Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Liquidity trap in Romania

Va amintiti cum pe vremea D-nei. ministru Ioana „Usturoi” Petrescu, premierul Ponta se lauda oriunde avea ocazia ca are excedent bugetar? Ca si cum lucrul asta ar fi fost unul foarte bun.

Este adevarat, Compactul Fiscal, adoptat si-n Romania, nu interzice excedentul bugetar, ca si cum lucrul asta n-ar fi rau – o idee foarte proasta! Deficitul bugetar este incadrat in limite: sa nu depaseasca 3% din PIB si 0,5% din PIB, cel structural.

Sa vedem, in continuare, cum a procedat Guvernul Ponta si Banca Nationala. Pe vremea Ioanei Petrescu, au crescut foarte mult taxele si impozitele, pe langa lupta cu evaziunea fiscala dusa de catre ANAF si alte institutii abilitate ale statului. Taxele si impozitele au crescut atat ca valoare cat si ca numar. Teama Guvernului era ca nu va avea bani suficienti pentru ca sa-si acopere deficitele. Dar se vede ca de la bun inceput strategia era clara: sa existe un excedent bugetar, lucru care, asa cum am aratat mai sus, nu e in contradictie cu Tratatul de Guvernanta Fiscala: asta a fost greseala cea mai mare pe care care nu BNR a facut-o, ci Guvernul Ponta!

Dar ce trebuia sa faca Guvernul Ponta? Trebuia sa fi mentinut un buget echilibrat asta insemnand: venituri=cheltuieli. Daca s-ar fi inscris in limita de 3% din PIB si 0,5% din PIB pe structural, ar fi fost OK. Guvernul Ponta insa a obtinut, din politicile duse de D-na. sau D-soara. „Usturoi”, un excedent bugetar, adica veniturile mai mari decat cheltuielile. In aceste conditii s-au imobilizat o parte insemnata din resursele financiare ale statului, lucru care a avut drept efect o scadere fortata a veniturilor firmelor si ale populatiei. De aici au rezultat doua lucruri:

  1. veniturile firmelor si ale populatiei scazand, a fost afectata cererea globala (care, desigur, a scazut), lucru ce a condus la o scadere a preturilor, adica la deflatie. Asa se explica rata negativa a inflatiei (acum este de -1,67%, fata de tinta BNR pe 2011, care e de 2,5%). Deci asa am ajuns la o inflatie negativa.
  2. au inceput sa scada veniturile la bugetul de stat. Te-ai putea intreba cum, pentru ca, totusi, statul a avut excedent bugetar. Da, dar acesti bani au mers fie spre Protectie Sociala – ministerul cu cel mai mare buget – fie spre sectorul bugetar, nerestructurat, cu un numar inca foarte mare de functionari publici, care nu se justifica sau spre intreprinderile de stat falimentare si care inregistreaza pierderi uriase, de miliarde de euro. Cum veniturile la bugetul de stat au inceput sa scada (ca urmare a diminuarii fortate a veniturilor firmelor si ale populatiei), Guvernul Ponta s-a pomenit ca nu mai are bani, lucru care l-a impins spre efectuare de imprumuturi si nu trebuie sa ne mire cresterea datoriei cu 15 miliarde de euro. De mentionat aici un lucru foarte important: Guvernul Ponta nu a facut investitii publice, ca sa caute macar sa creasca cererea, nici nu a atras in economia romaneasca investitii straine, prin privatizari.

Sa vedem acum cum a procedat BNR. Eu cred ca trebuie spus ca BNR nu a avut initial o idee rea cand a decis scaderea dobanzii de politica monetara. Va amintiti, cred, ca ajunsese sa fie scazuta la 4% ceva mai demult. Ideea era ca sa dea un semnal bancilor sa scada dobanzile pentru a se relua creditarea si astfel a iesi mai repede si mai usor din criza. Bancile nu au marsat imediat la aceasta scadere, asa ca BNR a mai dat si alte semnale, reducand foarte mult dobanda de politica monetara, ea ajungand in prezent de 1,75%, adica aproape de zero. Iata datele puse la dispozitie de catre BNR, astazi:

RATA INFLAŢIEI

Dobânzi BNR

  • Depozit: 0,25%
  • Politică monetară: 1,75%
  • Creditare: 3,25%
  • istoric »»»

In felul acesta Romania a ajuns in situatia de a avea o inflatie negativa si o rata a dobanzii foarte mica, aproape de zero, simptomele Capcanei de Lichiditate – Liquidity Trap. Cu atat mai mult cu cat nu se fac investitii iar celebrul excedent bugetar, cu care se lauda Ponta, nu mai e demult, dar figureaza ca si cum ar fi. Care sunt consecintele? In mod normal o crestere a veniturilor sau a cheltuielior, depinde din ce unghi privesti acest real output, adica mai exact a PIB-ului, trebuie sa conduca la o crestere a ratei dobanzilor – v. aici modelul IS-LM. Cu alte cuvinte, expansiunea monetara are un efect asupra economiei, crescand ratele dobanzilor. In situatia Capcanei de Lichiditate, expansiunea monetara nu mai are nici un efect asupra echilibrului ratelor dobanzilor. Iar expansiunea fiscala conduce la o crestere a nivelului PIB-ului, fara vreun efect asupra ratelor dobanzilor. Simptomele acestui fenomen se simt deja la noi! Ceea ce inseamna ca politica monetara este ineficace, adica e pusa intr-o astfel de postura. Iar la noi consecintele ar fi urmatoarele:

  • Guvernul a intrat deja intr-o logica de deficit bugetar. Daca se va adopta un Cod Fiscal care sa mearga pe aceeasi logica, deficitul bugetar va creste. Problema e cum il finantezi si nu sunt decat doua, ba chiar trei cai:
    • tiparirea de moneda, lucru ce genereaza inflatie
    • imprumuturi, ceea ce Guvernul deja face
    • sporirea fiscalitatii (cresterea impozitelor), dar inteleg ca nu se doreste lucrul asta, ci, dimpotriva, se vrea relaxare fiscala prin noul Cod.

Ceea ce trebuie facut ca sa se iasa din situatia asta este sa creasca cererea pe piata. Altminteri Guvernul nu are de ales decat una din cele trei cai de mai sus, dar nu va putea iesi din Capcana de Lichiditate, iar consecintele pot fi catastrofale pentru tara noastra. Cheia rezolvarii problemei se afla la Guvern, nu la BNR! Pentru ca tine de Guvern sa reia imediat investitiile publice, in special lucrarile de infrastructura, care, prin efectul lor multiplicativ in economie pot inmulti veniturile, sa inceapa restructurarea sistemului bugetar, de stat, si sa caute sa privatizeze companiile de stat care inregistreaza pierderi, dar prin privatizari reusite si nu frauduloase. De fapt acestea sunt lucrurile pe care trebuie sa le faca Guvernul pentru a iesi din aceasta situatie deflationara, care afecteaza foarte puternic Romania. In caz contrar, BNR nu prea are multe de facut, pentru ca nu intra in atributiile Bancii Centrale sa faca lucrurile de care pomeneam mai sus, ci in atributia Guvernului. Pe de alta parte BNR nu poate face prea mult pentru ca politica monetara, in aceasta situatie este ineficace. Guvernul a ales calea a doua: sa se imprumute masiv. Adica cea mai proasta cale pentru ca poate genera costuri impovaratoare cu datoria publica. In orice caz, daca nu se reiau cat mai repede investitiile publice, pentru a face sa creasca cererea pe piata, si nu se fac restructurarile necesare, pentru ca multi bani sa nu mai fie aruncati in mari gauri negre, in conditiile de relaxare fiscala efectele, data fiind aceasta situatie, sunt doua:

  1. ori o indatorare masiva, intr-un timp foarte scurt, a Romaniei, situatie pe care tara nu o poate sustine din punct de vedere economic,
  2. ori o inflatie ce ar putea avea un caracter galopant, lucru ce ar distruge pana la urma si cea a mai ramas din economia romaneasca.

Dupa parerea mea, trebuie neaparat studiat cum se poate iesi din aceasta situatie anormala si cum se poate relua o crestere economica normala . Eu am dat, am cautat sa dau, cateva directii de actiune, dar nu inseamna ca nu ar fi si altele mai bune.

