Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ce mai face Presedintele Barack Obama…?

Gandul

SUA vor primi 10.000 de refugiaţi sirieni

Se arata ca:

Preşedintele american, Barack Obama, a ordonat pregătirea unui plan pentru primirea în Statele Unite a cel puţin 10.000 de refugiaţi sirieni, anunţă Casa Albă.

„Acest număr reflectă o creştere semnificativă a angajamentului Statelor Unite de a primi refugiaţi”, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Statelor Unite.

Barack Obama a decis deblocarea a patru miliarde de dolari, în cadrul anului bugetar 2015-2016, pentru pregătirea agenţiilor federale specializate în primirea refugiaţilor.

Secretarul de Stat american, John Kerry, afirma miercuri că Statele Unite sunt dispuse să accepte un număr mai mare de refugiaţi, pentru a veni în ajutorul aliaţilor din Uniunea Europeană.

În prezent, Statele Unite au o cotă anuală de refugiaţi stabilită la 70.000. Până în prezent, de la începerea războiului civil din Siria, acum patru ani şi jumătate, Statele Unite au primit doar 1.500 de refugiaţi sirieni.

Uniunea Europeană se confruntă cu un aflux masiv de imigranţi veniţi din zone de conflict sau din ţări sărace din Orientul Mijlociu şi din Africa.”

Mie mi se pare ca traim un moment istoric uluitor: nu mai e vorba de destructurarea unor state, dar chiar si a unei tari!! Printr-o astfel de decizie SUA ce face? Incurajeaza afluxul masiv de imigranti dintr-o tara nenorocita precum Siria, la fel ca si UE. Interesant este ca si UE nu face altceva decat sa incurajeze aceasta migratie – Angela Merkel a si declarat ca Germania e pregatita sa primeasca 800.000 de emigranti pana la sfarsitul anului.

Iata si o analiza din Romania Libera:

Fisura logică și strategică din cotele lui Junker și Merkel

Se arata ca:

„În problema refugiaților și a imigranților din Orientul Mijlociu, chestiunea cotelor obligatorii ar fi trebuit să fie o grijă marginală. Nu problema sprijinului umanitar e vulnerabilitatea, ci întârzierea, iar acum lipsa unui plan de a stopa problema la sursă. Când fluxul care vrea să forțeze porțile Europei va crește mult peste ce ne vedem în prezent, oare câți eroi ai cotelor de azi vor mai rămâne pe metereze?

Uciși,  torturați, vânați, traumatizați psihic pentru tot restul vieții și pentru încă o generație, respectiv goniți de la casele lor în direcții – unele nesigure, altele aproape imposibil de atins -, astfel trăiesc de patru ani și șase luni milioane de sirieni. Jumătate din populația de peste 20 de milioane de suflete a Siriei și-a părăsit casele, iar o altă jumătate din această jumătate și-a părăsit țara. La rândul lor, tot mai mulți libieni și yemeniți au pe zi ce trece motive vitale să pună renunțarea la patrie în capul listei lor de priorități. E o chestiune de timp și, în cazul Yemenului, de geografie până când pribegia chinuită le va îndrepta în număr încă și mai mare pașii, asemeni sirienilor, spre tărâmul european al făgăduinței.

De altfel, unde altundeva să se ducă? În Arabia Saudită, în Qatar și în alte asemenea monarhii din Golf, pe cât de business friendly, pe atât de primitive și lipsite de compasiune? Nu, pentru că ele, numitele monarhii din Golf, ca și Polul Nord sau Stația Orbitală Internațională (fiecare din motive diferite, e drept) nu primesc refugiați, deci cap compas tot Europa rămâne.

Și de ce ai condamna o familie din Libia sau din Yemen pentru o asemenea opțiune? După demolarea dictaturilor, cele două state au plonjat în tenebrele necunoscutului, au eșuat teribil și sunt astăzi teatrele unui haos și ale unor masacre greu de descris, terenuri de luptă pe care își dispută cinic supremația regională și confesională alte state (de la Arabia Saudită, la Iran), dar și grupări teroriste, unele dintre ele afiliate dementei gloate numită Stat Islamic.

Prin urmare, dacă ar fi să vorbim rotund despre perspectivele fenomenului refugiaților, despre potențialul exodului și nu doar despre actualizarea lui (atenție, doar despre exodul refugiaților de război, nu și al imigranților economici), fluxul migrator care a forțat azi porțile Europei și care este format în prezent din 50% sirieni, e tot mai probabil că se va îngroșa cu libieni, cu yemeniți. Dar și cu tot mai mulți sirieni, cu tot mai mulți irakieni, nemaivorbind de alte categorii, precum cetățenii cu adevarat năpăstuiți din țări africane în care jihadul, sărăcia extremă și lipsa oricărui orizont pe cel puțin o generație fac nebănuite ravagii. Dacă va fi așa, fiți siguri că tot ceea ce vedem azi că se petrece la granițele și pe teritoriile unor țări precum Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria, Austria sau Germania ni se va înfățișa la un moment dat drept o banală joacă de copii. Și va fi imposibil de digerat!

Pentru ca aceste previziuni să se și adeverească este nevoie doar de un lucru: ca în următoarele câteva luni, poate până la un an, UE și Obama să mai piardă o dată startul și să facă același balet pe care îl execută de la debutul războiului din Siria. Un balet irelevant din perspectiva soluționării crizei din Orient, jalnic din punct de vedere umanitar și de neînțeles cât privește urmărirea propriilor interese. Iar dacă e să vorbim despre interese legitime, ei bine, cel mai mare pericol pe care liderii UE, ca și Administrația Obama ar fi trebuit să îl anticipeze și să îl cântărească pornind de la esența sa viza tocmai problema exodului.

Întrebările erau simple, frizau chiar banalul. Erau de felul următor:

*Ce se poate întâmpla dacă criza din Siria se prelungește pe ani de zile? Unde vor căuta adapost, în final și în masă, milioanele de oameni goniți de teroare? S-au bazat liderii UE pe faptul că vor rămâne musulmanii și creștinii alungați din Orient suspendați în taberele de pe teritoriul Turciei, în proximitatea graniței cu țara de origine, sperând, ca ultimii naivi, că totul e un vis urât care se va sfârși până spre dimineață, acceptând ei să ducă o viață de nălucă tocmai cand au ajuns pe pământ european, la o aruncătură de băț de partea bogată a Bătrânului continent? Da, probabil că multe cancelarii s-au bazat și pe asta, ca și pe faptul că turcii nu vor deschide veac robinetul pentru a arăta Bruxelles-ului pisica, atunci când va fi cazul și neapărat ca parte integrantă a eternului joc geopolitic dintre Ankara și capitalele Vestului.

*Ce va ține în loc organizațiile teroriste care au ca platformă-program răspândirea shariei în toată Europa, laolaltă cu exterminarea „infidelilor” chiar în casa lor să profite de numărul de proporții epice de refugiați pentru a se răspândi ușor ca bună ziua în orașelele și în capitalele europene, eventual primind și drept de azil, și ajutoare sociale, și casă, și masă, și compasiune? Ce i-ar opri pe măcelarii și pe strategii Statului Islamic, deci, de la așa ceva? Frica subită, jena inexistentă, remușcările last minute? Cum vei ține sub control potențialul exploziv al amenințării teroriste care s-ar propaga astfel și care s-ar adăuga pericolului terorist deja existent și încarnat de tineri musulmani de generația a doua, născuți în Occident și îmbrăcați sport în haine de firmă, dar virusați iremediabil, fie la moscheile din orașele occidentale, fie direct în Siria sau de la distanță, via internet?

*Dacă un exod generat de o criză prelungită în Siria, secondată de o destabilizare generală a Orientului Mijlociu, va genera un flux masiv de refugiați, și el dublat de un flux consistent de imigranți economici, cum îi vor putea asimila țările europene pe toți?

Or, azi, e tot mai limpede, începem să vedem și să palpăm adevaratele proporții a ceea ce până mai ieri putea fi încă tratat  în termeni strict de potențialitate.

În luna aprilie, când Comisia Europeană punea problema ca statele membre să preia solidar refugiații și imigranții, conform unui sistem de cote obligatorii, numărul avansat era de 40.000. Azi, când cotele au fost date publicității, totalul oficial și imediat de care vorbește Bruxelles-ul atinge 160.000, în timp ce date din surse credibile urcă numărătoarea spre 350.000 sau chiar mai sus, spre 400.000.

Vedem, deci, că UE se confruntă de fapt cu o dinamică, nimic nu e fix, definitiv și reductibil la ceea ce poate părea clar astăzi. Și era de așteptat să fie așa, din moment ce numai Turcia găzduiește circa două milioane de refugiați și imigranți (alte câteva milioane se adăpostesc, în condiții de trai extrem de dificile, în Liban, Iordania, Egipt).

Prin urmare, având în vedere această dinamică, sistemul de cote obligatorii dorit de Comisia Junker și sprijinit cu toată forța de Germania prezintă cel puțin cinci slăbiciuni fundamentale:

– nu este dublat de un plan serios sau măcar de un minim plan care să țintească (în paralel cu sprijinul imediat ce trebuie acordat acestor oameni, din rațiuni umanitare) stoparea la sursă a problemei; un plan despre cum se poate rezolva problema de fond, anume încheierea conflictului sirian, implicit înfrângerea Statului Islamic și reconstrucția post-razboi;

– nu se referă limpede la ce poate fi peste doar câteva luni; nu i-am auzit pe Jean Claude Junker, nici pe Angela Merkel, nici pe François Hollande prezentând viziunea lor despre ce se va întâmpla atunci când numărul celor ce vor să se stabilească în Europa va fi de un milion, apoi de două milioane; poate de trei, mai încolo și de patru milioane…; atenție, sunt cifre care, dacă Doamne ferește se va ajunge la ele, pot pune în umbră, în multe state europene, cea mai timidă brumă de spirit umanitar!

– chestiunea cotelor obligatorii nu a fost discutată cinstit și transparent cu toate statele membre UE, iar decizia a fost împinsă incorect în formatul JAI, probabil pentru ca susținătorilor cotelor obligatorii sa le fie mai simplu a-și impune punctul de vedere.

– a trecut din nou pe sub radar jocul pervers al Rusiei; speculând indecizia și fragmentarea din interiorul UE, Moscova și-a lărgit raza de acțiune în Siria tocmai în zilele în care europenii se chinuiau să răspundă „adecvat” presiunii pusă de mulțime pe gardul de la granița sârbo-ungară, din gara budapestană Keleti, de pe frontiera Ungariei cu Austria și de pe autostrăzile austriece care duc spre Berlin; profitând ca de pe urma unei ambuscade, Putin și-a trimis la Damasc trupe terestre, avioane, nave de război și contacte noi pentru legăturile cu iranienii; cu alte cuvinte, în timp ce Bruxelles-ul caută să impună cotele obligatorii, gândind un mecanism care nu atinge fondul problemei, dar catalizează apariția unor falii periculoase în sânul Uniunii, Kremlinul deschide în nou front contra Occidentului în acest nou Război Rece, având totodată grijă să păcălească opinia publică internațională și să-și îndobitocească și mai mult poporul cu privire la adevăratele sale intenții.

– nu oferă o necesară lămurire celor care se întreabă cum rămâne cu rețelele transnaționale de trafic de persoane; care ar fi planurile UE pentru contracararea lor, pentru identificarea și desființarea interacțiunilor dintre grupările clasice care operau deja în Europa și ISIS, de exemplu; dar există, oare, vreun plan sau vreo schiță de plan în acest sens?; și dacă ar exista așa ceva, oare chestiunea cotelor obligatorii nu ar fi trebuit măcar să fie însoțită de prezentarea unor perspective cât mai amănunțite în acest sens?

Privind, deci, lucrurile din perspectiva expusă mai sus ar trebui să fie limpede că problema refugiaților și a imigranților din Orientul Mijlociu nu se poate reduce numai la factorul izolat al unei reacții occidentale din rațiuni umanitare. Problema e cu mult mai complexă decât acceptă azi o parte a elitei europene să o prezinte și să i se adreseze.

În ciuda tuturor slăbiciunilor ei, România însăși ar fi suficient de puternică să primească chiar și 10.000 de oameni fugiți din calea războiului. Da, nu 1785, nici 6300, ci chiar 10.000. Sigur, asta ar presupune un efort financiar și logistic mai mult decât consistent (guvernamental, social, ca și pe linia serviciilor de informatii).

Doar că problema de față nu se va putea reduce la asta, ci la cu totul altceva: la faptul că nimeni în UE nu poate spune, azi, ce vor însemna, mâine, în cifre absolute, cotele pe care le doresc Bruxelles-ul și Berlinul.

Si le e imposibil asta pentru că nu au un plan clar pentru a rezolva problema de fond.

Fără sprijinul vital al Americii, locomotivele UE nici nu s-ar putea gândi la așa ceva.

Iar cât timp America nu ia în considerare scenariul boots on the ground în Siria, ori rămâi cu cotele lui Merkel și Junker, ori le respingi și presezi Berlinul și Bruxelles-ul să tot preseze Washington-ul.” (subl.mea)

Eu va intreb, cu toate scuzele de rigoare pe care le adresez autorului acestei analize, Dl. Laurentiu Mihu, e adevarat ce se spune in acest articol:

Jumătate din populația de peste 20 de milioane de suflete a Siriei și-a părăsit casele, iar o altă jumătate din această jumătate și-a părăsit țara„?

Ca mie mi se pare halucinant si de necrezut. Si atunci ce se urmareste: destructurarea Siriei? Pentru ce incurajezi acest aflux urias de emigranti de acolo? Ca sa distrugi Siria?

Pe de alta parte, din toata chestia asta a conflictului (sa pun sau nu ghilimelele de rigoare?) dintre SUA si Rusia, eu vad ca Rusia e cea care castiga. In Ucraina, Rusia a anexat Crimeea si nu respecta Acordurile de la Minsk, sub privirile mai mult decat ingaduitoare ale SUA si UE. Astfel Rusia si-a asigurat un control strategic solid la Marea Neagra („lacul rusesc” de care vorbea Basescu). In Siria, Rusia deja isi pune baze militare in estul Mediteranei, asigurandu-si un control strategic solid in Orientul Mijlociu. Reactia SUA a fost cat se poate de slaba: si-a exprimat „ingrijorarile” si a cerut partenerilor NATO, Bulgaria si Grecia, sa nu permita trecerea avioanelor Federatiei Ruse prin spatiul lor aerian. Daca cineva isi inchipuie ca, la aceste masuri, Rusiei i s-au inmuiat picioarele si a facut pe ea de frica, eu cred ca se insala. Cu toate sanctiunile economice impuse Rusiei de catre Administratia Obama, Rusia pare a fi mai puternica decat oricand. Singurii care sufera cumplit sunt sirienii. Si culmea e ca UE si SUA incurajeaza aceasta stare de fapt sub umbrela protejarii Drepturilor Omului. De remarcat este ca nu se ia nicio masura care sa rezolve cauzele acestei uriase migratii care distruge Siria. Nici de catre rusi si nici de catre americani.

O alta analiza interesanta in Romania Libera, cea semnata de Dl. Cristian Campeanu:

Pentru imigrație. În contra multiculturalismului

Se arata ca:

„Cei mai mulți dintre refugiații/imigranții care vor ajunge sau au ajuns deja în Germania vor avea șocul vieții lor când se vor fi instalat în această țară. Vor descoperi că, din cauza unui mod greșit de a înțelege toleranța al autorităților, vor trăi în aceleași condiții de servitute ca în țara de origine. Dacă tot e să primim imigranți, un lucru trebuie evitat: capcana „politic corectă“ a multiculturalismului.

Am participat cu câțiva ani în urmă la un program organizat de guvernul german privind integrarea imigranților în zona capitalei, Berlin, deci știm ce vorbim. Guvernul se străduiește din răsputeri și cheltuiește sume de bani care nouă ni s-ar părea obscene, de la educație, la programe de integrare și formare profesională până la muzee și centre culturale. Eforturile sunt remarcabile și, probabil, neegalate în țările europene și, cu toate acestea, nu funcționează.

Rata șomajului în Germania este cu mult sub cea europeană, undeva sub 6%. Dar Germania are o populație de aproximativ patru milioane de turci, în rândurile căreia șomajul era, acum câțiva ani, de 40%. Ceea ce înseamnă că aproape jumătate din turcii din Germania trăiesc de pe urma sistemelor sociale generoase. Nu mai punem la socoteală că sunt și vreo trei milioane de ruși – care o duc destul de bine –, dar există și cel puțin o jumătate de milion de arabi, în rândurile cărora cifrele sunt încă și mai dramatice. Dacă mergi într-unul din cartierele imigranților din Orientul Mijlociu vei observa imediat similitudinile. Nu arată exact ca Ferentariul, dar foarte aproape de Rahova. Mizerie, blocuri supraaglomerate cu toate lucrurile expuse pe afară, grafitti și mici magazine de cartier. Dacă ai norocul ca cineva să-ți răspundă la întrebări, afli că toți oamenii înghesuiți în aceste getto-uri trăiesc din ajutoare sociale și din trafic de droguri și/sau de persoane. Că traficul de droguri înflorește în astfel de zone nu-i așa o mare noutate. Și asta nu este o poveste care se întâmplă numai în Germania, ci peste tot în Occident, începând din Canada, țara care a inventat multiculturalismul, și terminând cu „progresivele“ state scandive. Ideea că toate culturile sunt egale din punctul de vedere al valorilor și, în consecință, țara gazdă nu are nici un drept să își extindă jurisdicția asupra comunităților culturale diferite. În virtutea acestor idei „generoase“ și „progresiste“ s-a ajuns până acolo încât autoritățile să închidă ochii la abuzuri numai din rațiuni „culturale“. La Berlin am auzit relatări despre femei/soții cărora nu li s-a permis să iasă de ani buni din casă și servesc ca sclave sub ochii neputincioși ai autorităților, care refuză să intervină de teamă să nu jignească sentimentele religioase/culturale ale celor în cauză.

Adevărul evident pe tot teritoriul Europei este că multiculturalismul nu funcționează. Creează enclave culturale închise, fără acces la locuri de muncă, resentimentare și, în cele mai extreme cazuri, terorism. Modelul alternativ este cel american, al așa-numitului „melting pot“, în care toată lumea este liberă să își păstreze tradițiile și credințele, dar trebuie să respecte valorile liberale pe care a fost clădită națiunea.

Românii au ales un președinte german și protestant în pofida ortodoxismului naționalist agresiv promovat de Ponta. Românii au ieșit cu miile în stradă în apărarea arabului Raed Arafat. În România nimeni nu are nici cea mai mică problemă cu miile de imigranți veniți din China, cu bonele filipineze și cu alți lucrători sosiți din Asia pentru că aceștia se „topesc“ în cultura muncii și legislativă internă (mai puțin cea fiscală, desigur). Nu ar fi o problemă, așadar, pentru România să primească 2.000, 5.000 sau …0.000 de refugiați din Siria sau Orient. Teama românilor care resping atât de violent propunerile europene este, credem, că, în loc să integreze acești oameni nefericiți, vor fi obligați să se adapteze la regulile lor. Soluția este simplă. Câtă vreme toată lumea aderă la regulile laice ale democrației și statului de drept, toată lumea este binevenită. Ceea ce trebuie să respingem cu toată puterea nu sunt imigranții, ci multiculturalismul ipocrit care nu mai face diferența între libertate și sclavie. „

Acest articol este interesant pentru ca arata un mare pericol legat de acesti imigranti veniti in numar tot mai mare: crearea de enclave, cu precadere musulmane, in Europa. Trebuie sa se stie insa si urmatorul lucru: laicitatea, cel putin intr-o acceptiune franceza a notiunii, respinge un concordat intre diferite religii. Musulmanii care au venit de-a lungul timpului in Europa, si cazul Frantei este, mi se pare, relevant, nu au renuntat deloc la religia lor pentru laicitate. N-as putea sa spun cati dintre ei au renuntat la religia lor pentru valorile laice… Insa se vede ca in Franta e o problema majora cu ei pentru ca se petrec destule antentate teroriste, motivele fiind de ordin religios cu precadere! Multiculturalismul nu poate functiona in conditiile fanatismului religios belicos. Cu toate acestea migratia aceasta este incurajata. Acesti emigranti, doritori de o viata mai buna, nu inteleg ca Occidentul s-a dezvoltat in spiritul unor valori care nu exista in tarile de unde ei provin. Lucrul asta e esential. Spre exemplu, Siria e o tara care nu a avut niciodata valori occidentale.

„Modelul alternativ este cel american, al așa-numitului „melting pot“, în care toată lumea este liberă să își păstreze tradițiile și credințele, dar trebuie să respecte valorile liberale pe care a fost clădită națiunea.”

Da, numai ca Siria, ca sa dau tot acest exemplu, e o tara care nu a avut niciodata valorile liberale ale Americii. Niciodata nu le-a avut! Este adevarat, exista crestini in Siria, dar Siria nu a avut niciodata valorile liberale ale Americii. De aceea omul sirian, cum arata undeva Freud in aceasta chestiune, se va opune acestor valori la scurt timp dupa ce vor fi pasit pe sol american. E o problema de ordin psihic. El poate ca si admira America, dar valorile Americii nu sunt si ale lui. A admira e una, a avea aceleasi valori sau a tinde spre aceleasi valori e cu totul altceva – as zice ca inclusiv procesele psihice respective sunt diferite. Lucrul acesta ridica probleme foarte mari cand e vorba de mase mari de oameni, nascuti si crescuti intr-un cu totul alt spirit decat cel din tarile unde doresc ei sa emigreze. Diferentele intre Siria si Germania sunt enorm de mari, inclusiv din punctul de vedere al mentalitatii. Asa cum un german cu greu, foarte greu, ar putea sa se adapteze modului de viata din Siria (de dinainte de conflict), asa si unui sirian ii va fi cumplit de greu sa se adapteze modului de viata din Germania. Repet, vorbim de Siria si de tari precum Siria, nu de China sau de Filipine!! In Filipine, de exemplu, 79% din populatie este de religie catolica intr-un stat secular. Islamul cuprinde 10% din totalul populatiei. De aceea in Filipine vorbim de alte valori decat in tari precum Siria. Lucrurile nu trebuie confundate. De aceea „ar fi o problemă, așadar, pentru România să primească 2.000, 5.000 sau …0.000 de refugiați din Siria sau Orient”! Orientul reprezinta o intindere foarte mare, iar tarile de acolo sunt foarte diferite. De exemplu, intre China si Iran sunt diferente uriase din toate punctele de vedere!

Acest aflux masiv de emigranti poate provoca o criza majora in interiorul Uniunii Europene. Se vede de pe acum, in problema cotelor obligatorii.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 11, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 378 comentarii

Daca nu ai nici un venit de unde sa platesti?

Si rezolva problema?

Ceea ce ma frapeaza pe mine este modul in care Guvernul nostru trateaza aceasta problema. Am urmarit ceva si din discutiile de la Realitatea, de la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan (v si aici). Inteleg ca s-au eliminat anumite medicamente de pe lista compensatelor, dar persoanele cu pensii mici vor benficia mai mult de acestea. De asemenea, la unele medicamente scade gradul de compensare de la 90% la 20%, astfel acestea vor deveni mai scumpe.

Mie mi se pare ca modul de abordare al problemei este unul gresit din start. Faptul ca nu sunt bani e un lucru cunoscut. Nu sunt bani in sensul ca deficitul in ceea ce priveste bugetul acordat pentru Sanatate este greu de finantat, eu asa inteleg. Si atunci te intrebi cum s-ar putea rezolva aceasta problema.

Se discuta foarte mult despre efecte, nu despre cauze. De exemplu, faptul ca pentru unele medicamente se va plati mai mult e un efect. In ceea ce priveste bugetul asigurarilor sociale, a impozita mai mult persoanele fizice fara venit mi se pare a fi o identificare incorecta a cauzei.

Sanatatea nu este un sector productiv in sensul ca in acest caz nu se poate vorbi de o productie precum cea de nasturi, din care sa poata rezulta un profit. Industria de medicamente este o alta problema. Dar si aici este o problema delicata pentru ca, spre exemplu, sunt oameni care nu au venituri sau au venituri foarte modeste, dar au o nevoie stringenta de anumite medicamente care pot fi scumpe sau foarte scumpe. De aceea aceste medicamente trebuie sa le fie asigurate. Din aceste motive Sanatatea e un sector care depinde in mod direct de buna functionare a economiei nationale in ansamblul sau.

Chestiunea principala care e defectuos gandita este ca acest nou Cod Fiscal pune accent pe impozitarea pregnanta a firmelor de apartament sau a persoanelor fizice (PFA) sau, cum e cazul de fata, a celor care nu au venituri. Lucrurile acestea seamana cu a stoarce bani de unde nu sunt de fapt. Evident, asta nu inseamna o reforma. Evident, este si un derapaj ideologic din partea PSD. Dar problema ideologica ma intereseaza mai putin acum. Chestiunea de fond, cred eu, este ca nu ai cum sa rezolvi problema deficitului bugetului asigurarilor sociale in felul acesta. Fara o reforma economica care sa vizeze cu precadere intreprinderile de stat cu pierderi, care nu-si platesc nici contributiile datorate statului, la care Guvernul de ani de zile nu are alta solutie decat stergerea imenselor datorii pe care le au, si numarul mare, nesustenabil economic, de functionari publici, nu se poate rezolva problema. Uitati-va cum Kelemen Hunor propune stergerea datoriilor la bugetul de stat a TVR, pe cand un privat e imediat executat de catre Fisc daca se afla intr-o situatie similara.

Sectorul privat, la noi, nu este inca bine dezvoltat si nu produce la valoare adaugata mare. De aceea el trebuie sa aiba conditii sa se dezvolte in continuare. Uitati-va cum coruptia de la stat conduce, in Romania, la imbogatiri rapide, pe seama sectorului privat. Uitati-va cum Guvernul nu face decat foarte putine investitii publice, lucru care, iarasi, e in detrimentul sectorului privat. In asemenea conditii nu se creeaza, ca sa zic asa, bogatie in societate. Mai degraba o imensa risipa si ineficienta. Or, in asemenea conditii nu ai cum sa sustii un sector atat de important precum Sanatatea.

Citesc si eu aici:

„MUNCA LA NEGRU, FENOMEN NAŢIONAL

– 1,5 milioane angajaţi fără forme legale

– prejudiciu la bugetul de stat: 4 miliarde euro/an

Sursa: Consiliul Fiscal”

Insa nimeni nu poate avea atatia bani ca sa satisfaca pofta de cheltuiala a statului/guvernului. Cand vom avea un sector privat puternic, atunci se vor reduce drastic atat risipa cat si coruptia. In 2010 datoriile statului catre mediul de afaceri se cifrau la 1,5 miliarde de euro. Foarte multa vreme statul a fost un generator de blocaj financiar, care a pus de fiecare data sectorul privat intr-o situatie dificila. De lucrurile acestea nu se prea vorbeste, dar acestea sunt, dupa parerea mea, cauzele reale ale situatiei actuale.

Ma intreb de ce nu sunt avute in vedere aceste cauze, pentru a gasi solutii viabile, pe termen lung. Pe cand la noi se gasesc mai intotdeauna, de catre „onor” guvernantii nostri, surogate de solutii care, chipurile, ar rezolva problema. Iar problema nu numai ca nu se rezolva, se mai si adanceste.

Prin aceasta supraimpozitare a firmelor de apartament, a PFA-urilor, a persoanelor fara venit, nu faci altceva decat sa stimulezi neplata taxelor si impozitelor de catre acestea. Eu stau si ma intreb: asta se urmareste? De ce faci, in felul acesta, ca omul sa evite plata taxelor si impozitelor? Daca la un salariu minim de 1200 de lei cineva trebuie sa plateasca CASS in valoare de 66 lei pe luna, e destul de clar ca omul respectiv se va orienta, de pilda, si catre munca la negru, fara sa-si declare veniturile suplimentare. Si cu asta ce-am facut? Vorba lui Tanase. Adevarul este ca prin astfel de solutii nu se creeaza nu bogatie in societate, ci un fel de pat germinativ propice furtului, dar si unor nemultumiri acute. Nicidecum rezolvarea problemei bugetului asigurarilor sociale de sanatate. Iar cei potentati, care fura, vor putea spune: dar si cei care au venituri mici fac acelasi lucru. Pentru ca o astfel de politica stimuleaza evaziunea fiscala.

Mai grav este ca nu se rezolva problema, iar apetitul acestei clase politice pentru a face reforme e unul foarte scazut, daca nu chiar la zero.

Hai ca se poate!

daca nu ai nici un venit de unde sa platesti

In atentia domnului premier, domnului ministru de Finante, domnului ministru al Sanatatii si a Presedintelui Romaniei.

Desi domniilor voastre le este greu sa inteleaga si sa creada, in Romania sunt oameni care in mod real, o perioada de timp nu au nici un venit si care din anumite motive nu au cerut venitul minim garantat.  Deci nu ma refer la cei care au venituri dar nu vor sa le declare ci la acelea care chiar nu au.

Inteleg ca noul Cod fiscal prevede ca incepand cu 1 ianuarie 2016, aceste persoane vor fi nevoite sa plateasca anual contributii de asigurari sociale de sanatate de aproape 792 de lei.

Inteleg ca se doreste combaterea fenomenul nedeclararii veniturilor, fenomen practicat in special de cei care muncesc la negru, atat în tara, cat si in strainatate.

Totusi cu persoanele care in mod real, o perioada de timp nu au nici un venit ce…

Vezi articolul original 134 de cuvinte mai mult

septembrie 11, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii