fi sugestia.

Sunt convins ca avem specialisti buni in psihologie sociala si ar fi foarte interesant sa mearga „pe teren”, cum se spune, de exemplu la Taxe Locale si sa studieze privirea celor care lucreaza acolo… Ar putea fi o tema de cercetare interesanta. Privirea unui om spune multe. Ce am putut eu constata? Pe langa o privire obosita – lucru ce nu ar fi neaparat de dezaprobat pentru ca un om sau mai multi pot fi si obositi -, e vorba de o privire ca si cum s-ar uita la tine, platitor de taxe si impozite, si tu n-ai fi nimic sau, mai bine zis, ai fi o insecta pe care o privesti cu plictis si o oarecare scarba. Daca intrebi ceva, tu esti de vina ca nu stii, ca si cum ar fi trebuit sa fii de specialitate. Nu mai vorbesc de tonul cu care ti se raspunde, un ton monoton de parca ar zice: „ce tot intrebi atata, aia e si dute si plateste!”. Eu stau si ma intreb daca oamenii acestia, care lucreaza acolo, au constiinta faptului ca platitorul de taxe si impozite ce vine acolo e mai mult decat un client: le plateste, din banii lui, salariile si ei, cei care lucraza acolo, sunt in ultima instanta in slujba cetateanului. Nu cetateanul e in slujba lor, ci ei sunt in slujba cetateanului. Unde mai pui ca Guvernul doreste sa le mareasca salariile… Lipsa de respect cu care esti tratat te frapeaza. Inclusiv privirea lipsita de respect care iti este adresata. Nu mai vorbesc de comentarii la adresa actelor pe care le prezinti pe care nu au dreptul nici pertinenta profesionala ca sa le faca. Pe de alta parte constati o unda de tristete… Avem oameni tristi care lucreaza la stat… Asta e un lucru interesant pe care specialistii ar trebui sa-l studieze si sa-l explice. Exista, dupa parerea mea, in aceasta privire o neimplinire, nu numai profesionala, dar o neimplinire in viata…

Te duci sa intrebi ceva si te privesc cu suspiciune. Am fost si am intrebat in urma cu cateva zile un lucru, un lucru marunt. In calitate de platitor de taxe si impozite cred ca am acest drept. M-au privit cu o suspiciune de parca as fi fost suspect. Ma si gandeam dupa aceea: n-am intrat cu un pistol, n-am amenintat pe nimeni, am vorbit cat se poate de politicos. Dupa ce am iesit, dupa cateva minute, m-am simtit terorist, zau asa! 😆 De fapt, nu e de ras. Din privirile lor se vedea ca nu sunt tratat ca un cetatean. Cu drepturi, obligatii si libertati. Nu aratam nici ca ultimul golan, eram barbierit fresh. Imbracat normal. Si atunci imi pun si acum intrebarea: de ce? Stau si ma intreb ce ar fi trebuit sa fac pentru ca sa le castig condescendenta necesara: sa dau spaga sau sa vin imbracat intr-o eleganta tipatoare, cu un ceas de mii de euro pe mana si sa cobor dintr-o masina de peste 100.000 de euro?

Trebuie sa ne dea de gandit ca, la noi, aspectele materiale sunt covarsitor convingatoare. Daca ai bani, esti convingator. Daca arati bine, pari a avea bani, deci plusezi la capitolul convingere. Lucrurile acestea indica o decadere spirituala a poporului nostru. Parca nimeni nu se mai intreaba ca sub aceasta spoiala se poate ascunde prostie, hotie. Nu, bani sa ai, sa arati bine, doar „haina il face pe om”, vorba proverbului…

Sigur, aceste impresii sunt subiective. De aceea ma adresez specialistilor. Ce nu e in regula? In sectorul privat sunt salarii mai mici decat la stat. Insa acolo stii ca cel pe care il ai in fata e un client si trebuie sa-l tratezi ca pe un client de pe urma caruia iti iei salariul.

Pana la urma e vorba de incredere. Or, la noi oamenii nu au incredere in institutiile statului. Vad un primar corupt, precum Oprescu, vad ca trebuie sa platesc mai mult statului, dar nu vad nimic din partea statului, din acel spor, adica acel gradient pe care si statul ar trebui sa mi-l intoarca, sa simt de ce am dat mai mult.

Un politist, din cei care merg pe motocicleta inaintea masinii unui demnitar, a murit cazand intr-o groapa pe carosabil pe cand il escorta pe Gabriel Oprea. Sunt de acord cu parerea exprimata de Ion Tiriac in Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan: pentru ce nu era semnalizata corespunzator acea groapa de pe carosabil? Stiti ca mie si Dvs., stimati cititori, ni se cere sa platim taxe pentru ca o groapa in carosabil sa fie corespunzator semnalizata? Si atunci de ce nu e corespunzator semnalizata? Cum poti sa mai ai incredere in stat – ca de asta e vorba, nu de reactiile emotionale ale oamenilor, care, desigur, sunt firesti – cand tu platesti si vezi groapa nesemnalizata corespunzator, lucru cauzator de accident mortal?

Eu nu doresc neaparat sa acuz pe cineva. Lucrul asta ar fi foarte simplu. Ci intreb: ce se intampla cu noi? De mai multa vreme Romania se afla parca intr-o stare de prostratie, in loc sa apucam taurul de coarne, cum se spune, si sa facem din tara asta una in care sa ne placa sa traim. Milioane de romani au plecat, dezamagiti, prin tari straine, spre zari mai bune. Dar lucrul asta pare sa nu dea de gandit la cineva… Cum poti sa ai incredere intr-un stat care de ani de zile tine in brate intreprinderi neperformante, care produc pierderi imense, pe care le suportam din greu tot noi, dar fara a face ceva, fara a misca macar un deget pentru a le pune pe picioare, pentru a le face performante? Cum poti sa ai incredere intr-un stat in care se da in circulatie, cu surle si trambite, un tronson de autostrada si nu trece anul ca el trebuie inchis pentru ca, de fapt, nu se poate circula pe el?

Si atunci cum poate un astfel de stat sa-i pretinda cetateanului incredere?

Constitutia noastra, Capitolul III – Indatoriri fundamentale, la Art. 54 – Fidelitatea fata de tara, spune asa:

„(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.

(2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.”

Or, Romania, la ora actuala, e marcata de o criza de incredere la adresa institutiilor statului. Cred ca trebuie sa recunoastem lucrul asta si sa vedem ce ar trebui facut. Romania nu are, la ora actuala, o conceptie clara despre ce inseamna un cetatean. Cetatenii Romaniei nu sunt respectati de catre propriul lor stat, care nu da doi bani pe ei. Dispretul si aroganta statului fata de cetatean este una din problemele esentiale la noi in tara.

Trist este ca si eu ma simt cugetand in felul urmator: fidelitatea fata de tara este sacra? De ce oare? Ca n-a depins de mine sa ma nasc aici! Oamenilor li se cere fidelitate fata de tara, fara ca la noi sa fie clar ce inseamna a fi cetatean. Fara ca statul sa dea dovada de respect fata de cetatenii sai. Fara ca sa vedem din partea statului ca se imbunatateste ceva. Va dati seama ce ar fi insemnat ca milioanele de romani care au plecat la munca in strainatate sa nu fi avut aceasta posibilitate? La cat s-ar fi cifrat somajul? Ce au vazut romanii din partea statului lor ca sa aiba incredere in el si sa-i datoreze respect? Pe vremea lui Ceausescu au vazut o dictatura care, in final, nu le-a facut viata mai buna, dimpotriva! Iar dupa…? Dupa, ce au vazut? Uitati-va ce au vazut: o coruptie generalizata, inchideri masive de intreprinderi, milioane de locuri de munca pierdute, inrautatirea nivelului de trai… Au vazut Mineriade, ura fata de intelectuali propagata de stat.

Eu cred ca ar trebui sa ne dea de gandit aceste lucruri. Daca le vom intelege, vom intelege si de ce oamenii sunt asa cum sunt, de ce Romania ramane totusi una din cele mai sarace tari din UE. Insa ar trebui sa ne gandim ca astfel de lucruri reprezinta vulnerabilitati, iar parcursul nostru este de acum unul european si nord-atlantic. Lucrul asta ne obliga pentru ca nu se poate sa ramanem intr-o asemenea stare. Sper ca cei care trebuie sa inteleaga aceste lucruri.

Voi face in final o recomandare – iata ce scrie D-na. prof. Lavinia Stan:

Interview with Razvan Chiruta for Suplimentul de Cultura

Se arata ca:

„Interviuri cu cele doua coordonatoare ale colectiei „Studii romanesti“ de la Polirom Romania – eterna tara a deficitului democratic

Razvan Chiruta

Editura Polirom a lansat in aceasta vara colectia „Studii romanesti“, care doreste sa reuneasca, printre altele, volume scrise de profesori si specialisti din strainatate pasionati de cultura romaneasca. Majoritatea lucrarilor, traduceri ale unor carti publicate la edituri din afara tarii, dar si volume redactate direct in limba romana, vor fi furnizate de membrii Societatii de Studii Romanesti (SRS), o organizatie cu patru decenii de existenta in Occident. Coordonatoarele colectiei sunt Lavinia Stan (sefa Departamentului de Stiinte politice al Universitatii „St. Francis Xavier“ din Canada si presedintele SRS) si Irina Livezeanu (profesor de istorie in cadrul Universitatii Pittsburgh din SUA).

Lavinia Stan: Romania pare desprinsa din cartea privind „familismul amoral“

CV-ul dumneavoastra este impresionant, sunteti implicata in foarte multe activitati. Cum de ati acceptat sa coordonati colectia „Studii Romanesti“ de la Polirom?

Colectia reprezinta unul dintre programele prioritare ale Societatii de Studii Romanesti, a carei presedinta sunt. Societatea a fost infiintata in anul 1973 de un grup de profesori si studenti americani pentru care Romania prezenta un interes deosebit – printre ei numarandu-se Jim Augerot, dar si Mircea Eliade. De la inceput, deci, Societatea a reunit atat romani refugiati in strainatate, cat si occidentali atrasi de exotismul acestei tari aflate la portile Occidentului. Editura Polirom este partenera a Societatii de Studii Romanesti in lansarea acestei colectii extrem de oportune. Este o onoare pentru mine sa fiu implicata in acest proiect care sper sa aduca o serie de volume de inalta tinuta intelectuala si rigurozitate metodologica in atentia publicului romanesc, in special a celui universitar. Desfasor multe alte activitati in parteneriat cu alte edituri din afara Romaniei, insa colaborarea la aceasta colectie cu Editura Polirom si istoricul Irina Livezeanu imi da o satisfactie deosebita!

Cat de mare mai este in Occident interesul pentru cultura din Romania?

Colectia a fost constituita intr-un moment foarte oportun, cand Societatea noastra a castigat un numar impresionant de noi membri ce studiaza si predau in numeroase universitati din Romania, Moldova si strainatate. Speram ca in timp sa atragem si mai multi profesori si studenti pasionati de diferite aspecte ale culturii romanesti. Interesul pentru acest gen de studii ramane ridicat, nu numai pentru ca aceasta tara continua sa reprezinte un caz aparte in regiune, dar si pentru ca o noua generatie de analisti s-a ridicat recent. In primul rand, este de notorietate faptul ca Romania inca ocupa o pozitie unica, de neinvidiat, in ceea ce priveste ineficienta guvernamentala, clientelismul si nepotismul politic, polarizarea si fragmentarea excesive, discrepantele sociale, deficientele din sistemul de sanatate, apatia electorala sau partizanatul inutil, ca sa amintim doar unele aspecte. In multe privinte, Romania pare a fi desprinsa din cartea lui Edward Banfield privind „familismul amoral“ si lipsa acuta de capital social, identificate de el in anii ’50 in comunitatile italiene de langa Bari, in Puglia. In Romania, toate aceste tare tin primele pagini ale ziarelor aproape in fiecare zi, indicand un serios deficit democratic local. De ce procesele politice raman atat de contorsionate si risipitoare de energii, care este contributia factorilor de decizie politica si a electoratului larg la aceasta stare de fapt, care sunt efectele de lunga durata si care ar putea fi eventualele remedii – toate aceste intrebari transforma Romania intr-un caz interesant de analiza politica, sociologica, economica si culturala. Numarul de carti, studii si articole publicate pe aceste teme dovedeste tocmai acest interes constant. In al doilea rand, in ultimii ani s-a ridicat o noua generatie, formata din profesori universitari si specialisti guvernamentali care si-au inceput carierele in ultimii zece ani in Romania sau in afara ei. Analizele care ating probleme relevante studiilor romanesti s-au multiplicat, iar multe dintre aceste contributii sunt semnate de membri ai noii generatii. Colectia lansata de Societatea noastra, in colaborare cu Editura Polirom, incearca sa faca disponibile publicului romanesc unele dintre aceste studii, cele care consideram ca se remarca prin excelenta.

Colectia foloseste ca „metoda de evaluare blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai inalta calitate, redactate intr-un stil accesibil“, dupa cum se precizeaza in prezentarea acesteia. Ce inseamna concret respectiva metoda de evaluare, in termeni pe intelesul cititorului nespecialist?

Calitatea manuscriselor selectate este evaluata printr-un proces foarte similar – as putea spune chiar identic – celui folosit de colectiile propuse de edituri de circulatie internationala din strainatate. Autorii pun la dispozitia editorilor colectiei fie manuscrisul complet, fie un capitol in forma finala insotit de o propunere detaliata care prezinta argumentul principal al volumului, contributia sa la literatura deja existenta, avantajele fata de alte studii similare publicate recent, alaturi de o explicatie privind audienta careia i se adreseaza. Sa nu uitam ca, in cele mai multe cazuri, manuscrisele pe care colectia noastra le are in vedere sunt traduceri in limba romana ale unor volume deja publicate de edituri de prestigiu international. De aceea, dosarul inaintat de autori catre editorii colectiei deseori include si recenzii (sau extrase din acestea) publicate in reviste de specialitate. Ambitia noastra este sa aducem in fata publicului romanesc titluri apreciate de o comunitate academica mai larga decat cea strict din Romania. In multe privinte, aceasta comunitate internationala este mai exigenta – asta pentru ca, de exemplu, universitarii romani considera normal sa discute cazul Romaniei, insa acest lucru nu se intampla in strainatate, unde selectarea Romaniei trebuie sa fie „vanduta“ drept o operatiune interesanta teoretic si riguroasa metodologic. Acest argument nu este usor de construit atunci cand Romania este cantarita in comparatie cu alte tari, unde accesul la informatie poate este mai lesnicios, limba mai accesibila si analizele deja existente mai bogate. Aceasta perspectiva te obliga sa pui sub semnul intrebarii locurile comune si afirmatiile larg acceptate si uneori sa le recunosti ca nefondate.

De ce ati ales, pentru primul volum publicat in cadrul colectiei, cartea lui Roland Clark Sfanta tinerete legionara. Activismul fascist in Romania interbelica?

Desi oarecum intamplatoare, selectia s-a dovedit de bun augur. Colectia a fost lansata anul acesta cu doua titluri publicate aproape simultan. Traducerea cartii lui Roland Clark a fost trimisa prima la tipar, de aceea a aparut inaintea cartii celuilalt istoric, Vladimir Solonari. Ne bucuram ca studiul semnat de tanarul istoric Clark, o analiza de mare rigoare si finete, a lansat colectia noastra pe piata romaneasca. Speram ca titlurile publicate in viitor se vor ridica la aceeasi inaltime si vor oferi publicului romanesc exemple de analiza de prima mana, fondata pe perspective si teorii considerate a fi de ultima ora pe plan international.

Colectia „se adreseaza specialistilor, dar si publicului larg interesat de istoria si cultura romana“. Care este linia de echilibru pentru a ajunge la cele doua categorii de public? Va intreb pornind de la prejudecata ca ceea ce ii atrage pe specialisti poate sa nu fie suficient de atractiv pentru publicul larg.

Volumul lui Clark exemplifica poate cel mai stralucit modul in care vrem sa echilibram aceste doua deziderate. Colectia ramane pana la urma academica, dar ea se adreseaza unui public mai larg decat cel format strict din specialistii domeniului in care titlurile s-ar incadra formal ca modalitate de abordare teoretica. Nu vom publica nuvele, volume vulgarizatoare sau manuale, dar nici teze de doctorat pedante sau texte scrise intr-un jargon impenetrabil, ale caror argumente pot fi doar ghicite, niciodata evaluate cu adevarat. Volumul cu care colectia a debutat anul acesta demonstreaza cu claritate faptul ca o cale de mijloc poate fi gasita, fara a periclita in vreun fel integritatea si acuitatea argumentului. In multe privinte, diferenta dintre publicul larg si cel academic tine intr-adevar de prejudecata mai mult decat de realitate. Granitele dintre cele doua grupuri sunt mult mai fluide decat se sugereaza deseori. Si dumneavoastra, si eu facem parte din publicul larg, atunci cand rasfoim o carte de sociologie, spre exemplu. Autorul trebuie sa-si prezinte mesajul, argumentul intr-un stil clar si inteligibil si pentru cei mai putin familiarizati cu cadrele teoretice folosite in acel domeniu. Altfel nu il vom intelege. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa scrie pentru roboti sau pentru un public neversat si sa prezinte un argument ce ignora nevoia de rigurozitate in organizare, structura, interpretare si metodologie. Daca ne pierdem in publicul larg atunci cand citim carti scrise de alti specialisti, suntem experti in domeniile noastre. Personal, nu stiu nici un politolog care doreste sa se adreseze numai unui public limitat – cele mai bune carti in domeniul meu sunt scrise intr-un limbaj accesibil, dar nu simplificator. Fondul si forma merg mana in mana, din punctul meu de vedere, amandoua fiind importante.

Read all at: http://www.suplimentuldecultura.ro/index.php/continutArticolNrIdent/Interviu/10769 „

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol si o rog pe aceasta cale pe D-na. prof. Lavinia Stan sa vina cu articole mai ample pe blog, acest minunat mod de comunicare al ideilor! Multumesc anticipat!

octombrie 28, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 25 comentarii

Revolutie si Mineriade…

Despre Mineriada din iunie ’90 am scris aici. Insa lucrul ciudat care se intampla este clasarea dosarului Revolutiei:

DOSARUL Revoluţiei din decembrie 1989 a fost CLASAT. PICCJ: Din cauza oboselii şi stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. În ordonanţa de clasare, PICCJ arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari.

UPDATE – PICCJ: Din cauza oboselii şi stresului, la revoluţia din 1989 s-au tras focuri de armă între militari

Din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţia din 1989 s-au tras focuri de armă între militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis „cu uşurinţă” focul spre imobile sau maşini care nu opreau la filtre, arată PICCJ în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţiei.

PICCJ arată, într-un comunicat de presă, că pe rolul organelor de urmărire penală nu mai există în curs de soluţionare nicio cauză având ca obiect evenimentele din decembrie 1989, precizând că cercetările din dosarul 11/P/2014 au vizat victimele rezultate în împrejurările care au făcut, iniţial, obiectul dosarului nr. 97/P/1990, precum şi victimele rezultate în împrejurările care au făcut obiectul dosarelor conexate, ulterior, la această din urmă cauză.

Cercetarea în dosarul Revoluţiei a fost efectuată distinct pentru perioadele 16-22 decembrie 1989 şi după 22 decembrie 1989, având în vedre particularităţile diferite.

Astfel, anchetatorii au stabilit că perioada 16-22 decembrie 1989, până la plecarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu din clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR), a fost caracterizată de acţiuni violente de reprimare a manifestaţiilor anticomuniste şi antidictatoriale din municipiile Timişoara, Cluj şi Bucureşti, respectiv de măsuri de împiedicare a extinderii acţiunilor de protest în celelalte localităţi ale ţării.

„Folosindu-se de pârghiile puterii absolute pe care o deţinea în partid şi în stat, Nicolae Ceauşescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român, a acţionat, încă de la început, pentru reprimarea brutală a manifestaţiilor, dispunând implicarea unor forţe supranumerice şi eterogene, aparţinând miliţiei, securităţii şi armatei. În baza deciziilor şi ordinelor primite de la nivel central, conducerea politică şi militară locală, sub directa coordonare a unor factori de conducere politică şi militară de la nivel central, a luat măsuri pentru punerea în executare a acţiunii de reprimare şi a ordonat intervenţia forţele de ordine, care a avut ca rezultat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea corporală şi reţinerea unui număr mare de persoane”, potrivit procurorilor militari din PICCJ.

În ce priveşte reprimarea violentă a manifestanţilor, în perioada 16-22 decembrie 1989, procurorii au constatat însă că persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, care au fost implicate în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor au fost judecate şi condamnate definitiv, „existând în cauză autoritate de lucru judecat”.

Raportat la perioada din 22 decembrie şi până la sfârşitul anului 1989, procurorii militari au reţinut, în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţiei că aceasta a fost caracterizată „prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos”.

„Dacă până la momentul în care fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a părăsit sediul C.C. al P.C.R., forţele de ordine au acţionat, în baza ordinelor şi măsurilor dispuse de factorii politici şi militari, împotriva manifestanţilor care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate şi democraţie, după acest moment, în condiţiile în care euforia generală privind victoria revoluţiei a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea ţării, cu ajutorul unor forţe fidele, nu a mai existat o acţiune a organelor statului împotriva manifestanţilor ci o acţiune comună îndreptată, conform percepţiei create, împotriva unor elemente contrarevoluţionare, care acţionau împotriva voinţei întregii populaţii”, au mai stabilit procurorii militari din PICCJ.

Procurorii susţin că, în acele zile, pe fondul lipsei de cooperare şi coordonare, militari şi civili au mers din proprie iniţiativă în anumite imobile şi au verificat acoperişurile unor clădiri, fără a anunţa celorlalte forţe aflate în zonă, ceea ce a „creat derută şi reprezentări greşite, cu consecinţa deschiderii focului concentrat şi producerii a numeroase victime”.

Mai mult, susţin procurorii militari, starea de oboseală şi stres acumulate au afectat „aprecierea lucidă şi obiectivă a realităţii înconjurătoare”.

Procurorii spun că, în acest context, dispozitive militare, civile sau mixte au deschis „cu uşurinţă” focul spre imobile şi autoturisme care nu opreau la filtrele organizate, „în condiţiile existenţei doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcţia imobilelor sau autoturismelor respective”.

De asemenea, „pe fondul aceleaşi stări de oboseală şi stres”, au fost şi situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare, au mai arătat procurorii militari de la PICCJ în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţíei.

Împotriva ordonanţei de clasare a dosarului Revoluţiei, dată în 14 octombrie 2015, se poate formula plângere, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat vineri, într-un comunicat de presă, că procurorii de la Secţia Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul 11/P/2014 privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, „nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare”.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Cauza a fost clasată şi pentru infracţiunea de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, dar şi pentru lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Procurorii militari au mai dispus: clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală şi instigare la infracţiunea de vătămare corporală, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi instigare la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi existenţa unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de furt şi distrugere, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ultraj, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasare cauzei sub aspectul infracţiunii de purtare abuzivă şi instigare la infracţiunea de purtare abuzivă, reţinându-se că a intervenit amnistia.

Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la „709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute”.

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii au stabilit că, în unele situaţii, decesul s-a datorat „manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor”.

De asemenea, anchetatorii au stabilit că nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împuşcare, existând situaţii în care decesul s-a datorat altor cauze, precum agresiunea, incendierea, accidentul rutier sau accidentul aviatic.

„În unele situaţii, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracţiunilor de omor au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situaţii în care decesul a fost urmare unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice”, a precizat PICCJ.

Din cele 1.855 de persoane rănite prin împuşcare, 420 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii susţin că, la fel ca şi în cazul persoanelor decedate, există situaţii în care rănirea s-a datorat „manevrării imprudente a armamentului”.

„În unele situaţii există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Există şi situaţii în care, deşi susţin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împuşcare”, a precizat PICCJ.

Din cele 343 de persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Anchetatorii susţin că, în principal, leziunile produse se datorează unor agresiuni, dar există şi situaţii în care leziunile se datorează unor accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenţă a imobilelor avariate în contextul evenimentelor, activarea accidentală a unor dispozitive din sistemul de apărare al unităţilor militare etc.) sau autoaccidentării, precum şi „situaţii în care unele persoane au suferit afecţiuni neuropsihice”.

„De asemenea există şi situaţii în care unele persoane, deşi susţin că au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale în acest sens sau s-a stabilit că nu au suferit leziuni de natură traumatică”, a mai arătat PICCJ.”

Pe Dvs., stimati cititori, va conving astfel de explicatii? Eu unul, desi as putea, desigur, sa gresesc, am impresia ca nu se vrea a se spune adevarul despre Revolutie. In ce masura vom afla atunci adevarul despre Mineriada din iunie ’90? A trecut un sfert de secol si aceste probleme care framanta societatea romaneasca sunt inca invaluite in neclaritate. Parca in Istorie s-a depus o ceata densa asupra acestor evenimente. Iar lucrul acesta perpetueaza in societate neincrederea inclusiv in institutiile statului. Nu ma voi hazarda sa dau „solutii” sau „verdicte” care sa elucideze problemele. As spune insa ca, dupa parerea mea, adevarul nu se poate cunoaste pana nu vom stii cu exactitate ce servicii straine au actionat atunci si cum. Probabil ca asta e marea problema sau una din marile probleme pentru care nu se doreste aflarea adevarului. Insa lucrul asta face mult rau societatii romanesti. Au murit oameni, altii au fost raniti, altii batuti bestial. Noi nu prea stim mare lucru din ce s-a intamplat. Nici cei vinovati nu au fost trasi la raspundere. Lucrurile acestea au lasat traume dureroase in societatea noastra, care se simt si acum. Mineriadele au creat o imagine negativa tarii noastre, cu consecinte negative pana in zilele noastre.

Ce am putea spune? Mineriada din iunie ’90 nu a fost prima. „Solutia” minierilor, ca forta de soc pentru a pune „ordine”, in locul celor legal constituite, nu a fost nici pana acum justificata in vreun fel. Ideea ca ar fi fost o miscare „spontana” iarasi nu tine… Mie mi se pare ca a fost o incercare de destabilizare a tarii, rezolvata strasnic cu minierii, in care, din pacate, victime au fost si oameni nevinovati. In iunie ’90 a existat, cel putin asa mi se pare, o incercare de a discredita Puterea constituita in urma alegerilor din 20 mai 1990. Daca ar fi actionat Jandarmeria sau Politia, Puterea ar fi riscat sa apara drept una care isi foloseste apartul represiv impotriva manifestantilor care cereau libertate. Pe cand asa, au venit „spontan” minierii si situatia s-a rezolvat intr-o baie de violenta. Ca unii erau „minieri”, asta e doar o chestiune de detaliu. Atat la Revolutie, cat si la Mineriada din iunie, a fost un adversar „invizibil”. Asta nu inseamna ca n-ar fi existat. A fost doar trecut sub tacere. Dupa care minierii au fost forta de soc folosita de catre Putere pentru a rezolva problemele delicate. Insa adversarul acesta „invizibil” a fost pretextul cel mai la indemana pentru a se actiona cu forta la adresa Opozitiei (totusi firava la vremea respectiva) si de a o intimida. Eu am impresia ca s-a cautat a se ascunde ceva, dar nu ni se spune ce, sau daca ni se spune, atunci nu-l putem afla. De exemplu: teroristii de la Revolutie. Nu i-am putut afla, chiar daca au existat. Iar un astfel de adversar „invizibil” s-a dovedit intotdeauna foarte util Puterii. La Revolutie, fara teroristi, Ceausescu nu ar fi fost executat atat de repede. Nu ar fi existat legitimarea noii Puteri, „emanata” de Revolutie. Dupa parerea mea, Dl. Iliescu a incercat o restauratie a regimului comunist, dar cu fata umana, asteptand sa vada cum se vor derula evenimentele pe plan international si care vor fi miscarile Kremlinului. Marele nostru noroc, daca se poate spune asa, este ca Mihail Gorbaciov nu s-a mai intors la comunism. Lucru asta a facut ca, in cele din urma, sa se renunte la restauratie. Atunci, in primii ani dupa Revolutie, Dl. Iliescu era cu ochii pe miscarile Rusiei pentru a se putea orienta in consecinta. Lucrurile insa au inceput, cu timpul, sa fie din ce in ce mai clare. Parerea mea insa este ca, initial, Dl. Iliescu nu a dorit neaparat democratia. Daca va mai amintiti, chiar domnia sa a folosit sintagma de „despot luminat”… A trebuit s-o accepte datorita situatiei interne ce risca altfel sa degenereze in confruntari de strada si datorita faptului ca Moscova nu mai sprijinea un regim totalitar. In asemenea conditii, domnia sa s-a adaptat destul de repede si a trebuit sa permita democratia, continuand, totusi, un regim criptocomunist pana in 1996. De altfel se vede si acum ca PSD, partidul dumnealui, este unul cu apucaturi comuniste (v. alegerea recenta a D-lui. Dragnea, unic candidat, in functia de presedinte al partidului). Insa si PSD, indiferent de denumirile pe care le-a avut de-a lungul timpului, a trebuit sa se adapteze, nu sa se reformeze. Totusi, optiunea pro occidentala clara a venit mult mai tarziu.

Cu toate acestea, trebuie sa spunem, Dl. Iliescu a orchestrat impecabil indepartarea treptata de Kremlin. Dansul nu a fortat indepartarea de Rusia, ci a mimat ca accepta apropierea. Stiind ca nimeni altul mentalitatea lor, a inteles repede ca pentru a putea iesi de sub influenta Rusiei, trebuie sa dea impresia ca e inca prietenul rusilor si ca tine cont de ce spune Kremlinul. In felul acesta, indepartarea a fost fara probleme. A semnat Tratatul cu URSS, mimand faptul ca e inca un loial colaborator al Kremlinului. A mers in Rusia cu o gramada de oameni de afaceri dupa el,  mimand apropierea pe taram economic de Rusia. Le-a dat rusilor, prin privatizare, niste intreprinderi care, oricum, erau falimentare, mimand ca nu are nimic impotriva unei relatii economice de anvergura cu Rusia, lucru ce ar fi trebuit perceput de catre Moscova drept un gest de prietenie. Si uite asa, incet, incet, Romania a intrat in NATO, in UE si acum rusii constata ca aici s-a pus un Scut! 🙂

Felul in care Dl. Iliescu a jucat comedia asta este magistral si dovedeste o mare experienta in politica! El a inteles ca pentru a avea relatii bune cu o Europa de Vest corupta de catre Kremlin, trebuie sa mimezi relatii bune, cordiale chiar, cu Kremlinul. In felul asta, pana la urma, ne-a acceptat si UE. Observati acum cum Romaniei ii este blocat un drept: accesul la Spatiul Schengen. Interesant este ca Dl. Iliescu, fara a fi agresiv la adresa Rusiei, s-a indepartat usor, usor de aceasta ca… „asa-i viata”, domnia sa nu s-a indepartat de nimeni, altii s-au indepartat de domnia sa (ca sa-l citez din memorie) 🙂 . Comedia asta a fost jucata si la Revolutie cu un sange rece extraordinar. Spre exemplu, a activat o conserva GRU precum gen. Nicolae Militaru, il pune ministru al Apararii, ba il mai face si general de armata, aratand ca nu e ostil rusilor ca, dupa numai cateva luni, sa-l scoata din functie datorita nemultumirilor aparute in randul Armatei si, iata, pentru ca avea probleme a trebuit sa-l scoata, nu mai avea ce sa faca, el a avut toata bunavointa! El a mai activat si alte conserve kaghebiste, fara sa dea doi bani pe ele, doar ca sa vada rusii ca nu le e deloc ostil, dupa care s-a descotorosit de respectivele conserve intr-un fel sau altul. Pe de alta parte, daca rusii ar fi intors macazul, el era acoperit!! Trebuie remarcat jocul genial al lui Ion Iliescu in acea perioada si felul in care a stiut ca, incet, incet, sa se indeparteze de rusi si sa puna Romania pana la urma pe o linie pro occidentala!! Dar optiunea pro occidentala clara a venit de abia in al doilea mandat al sau: 2000-2004, dar si atunci cu rezerve, pentru ca stilul D-lui. Iliescu nu este unul care sa forteze atingerea unui obiectiv (exista si exceptii, de pilda debarcarea lui Petre Roman din septembrie ’91, insa atunci a fost o situatie fortata si pentru ca FSN-ul trebuia sa „scuipe” partide) si, pe de alta parte, datorita faptului ca domnia sa este un om de stanga, iar ideile comuniste insusite de-a lungul atator ani nu ies prea repede din om…

Interesant este ca domnia sa, inca de la Revolutie, nu a dorit sa fie perceput de catre rusi ca un factor ostil. De ce oare? Mie mi se pare ca la Malta, Romania si Bulgaria fusesera trecute in sfera de influenta a rusilor… Se vede si acum ca noi si bulgarii nu suntem primiti in Schengen. In asemenea conditii, Dl. Iliescu a ramas fara sprijin american si a inteles ca intoarcerea spatelui Rusiei, ar fi perceputa ca un act de ostilitate in conditiile in care Romania nu avea garantii de securitate. Nu suntem primiti in Schengen tocmai in virtutea celor discutate la Summitul de la Malta, de atunci, desi lucrurile s-au mai schimbat si inca simtitor. Insa amintiti-va de atitudinea lui Vladmir Putin la Summitul NATO de la Bucuresti fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la NATO! Interesant este ca, din ce spunea, Putin nu a fost impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, ci aderarii la NATO! Din aceste motive Dl. Iliescu a inceput sa joace comedia descrisa mai sus, fara sa forteze pentru ca lucrul asta sa fie perceput ca un act de ostilitate la adresa Rusiei. Pe de alta parte, acest joc subtil a facut ineficienta vreo actiune de blocare a integrarii tarii noastre in NATO sau UE de catre KGB. Totusi, in NATO am fost primiti in 2004 si o conditie a fost sa avem relatii bune cu Rusia.

In incheiere as dori sa spun ca speram ca adevarul asupra acestor evenimente – Revolutia si Mineriada – sa iasa la iveala pentru a ne intelege mai bine istoria si pentru a se restabili increderea in societate.

Este evident ca nu s-a incheiat Revolutia!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 24, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 59 comentarii

Adrian Iovan…

Motto:

Intelepciune:

Doamne, Doamne, cauta din cer si vezi si cerceteaza via aceasta, pe care a sadit-o dreapta Ta, si o desavarseste pe ea” (Psalm 79, 15-16).”

Asa cum cele mai grele intrebari sunt puse de catre copii – ex: de ce zboara pasarile? – cele mai mari enigme, in viata, se pot exprima in putine cuvinte…

Am scris aici despre tragicul accident de aviatie petrecut in Muntii Apuseni… Daca ne luam dupa Raportul final dat de CIAS, Iovan era un pilot cu mare experienta – „14.000 de ore de zbor pe aeronave performante, zboruri făcute în condiţii fără vizibilitate şi percepea altfel pericolul.”. Cu toate acestea: „Potrivit membrilor comisiei de anchetă, Adrian Iovan nu avea experienţă de a pilota un astfel de aparat de zbor, mai puţin performant, şi a luat mai multe decizii eronate.”. Si atunci intrebarea pe care mi-am pus-o a fost: la ce mai foloseste sa ai o vasta experienta, cand poti claca intr-un lucru aparent marunt? Iovan, desi a urcat dupa 11 luni pe acest avion pe care nu l-a mai vazut de 11 luni, era un pilot cu mare experienta. Sa nu fi putut, oare, sa evalueze corect factorii de risc pe aceasta aeronava? Din cate am inteles, copilotul i-a sugerat sa se intoarca imediat la Sibiu. Iovan nu a vrut. Copilotul a ramas in viata, Iovan a murit.

Ne socotim cateodata foarte nenorociti ca altii au, noi nu avem, ca altii „au reusit in viata”, noi nu sau am reusit mult mai putin… Si uite asa incolteste in noi invidia. Pe urma ii vedem pe aceia care „au reusit” in viata cum merg la puscarie… Fara indoiala ca o vasta experienta iti da un sentiment de siguranta. Nu de putine ori oamenii cu o vasta experienta insipira celor din jur siguranta, incredere. Si iata ca se poate intampla sa vina un moment cand aceasta experienta sa nu-ti foloseasca la nimic. In cazul lui Iovan esecul a insemnat moartea. Si nu numai moartea lui… Nici cei care „au reusit” in viata nu evalueaza, cateodata, corect factorii de risc… Dar ce inseamna, in definitiv si la urma urmei, sa reusesti in viata? Iata ca acest octombrie melancolic, cu cerul gri si ploile sale ce seamana cu un plans prelung, ma indeamna parca sa-mi pun aceste intrebari. Ar trebui sa fim fericiti ca suntem in viata si deseori nu stim sa ne bucuram de aceasta fericire: ca existam. Deseori nu stim sa traim si sa ne bucuram de aceasta binecuvantare. Si sa multumim lui Dumnezeu ca ne-a binecuvantat cu viata aceasta. Se tot vorbeste de reusita in viata, toti oamenii vor sa reuseasca in viata. Ca sa se mandreasca cu reusitele lor. Parca a fi fericit inseamna sa te mandresti cu reusitele tale… Cu bietele tale reusite… Si iata ca poate veni un moment in care toate aceste reusite (sa pun sau nu ghilimelele de rigoare?) nu mai au nicio importanta.

„14.000 de ore de zbor pe aeronave performante„… Si atunci nu se poate sa nu te intrebi de ce in acest zbor, in conditii meteo dificile, s-a folosit o aeronava mai putin performanta? De ce nu a functionat instalatia de degivrare? La noi iernile pot fi foarte grele, mai ales daca se pune problema trecerii muntilor pe vreme de iarna. Sunt tari cu ierni blande, unii n-au vazut in viata lor zapada… Pe cand in tara noastra sunt locuri unde iernile sunt adevarate, cum se spune. Si atunci ce faci? Cum poti ajunge cu o aeronava mai putin performanta, care nici nu ar fi trebuit sa zboare in astfel de conditii, intr-un astfel de loc? Iata ce spune articolul Mediafax citat mai sus:

”Pe parcursul acestui zbor, aeronava s-a confruntat cu un givraj nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor motoarelor, ceea ce nu a permis aeronavei să atingă altitudinea de 11.000 de picioare (…) Din cauza givrajului, deasupra plafonului de nori s-a produs blocarea motoarelor”, a arătat Suciu.

”Problemele de givraj sunt motivul pentru care aeronava nu a urcat la nivelul de altitudine dorit. Este de remarcat că pe radarul de control al controlorilor de trafic s-a declanşat alarma, ceea ce însemna că aeronava opera sub altitudinea minimă de siguranţă în zonă. Controlorul i-a cerut încă o dată pilotului să crească altitudinea de zbor a aeronavei”, a mai arătat Suciu.”

Si atunci cum puteau sa se evite astfel de conditii de givraj? Au inghetat carburatoarele! Cum a fost posibil sa se permita un astfel de zbor, in conditii meteo dificile, cu o astfel de aeronava? Iovan nu a facut greseli de pilotaj. El nu a evaluat bine riscurile. Dar cei care au permis zborul cu aceasta aeronava au evaluat bine riscurile? Daca motoarele nu au prezentat anomalii de ordin tehnic si cauza principala este reprezentata de „givrajul sever”, rezulta ca aceasta aeronava nu rezista unor asemenea conditii meteo. Deci nu ar fi trebuit sa se permita zborul cu o astfel de aeronava in asemenea conditii. Eu stau si ma intreb cand ne vom trezi din letargia – citeste: toropeala intelectuala si morala – lui merge si asea? Ca se vede bine ca nu merge!

De citit si aici.

octombrie 21, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 171 comentarii

Despre Rusia si situatia actuala…

Motto:

„In cele din urma, alungata de sotul ei si de propria ei mama, a ajuns la Diveevo. Familia ei a convenit cu egumena manastirii, ca Pelaghia sa fie intretinuta de manastire, platind suma de 500 de ruble. Staretul murise. La inceput, surorile o alungau. Plina de noroi, ea murdarea incaperea, caci isi petrecea zilele intr-o gaura pe care, ca un caine, o sapase in curte. Plangea mult. Cand cineva o intreba pentru ce – raspundea ca plange pentru Rusia.”  (subl. mea)

(Viata, invataturile si profetiile Sfantului Serafim de Sarov – Editura Schimbarea la Fata, cap. despre Pelaghia Ivanova – cea nebuna pentru Hristos)

Actuala situatie din Rusia este relativ simplu de descris. E vorba nu atat de un stat esuat, cat de esecul statului de drept, fenomen prezent, cu o intensitate mai mare sau mai mica, in tot Spatiul Ex-Sovietic. Nu e atat vorba de un esec al capitalismului in Rusia, cat e vorba de esecul statului de drept. Patul germinativ al acestui esec a fost indoielnicul Regim Eltin, care n-a prea miscat un deget pentru combaterea fenomenului. Caderea comunismului a atras dupa sine ca grupuri de interese formate din fosti comunisti si kaghebisti sau de oameni manuiti de acestia din umbra sa puna mana pe ceea ce se numea economia sovietica, un fenomen complex si interesant care nu a putut fi oprit, dar nici nu s-a dorit atunci oprirea lui. Suna, poate, ciudat, dar oligarhizarea Rusiei, odata cu caderea comunismului, a fost o axioma de care nu prea si-a dat nimeni seama la vremea respectiva. A inceput sub Gorbaciov, dar dezvoltarea  fenomenului, trecerea pe fata de la o viata latenta sau embrionara la o viata activa, s-a produs, dupa parerea mea, sub Eltin. Este foarte limpede ca in tot acest proces cetateanul rus, omul simplu, cinstit, n-a contat, ba mai mult, el a inceput sa saraceasca, ceea ce nu ar fi trebuit.

Pe un astfel de fundal politic si lasat cu limba de moarte de Eltin a venit Vladimir Putin la Putere. Scopul lui a fost de la bun inceput aducerea Rusiei in starea de mai-nainte, de Mare Putere mondiala. Pentru a-si aduce la indeplinirea obiectivul, Putin a inteles ca trebuie sa supuna oligarhia rusa. El insusi era in KGB si stia forta acestuia. De aceea el a inteles ca oligarhia nu poate fi supusa decat cu ajutorul KGB, prin masuri de forta. Cei care erau impotriva regimului sau au fost indepartati. Brutal. Celorlalti li s-a pus in vedere ca vor pati ceva rau daca nu i se supun. Acesta a fost primul pas. Urmatorul pas a fost luarea de masuri economice energice si atragerea de capital strain, din Vest, pentru ca rusii sa traiasca mai bine. Nici in aceasta etapa ceateanul rus, omul cinstit, n-a contat, desi pare altfel. De fapt a contat ca aceste masuri sa-l ajute pe Dl. Putin sa-si consolideze regimul de putere personala, pentru ca el a inteles ca daca nu are poporul de partea sa n-are cum sa-si consolideze regimul sau.

In felul asta s-a dezvoltat un regim ce poate fi caracterizat daca nu drept dictatorial, atunci autoritar, de autoritate personala… Un regim cu un partid dominant, un catch-all party- Rusia Unita – care a mai si scazut de-a lungul vremii, dar care se mentine la Putere. Faptul ca acest partid a scazut, in mod sigur i-a pus pe ganduri pe sefii sai de la varf… De aceea se simtea nevoia unei ofensive politice inclusiv pe plan extern, pe plan intern Opozitia fiind supusa unor persecutii puternice, dure, pentru a readuce o cota inalta de incredere in acest partid din partea populatiei. Ce se intampla? Oligarhii s-au obisnuit cu acest partid, s-au obisnuit si cu Putin drept sef (sau Dl. Medvedev), il accepta,  si-l sustin pentru ca ei au nevoie de stabilitate. In felul asta se perpetueaza un regim autoritar. Pe de alta parte, Putin stie foarte bine ca are nevoie de oligarhia rusa, de forta ei financiara, pentru a se mentine la Putere (ori el, ori prietenul sau, Dl. Medvedev), mai ales ca el insusi face parte din aceasta oligarhie pe care o conduce.

Nu numai intrarea in NATO a fostelor tari din fostul lagar socialist controlat de Kremlin, dar democratizarea acestora nu a fost de la bun inceput pe placul lui Putin. Intr-un fel este explicabil pentru ca regimul sau nu e unul democratic, bazat pe drepturi si libertati. De aceea Rusia a reactionat deosebit de brutal la orice forma de democratizare sustinuta de Vest si SUA in fostul Spatiu Ex-Sovietic: a fost Georgia, apoi a urmat Ucraina. Nu e vorba numai de teama de NATO, ci de democratie autentica, nu originala (sa ne amintim de democratia originala de la noi: era numita asa ca sa nu-i suparam pe rusi, ca nu cumva ei sa ne perceapa ca iesiti definitiv din sfera lor de influenta, iar Dl. Ion Iliescu a jucat foarte bine comedia asta, dar era necesar asa ceva, desigur). Rusia se temea ca nu cumva, prin contaminare, valul democratic sa ajunga si la… Moscova, sustinand Opozitia!! De observat ca Dl. Putin sprijina regimuri asemanatoare in lume, se intovaraseste cu astfel de regimuri, cum ar fi cel din Iran, sprijina partide de extrema dreapta din Europa.

Pe de alta parte, decaderea spirituala a Rusiei, dupa decenii de comunism extrem de dur, e un lucru ingrijorator, desigur. O filozofie politica ciudata cum e cea dughinista, insusita de regimul actual, cu elemente fasciste, dictatoriale, cum ii place D-lui. Putin (m-ar bucura sa aud ca nu-i place!), indica un declin spiritual. Se stie ca, din punct de vedere religios, Rusia e o tara crestina si ortodoxa. Dar acest declin spiritual e mult mai vechi si voi cita din cartea pe care am citat-o in motto, ce spunea despre subiect Sfantul Serafim de Sarov:

„Noi, in timpul de fata, din cauza nepasarii noastre aproape generale fata de sfanta credinta in Iisus Hristos si din cauza neatentiei noastre fata de lucrarea dumnezeiestii sale Providente pentru noi si a legaturii omului cu Dumnezeu, am ajuns pana acolo, incat se poate spune ca ne-am indepartat aproape cu totul de la adevarata viata crestineasca… Sub pretextul instruirii, am intrat intr-un asa intuneric al nestiintei, incat ni se par cu totul de neinteles acele lucruri, pe care cei din vechime le intelegeau asa de bine, incat in convorbirile lor obisnuite ideea despre aratarea lui Dumnezeu printre oameni nu li se parea ciudata.”

Acest declin al credintei in Hristos, care este si un declin moral, de buna seama, a cascat un gol care a a fost umplut intr-un mod tragic de catre comunism, care a fost intr-adevar sprijinit de forte iudaice, dar ateiste! Acum, declinul persista si intr-o asemenea clima morala incoltesc regimuri autoritare, dar care pot fi amenintatoare si in exterior, nu numai in interiorul tarii. De aceea Dl. Putin, regimul sau, trebuie privit ca un pericol la adresa altor tari si chiar la adresa Uniunii Europene. In interiorul tarii, pe langa pericolul la adresa cetateanului pe care il reprezinta un regim autoritar si incalcarea brutala a drepturilor si libertatilor cetateanului, trebuie sa remarcam o coruptie endemica si institutii care nu functioneaza dupa reguli institutionale juste, ci dupa cu totul alte reguli. Ca lui Putin nu-i prea pasa de popor se vede acum: el capteaza poporul cu pericolul unei iminente agresiuni din partea Vestului si SUA, problema care nu s-a pus niciodata, cred ca niciodata, in Vest sau in SUA. De aceea sanctiunile economice impuse de catre Lumea Libera unei Rusii agresive si dispusa sa incalce tratate internationale la care este parte semnatara, sanctiuni care au dus la prabusirea PIB-ului tarii si inrautatirea nivelului de trai al populatiei, nu-l mai intereseaza pe Dl. Putin, care si-a atins scopul: a anexat abuziv Crimeea, pe de o parte, si vantura in fata poporului, asa zisul pericol extern, care, de fapt, nu e real. Realitatea este ca pericolul pentru Uniunea Europeana si SUA a devenit chiar Rusia, care nu numai ca sprijina, dar se si aliaza cu regimuri cum ar fi cel din Iran.

Se vorbeste mult zilele acestea despre recentele declaratii impaciuitoriste ale lui Jean-Claude Juncker. Eu va spun sincer ca primul lucru care mi-a venit in minte este ca Dl. Juncker e platit de rusi ca sa faca astfel de declaratii, pentru ca Rusia exporta coruptie, iar „mirificul Occident”, „mirifica Germanie”, nu sunt chiar atat de nepatate cum vor sa para la o prima vedere. Rusia plateste, si inca gras, oameni politici, personalitati de prim rang, pentru ca sa faca astfel de declaratii sau sa improaste cu noroi in alte natiuni, pe care Rusia nu le vede cu ochi buni. Dar poate ca lucrurile nu stau chiar asa… Totusi, nu l-am auzit pe Dl. Juncker reactionand la faptul ca SUA si Romania au fost amenintate de un oficial rus (v. aici si aici respunsul MAE). De fapt, Europa face aceeasi greseala pe care a mai facut-o si cu Hitler: „las’ ca Hitlerutz nu e un baiat chiar asa de rau”, adica n-au inteles pe deplin amenintarea pe care o reprezinta Hitler. La fel si acum, Dl. Juncker, si nu numai dansul, desigur, nu inteleg amenintarea in mod real a Rusiei fata de Uniunea Europeana. Rusia nu doreste sa aiba relatii bune cu UE, ci s-o supuna conform propriilor ei reguli si s-o conduca, reusind astfel o lovitura la adresa SUA (discutam despre ce doreste sa faca, nu si daca poate realiza efectiv aceste lucruri). Asta e, de fapt, ideea de baza si de aceea regimul D-lui. Putin e unul extrem de periculos pentru ca el poate, fara niciun motiv sau gasind motive false, sa provoace un razboi pentru ca Putin, de data aceasta, sa stapaneasca lumea. Mai ales ca Rusia se poate folosi de Iran, privind amenintarea lansarii unor rachete balistice spre Europa. De aceea „alte interese”, cum ar fi cele de ordin economic, investitii in Federatia Rusa, volumul schimburilor comerciale, nu justifica o atitudine de o nenaturala blandete fata de Rusia si de ostilitate fata de principalul partener si principala forta care iti asigura securitatea, care e SUA si care, trebuie s-o spunem deschis, nu a amenintat militar Federatia Rusa (sau spuneti-mi cand a facut-o recent?). Trebuie spus, cred eu, foarte clar ca datorita sistemului din Rusia, oligarhic si corupt, bazat pe alte valori decat cele euroaltlantice nu se poate vorbi si nici nu poate fi posibil un „spatiul comun” Rusia-UE si cu atat mai putin o eventuala integrare a Rusiei in UE. Rusia nu va accepta in actualul regim politic un Parteneriat Estic prin care sa incerce sa introduca statul de drept si sa lupte impotriva coruptiei. Pentru ca aceste lucruri ar prabusi actualul regim al D-lui. Putin. Observati cat de incomfortabil se simte acesta datorita situatiei din Ucraina. El doreste in Estul Ucrainei un stat tampon si nimic mai mult: e tot ce poate obtine deocamdata. In rest joaca la intimidare si prolifereaza amenintari incolo si incoace. De asemenea trebuie spus ca e corect ce sustin americanii: Rusia e o putere regionala. Si mai corect ar fi sa spunem ca Rusia e o putere minora. De aceea e cu totul de neinteles faptul ca Franta si Germania se umilesc atata in fata Rusiei.

Insa trebuie sa recunoastem ca Rusia poate pune, daca doreste, probleme serioase daca nu e oprita la timp. Atitudinea antiamericana e una prosteasca. SUA joaca un rol major in Europa, trebuie sa-l joace in continuare si trebuie sa joace un rol important si in modernizarea Rusiei. Adevarul este ca pe noi nu trebuie sa ne lase indiferenti Rusia, cu atat mai mult cu cat avem acum Uniunea Europeana – in trecut n-aveam asa ceva. Noi trebuie sa jucam un rol major in modernizarea Rusiei. Rusia trebuie sa stie ca:

α) nu dorim o agresiune armata asupra Rusiei decat in cazul in care am avea de a face cu un gest (sau cu gesturi) necugetat(e) din partea Rusiei cum ar fi, de pilda, daca aceasta ne-ar ataca, dar

β) vom milita activ ca idealurile de Libertate, Egalitate, Fraternitate sa patrunda in Spatiul Ex-Sovietic, inclusiv in Federatia Rusa, pentru construirea si in aceasta parte a Lumii a unei societati libere, democratice, in care drepturile si libertatile individului sa fie respectate.

In orice caz, noi nu trebuie sa admitem derapaje in Rusia, cum se intampla actualmente, nici sa ne contaminam de coruptia venita de acolo. Daca vom lasa Rusia la intamplare si nu o vom ajuta cum trebuie, s-ar putea sa regretam mai tarziu. Si trebuie sa intelegem ca multora din Rusia nu le convine o stare de normalitate, bazata pe statul de drept, in limitele legii si fara exagerari. Spatiul Ex-Sovietic, inclusiv Rusia, e unul in care trebuie operate schimbari, pentru ca derapajele pot duce la catastrofa, cum s-a mai intamplat, de pilda, in 1917, cand nu prea ne-a interesat consecintele faptului ca am exportat acolo comunismul, care in scurt timp a ajuns un pericol pentru intreaga Europa. Inca nu e catastrofa, insa aceste derapaje pot duce la catastrofa. Noi am crezut atunci ca daca exportam acolo comunismul si-i lasam in plata Domnului, ei or sa fie cu ale lor, noi cu ale noastre. Ei, uite ca n-a fost asa! Si tocmai astfel de lucruri nu trebuie sa se mai intample! Si de aceea SUA are un rol major in aceasta situatie. Acest „sa nu-i suparam pe rusi”, pe care il practica si Dl Juncker, nu inseamna altceva decat sa-i lasam din nou in plata Domnului, cu ale lor. Or, o astfel de atitudine atata derapajele si le face sa se mareasca pe zi ce trece, adica tocmai ce trebuie stopat.

octombrie 17, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 65 comentarii

Despre schimbarea oamenilor…

Printre comentariile de pe blog vad ca se ridica aceasta problema: cum se pot schimba oamenii. In bine. Pentru ca sa poti fauri o noua societate schimbata in bine. Aici avem o chestiune foarte complexa, care depaseste in timp comunismul. De fapt, mai corect spus, e vorba de totalitarism – un totalitarism ce a inceput cu dictatura carlista si s-a incheiat cu regimul comunist. Este o perioada cuprinsa intre 1938 si 1989. Iar totalitarismul romanesc, de o brutalitate ingrozitoare, trebuie studiat atat in mediul academic, dar si in scoli, pentru a ne intelege mai bine istoria si cauzele ce determina manifestarile societale, inclusiv cele de astazi.

Romanul de azi este, intr-un fel, produsul unei istorii de 60 de ani, marcata de brutalitati, asasinate politice, grave incalcari ale drepturilor si libertatilor cetateanului. In felul acesta societatea noastra, in timp indelungat, s-a abrutizat, iar omul actual e mai abrutizat decat s-ar putea, la o prima vedere, banui.

Una e sa ai de a face cu un om brutal, cu totul altceva e sa ai de a face cu un sistem politic brutal, extrem de dur, cu accente naziste – si imi asum aceasta expresie – pe alocuri. De pilda, o rusine foarte mare pe obrazul tarii noastre a fost Experimentul Pitesti, din vremea comunismului. Sunt si din cei care considera ca a intrecut in orori ceea ce s-a intamplat in Uniunea Sovietica!! Dupa parerea mea, asemanarea cu lagarele de concentrare naziste e izbitoare. Faptul ca romani au chinuit prin torturi inimaginabile alti romani, faptul ca i-au supus la tratamente inumane si extrem de degradante ce vizau distrugerea morala si fizica a omului este o rusine pe obrazul acestei tari. Iar lucrurile acestea trebuie cunoscute inclusiv de catre tanara generatie pentru ca sa constientizam ce inseamna totalitarismul. Iar pentru asta trebuie sa avem curajul sa privim fata hada a totalitarismului drept in fata!

Ceea ce s-a urmarit a fost distrugerea morala a omului. Iar ceea ce scrie Andreea Paul in acest articol, pe care l-am evidentiat si in postarea anterioara, este una din consecintele directe ale acestui lucru: distrugerea morala a omului. De la desfiintarile bruste de intreprinderi din perioada postdecembrista, imbogatirile rapide ale unora sprijiniti de puterea politica, prin orice mijloc, luarea de decizii si legi care nu tin seama de cetatean, dar care, in schimb, sprijina anumite grupuri de interese, afisarea de prost gust a luxului si ajungand pana la violuri bestiale, inclusiv asupra minorilor, inclusiv scaderea brusca a natalitatii, cresterea divorturilor, sunt consecintele unei istorii recente, marcate de un totalitarism bestial, care a demolat din punct de vedere moral individul. Chiar si intr-o perioada mai linistita, cand oamenii incepusera sa traiasca mai bine si sa se vada realizari, totalitarismul a incalcat brutal drepturile fundamentale si inalienabile ale omului, cautand sa-l persecute continuu pe cetatean. In Romania nu s-a trait in libertate si, pe cale de consecinta, generatii intregi de romani nu au cunoscut libertatea. Interdictiile aplicate cetateanului au stat la temelia regimurilor totalitare. Nici inainte de comunism, dupa 1938, oamenii nu au cunoscut o libertate adevarata si nu au putut sa se exprime intr-un mod cu adevarat liber. De aceea socul liberatatii de la Revolutia din 1989 a fost unul foarte puternic pentru intreaga societate. Distrugerile din economie au semanat cu efectul unei lovituri zdravene de ciocan, insa a lipsit dreapta masura pentru ca nu a existat o rigla manuita cu intelepciune care sa dea aceasta dreapta si justa masura. Si asta pentru ca in Romania institutiile au fost, in aceasta istorie contemporana cu generatii intregi, deasupra omului si au apasat greu asupra lui. Albert Pike, vorbind despre bijuteriile mobile dintr-o loja masonica, amintea de masonii Ritului York care spun:

„”Echerul ne inspira moralitatea; nivela, egalitatea; firul cu plumb, comportarea justa”

Ei mai spun ca:

„In fiecare loja bine condusa exista un anumit punct in interiorul unui cerc; punctul reprezinta un frate, iar cercul, linia de demarcatie a comportarii lui, in spatele careia el este ferit de suferinta pricinuita de patimile sale tradatoare”” (Albert Pike – Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei – Editura Herald, 2009)

Si mai arata, printre altele, tot in aceeasi lucrare, vorbind despre bijuteriile fixe ale lojii:

„Piatra bruta simbolizeaza poporul ca masa necizelata si neorganizata. Piatra perfecta, sau piatra cubica, simbol al perfectiunii, este statul in care: conducatorii isi deriva puterea din consimtamantul celor guvernati; constitutia si legile exprima vointa poporului; guvernarea este armonioasa, echilibrata si eficienta, iar puterea ei distribuita corespunzator si ajustata echilibrat”

si:

„Este mult mai dificil pentru un popor sa-si pastreze libertatea decat sa o castige. Glasul adevarului e necesar tot timpul. Este necesar ca legea sa protesteze neincetat impotriva incalcarilor ei. In legea dreapta exista de fapt vesnicie. Masonul trebuie sa fie preotul si soldatul dreptatii. Chiar daca tarii sale i s-ar rapi libertatile, el nu ar trebui sa dispere niciodata. Protestul dreptatii impotriva nedreptatii dainuie vesnic. Jefuirea unui popor nu se prescrie niciodata. Reclamarea drepturilor lui nu este ingradita de timp” (subl. mea)

Or, tocmai aceste lucruri fundamentale a dorit sa le distruga totalitarismul. Iar din brutalitatea arbitrara s-a nascut nu un „om nou”, ci omul brut, ce actioneaza in consecinta: fara moralitate, fara o comportare justa, fara sa tina cont de egalitatea in fata legilor a cetatenilor, fara sa-si impuna „o linie de demarcatie a comportarii sale, care sa-l fereasca de patimile sale tradatoare”. Totalitarismul a dorit distrugerea morala a oamenilor, nu imbunatatirea lor morala, pentru a fi usor manipulati. O masa docila de manevra nu mai are fibra morala sau, daca o mai are, aceasta e foarte slaba. Sa ne gandim la comunism: s-a dorit, de pilda, impunerea intr-un mod arbitrar a ateismului in societate. Obligatoriu. Lucru in total conflict cu ceea ce inseamna libertatea individului: este inadmisibil sa-ti impuna cineva in ce sa crezi! Din pacate, ranile morale lasate de totalitarism inca mai persista in societatea noastra. Oamenilor li s-a incalcat sistematic dreptul de a trai liber. Si din aceasta cauza azi, in societatea noastra, dreptul de a trai liber nu e tocmai bine vazut. Nici macar cetatenii, si sunt destui, nu-si cunosc acest drept pe care ar trebui sa si-l apere. Intr-o societate in care se incalca sistematic drepturile inalienabile ale individului, moralitatea e o vorba goala, incepe la un moment dat sa fie lipsita de continut.

Omul actual are inca metehnele morale lasate de zeci de ani de totalitarism, care i-a cerut, de fapt, supunere oarba, nici macar exercitiul ratiunii, care implica dialogul intre parti. De la Pinochet la Kim Jong-un, regimurile totalitare actioneaza prin brutalitate excesiva si incalcare brutala de drepturi si libertati. Partea si mai proasta e ca regimul din Coreea de Nord inca mai dainuie, tine de zeci de ani, pe cand cel al lui Pinochet a durat putina vreme.

A constientiza oamenii asupra drepturilor si libertatilor lor, a le arata calea unei vieti libere, e o opera mareata. Numai ca acest lucru se realizeaza cu greu intr-o societate ce a fost supusa fara voia ei totalitarismului, cum a fost cea romaneasca. De aici si tranzitia tulbure din Romania de dupa Revolutie. Pentru a-i constientiza e nevoie de mai multa libertate, nu de mai multe constrangeri care dau iluzia libertatii. Din pacate, cauza libertatii nu e aparata cum trebuie in Romania. Si ar trebui aparata de catre factorul politic de decizie. Noi nu ne putem permite o reoligarhizare a tarii si diminuarea libertatilor, lucru ce ar conduce spre o noua dictatura ce nu va putea dezvolta tara noastra si care va fi impotriva cetateanului si intereselor sale. Pierderea libertatii ar fi sinonima cu jefuirea unui popor, cum remarca Pike.

Mie mi se pare ca noi trebuie sa intelegem situatia actuala ca o readaptare a societatii la o viata libera, bazata pe valorile pe care aceasta le implica. Noi nu trebuie sa ingreunam aceasta adaptare sub nicio forma. Incet, incet societatea se va aseza pe fagasul sau normal. Interesant este ce spunea Albert Pike (in aceeasi lucrare citata mai sus):

Un popor liber care uita ca are un suflet de care sa se ingrijeasca, isi dedica toate energiile sale in directia progresului material. Daca intra intr-un razboi, face acest lucru pentru a-si rezolva problemele din planul material. Cetatenii iau ca model statul si considera avutia, fastul si traiul pe picior mare drept bunurile cele mai importante ale vietii. O asemenea natiune creeaza bogatie foarte repede, dar o distribuie foarte prost. Apar atunci doua extreme – opulenta monstruoasa si saracia ingrozitoare; toate avantajele pentru putini si toate privatiunile pentru ceilalti, pentru popor. Privilegiul, exceptia, monopolul derivate din exploatare creeaza o situatie periculoasa. Deasupra acestora troneaza puterea publica, care plaseaza maretia statului pe suferinta individului. Este o maretie bolnava rezultata din combinarea exclusiva a elemenetelor materiale, si in care nu intra nici un element moral. Daca un popor, asemenea unui astru, trece prin perioade de eclipsa, lumina trebuie sa revina in mod necesar. Insa eclipsa nu trebuie sa degenereze in bezna” (subl. mea)

Poporul roman nu trebuie sa uite ca are un suflet. Dar dificultatea consta in faptul ca, pe langa lucrul asta, el trebuie sa creeze si bogatie. Dar poate ca nu creeaza bogatie tocmai pentru ca a uitat ca are un suflet… Poate e vorba de ceea ce s-ar numi o neputinta de ordin sufletesc mai mult. Dificultatea consta in cum trebuie sa combini, ca sa zic asa, aceste doua lucruri: aspectul sufletesc cu propasirea in plan material. Progresul material este important, data fiind situatia economica a tarii. De aceea noi nu trebuie sa ignoram, intr-o societate libera, propasirea materiala a poporului roman in numele unui capitalism care ar aduce opulenta monstruoasa doar pentru un grup restrans. Situatia periculoasa consta in faptul ca oamenii si-ar pierde in felul acesta increderea in libertate, democratie, economie de piata. In ceea ce spune Pike nu e vorba de distribuirea averilor, ci de bogatia pe care o creeaza un popor si de care ar beneficia doar un grup foarte restrans din acel popor. Chestiunea este de actualitate si in zilele noastre si nu numai in Romania. Noi trebuie sa avem in vedere dezvoltarea generala a tarii, nu a unui sau a unor grupuri restranse de interese. Pentru ca altminteri libertatea se diminueaza si se poate pierde! Ar trebui sa avem intelepciunea de a intelege ca o societate libera si un stat maret nu sunt acelea in care „apar atunci doua extreme – opulenta monstruoasa si saracia ingrozitoare; toate avantajele pentru putini si toate privatiunile pentru ceilalti, pentru popor.”. Pentru ca aceste doua extreme diminueaza atat libertatea societatii cat si maretia statului respectiv. Din pacate, in Romania, tendinta postdecemebrista a fost aparitia acestor extreme iar acum lucrurile se pot rezolva, dar mult mai greu… Din pacate, sunt inca necesare suferinte, pe care va trebui poporul sa le suporte, pentru a se realiza adaptarea la o viata libera, de care vorbeam mai sus. Insa aceste suferinte pot fi dimunate pentru popor daca se va actiona eficient si cu intelepciune, si cu bunacredinta. De ce sunt necesare aceste suferinte? Datorita perpetuarii unui model economic ineficient, bazat pe stat si pe amestecul masiv al statului in economie, care a creat o coruptie cvasi generalizata in societate, care diminueaza pe zi ce trece increderea oamenilor in ei insisi, in stat, in institutile statului, in justitie, in libertate, democratie, economie de piata, si de aici un sistem care sufera pierderi foarte mari, cu scurgeri masive de fonduri spre sectorul infractional. In felul acesta nu se poate crea bogatie. In felul acesta oamenii nu pot trai mai bine. Daca cetatenii iau ca model statul, iar statul e corupt, vor deveni si ei corupti – iata un mare pericol care atenteaza la interesele de baza ale cetatenilor. Mentinerea unui astfel de sistem, ca cel de pana acum, cu statul in prim-planul economic, inseamna saracire continua. Diminuarea rolului statului in economie va crea suferinte pentru popor. Oamenii trebuie sa stie lucrul asta. Insa statul poate sa contribuie la bunastarea generala printr-o politica inteligenta de investitii publice, care vor crea locuri de munca. Nenorocirea e ca pierderile pe care le sufera statul in actualul sistem sunt prea mari si nu se vede cum s-ar putea diminua. Speram in privatizari reusite si in atragerea investitorilor seriosi la noi in tara. Speram intr-un mediu de afaceri care sa-i stimuleze pe cei de bunacredinta, care vor sa munceasca si sa realizeze ceva. E nevoie de restabilirea optimismului, a increderii ca putem realiza mai bine si mai mult atat pentru noi insine, dar si pentru semenii nostri. Trebuie mai multa incredere in noi si in semenii nostri, mai multa intelegere pentru semenii nostri. Mie mi se pare ca in societatile etatiste increderea intre oameni se diminueaza. In societatile libere, increderea intre oameni creste pentru ca oamenii devin constienti ca nu mai e statul care sa-i ajute sau de la care sa obtina, printr-o forma sau alta de coruptie, vreun beneficiu, ci trebuie sa munceasca si sa aiba incredere in semeni si sa coopereze cu semenii lor. Sa ne gandim cum era in comunism, deci intr-o societate total etatista, cu Securitatea omniprezenta, lucru ce a condus la diminuarea increderii intre oameni, cu consecinte ce se vad si azi. Nici azi romanii nu prea mai au incredere in semenii lor, in alti romani, lucru destul de grav si care ne afecteaza atat in plan sufletesc si moral, cat si in planul material.

Noi nu trebuie sa avem in vedere crearea unui „om nou”, ci restabilirea resorturilor morale necesare, in „oamenii vechi”, unei vieti in libertate. Nici o noua „Epoca a ratiunii” clamata de Revolutia Franceza, intrucat „Ratiunea este derutata atunci cand are de-a face cu Infinitul” (Albert Pike). Noi trebuie sa restabilim credinta si speranta in oameni. Albert Pike spunea: „Ne riscam averea doar pe semnatura unui om aflat in cealalta parte a globului, pe care nu l-am vazut niciodata, bazandu-ne doar pe credinta ca acel om este cinstit. Credem ca e posibil asa ceva, pe baza afirmatiilor altora„, anticipand conexiunea multipla a afacerilor internationale de astazi, intr-o lume globalizata, multiplu interconectata. El vrea sa spuna ca atat libertatea cat si economia de piata libera trebuie sa se bazeze pe credinta si accentua spunand: „[…] noi trebuie sa gandim ca exista un Dumnezeu iubitor, intelept, drept si milostiv, o Inteligenta si o Providenta mai presus de orice, care se ingrijeste chiar si de cele mai mici lucruri si fapte. Credinta este o necesitate pentru om. Vai de acela care nu crede in nimic!” si „Credem ca o vointa actioneaza asupra altei vointe, credem in realitatea multor fenomene pe care ratiunea nu le poate explica”. Sunt lucruri fara de care nu se poate atinge o dezvoltare armonioasa si nici propasire materiala intr-o tara, si nici intarirea unui popor. Iar poporul nostru, din pacate, nu este unul intarit. De exemplu, nu este intarit in fata unei agresiuni din exterior. Si nu ma refer neaparat la o agresiune armata sau la una cibernetica, sau la una de natura terorista. In momentul cand nu-ti mai aperi interesele cum trebuie – lucru ce se poate constata cu usurinta – concluzia aceasta se impune. Aceasta slabiciune si superficialitate poate conduce la un dezastru si nu e necesar un razboi pentru a se realiza lucrul asta. Sa ne gandim, la limita, la dezmembrarea fostei Iugoslavii. Razboiul a fost o consecinta si nu o cauza. Poporul roman si-a castigat libertatea prin sange. De aceea calea de urmat nu poate fi decat cea a libertatii. Si de aceea noi trebuie sa ne pastram liberatea, sa stim s-o pastram. Noi avem naravul prost de a da vina pe unii si pe altii pentru esecurile noastre, fara sa ne vedem slabiciunile, fara sa ne vedem superficialitatea si ignoranta. Acest lucru este, el insusi, un semn de slabiciune, dar nu o slabiciune mantuitoare.

Trebuie sa admitem ca, in zilele noastre, exista un scurtcircuit, o intrerupere accidentala a ceea ce trebuie facut. Scopurile personale ale unora, neintelegerea adecvata a lucrurilor in cazul altora, determina aceasta incetare temporara a unei lucrari ce dateaza de mai bine de 20 de ani in Romania. Sa speram ca vom depasi repede si cu bine momentul acesta. Iata aici un exemplu. Europa trece de asemenea printr-un moment dificil, ce creeaza deruta, lucru care influenteaza, desigur, si tara noastra. Totusi, nu trebuie ca astfel de lucruri sa ne sperie. Noi trebuie sa urmarim evolutia noastra, nu involutia…

Schimbarea oamenilor este in desfasurare. Va trebui sa vedem unde am gresit, ce am gresit pentru a putea merge inainte cu bine.

octombrie 9, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 238 comentarii

O problema grava…

Daca ne vom apleca putin asupra realitatilor romanesti si le vom privi cu atentie, vom observa ca avem o problema a carei gravitate se acutizeaza…

In trecut, chestiunile nu erau asa de clare, acum ies in evidenta ca buboiul in frunte. Ma refer la PSD, bineinteles. PSD nu mai e nici pe departe partidul oamenilor cinstiti, saraci, dar competenti, cum avea reputatia odata, fapt care l-a facut sa fie preferatul electoratul atatia ani. In schimb e cel mai mare partid din Romania! Si este si partidul de guvernamant.

Incet, incet, de-a lungul vremii, PSD s-a schimbat in ceva rau, nociv pentru societatea romaneasca.

Situatia actuala e foarte grava pentru ca cel care conduce de facto partidul si unicul candidat la presedintia partidului, e vorba de Dl. Liviu Dragnea, este un condamnat penal, in prima instanta, cu suspendare, iar premierul, ce e tot din PSD, are dosarul trimis in judecata, dar nici nu se gandeste sa demisioneze.

Marea nenorocire este ca nimeni, dar nimeni (eu nu am vazut pe cineva) din acest partid nu a iesit public sa ia atitudine impotriva acestor stari de lucruri, pe care PSD le genereaza. De ce e o nenorocire? Pentru ca situatia actuala prejudiciaza Romania, degradand si decredibilizand grav mediul politic romanesc si chiar politica romaneasca actuala. Dl. Dragnea are un statut clar: cel de infractor. A accepta sa fii condus de un infractor inseamna a accepta infractiunea. La fel se pune problema si in cazul D-lui. Ponta care ar fi trebuit sa-si dea demisia si sa-si rezolve problemele in instanta. La fel se pune problema si in cazul D-lui. Ion Iliescu, care ar trebui sa-si solutioneze in instanta dosarele privind mortii de la Revolutie si Mineriade, dar pana atunci ar trebui sa-si dea demisia din PSD si sa nu mai ocupe functia de presedinte de onoare al acestui partid. Un membru PSD, chiar si cel mai simplu, n-ar trebui in ruptul capului sa accepte un presedinte de onoare suspectat de crime impotriva propriului sau popor!! La fel, cel mai simplu membru PSD n-ar trebui sa accepte in ruptul capului un candidat, care sa mai fie si unic, cu statut de infractor, sustinand astfel infractiunea. Iata de ce PSD a ajuns principalul grup politic infractional, care trebuie eliminat din societate!!

Prejudiciile aduse Romaniei de catre aceasta stare de fapt sunt mult mai mari decat simplul fapt ca nu suntem primiti in Spatiul Schengen. In Spatiul Schengen nu suntem primiti pentru motivele expuse mai sus. Chestiunea principala este ca prejudicile sunt mult mai mari si nu sunt doar de imagine. Ci faptul ca se doreste cu premeditare si rea intentie degradarea mediului politic romanesc prin introducerea unor elemente corupte, infractionale in posturi de conducere cheie in principalele partide si in stat. Evident, aceasta degradare conduce la decredibilizare si la indepartarea Romaniei de Occident si SUA – lucru ce pare a fi scopul final al actiunii. Aceasta stare de lucruri ar trebui neaparat oprita.

Ar trebui sa constientizam despre ce vorbim! Nu vorbim despre ticalosiile marunte de la o organizatie PSD obscura. Ci de ceea ce se intampla la varful acestui partid si la varful statului roman (caci putem sa cadem de acord, cu usurinta cred, ca functia de premier nu e ca cea de presedinte de organizatie de partid la Gheboaia din Dos). In momentul in care sunt promovate, dintr-un motiv sau altul, elemente infractionale in foruri de conducere precum un partid de talie nationala ca PSD – cel mai mare partid din Romania – sau in forurile de conducere ale Statului Roman, atunci avem o problema. Grava. Iar ceea ce este poate mai grav este conformismul acesta din PSD al membrilor care par dispusi sa accepte o asemenea situatie anormala!! Este o complicitate infractionala absolut uluitoare!

Fac un apel la oamenii valorosi si de buna credinta din PSD sa ia atitudine impotriva acestor stari de lucruri negative, profund nocive, ce influenteaza profund negativ societatea noastra! Este inadmisibil ca oamenii valorosi din partid sa taca malc, umil, in fata unor infractori care au pus mana pe partid!

Aceasta situatie nefericita este una noua, ceea ce nu inseamna ca in trecut a triumfat cinstea si corectitudinea. Insa acum cartile sunt date pe fata si se mizeaza pe lipsa de reactie a societatii. Iar daca societatea nu reactioneaza, inseamna ca-i place asa! Si astfel se perpetueza un sistem infractional, corupt, care macina tara noastra de ani buni.

Sa luam, spre exemplu, investitiile straine. Cum sa vina aici un investitor serios, cand ai un premier cu probleme penale? Cand presedintele de onoare, care conduce partidul, e acuzat de crime impotriva propriului popor si cand cel care coordoneaza partidul e condamnat penal cu suspendare? In felul acesta nici nu vor veni investitori si nici nu vom reusi sa atragem investitori si investitiile straine, de care Romania are nevoie!

Din pacate, un astfel de partid este reprezentativ pentru Romania: asta e perceptia celor din exterior. Indiferent de nume si de orientare politica, suntem perceputi ca avem un asemenea mediu politic si o asemenea clasa politica: ambele, desigur, corupte. Si de aici si locul pe care il ocupa Romania in concertul statelor europene. Este nota falsa, ce creeaza dizarmonie, cu dificultati majore de adaptare la lumea civilizata. Lucrul ce ar trebui sa ne dea de gandit este ca pe nimeni nu prea intereseaza lucrul asta. Noi inca avem impresia ca toate acestea sunt exagerari. Nenorocirea e ca nu prea sunt exagerari. Adevarul este ca prin aceasta stare de lucruri: coruptie generalizata si o slaba pana la inexistenta reactie din partea societatii la fenomenele negative induse de clasa politica, o clica corupta doreste sa preia in chip dictatorial Puterea. Se urmareste introducerea unei dictaturi in Romania si pierderea libertatilor cetateanului, cu indepartarea Romaniei de valorile europene si nord-atlantice. Iar daca Rusia putinista actioneaza prin coruptie transfrontaliera, in favoarea propriilor ei interese, asa cum sustin analistii, ne putem da cu usurinta seama spre ce anume ne impinge o astfel de stare de lucruri, precum cea de la noi, de azi, marcata profund de coruptie si lideri corupti.

DE citit si…

integral si in original, desigur, aceasta postare a Andreei Paul:

PSD este direct responsabil pentru desfiinţarea a peste 1.800 de întreprinderi mari, ceea ce a însemnat şi peste 5 milioane de şomeri şi de săraci în plus

Se arata ca:

„PSD a guvernat țara timp de 15 ani, iar partidele de dreapta timp de 10 ani, în ultimul sfert de veac. De fiecare dată când partidele de dreapta au fost la guvernare s-au dezvoltat politici în favoarea dezvoltării prin muncă, prin măsuri pro-antreprenoriale, pro-investitii si pro-locuri de muncă. De fiecare dată când PSD a fost la guvernare s-au blocat investițiile, fie ele publice sau private, prin politici anti-dezvoltare. Concret, PSD este direct responsabil pentru desfiinţarea a peste 1.800 de întreprinderi mari, ceea ce a însemnat şi peste 5 milioane de şomeri şi de săraci în plus, alături de alte circa 3,5 milioane de români plecați la muncă în străinătate.

Lucrurile evolueaza atât de grav, încât azi investițiile publice sub guvernul Ponta sunt mult inferioare celor de acum peste 10 ani, sub guvernarea Năstase. Mai grav, PSD a creat un model economic în care se dobândește vechime în asistență socială și nu în muncă.

Pentru susținerea politicilor sociale sănătoase e nevoie de politici industriale puternice. PSD nu a garantat nici una, nici alta. Închiderea marilor capacități de producție românești, vânzarea pe ‘doi bani’, insolvența lor mai nou, lipsa măsurilor suport reale pentru dezvoltarea industriei românești, blocarea mecanismelor de finanțare publice pentru întreprinderile românești prin schema de minimis și nu numai, au dus la o dezindustrializare accelerată a României.

Dezindustrializarea deformează o națiune și tu ca stat nu mai poți susține protecția socială. Firmele se nasc și mor în economia de piață, e adevărat. Dar aici discutăm despre mafia imobiliară care s-a reunit cu mafia fierului vechi, cu unii lichidatori, și care au distrus industria românească sub guvernările PSD. Nimeni nu răspunde pentru distrugerea celor peste 1.800 de capacități mari de producție românești. Dacă există industrie, există și transporturi și servicii, în amonte și în aval, există locuri de muncă și trai decent.

PNL are soluțiile, vrea, poate și va contribui la reindustrializarea țării. PNL a depus un proiect de lege pentru crearea Consiliului Național de Competitivitate. Cerem ca politica de reindustrializare a țării să fie pe primul loc, iar politica monetară și investițională speculativă să fie pe locul doi. Actualul Guvern merge exact în direcția inversă.”

octombrie 7, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Daca as fi consilierul D-lui. ambasador Hans Klemm, ce i-as spune despre Liviu Dragnea…?

Dl. ambasador Klemm vine dintr-o alta lume, dintr-o alta cultura. Bineinteles, ar fi foarte plictisitor sa incep sa-i povestesc despre Liviu Dragnea si cum a ajuns el sa fie unicul candidat la presedintia PSD, asta ca sa nu vina la conducerea partidului altii mai rai decat el! 🙂

Sigur, lucrurile acestea ii pot parea intr-un fel inedite D-lui. Klemm… Insa, cu miile de scuze de rigoare, l-as ruga sa-mi permita sa-i tin o lectie despre amestecul statului in economie pentru ca omul sa poata intelege mai bine realitatile tarisoarei noastre. In America statul nu se amesteca in economie sau cel putin asa da impresia… De aceea, poate, pentru un american e mai greu sa inteleaga cum e ca statul sa se amestece in economie…

Si as incepe asa: in urbea X, unde presedinte al Consiliului Judetean este Dl. Y din partidul Z, de guvernamant, s-a hotarat de catre Consiliul local sa se planteaze panselute in parcul central. Primarul urbei X este Dl. Q, care face parte tot din partidul Z, ca si Presedintele Consiliului Judetean. Firma care planteaza panselute este a D-lui. W, care poate fi in stransa legatura de partid si rudenie cu ori cu Dl. Y, ori cu Dl. Q sau, daca nu se intampla fenomenul, este o firma care e condusa de un domn sau o doamna tot din partidul Z, care a castigat alegerile si are o mare influenta politica si economica in judetul cu pricina.

Acuma, firma D-lui. W castiga licitatia, la care participa si alte firme, private, dar ale altor partide. Evident, se aranjeaza treaba ca acele firme sa participe ca „mana moarta”, doar de forma, deoarce trebuie sa castige licitatia („cinstita”, d-apai cum altfel?) firma D-lui. W. Ce se intampla cu firmele care participa de forma, spunem mai pe urma. Acum consemnam faptul ca firma care castiga licitatia, o castiga la pretul cel mai mic. Asta ce inseamna? Pretul se formeaza liber pe piata – in functie de cerere si oferta – asa ca, sa zicem, plantatul panselutelor ar trebui sa coste 15.000 de euro. Cum inca nu s-a format pretul, licitatia e castigata de firma D-lui. W la pretul de 150.000 de euro: asa a reiesit, in mod liber consimtit, in urma licitatiei. Celelalte firme, evident, au licitat la un pret mai mare. Cum statul „cheltuieste banii altcuiva pentru altcineva” (Milton Friedman), e clar ca statul are destui bani sa plateasca 150.000 de euro si chiar mai mult pentru plantatul panselutelor, deoarece 15.000 de euro ar fi de rasul curcilor.

Deci firma D-lui. W castiga licitatia urmand sa primeasca din fondurile alocate judetului 150.000 de euro pentru a planta panselutele in parc. Asta nu inseamna ca lucratorii care planteaza panselutele vor fi platiti mai bine. Ei vor fi platiti ca si cum firma ar fi castigat licitatia cu 15.000 de euro, deci tot atat de bine sau, daca doriti, tot atat de prost, in rest se descurca ei. Ce ramane e profitul care se duce in conturile firmei D-lui. W, ce trebuie sa mai plateasca si la partid o parte, ca doar l-a omenit castigand licitatia. Din banetul asta, o parte sunt pusi de o parte, drept economii. Iar din restul sunt miluiti si cei ce au participat ca „mana moarta”, ca nu cumva sa se supere si sa inceapa sa „ciripeasca”. De altfel, asa e si omeneste, nu se poate sa-l lasi pe om cu mana goala, cum se spune. Si uite asa toata lumea iese, pana la urma, multumita.

Ca sa inteleaga mai bine ideea de stat si de partide ale statului, as folosi o formula geniala a lui Marian Munteanu: statul are doua aripioare (acestea sunt principalele), dupa care mai are acolo prin spate niste aripioare mai mici 🙂 . Evident, banii trebuie castigati cinstit (sa pun ghilimelele de rigoare? 😉 ) si atunci grosul sumei merge catre aripioarele mai mari. Alea mai mici… acuma depinde daca au oameni de afaceri fasneti! Deci daca partidul Z a castigat alegerile, fata de celalalt principal partid, sa zicem T, grosul fondurilor se duc catre primariile castigate de partidul Z. Se organizeaza licitatii, cum sa nu!! Deci, pentru ca Z a castigat alegerile, din, sa zicem 5 licitatii, 3 revin firmelor partidului Z iar 2 revin firmelor partidului T. Evident, la acelea 2 care revin partidului T, la pretul cel mai mic, se calculeaza ca sa ajunga si la partidul Z o parte din bani, dupa incheierea licitatiei, ca doar T ia grosul. Acuma, desigur, la cele 3 castigate de partidul Z, grosul sumelor se duc la partidul Z, unde trebuie, ma intelegeti dumneavoastra. Apoi mai trebuie sa ramana, sa mai dai incolo-incoace, sa cauti sa multumesti tot felul de persoane importante ca nu poti sa stii cine incepe sa ciripeasca, iar numai cu amenintari, fie ele si voalate, nu rezolvi in totalitate problema. Deci banii se invart tot intre „noi”, adica intre cine trebuie. Si uite asa tasneste un „om de afaceri” de mare succes, tot dintre „noi”, desigur. Incep interviurile: „cum ati reusit in afaceri?” si bla-bla-blauri din astea. Dl Y. care e presedintele Consiliului Judetean, dirijeaza toata afacerea. Nu direct, ci prin interpusi. La intalnirile de afaceri, care se pot desfasura, de pilda, in plin camp, sau acasa la… , la care participa si Dl. W. si doamna sau domnisoara secretara de la primarie, care nu se stie cum de are cel mai nou si cel mai scump model de Mercedes, caci din salariu n-ar putea sa-si permita, si alti domni si doamne de prin diverse partide, se pune problema distribuirii banilor „in teritoriu”. Cat revine partidului? Sumele astea nu sunt mari, nici mici nu sunt, ca nu putem sa ne umplem in felul asta de ridicol. De la cateva zeci de milioane de euro in sus…? Poate, cam asa… Ei, in treburi din astea se remarca talentul presedintelui Consiliului Judetean: cel de bun organizator, ceea ce e sinonim cu om util partidului. Si, tot in felul acesta, se intareste capitalul autohton, deci e cu schepsis treaba! 😉

Privatizari? Nuuu… stati putin, stati putin… Asta daca hotaraste partidul sau cartelul transpartinic. Aici e chestiune delicata, cu probleme sociale si se pot pierde niste alegeri. Daca e vorba de privatizari, atunci ramane de vazut cum falimentam unitatea de productie si cine castiga din asta. Lucrurile trebuie facute legal, desigur. Trebuie sa vedem pana la cat subevaluam si, pe urma, cat supraevaluam. Legal, ca sa le inchidem gura la toti. Bine, putem sa mintim oamenii ca nu-i dam afara, ca pe urma sa-i dam, ca nu e ilegal. Dar… daca minciuna are picioare scurte, castigurile trebuie sa fie cat mai mari! Si, bineinteles, ele trebuie distribuite in sistem, sa se creeze firme pe urma, ca sa spele banii. Iar daca le vindem, cat comision plateste ala? Lucrul e dificil, ca daca ala plateste comision gras dar e dintr-un spatiu geopolitic neagreat, intervine Opozitia, chestiuni legate de NATO etc, deci treaba e complicata rau, supune Sistemul la presiuni din afara! E, deci, mai comod sa le tii. Le tii la tine, indiferent daca sunt sau nu performante. Punem dintre ai nostri niste directori generali p-acolo, ii platim gras, tot dintre ai nostri, oameni de nadejde ai Sistemului, in Consiliul de Administratie si rezolvam si cu ei cat sa le dam, ca si acestia sa dea o parte la partid si unde trebuie si se rezolva problema! 🙂 Nu e mai simplu asa? De ce sa ne complicam inutil?

Deci cam asta ar trebui sa inteleaga Dl. Klemm…

Liviu Dragnea… Subiectul asta este plictisitor… 😉

octombrie 3, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 47 comentarii