Pentru actuala Opozitie, formata din PNL, trebuie spuse, cred, doua lucruri:

 a. In legatura cu exporturile. Eu nu am vazut de 25 de ani in Romania ca o crestere a exporturilor sa fie insotita de o scadere a importurilor. Am citit mai demult, in presa, referitor la jud. Cluj ca, spre exemplu, o dublare a exporturilor a avut ca efect o dublare a importurilor. Este adevarat ca cresterea deficitului comercial nu ajuta la cresterea PIB-ului si de aici se vede ca e ceva in neregula cu aceasta crestere economica. O crestere a deficitului de cont curent, trebuie sa fie neaparat controlata, pentru ca BNR poate actiona in aceasta privinta, daca poate. In trecut s-a finantat prin marirea intrarilor nete de capital, investitii directe si de portofoliu, marire accentuata a activelor de rezerva ale BNR. Dar trebuie remarcat ceva:

a1. intr-o economie nerestructurata si care produce pierderi foarte mari, cum e cea romaneasca, nu prea se poate ca valoarea exporturilor – mai ales daca producem la valoare adaugata mica – sa depaseasca valoarea importurilor (partenerii nostri fiind in proportie de peste 50%, atat la import cat si la export, din UE, dar acolo se produce, in Vest, la valoare adugata mare). De aceea ceea ce trebuie sa facem este sa cautam sa eficientizam activitatea de comert exterior si anume: cursul de revenire brut la export sa fie mai mic (sau egal) decat cursul de schimb; cursul de revenire (brut) la import sa fie mai mare (sau egal) decat cursul de schimb. Si, de asemenea, trebuie sa incepem o restructurare adevarata a economiei, atragerea de capital capabil sa produca si sa imbunatateasca in mod eficace balanta comerciala.

b. O mai buna colectare a taxelor si impozitelor – asa cum propune Andreea Paul – nu mi se pare fezabila in situatia actuala a economiei romanesti. De ce? Am descris mai sus cum Guvernul Ponta „a performat” diminuand fortat veniturile firmelor si ale populatiei. De asemenea trebuie vazut si care e nivelul acestor impozite si taxe, ca sa vorbesti de imbunatatirea colectarii lor. Insa in Romania nu se poate mai bine, cel putin in situatia data, cea de azi. De observat volumul mare al creditelor neperformante, competitivitatea economica scazuta a tarii noastre. Mi-e teama ca Opozitia, adica PNL, va face ca si PDL: va evita sa faca reforma. Pentru ca asa pare: printr-o mai buna colectare a taxelor si impozitelor – lucru ce nu e posibil la noi din motivele aratate mai sus – se doreste evitarea privatizarilor si a restructurarilor din sectorul bugetar.

Anunțuri

August 12, 2015 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. Un articol excepţional din care aflăm multe lucruri neaşteptate despre cei care au moşmondit această lege, pe care mă simt obligat s-o resping din start !
    Alexandru Florian, plătit din banii noştri este urmaş direct al unui hidos activist comunist Radu Florian şi fratele după mamă a lui Radu Ioanid, directorul institutului evreiesc de la Washington ( după cât se vede o afacere de familie foarte rentabilă !)
    În privinţa lui Klaus Iohannis, ce să mai spunem? Atunci cînd a fost vorba despre patrimoniul organizaţiei fasciste Deutsche Volksgruppe, Iohannis a declarat Forumul Democratic German, ca fiind succesorul acestuia, astfel încît tot patrimoniul organizaţiei declarate ca fiind nazistă să treacă la Forumul Democratic German, pe care-l conducea chiar Iohannis, organizaţie în numele căreia a cîştigat toate mandatele de primar al Sibiului. Adăugăm faptul că nimic din patrimoniul legionarilor nu a trecut în patrimoniul vreunei organizaţii născute după Revoluţie, deşi Mişcarea legionară nu a fost inclusă între organizaţiile naziste la Nürnberg, aşa cum a fost Deutsche Volksgruppe!
    http://www.cotidianul.ro/directorul-institutului-elie-wiesel-este-fiul-odiosului-ideolog-stalinist-radu-florian-266320/

    Comentariu de Radu Humor | August 13, 2015 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: