Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Grecia…

Gandul

Grecia, la un pas de faliment. Lista reformelor „umilitoare” respinse de guvernul Tsipras: de ce AUSTERITATEA a mers la Bucureşti şi nu merge la Atena

Se arata ca:

La trei ani după ce a fost iertată de o datorie de 100 de miliarde de euro, Grecia riscă, din nou, să intre în incapacitate de plată. Odată cu restructurarea datoriei publice, Grecia a beneficiat şi de un acord de sprijin financiar încheiat cu aşa-numita troika (FMI, CE şi BM). Condiţiile acestui ajutor au fost, în linii mari, similare cu cele pe care şi le-a asumat România în timpul crizei, când a apelat la creditorii internaţionali. Măsurile de austeritate impuse de ”funcţionarii” occidentali se înscriu într-un tipar cunoscut şi la Bucureşti: reducerea cheltuielilor publice, introducerea de noi taxe care să compenseze o colectare scăzută a veniturilor bugetare, reforme structurale, privatizări şi reduceri de deficit. Cu toate acestea, Grecia este din nou în criză. Economiştii contactaţi de Gândul susţin că ieşirea statului din zona euro, Grexit-ul, este un scenariu puţin probabil având în vedere dependenţa statului de banii europeni. În ciuda opoziţiei faţă de troika, finanţarea europeană a salvat statul de la faliment, în condiţiile în care pieţele financiare cereau, în martie 2012, 44 de euro pentru fiecare euro dat Greciei pentru a-şi plăti datoriile. În prezent, lipsa unui acord cu troika a dus costurile de finanţare ale statului elen la un nivel considerat nesustenabil de specialişti. În acest timp, Alexis Tsipras forţează ameninţând cu demisia dacă grecii votează NU la referendum.

Pentru a evita falimentul, Grecia are nevoie să ajungă la un consens cu aşa-numita troika: Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM). Marţi, statul elen trebuie să plătească o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, bani pe care nu îi are în absenţa unei tranşe de 7,2 miliarde de euro din acordul aflat în pericol la ora actuală, care va expira tot marţi. Guvernul de la Atena a refuzat să accepte noile măsuri de austeritate cerute de finanţatorii internaţionali, „asul” din mâneca politicienilor eleni fiind Grexitul, un scenariu care presupune dezavantaje pentru ambele părţi, după cum au precizat economiştii contactaţi de gândul. La finele săptămânii, premierul Alexis Tsipras a anunţat că vrea să organizeze pe 5 iulie un referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor.

Aceste reforme sunt similare cu cele pe care România le-a acceptat în 2009 când a împrumutat aproape 20 de miliarde de euro de la aceleaşi instituţii internaţionale. Ca fond, acordul cu Grecia este similar, însă finanţele publice ale statului elen sunt cu mult mai „şubrede” decât cele ale României, iar grecii s-au săturat de măsurile de austeritate suportate în ultimii cinci ani.

”Politicile de austeritate, de redresare a finanţelor publice şi a stabilităţii financiare, sunt antisociale, nu asigură o creştere a bunăstării populaţiei”, a precizat pentru gândul Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană. În opinia sa, aceleaşi politici au fost primite diferit la Atena faţă de Bucureşti din motive culturale.

”România a dus una dintre cele mai aspre politici de austeritate din lume. Tăierea a fost foarte drastică. Aşa ceva nu s-a întâmplat în Grecia din motive culturale care ţin de organizarea socială. Noi nu avem capital social, nu există societate civilă, nu există opinii, nu există optimism. Lumea urăşte politica. E foarte simplu să manipulezi. În Grecia nu a fost atât de simplu. Ca să faci o reformă consistentă ai nevoie de suportul majorităţii publice. Nici în România nu s-a obţinut aşa ceva, dar s-a considerat că nu este necesar. Politicienii şi-au asumat”, a explicat el.

Cristian Păun, profesor de economie în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, susţine că pentru situaţia din Grecia sunt de vină exclusiv politicienii care au refuzat reformarea statului şi renunţarea la ”un model economic falimentar bazat pe o dependenţă puternică de banul public şi de bugetul de stat: contracte cu statul, asistenţă socială fără un fundament în economia reală, sector public supradimensionat (Grecia nu are nicio universitate privată, spitalele private aproape că nu există, sistemele de pensii sunt exclusiv de stat şi cu mari probleme de sustenabilitate economică”.

În 2011, datoria publică a Greciei depăşea 171% din PIB, în condiţiile în care tratatele europene stabilesc un nivel maxim al datoriei de 60% din PIB. Datoria publică a României este considerabil mai mică, însă aceasta s-a triplat în perioada de recesiune.

(Click pe imagine pentru a mări)

Sursă: Eurostat

Datoria publică a Greciei se ridică la 323 de miliarde de euro. Fondul European pentru Stabilitate Financiară deţine cea mai mare parte din datoria elenă, respectiv 60%.

Ce a cerut troika

Pachetul propus de FMI, CE şi BM include o reformă a fiscalităţii, o reformă a pensiilor şi a administraţiei publice.

Troika a cerut guvernului elen o reformă a sistemului TVA care să intre în vigoare la 1 iulie 2015 şi care să ducă la creşterea veniturilor anuale cu circa 1% din PIB. Noul sistem ”ar unifica ratele la un standard de 23%, care să includă restaurantele şi serviciile de catering şi o cotă redusă de 13% pentru alimente, energie, hoteluri şi apă (cu excepţia canalizării), precum şi o rată super-redusă de 6% pentru produsele farmaceutice, cărţi şi teatre”.

Nivelul TVA de 23% ar urma să fie rediscutat în 2016 dacă executivul elen va putea demonstra existenţa veniturilor suplimentare de 1% din PIB din reducerea evaziunii fiscale sau îmbunătăţirea colectării TVA.

De asemenea, troika a cerut reducerea evaziunii fiscale în ceea ce priveşte impozitul pe venit, prin modificarea legislaţiei astfel încât aceasta să definească foarte clar categoriile de persoane scutite de la plata unor contribuţii, eliminarea subvenţiilor la carburanţi pentru fermieri, ajustarea taxelor pe proprietate pentru asigurarea ţintei de venituri de 2,65 miliarde de euro în 2015 şi 2016, precum şi completarea legislaţiei în ceea ce priveşte evaziunea fiscală.

Alte măsuri fiscale includ reducerea nivelului de cheltuieli pentru armată cu 400 de milioane de euro, creşterea impozitului pe profit de la 26% la 28%, impozitarea reclamelor TV, introducerea taxelor pentru vasele de lux şi majorarea taxelor pentru jocurile de noroc.

În ceea ce priveşte reforma asigurărilor sociale de stat, troika a cerut ca de la 1 iulie 2015 guvernul să asigure o economie la fondul de pensii cuprinsă între 0,25 şi 0,5% din PIB în 2015, respectiv 1% din PIB în 2016 prin implementarea unei legislaţii care să ducă, printre altele, la scăderea ieşirilor anticipate la pensie. De asemenea, creditorii internaţionali au cerut ca, din 2016, guvernul elen să implementeze parametri specifici pentru asigurarea unei strânse legături între contribuţii şi pensii.

Pentru reforma sectorului public, lista de măsuri include schimbarea grilei unice de salarizare astfel încât aceasta să fie corelată cu performanţa, calificarea şi responsabilitatea personalului, alinierea unor beneficii de tipul diurne şi fonduri pentru deplasări în concordanţă cu legislaţia europeană şi limitarea angajărilor.

De asemenea, Grecia ar fi trebuit să înfiinţeze o autoritatea autonomă de colectare a veniturilor.

Alte măsuri se referă la privatizarea aeroporturilor regionale, companiei feroviare de transport de pasageri şi marfă TrainOSE, dar şi a porturilor din Pireaus, Thessaloniki şi Hellinikon.

Grexit

Ieşirea Greciei din zona euro nu este avantajoasă nici pentru statul elen şi nici pentru Europa, susţine Bogdan Glăvan.

”Nu mă aştept la ieşirea Greciei din zona euro. Interesele celor două părţi par contrare, dar converg. Bruxelles nu are niciun interes ca un stat membru să părăsească uniunea. Interesul este să extindă sfera de circulaţie a monedei, iar o ieşire a unui stat ar însemna slăbirea euro. Pe de altă parte, Atena are nevoie de finanţatori pentru că statul are cheltuieli foarte mari pe care nu are cum să le acopere”, a precizat profesorul de economie.

În opinia sa, singura variantă ar fi o nouă iertare de datorii, o restructurare care a fost din nou amânată de existenţa ”banilor ieftini” primiţi de la troika.

”Cel mai sănătos lucru este să restructurezi, dar, din motive politice, nici Grecia, nici băncile nu au avut motive să gestioneze această problemă pentru că banii curgeau. Nu au fost încurajaţi să o facă pentru că instituţiile financiare au fost uşor de convins să-i împrumute cu bani. Economiştii occidentali au insistat în acest demers, de a rostogoli, de a prelungi o situaţie care nu era sustenabilă şi care trebuia gestionată. Nu văd altă soluţie realistă decât anularea unei părţi din datoria Greciei”, a explicat Glăvan.

Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administraţie al BRD – Groupe Societe Generale (BRD) şi asociat al firmei de consultanţă Concept Consultanţă Economică şi de Afaceri, este de părere că termenii împrumutului oferit de troika sunt convenabili pentru Grecia, având în vederea alternativa oferită de pieţele financiare internaţionale.

”Termenii sunt foarte convenabili. Dacă vor fi acceptaţi de Grecia se va deschide o portiţă şi pentru creditorii europeni care vor putea vinde acest program cetăţenilor în faţa cărora răspund”, a declarat Dochia pentru gândul.

Orice stat finanţează deficitul, respectiv diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare, prin împrumuturi, respectiv prin emiterea unor titluri de stat sau obligaţiuni. Dobânzile cerute de investitori pentru obligaţiunile elene cu o maturitate de 10 ani au urcat cu 419 puncte de bază, la 15,03%, cel mai ridicat nivel din decembrie 2012. Economiştii sunt de părere că finanţarea datoriei publice nu mai este sustenabilă după nivelul de 13%. Cele mai mari randamente cerute pe pieţele financiare au fost de 44,21% în martie 2012, potrivit Bloomberg.

România, un exemplu de succes?

Bogdan Glăvan atrage atenţia că un acord de finanţare cu troika nu reprezintă un plan pe termen lung pentru redresarea unei economii.

”Nu te poţi aştepta de la un funcţionar să vină cu o strategie pe termen lung. Nu e datoria lui”, a explicat el, adăugând că ”statul nu trebuie ajutat. Statul este complet nefuncţional din cauza corupţiei. Trebuie să porneşti cu maximum de scepticism şi să eliberezi cât mai multe resurse către mediul de afaceri”.

Aurelian Dochia este de părere austeritatea nu a funcţionat în cazul Greciei.

”Măsurile care au fost adoptate până acum nu au dat rezultate. Programul FMI anticipa o revenire pe o traiectorie ascendentă a creşterii economice în doi, trei ani, ceea ce nu s-a întâmplat nici după cinci. Grecia va mai avea nevoie mulţi ani de acum încolo de asistenţă financiară”, spune economistul.

În opinia sa, România este adesea folosită drept exemplu pentru a demonstra succesul unui program de austeritate, însă există mai multe state care au reuşit să iasă din criză aplicând acest model.

”Şi alte ţări au avut rezultate pozitive. Spania, Irlanda, ţări din zona euro, dar şi ţările baltice, state care au reuşit să se redreseze şi fără instrumente monetare”, a explicat el, adăugând că, atunci când vine vorba de ajustarea finanţelor publice, există două soluţii: ”devalorizarea monedei sau devalorizarea internă, tăieri de pensii şi salarii”.

Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie, susţine că măsurile de austeritate impuse Greciei au fost cele care au dus la prăbuşirea economiei elene.

Sursă: Eurostat

”Da, guvernul elen cheltuia mult peste posibilităţi la finele anilor 2000, însă de atunci a redus drastic cheltuielile şi a majorat taxele. Numărul de bugetari a scăzut cu peste 25%, iar pensiile (care erau într-adevăr mult prea generoase) au fost tăiate. Dacă adăugăm şi măsurile de austeritate, acestea au fost mai mult decât suficiente pentru a elimina deficitul original şi a-l transforma în surplus. Prin urmare, de ce nu s-a întâmplat asta? Pentru că economia elenă s-a prăbuşit, în mare parte ca rezultat a acestor măsuri de austeritate care au dus la scăderea veniturilor. Iar acest colaps a avut de-a face chiar cu euro care a prins Grecia într-o cămaşă de forţă”, notează economistul, într-un comentariu din The New York Times.

Krugman notează că majoritatea cazurilor în care austeritatea a avut ”succes”, adică nu a dus la prăbuşirea economiei, au implicat deprecieri masive ale monedelor naţionale care au dus la creşterea competitivităţii exporturilor. ”Grecia, însă, fără propria monedă, nu a avut această opţiune”, scrie laureatul premiului Nobel pentru economie.

Risc pentru România

Cristian Păun spune că evoluţia României şi a Greciei au fost diferite deoarece recesiunea s-a suprapus în cazul Atenei peste o problemă pe care statul elen a acumulat-o de-a lungul anilor: datoria publică foarte mare şi nesustenabilă din veniturile curente.

”Să nu credeţi că noi am trecut peste criză prin reforme structurale de amploare. Ele au eşuat lamentabil sub ”coordonarea” ineficientă a ”Troicii”, lipsită de pârghii de control reale asupra guvernului şi clasei politice locale. În afară de o creştere de taxe (TVA) şi de o tăiere de salarii şi pensii speciale anulată destul de rapid, nu am reformat mare lucru din România: privatizarea a fost inexistentă, infrastructura nu s-a dezvoltat semnificativ, dependenţa de stat nu a scăzut simţitor. În schimb am acumulat şi noi datorie publică importantă (datoria a crescut cu circa 37% cumulat în ultimii 3 ani, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor), ponderea apropiindu-se periculos de 40%”, a declarat Păun pentru gândul.

În opinia sa, aplicarea aceluiaşi model în continuare ar putea duce România în aceeaşi situaţie.

”Grecilor le-au luat câteva decenii să ajungă aici. Dacă ne uităm la ritmul cu care se multiplică datoria noastră publică şi cresc cheltuielile publice în România cred că putem pune sub mare îndoială ieşirea noastră cu adevărat din criză şi rezistenţa noastră la o eventuală criză viitoare. Cu cât economia privată, mecanismele pieţei, antreprenoriatul se dezvoltă şi se dezvoltă mai puţin prin conexiuni cu statul, cu atât rezistenţa la criză creşte semnificativ”, a explicat el.

Atenţie la euro

Economiştii anticipează o depreciere a monedei unice europene în raport cu dolarul, dar şi alte valute străine.

”Ultima dată când guvernul elen a încercat să ceară un mandat naţional pentru acceptarea condiţiilor unui bail-out, în octombrie 2011, euro s-a depreciat cu 8,5% faţă de dolar în două luni”, notează economiştii ING.

”Cu toate că sistemul financiar european este mai bine pregătit decât în 2011, ne aşteptăm că euro să aibă de suferit ca urmare a ştirilor despre acest referendum”, scriu ei, adăugând că moneda europeană se va deprecia în raport cu dolarul, yenul japonez şi francul elveţian.

Deprecierea euro va duce şi la o scădere a leului. ING estimează că cel puţin în această săptămână cursul leu/euro va rămâne în intervalul 4,48 – 4,52, cu volatilitate ridicată pe termen scurt, urmând ca spre finele anului leul să se aprecieze către limita inferioara a „zonei de stabilitate a BNR”, de 4,38 lei/euro, notează Mediafax.”

Dupa parerea mea, trebuie sa citim integral articolul lui Paul Krugman:

The New York Times

Greece Over the Brink

JUNE 29, 2015

Se arata ca:

„It has been obvious for some time that the creation of the euro was a terrible mistake. Europe never had the preconditions for a successful single currency — above all, the kind of fiscal and banking union that, for example, ensures that when a housing bubble in Florida bursts, Washington automatically protects seniors against any threat to their medical care or their bank deposits.

Leaving a currency union is, however, a much harder and more frightening decision than never entering in the first place, and until now even the Continent’s most troubled economies have repeatedly stepped back from the brink. Again and again, governments have submitted to creditors’ demands for harsh austerity, while the European Central Bank has managed to contain market panic.

But the situation in Greece has now reached what looks like a point of no return. Banks are temporarily closed and the government has imposed capital controls — limits on the movement of funds out of the country. It seems highly likely that the government will soon have to start paying pensions and wages in scrip, in effect creating a parallel currency. And next week the country will hold a referendum on whether to accept the demands of the “troika” — the institutions representing creditor interests — for yet more austerity.

Greece should vote “no,” and the Greek government should be ready, if necessary, to leave the euro.

To understand why I say this, you need to realize that most — not all, but most — of what you’ve heard about Greek profligacy and irresponsibility is false. Yes, the Greek government was spending beyond its means in the late 2000s. But since then it has repeatedly slashed spending and raised taxes. Government employment has fallen more than 25 percent, and pensions (which were indeed much too generous) have been cut sharply. If you add up all the austerity measures, they have been more than enough to eliminate the original deficit and turn it into a large surplus.

So why didn’t this happen? Because the Greek economy collapsed, largely as a result of those very austerity measures, dragging revenues down with it.

And this collapse, in turn, had a lot to do with the euro, which trapped Greece in an economic straitjacket. Cases of successful austerity, in which countries rein in deficits without bringing on a depression, typically involve large currency devaluations that make their exports more competitive. This is what happened, for example, in Canada in the 1990s, and to an important extent it’s what happened in Iceland more recently. But Greece, without its own currency, didn’t have that option.

So have I just made the case for “Grexit” — Greek exit from the euro? Not necessarily. The problem with Grexit has always been the risk of financial chaos, of a banking system disrupted by panicked withdrawals and of business hobbled both by banking troubles and by uncertainty over the legal status of debts. That’s why successive Greek governments have acceded to austerity demands, and why even Syriza, the ruling leftist coalition, was willing to accept the austerity that has already been imposed. All it asked for was, in effect, a standstill on further austerity.

But the troika was having none of it. It’s easy to get lost in the details, but the essential point now is that Greece has been presented with a take-it-or-leave-it offer that is effectively indistinguishable from the policies of the past five years.

This is, and presumably was intended to be, an offer Alexis Tsipras, the Greek prime minister, can’t accept, because it would destroy his political reason for being. The purpose must therefore be to drive him from office, which will probably happen if Greek voters fear confrontation with the troika enough to vote yes next week.

But they shouldn’t, for three reasons. First, we now know that ever-harsher austerity is a dead end: after five years Greece is in worse shape than ever. Second, much and perhaps most of the feared chaos from Grexit has already happened. With banks closed and capital controls imposed, there’s not that much more damage to be done.

Finally, acceding to the troika’s ultimatum would represent the final abandonment of any pretense of Greek independence. Don’t be taken in by claims that troika officials are just technocrats explaining to the ignorant Greeks what must be done. These supposed technocrats are in fact fantasists who have disregarded everything we know about macroeconomics, and have been wrong every step of the way. This isn’t about analysis, it’s about power — the power of the creditors to pull the plug on the Greek economy, which persists as long as euro exit is considered unthinkable.

So it’s time to put an end to this unthinkability. Otherwise Greece will face endless austerity, and a depression with no hint of an end.”

De observat ca spune ca euro a fost o greseala. Insa aceasta idee – pesimismul in ceea ce priveste moneda unica euro – nu e una noua. Ea a fost exprimata cu mai mult timp inainte de catre Milton Friedman si am scris despre lucrul acesta – aici (cred ca e instructiv sa (re)citim interviul pe care l-a dat Milton Friedman!). De asemenea, scriam aici despre cum a fost respectat (cred ca e mai corect scris: „respectat”) Tratatul de la Maastricht in UE.

Insa eu cred ca problema ar trebui tratata si din punct de vedere istoric. Grecia, de multa vreme, a trait un fals economic. Ma refer mai ales la perioada scursa de la sfarsitul Regimului Coloneilor (1974) incoace. Grecia nici inainte nu era o tara dezoltata. Tin minte ca cineva spunea despre Grecia ca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial „Grecia era un mare sat” 🙂 . Totusi, Grecia, desi o tara din Est, balcanica, nu a fost o tara comunista. Cu toate acestea in aceasta tara predomina, dupa cum putem constata si din articolul din Gandul, etatismul. Mult mai mult etatismul economic decat economia de piata libera! Grecia a avut niste magnati, vreo 2-3, foarte bogati, e adevarat, dar cam atat. Datoria publica foarte mare a Greciei nu e de ieri, de azi. De asemenea nici etatismul acesta nu e de data recenta acolo. Grecia ani la rand a fost creditata de catre organismele financiare occidentale. Nu e de mirare ca, obisnuiti asa, grecii nu vor acum politici de austeritate. Dar altceva trebuie remarcat: Grecia, desi nu a fost o tara comunista, nici nu a apartinut fostului lagar comunist patronat de URSS, nu s-a dezvoltat din punct de vedere economic in toata aceasta perioada scursa din 1974 si pana acum! Daca se face o paralela cu Romania de ce nu am porni de aici, pentru ca Romania nu mai este o tara comunista de 25 de ani, a adoptat economia de piata libera, face parte acum din Uniunea Europeana si trebuie sa se dezvolte in felul acesta. Or, procesul acesta complex de dezvoltare a tarii noastre a fost destul de greoi dupa Revolutie, iar evenimentele din Grecia pot avea repercursiuni asupra tarii noastre, de exemplu conditii mai grele pentru accesarea fondurilor europene, cum remarca si prof. Mircea Cosea. Alternativa ar putea fi falsul economic pe care l-a trait Grecia ani de-a randul, ceea ce nu cred ca e de dorit…

Problema principala, deci, este ca Grecia nu s-a dezvoltat economic langa Occident si, mai apoi, in UE (incepand din 1979), ci a trait un fals economic ani de-a randul pentru ca i s-a permis si pentru ca Vestul a randuit in felul acesta, lucru ce a insemnat, paradoxal vorbind, prosperitate pentru populatie. Scadenta a fost mereu amanata, rostogolita de la un an la altul sau neluata in seama ani la rand. Prof. Mircea Cosea si alti analisti remarcau ca economia romaneasca, in afara unor intreprinderi private, rezultate in urma unor putine privatizari reusite, de le numeri pe degete, depinde actualmente in mod periculos de agricultura, mai bine zis de intemperiile vremii, daca e sau nu un an agricol bun. Daca vom citi cu atentie articolul din Gandul, aflam ca, desi s-au luat la noi masuri de austeritate de succes, datoria publica a crescut fara a se face reforme. Problema e daca si Romaniei sau altor tari din Est, ma refer, de pilda, la Ungaria, Polonia li se pregateste un parcurs de multi ani asemanator cu cel al Greciei. Trebuie spus ca si Italia, de exemplu, are o datorie publica foarte mare, si acolo s-a mers pe datorie ca solutie economica pentru un Sud slab dezvoltat. E adevarat ca efectul a fost ca in felul asta s-a asigurat un anumit grad de prosperitate pentru populatie, ca si in cazul Greciei. De asemenea s-au luat masuri pentru combaterea Mafiei, o lupta dura care a lasat multe victime.

O alta problema importanta ar fi daca ne asumam cu totii, toata Uniunea Europeana, situatia existenta. Europa este eterogena atat din punct de vedere economic, dar si cultural. O Europa Unita inseamna sa ne asumam cu totii o asemenea situatie. Pe de alta parte, nu numai Grecia are datorii mari. Grecia nu poate sa-si plateasca datoria decat daca i se da bani, adica daca se indatoreaza. Politicile de austeritate ar fi interesante numai daca se constituie intr-un factor de dezvoltare a tarii. Poate Grecia sa se dezvolte prin politici de austeritate? Asta e intrebarea esentiala! Altminteri aceste politici de austeritate pot conduce la degradarea situatiei economice a tarii si la o degradare in general, caz n care Grecia ar fi pusa intr-o situatie dificila. Ar mai avea sens sa ramana nu doar in Zona Euro, dar in Uniunea Europeana?

Uniunea Europeana, asa cum a fost conceputa, nu reflecta interesele tuturor membrilor ei, ci doar a trei tari, dar si aici mai mult teoretic: Germania, Franta si Marea Britanie.  Insa la inceput au fost – dupa cum remarca Konrad Adenauer – doar Franta si Germania, iar el spera sa se alature si Marea Britanie. Uniunea Europeana trebuie sa reflecte interesul tuturor membrilor sai. Intrebarea este daca se vrea acest lucru cu adevarat. Ani de-a randul, dupa prabusirea comunismului, Tarile din Est au fost randuite sa fie un debuseu pentru economiile dezvoltate ale Vestului prosper. Nu sa se dezvolte economic, ci sa fie un debuseu, adica piata de desfacere. In felul acesta, desi a patruns masiv masa monetara straina – dolarul apoi euro – pentru ca oamenii de aici sa si poata cumpara produsele vestice, au inceput sa apara privatizari frauduloase, afaceri de coruptie si imbogatiti peste noapte, odata cu degradarea economica ce a determinat o emigratie masiva spre Occident. Evident, trebuie sa luam in considerare si comportamentul BNR de-a lungul timpului, desigur si recomand acest articol ar D-lui. Florin Citu, unde se arata, printre altele, ca:

„In Romania politica fiscala este gasita vinovata pentru orice merge prost in economie. Chiar si analizele venite dinspre BNR sustin aceasta ipoteza. Cand vine vorba de politica monetara, analizele BNR, cat si opinia generala, transmit imaginea unei politici monetare optime. Dar nu este asa. Exista foarte multe dovezi care arata ca politica monetara a fost prociclica, a reactionat gresit in 2008 impingand economia in recesiune mai repede si mai adanc iar acum este iar prociclica. Dintre cele doua doar politica monetara are puterea de a arunca economia in recesiune sau sa exagereze o perioada de boom. Politica fiscala are nevoie de o politica monetara prociclica pentru a avea aceste efecte pe cand politica monetara poate sa faca totul cu sau fara ajutorul politicii fiscale. De aceea este foarte important sa intelegem politica monetara.”

Insa ideea de la inceputul anilor ’90 era alta, si anume cea a investiilor vestice masive in economiile tarilor foste comuniste din Europa. Si lucrul asta ar fi trebuit sa se produca. Aceste investitii ar fi trebuit sa vina pe calea privatizarilor, care, in Europa de Est, ar fi trebuit sa fie o poveste de succes. Nu s-a intamplat lucrul asta de prea multe ori, dimpotriva, si tocmai acest fenomen a blocat in repetate randuri sau a intarziat destul de mult dezvoltarea economica a Tarilor din Est. Un efect a fost acumularea masiva de datorii, cum s-a petrecut in Ungaria – foarte asemanator cu ceea ce s-a petrecut de-a lungul anilor in Grecia. In Ungaria insa procesul s-a desfasurat intr-un ritm mult mai accelerat. A crescut PIB-ul tarii, dar a crescut abnorm si datoria publica (77% din PIB in 2014) – intr-un fel a crescut PIB-ul pe datorie, subrezind finantele tarii, determinand si mutatii politice nedorite!! La noi, din fericire, Statul nu a acumulat datorii masive. Totusi, dupa cum putem constata, trendul nu este de a plati datoriile si de a scapa de datorii, cum poate ar crede unii, ci de acumulare de datorii de catre stat – lucru ce se observa  si la tarile foste comuniste – dar fara sa se vada si o dezvoltare economica, o crestere consistenta de PIB, asta insemnand o crestere economica de peste 4-5% pe an, capabila sa produca aceasta dezvoltare (o exceptie pare a fi Cehia). Observam insa, de-a lungul anilor astfel de cresteri in tari ca Rusia (e adevarat ca acum economia Rusiei a scazut in urma sanctiunilor impuse de SUA si UE, dar pana la actualele tensiuni geopolitce legate de Ucraina lucrurile nu au stat deloc asa: sub Putin economia Rusiei a crescut simtitor!) sau China…

Problema iesirii Greciei din Zona Euro sau din Uniunea Europeana e una controversata. Eu nu cred ca se va putea produce asa ceva. SUA pare a sustine varianta asta a Grexit-ului. Nu e foarte clar daca asta e adevarul sau parerea unor economisti doar. Intrebarile care se pun sunt mai multe, dar ma voi referi la cateva:

daca Grecia ar iesi din Zona Euro, ce efect ar avea asupra Zonei Euro si UE? Ar fi castigata Zona Euro? Ar castiga ceva Grecia? Ce s-ar castiga si ce s-ar pierde?

 – Care ar fi reactia SUA daca Grecia ar iesi din Zona Euro? Ce mutare vor face americanii? Ce ar pregati? Poate SUA are nevoie de Grecia ca sa iasa din Zona Euro… Care e planul?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Iunie 30, 2015 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

23 comentarii »

  1. Interesant este si comentariul lui Josepf Stiglitz care critica aspru politica economica a acestei ” troici ” afirmand clar ca , ” inca n-a fost demonstrat nici macar un singur caz , de vreo tara pe care aceste organisme l-au imprumutat cu bani , care sa reuseasca sa s e dezvolte si mai ales sa iasa din criza ci , dimpotriva ” . Pe sticlele noastre a fost redat foarte succint expozeul lui Stiglitz insa pozitia acestuia vs. politicile financiare ale institutiilor UE , FMI sau Banca Mondiala este arhicunoscuta in mediile financiare . Am { d e pe vremea cand eram florar d e circumstanta } , ceva cunoscuti in randul unor greci ce traiesc in Romania . Oameni tineri { mi-ar putea fi copii } care spun acelasi lucru ca si Tsipras , lucru despre care te-am intrebat si eu in urma cu cativa ani de cand te bat la cap . Ei spun ca , nu le pare normal ca EI sa plateasca pentru greselile politice sau coruptia celor care au condus Grecia inaintea lor . Eu personal …chiar asta am inteles din discursul lui Tsipras tinut la televiziunea publica ellena si preluat de CNN . Tsipras asta , nu mai vrea { cel putin la nivel declarativ } ca datoriile statului sa fie platite d e populatie ci… de catre cei care au luat imprumuturile respective si le-au folosit la orice doar pentru scopul pentru care au fost date aceste inprumuturi nu . Grosso modo…tot d e catre stat . Cum dracu va face asta caci orice stat exista doar din taxele platite d e catre populatie Dumnezeu stie ! Vad ca Argentina { o alta victima a FMI si-a Bancii Mondiale } este solidara cu Grecia , Turcia le propune grecilor { TURCIAAAA ???? } , un parteneriat economic . Rusia { la astia te poti astepta cam la orice mai ales ca o iesire , o baza la Mediterana a fost visul lor d e la WWII incoace …vis neimplinit din fericire } de asemenea iar grecii , Guvernul grec , si diplomatii statului Ellen au avut deja destule contacte cu tipii de la Moscova , cu big boss man d e la Kremlin pentru a fi mai precis . Sa nu uitam ca Rusia si Grecia …au mai facut un astfel d e giumbusluc pe la mijlocul secolului XIX . Parerea mea de necunoscator in ale politicilor monetare mondiale { nici la astea d e la noi nu-s specialist mergand mai mult pe bun simtz care , oricum n-are ce cauta in materie d e finante } este ca de fapt , astia din ” troika ” vor sa faca un inceput , sa dea un exemplu cu Grecia ca nu cumva aia din Spania , Prtugalia chiar si macaronarii sa faca cumva ochi si sa vada in sfarsit ca nimeni nu-ti d a purcoiul d e banet fara sa aiba un interes iar acel interes nu inseamna doar recuperarea banilor , cu dobanda aferenta ci si…altceva . Intrebare : se poate s a nu investesti nici un ban dar totusi sa scoti profit ? Evident ca da , iar tipii din „troika ” respectiva sunt cel mai bun exemplu ! Intrebarea mea era fireste retorica dar am o intrebare care-i framanta si pe acel amic grec cu care am vorbit …nu mai departe d e sambata : cum dracu sa stabilesti o varsta d e pensionare la….67 de ani atunci cand este stiut ca , nu sunt multi oameni care s a depaseasca cu mult 70 de ani ? Ma uitam si pe graficele prezentate de dumneata iar in urma citirii cu mare atentie a postarii …omule , PIB-ul Romaniei pe cap d e locuitor a fost intoatdeauna la jumatate din acelasi PIB al grecilor si cu toate acestea ne-a fost aplicat acelasi tratament d e catre ” troika ” si…s-au mai si laudat cu reusita acestui experiment , ca asta a fost d e fapt ! Am luat si noi in 2009 niste miliarde d e Euro insa…unde-s banii respectivi ? Nu cumva ca si-n alta ocazie { sti matale si singur despre ce-i vorba 😉 } banii au fost folositi pentru a acoperii datoriile unor banci care apoi si-au transferat banii in afara ??? Oare in Grecia sigur nu-i vorba despre acelasi modus operandis ? Marirea TVA-ului nu inseamna in nici un caz decat praf in ochi deoarece , scade puterea d e achizitie a marfurilor si , SIGUR asta va insemna ca multi intreprinzatori sa dispara d e pe piata deci…si locuri d e munca mai putine si o povara pentru restul cetatenilor care , din taxele si impozitele c e le sunt luate la japca vor trebuii sa suporte platile ajutoarelor d e somaj sau ale celor sociale . Nu ca am devenit intre timp un analist economic foarte bun dar daca Stigliz spune asta…eu ascult , retzin ce inteleg si c e ma intereseaza iar apoi…redau ca magnetofonul . Asa cum fac si cu istoricul blogului dumitale d e cate ori am vreo nemultumire asupra vreunei postari 😉 .Oare sa nu te fi prins inca 🙂 🙂 🙂 ? Iti cer scuze pentru iesirea d e ieri insa…pune-te si dumneata in locul meu : unde sa imi descarc frustrarile daca nu la un amic , mai ales in situatia cand banuiesc { banuiesc , inca n-am certitudini } ca acest amic are relatii 😉 sus puse ???

    Comentariu de Marian | Iulie 1, 2015 | Răspunde

    • Marian, ce inseamna ca o tara sa se poata dezvolta din punct de vedere economic? Inseamna, in primul rand, a avea capabilitatea de a administra pe teritoriul national o economie proprie. Pentru aceasta trebuie infiintate pe teritoriul tarii structuri economice proprii si sa existe ierarhia corespunzatoare care sa asigure buna functionare a sistemului economic. Aceste structuri economice pot fi infiintate exclusiv prin efortul propriu al tarii respective (observa ca nu vorbesc ca trebuie sa fie neaparat o economie centralizata, doar cu intreprinderi de stat – asta e doar o forma, eu vorbesc la modul general, incercand sa cuprind fenomenul in ansamblul sau), sau prin aportul unor Puteri din exterior, pe langa efortul propriu. Situatia actuala in care se gaseste nu numai Grecia dar si Tarile din Est, foste comuniste, situatie rezultata dupa prabusirea comunismului si caracterizata, economic vorbind, de prabusirea economiei de stat, centralizare, de tip comunist, reclama aportul unor Puteri din exterior, in cazul nostru din UE si, desigur, SUA. Bineinteles ca odata ce tara respectiva incepe sa aiba capabilitatea de a administra ea insasi economia nationala, lucrul acesta insemna sa dobandeasca ea insasi o „putere absolut autonoma si suverana”. Chestiunea este legata de riscul ca daca se intampla un astfel de fenomen, relatiile cu Puterile din exterior, care si-au adus aportul, cum aratam mai sus, sa inceapa sa se raceasca. Cu toate acestea, starea de a sta sub o obedienta straina, cand tara are capabilitatea de a administra din punct de vedere economic lucrurile, inseamna sa te faci „constient sau inconstient unealta strainatatii si a intereselor straine de neam” (n-are, deocamdata, importanta cine a spus asta!).

      Iar Puterile economice din exterior care isi aduc aportul doresc sa-si mentina controlul…

      🙂

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 2, 2015 | Răspunde

    • Mariane, tu ai perfecta dreptate. Dar un tsipras nu reprezinta ALT POPOR GREC, ci tot pe acelasi ca si cei de dinainte. Corecta observatia ca „cei vinovati sa plateasca”, dar cine sa-i puna s-o faca? UE? FMI?? Nu Mariane, daca acest tspiras CHIAR ASTA VREA, atunci sa puna uneltele pe care le are la indemana sa ii ia de „OO” pe cei vinovati si sa sa scoata banii de la ei si de la tot neamul lor. Vezi tu, nu doar la noi se plang politicienii de „greaua mostenire”. Vad ca e epidemie de asa ceva, mai ceva ca de gripa aviara.
      Problema la greci e mult mai grava. Sa ma ierte Dumnezeu, dar nu tin minte sa fi primit bon de casa la tavernele grecesti. In cel mai fericit caz primeam un bon de la calculatoarele cu banda, ce se gasesc la orice bazar. Plata cu cardul nu e dificila doar acum, ci de cele mai multe ori in benzinariile mici, in taverne, sau magazinele de familie, nu era posibila nici acum un an, nici doi sau trei.. La ei nu doar folosirea frauduloasa a imprumuturilor externe a fost problema ci ineficienta colectare si folosire a taxelor. Din ce sa platesti, daca tu nu ai venituri? .
      Daca nu scapam de populismul acestor pesedei, nu ne mai lipseste mult si o sa ajungem si noi in papucii grecilor. Partea mai proasta e ca pe noi n-o sa ne salveze nimeni, cu exceptia „rusului”, cum ne-a mai „salvat” odata.
      „Niciodata mausrile menite sa scoata o natiune din criza nu vor fi populare”. Nu mai stiu cine a zis-o, dar are dreptate.

      P.S Mariane
      In Olanda varsta de pensionare a fost marita de la 65, la 67. Olanda are cele mai putine SARBATORI LEGALE din calendar in care nu se munceste. Ai vazut proteste? In Olanda primesti bon fiscal si in red lantern district. Dau exemplul asta ca pe asta il stiu. In Olanda nu exista sa nu platesti impozitele aferente, ca esti luat de urechi imediat. pana si in taxiuri poti sa platesti cu cardul. Ce inseamna de fapt sa pletesti cu cardul? Inseamna ca toate incasarile takle sunt verificabile si verificate. La o plata cu cardul, sau prin banca, nu exista sa fentezi impozitul. Si pana la urma ce inseamna aceste taxe? Venitul din care statul plateste tot ceea ce tine de el.
      In Romania vrem ca statul sa playteasca pensii si salarii, dar cand vine vorba sa platim taxele, incepem sa cautam toate portitele de scapare. Ca asa este omul in general, nu doar romanul. E foarte atente cabnd vine vorba de drepturi, dar nu-l mai intereseaza cand vine vorba de indatoriri.
      Iat grecii au ajuns in situatia asta din vina lor GENERALA. Cand il vad pe tsipras, il vad pe tonta. Aceeasi atitudine sfidatoare, obraznica, si de dispret.

      Comentariu de Rica Venturiano | Iulie 2, 2015 | Răspunde

      • @Rica
        Aici nu e vorba doar de Tsipras, ci de cum a fost posibil sa ajunga o tara, in acest caz Grecia, in aceasta situatie. Situatie care dureaza din 1974!!! Pentru ca, din cate inteleg, situatia asta nu e deloc noua, ea a inceput de cand s-a terminat Regimul Coloneilor.

        Uite, chiar si dupa teoria ta: o lege trebuie impusa. Impusa de catre cine? Evident, de catre Stat. Daca legea e proasta, se poate schimba – asta nu inseamna sa nu fie respectata. Chiar tu ai spus ca daca legea nu s-ar impune in Germania sau Olanda, atunci si nemtii sau olandezii ar incalca-o, nu? Vorbeai de plata impozitelor. Cine trebuia sa impuna legea pentru ca sa se plateasca impozitele? Nu cumva Statul grec? Cum e posibil atunci ca Statul sa lase 40 de ani situatia asta, in schimb tot primind, continuu, subventii de la UE? De fapt nu plata impozitelor e problema. In definitiv, daca populatia considera ca nu trebuie sa plateasca impozite, atunci Statul trebuie sa-si diminueze rolul in economie. Chestiunea e indatorarea masiva pe care a facut-o Statul, nu cetatenii sau firmele. Daca populatia considera ca nu trebuie sa-si plateasca impozitele, atunci nici nu trebuie sa aiba pretentia ca Statul sa le ofere servicii, locuri de munca etc. Se pot gasi si alte forme, modalitati care sa implice plata unor impozite mici. Spre exemplu, invatamantul nu trebuie sa fie in mod necesar subventionat de stat, el poate fi si privat. Or, in Grecia – am scris mai demult si pe blog – erau, de exemplu, 13 profesori de sport la o singura scoala, tinuti din banii Statului. Au un sector de stat masiv, greoi si ineficient, tinut din banii statului. Se plateau de catre stat salarii mari, pensii mari. Repet, noi nu discutam aici plata impozitelor sau modalitati de plata cu cardul sau altele de genul asta. Discutam despre ce a facut Statul grec. Si atunci, cand vorbim de Stat , vorbim despre un „instrument principal de organizare politică și administrativă prin intermediul căruia se exercită funcționalitatea sistemului social și sunt reglementate relațiile dintre oameni”. De aici si aspectul politic al problemei.

        Pe de alta parte, chestiunea nu tine doar de Grecia, ci de cei care au creditat masiv Grecia ani de-a randul, in conditiile in care cunosteau precis situatia din aceasta tara. Sa nu-mi spuna cineva ca, de fapt, nu se cunostea situatia din Grecia, adica cei care au creditat Grecia continuu ani la rand au fost picati din Luna, s-au nascut ieri si nu stiau. Si atunci nu se poate sa nu te intrebi de ce au incurajat o asemenea situatie. Bineinteles, datoria mare a Greciei nu era de ieri, lucrul e limpede! Asa cum situatia ei economica nu dateaza de ieri. Era clar ca se va ajunge ca sa fie imposibil pentru aceasta tara sa-si plateasca imensa datorie publica ce a fost acumulata in timp. Scuza-ma, contrariu poate sa afirme un novice in ceea ce priveste economia. Nu e cazul Vestului care au economisti de marca, nu elevi de liceu, timorati sa raspunda in fata profesorului la intrebarea ce inseamna PIB-ul. Mai mult decat atat, nici nu se poate sa te indatorezi atat fara acceptul celui care te crediteaza. Or, gandeste-te ca Grecia nu a fost si nici nu este in postura de a impune creditorilor cati bani sa le dea. Si atunci rezulta ca creditarea aceasta masiva a acestei tari s-a facut in mod intentionat, tinand de fapt aceasta tara intr-o stare de subdezvoltare economica prin acest imens fals economic care s-a realizat cu acceptul Vestului pe parcursul a 40 de ani!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 2, 2015

      • Gandeste-te cum e tratata Romania cand e vorba de un Acord cu FMI. Si cred ca nu e vorba doar de tara noastra, de fapt FMI isi aplica procedurile, cum e si normal pana la urma.
        Deci ambele parti, in urma unor negocieri care, de regula, nu sunt simple, ci chiar si dure cateodata, convin asupra unui Acord prin care tara respectiva primeste bani de la FMI. Nu poti sa respecti Acordul, NU PRIMESTI BANII!! Clar? NU PRIMESTI BANII!! Bineinteles, nu e obligatoriu sa duci un Acord pana la capat, dar primesti bani atat cat il respecti. Pentru ca nimeni, nicio banca, nu-ti da bani cu larghete, iar tara care primeste banii sa nu aiba nicio obligatie decat sa-i cheltuiasca cum vrea ea. Asa ceva este impotriva oricaror reguli bancare si economice. Eu stau si ma intreb cum de nu s-a aplicat o astfel de regula in cazul Greciei de catre cei care au creditat aceasta tara, Grecia… Pentru ca atunci cei care au creditat Grecia sunt mai vinovati decat Grecia!! Pentru ca au incalcat cu buna stiinta, ani de-a randul, cele mai elementare norme bancare si au actionat cat se poate de antieconomic!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 2, 2015

      • @Rica Venturiano Al vezi pe Ponta deoarece , ca si el Tsipras este tanar si , ca orice tanar ajuns intr-o asemenea pozitie este sfidator , obraznic si dispretuitor . ” In Romania vrem ca statul s a plateasca pensii si salarii dar cand vine vorba sa platim taxele , incepem sa cautam toate portitele de scapare ” . Ar fi d e ras daca nu d e plans ! De ce uiti ca-n Romania , spre deosebire d e Grecia bunaoara , taxele iti sunt luate automat din venit….chiar de catre angajator { nu c-ar vrea ala neaaparat } pentru a fi virate …statului ? Te referi cumva la impozitele locale ? Pai doar in Romania s e plateste impozit pe-o casa pe care ti-o cumperi sau o construiesti pana…mori sau pana s e darama casa respectiva . In Olanda , Luxemburg Belgia { asa numitul BeNeLux } , Franta , Germania , Italia , Malta …. GRECIA , platesti doar atunci cand ai construit casa ceva la primarie si gata socoteala ! Fireste , aici fac exceptie castelele , cladirile istorice , aflate in proprietatea { c-asa-i acolo } particularilor , a cetatenilor …fireste nu chiar a tuturor mitocanilor . Mi-aduc aminte cand guvernarea Basescu-Boc a taiat otova la pensii si salarii…au iesit cativa policemani , ceva militari in rezerva si retragere si…niste cacaciosi d e sindicalisti care …au dansat dansul pinguinului ! Pai daca era o chestie dintr-astea in Grecia …ieseau aia cu sutele d e mii cum ies ei d e obicei ! Lui Tsipras ai este frica de-o asemenea varianta ca…are familie si el si membrii guvernului sau iar o stanga sau chiar o dreapta radicala , nemultumita inseamna orice , inclusiv razboi civil iar el stie asta . Este adevarat , tipul este asa cum bine i-ai creionat imaginea insa , spre deosebire d e Ponta …tipul chiar stie ce face . Ce , il vezi pe Tsipras mergand in Turcia la spital ?

        Comentariu de Marian | Iulie 2, 2015

      • Parerea mea sincera este ca…la un moment dat trebuia s a vina cineva s a stopeze aceasta masinarie d e spalat bani numita Grecia . Tsipras spunea ceva de-un referendum la care grecii s a voteze cu oxi insa , intreb si eu a nu stiu cata oara , daca Merkel , Hollande , sau…Johannis , ar face la randu-le cate un referendum in tarile conduse d e ei iar intrebarea ar fi daca respectivii cetateni din Germania , Franta sau chiar Romania { nu mai vorbesc despre BeNeLux , Malta UK } sunt in continuare dispusi sa plateasca aventurile financiare Ellene cam care crezi c-ar fi raspunsul…chiar la modul general ?! Pe d e alta parte …chiar nu reusesc sa-mi dau seama …adica figura cu spalarea si matrasirea banilor dureaza inca d e prin ’74 cand s-a sfarsit acel „regim al coloneilor ” adica pana acum nu s-a prins nuimeni ca Grecia a devenit un fel d e Groapa a Marianelor ? In Italia …s-au prins pana la urma si , conditia a fost ca Mafia sa s e retraga { pe cat posibil fireste } din activitatile ce implicau bani straini dar in Grecia …acolo nu exista Mafie ci…doar ecscrocii lor ce rezista acolo inca d e pe timpul lui Pericle .

        Comentariu de Marian | Iulie 2, 2015

      • Marian, asta ma intrebam si eu: „pana acum nu s-a prins nimeni ca Grecia a devenit un fel de Groapa a Marianelor ?”, dar cu alte cuvinte. Comparatia cu Italia nu e tocmai exacta: intr-adevar Italia a avut si are probleme cu Mafia. In cazul Greciei e vorba de Stat. Pe vremea lui Pericle, Grecia avea un alt fel de Stat! 🙂 Uite ce scrie Wikipedia despre Pericle:

        „De acum înainte Pericle pune în concordanță felul său de a trăi cu idealul său, precum și cu funcțiile sale: grav, cam trufaș, este stăpân pe el în toate ocaziile, nu izbucnește în hohote de râs și plânge rareori. El nu-și irosește timpul cu vorbăria fără rost sau cu hoinăreli: om de stat, muncind cu îndârjire. Nu se lasă corupt, nu își neglijează problemele personale și este cam strâns la mână. Proprietar al unor domenii întinse în Attica, Pericle a încredințat administrarea bunurilor sale unui servitor, Evanghelos.”

        Tie ti se pare asemanator cu conducatorii Greciei din epoca aceasta contemporana…? 🙂 I-auzi ce spune: „El nu-și irosește timpul cu vorbăria fără rost sau cu hoinăreli: om de stat, muncind cu îndârjire. Nu se lasă corupt, nu își neglijează problemele personale și este cam strâns la mână.” – asa au fost si sunt oare conducatorii Greciei din epoca noastra? 🙂 Adica tu ii compari pe Pericle sau Demostene cu conducatorii Greciei din epoca noastra, nu? 😆 Aceia erau oameni seriosi.

        Cam asa e: „la un moment dat trebuia sa vina cineva s a stopeze aceasta masinarie de spalat bani numita Grecia”. Insa exista si riscuri, iti citez din articolul din Gandul, pe care l-am pus in postare:

        „Dacă adăugăm şi măsurile de austeritate, acestea au fost mai mult decât suficiente pentru a elimina deficitul original şi a-l transforma în surplus. Prin urmare, de ce nu s-a întâmplat asta? Pentru că economia elenă s-a prăbuşit, în mare parte ca rezultat a acestor măsuri de austeritate care au dus la scăderea veniturilor. Iar acest colaps a avut de-a face chiar cu euro care a prins Grecia într-o cămaşă de forţă” – Paul Krugman

        Krugman notează că majoritatea cazurilor în care austeritatea a avut ”succes”, adică nu a dus la prăbuşirea economiei, au implicat deprecieri masive ale monedelor naţionale care au dus la creşterea competitivităţii exporturilor. ”Grecia, însă, fără propria monedă, nu a avut această opţiune”, scrie laureatul premiului Nobel pentru economie.

        Risc pentru România

        Cristian Păun spune că evoluţia României şi a Greciei au fost diferite deoarece recesiunea s-a suprapus în cazul Atenei peste o problemă pe care statul elen a acumulat-o de-a lungul anilor: datoria publică foarte mare şi nesustenabilă din veniturile curente.

        ”Să nu credeţi că noi am trecut peste criză prin reforme structurale de amploare. Ele au eşuat lamentabil sub ”coordonarea” ineficientă a ”Troicii”, lipsită de pârghii de control reale asupra guvernului şi clasei politice locale. În afară de o creştere de taxe (TVA) şi de o tăiere de salarii şi pensii speciale anulată destul de rapid, nu am reformat mare lucru din România: privatizarea a fost inexistentă, infrastructura nu s-a dezvoltat semnificativ, dependenţa de stat nu a scăzut simţitor. În schimb am acumulat şi noi datorie publică importantă (datoria a crescut cu circa 37% cumulat în ultimii 3 ani, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor), ponderea apropiindu-se periculos de 40%”, a declarat Păun pentru gândul.

        În opinia sa, aplicarea aceluiaşi model în continuare ar putea duce România în aceeaşi situaţie.

        ”Grecilor le-au luat câteva decenii să ajungă aici. Dacă ne uităm la ritmul cu care se multiplică datoria noastră publică şi cresc cheltuielile publice în România cred că putem pune sub mare îndoială ieşirea noastră cu adevărat din criză şi rezistenţa noastră la o eventuală criză viitoare. Cu cât economia privată, mecanismele pieţei, antreprenoriatul se dezvoltă şi se dezvoltă mai puţin prin conexiuni cu statul, cu atât rezistenţa la criză creşte semnificativ”, a explicat el.”

        Dar pe de alta parte:

        Grexit

        Ieşirea Greciei din zona euro nu este avantajoasă nici pentru statul elen şi nici pentru Europa, susţine Bogdan Glăvan.

        ”Nu mă aştept la ieşirea Greciei din zona euro. Interesele celor două părţi par contrare, dar converg. Bruxelles nu are niciun interes ca un stat membru să părăsească uniunea. Interesul este să extindă sfera de circulaţie a monedei, iar o ieşire a unui stat ar însemna slăbirea euro. Pe de altă parte, Atena are nevoie de finanţatori pentru că statul are cheltuieli foarte mari pe care nu are cum să le acopere”, a precizat profesorul de economie.

        În opinia sa, singura variantă ar fi o nouă iertare de datorii, o restructurare care a fost din nou amânată de existenţa ”banilor ieftini” primiţi de la troika.

        ”Cel mai sănătos lucru este să restructurezi, dar, din motive politice, nici Grecia, nici băncile nu au avut motive să gestioneze această problemă pentru că banii curgeau. Nu au fost încurajaţi să o facă pentru că instituţiile financiare au fost uşor de convins să-i împrumute cu bani. Economiştii occidentali au insistat în acest demers, de a rostogoli, de a prelungi o situaţie care nu era sustenabilă şi care trebuia gestionată. Nu văd altă soluţie realistă decât anularea unei părţi din datoria Greciei”, a explicat Glăvan.

        Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administraţie al BRD – Groupe Societe Generale (BRD) şi asociat al firmei de consultanţă Concept Consultanţă Economică şi de Afaceri, este de părere că termenii împrumutului oferit de troika sunt convenabili pentru Grecia, având în vederea alternativa oferită de pieţele financiare internaţionale.

        ”Termenii sunt foarte convenabili. Dacă vor fi acceptaţi de Grecia se va deschide o portiţă şi pentru creditorii europeni care vor putea vinde acest program cetăţenilor în faţa cărora răspund”, a declarat Dochia pentru gândul.

        Orice stat finanţează deficitul, respectiv diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare, prin împrumuturi, respectiv prin emiterea unor titluri de stat sau obligaţiuni. Dobânzile cerute de investitori pentru obligaţiunile elene cu o maturitate de 10 ani au urcat cu 419 puncte de bază, la 15,03%, cel mai ridicat nivel din decembrie 2012. Economiştii sunt de părere că finanţarea datoriei publice nu mai este sustenabilă după nivelul de 13%. Cele mai mari randamente cerute pe pieţele financiare au fost de 44,21% în martie 2012, potrivit Bloomberg.”

        Problema ramane incurcata. Dar daca prin masurile impuse de Troica va creste datoria publica a Greciei? Gandeste-te ca masurile de austeritate au condus nu in putine cazuri la cresterea datoriei. Romania, desi nu e in situatia Greciei, este un exemplu. It is another problem here: the system must be workable! Do you understand me? It must be workable! Pe de alta parte, cum a putut sa creasca datoria Greciei de la aprox. 103% din PIB in 2006 la peste 170% din PIB in 2015? Uite aici datele FMI pentru Grecia. Si a crescut aceasta datorie guvernamentala cu toate masurile de austeritate luate intre timp. Somajul era de aprox. 9% in 2006, iar in 2014 a ajuns la peste 26%!! Chiar daca va accepta recomandarile Troicii, Grecia are in continuare nevoie de finantare, asa ca nu e deloc foarte clar ca datoria Greciei va scadea prin aceste masuri.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 3, 2015

      • Mariane, sunt luate automat atata timp cat ai contract legal de munca. Din pacate multi accepta munca la negru. Luat la nivel de individ, nu stiu cat este de condamnat. Lucrand la negru,tu beneficiezi de cativa firfirei in plus, dar luat per ansamblu ajungem la situatia Greciei.
        Nu stiu de unde ai scos-o cu scandalul pe tema varstei de pensionare din Olanda. Eu unul fiind foarte mult pe acolo n-am auzit. Ba mai mult, pana sa se schimbe varsta de pensionare, multi, FOARTE multi optau sa mai stea „in dienst” (in serviciu” din doua motive, salariul si contributia la pensie. Plus ca dupa 55 de ani se schimba si cerintele. Ai alte „obligatii vs beneficii cntractuale”.
        Iar o sa mi se spuna ca-s etatist, dar din orice parte privesti, cand iei bani imprumut, normal si corect este sa-i dai si inapoi. Stai sa vedem ce vom raspunde noi can vom fi intrebati la randul nostru „unde ie fondurili, ce-ati facut cu iele” 😊😊😊😊.
        Sincer nu cred, si sper sa am dreptate, ca se va ajunge la „Grexit”.

        Comentariu de Rica Venturiano | Iulie 4, 2015

      • Da, dar stii cum e? Eu nu vad ca da cineva banii inapoi – ca asa multe dintre tarile vestice, dezvoltate din punct de vedere economic, nu au respectat Tratatul de la Maastricht. Vezi tu ca, de pilda, Franta da banii inapoi sau Spania, ca sa iau doar doua exemple…? Romania se incadreaza in prevederile Tratatului de la Maastricht: datoria tarii noastre nu depaseste 60% din PIB. Te invit sa te uiti pe statisticile ilustrate ale Eurostatului, ca sa vezi ce datorii au tarile vestice… Asa si aceste tari pot fi foarte bine intrebate: „unde ie fondurili, ce-ati facut cu iele”. Uite-te spre exemplu, la Belgia care are o datorie de 107% din PIB! Si mai mult decat atat: se poate observa ca odata cu luarea de masuri de austeritate impuse peste tot in UE, datoriile publice ale tarilor nu au scazut, ci au crescut! Lucrul asta e semnalat si de Paul Krugman, care se referea in cazul Greciei – iti recomand sa citesti acest articol. Grecia, de la o datorie cu putin peste 100% din PIB in 2007, a ajuns in 2014 la 177% din PIB!! Te invit sa (re)citesti si acest articol al meu. Hai sa-ti spun o treaba, chiar ma gandeam zilele trecute la asta: Ceausescu si-a platit toate datoriile si a mai si ramas ceva in Trezorerie. A mers cu „rostogolirea datoriilor”? Putem constata ca nu. Apropo: rostogolirea datoriilor, cum s-a intamplat in cazul Greciei, dar si in cazul majoritatii tarilor vestice dezvoltate economic, e un principiu capitalist? Ce-i aia „rostogolirea datoriilor”?

        Si atunci cine nu e corect…? Sau ce anume nu e corect…?

        Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 5, 2015

      • Motane, dar eu n-am zis ca „trebuiesc date inapoi”. Conosc (cred eu) destul de binishor cum sta treaba asta cu fondurile europene PENTRU DEZVOLTARE. Dupa cum vezi, eu la astea -am referit in final, legat de noi.
        Problema este ca la greci nu de fondurile ptr dezvoltare se face tot circul asta, ci pentru imprumuturile luate de ei sa acopere deficiturile de la incasarile bugetare. Dupa u e lesne de observat, acum cativa ani in urma, calcam si noi cam in aceleasi strachini. Si spune-mi tu, ca esti mai in domeniu decat mine 😊 si ai mai multa experienta in frunzarit spatiul virtual, cum poti micsora acest deficit, dintre incasari si cheltuieli, daca nu prin dramuirea la sange a acestora din urma. Nu crec ca acoperirea acestui deficit poate functiona la nesfarsit prin imprumuturi. Normal ca vina este impartita. Tu, daca vezi ca debitorul nu are de unde sa iti dea banii inapoi, de ce ii mai dai? Doar ca sa ti-l faci „sclav”? Deja miroase a camatarie. Dar asta este alta palarie, nu?

        Comentariu de Rica Venturiano | Iulie 6, 2015

      • Apropo de frunzarit spatiul virtual, iti recomand sa citesti ce spun doi laureati ai Premiului Nobel pentru Economie:
        – Joseph Stiglitz:
        Argentina Shows Greece There May Be Life After Default
        Europe’s Attack on Greek Democracy
        Paul Krugman:
        Austerity Arithmetic

        Interesante amandoua articolele, dar articolul lui Krugman pune urmatoarea problema: daca politicile de austeritate pot imbunatati pozitia datoriilor unei tari aflate in situatia Greciei si cat ar dura lucrul asta. Ideea este si realitatea confirma, lucrul cel mai important cred eu, ca masurile de austeritate nu numai ca nu au dus la o micsorare a datoriei publice, ci dimpotriva: au condus la o marire a datoriei publice. Pe cale de consecinta logica: datoria publica a Greciei (sa luam cazul asta) desi mare (e vorba de o datorie care aproape s-a dublat din 2007 pana acum) putea sa fie diminuata daca nu s-ar fi luat masurile de austeritate impuse de creditori. Si in trecutul apropiat, datoria Greciei incepuse sa se diminueze intrucatva, pana au venit niste guverne de dreapta si aceasta a inceput sa creasca foarte mult. De unde rezulta ca, de fapt, nu s-a dorit diminuarea datoriei, asa cum s-a intamplat si cu alte tari europene. Franta si-a diminuat datoria, Spania si-a diminuat datoria…? Dimpotriva! Datoriile acestor tari au crescut mult in ultimii ani, lucru surprinzator daca stai sa te gandesti ca ideea era sa se mai diminueze din datoria publica. Cu alte cuvinte, nu numai ca nu s-a rezolvat problema, dar s-a si agravat. Practic, s-a actionat pro ciclic, s-au luat masuri de austeritate in periode de recesiune, cum arata si Stiglitz. Altceva e daca se iau masuri de austeritate in periode de boom economic, ca sa evite supraincalzirea economiei. Cand era boom, nu s-au luat astfel de masuri. In felul asta statele europene au ajuns mai indatorate decat erau in trecut. Practic, mi se pare ca se poate vorbi de o indatorare fortata.
        Uite ce spune Stiglitz:

        „We should be clear: almost none of the huge amount of money loaned to Greece has actually gone there. It has gone to pay out private-sector creditors – including German and French banks. Greece has gotten but a pittance, but it has paid a high price to preserve these countries’ banking systems. The IMF and the other “official” creditors do not need the money that is being demanded. Under a business-as-usual scenario, the money received would most likely just be lent out again to Greece.
        Read more at http://www.project-syndicate.org/commentary/greece-referendum-troika-eurozone-by-joseph-e–stiglitz-2015-06#2RvsikAtTtFjEjcm.99

        Si este logic sa consideram asa, gandindu-ne la suma fantastica a acestor datorii: iti dai seama ce ar fi insemnat ca Grecia sa beneficieze de toti acesti bani? Lucrul acesta – ca ar fi benefciat de toti acesti bani – nu se poate sustine. Grecia a avut putin din afacerea asta, cum era si de asteptat si e logic sa presupui. Restul banilor, dupa cum arata Stiglitz, au mers catre bancile germane si franceze, care, evident, nu au nevoie de ceea ce au primit deja. Dupa care, „under a business-as-usual scenario” ar urma ca Grecia sa fie din nou imprumutata. In schimb Grecia plateste un pret foarte mare pentru ca a conservat sistemul bancar al acestor tari…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 6, 2015

  2. Motane…singurul lucru asupra caruia sunt mai mult decat d e acord cu dumneata este acela ca : CEI CARE AU CREDITAT GRECIA SUNT MAI VINOVATI DECAT GRECIA . PENTRU CA AU INCALCAT CU BUNA STIINTA CELE MAI ELEMENTARE NORME BANCARE SI AU ACTIONAT CAT S E POATE D E ANTIECONOMIC ” . De fapt cam la fel spunea si Josepf Stiglitz mai zilele trecute cand se ratzoia la astia din UE ce s e plangeau de faptul ca grecii nu vor { ca n-au d e unde 😦 } sa le returneze gologanii imprumutati FMI, Bancii Mondiale sau Uniunii Europene in general . . Strict cam aceeasi termeni i-a folosit si acest Stiglitz . Cat despre Romania si modul in care afost ea ca tara tratata d e catre ” partenerii ” ei din UE sau d e catre FMI si Banca Mondiala …pentru asata trebuie s a multumim lui Adrian Nastase si a grabei acestuia de a putea el si neamurile sale s a mearga la cazinoul din Monte Carlo doar ….cu buletinul 😉 !

    Comentariu de Marian | Iulie 2, 2015 | Răspunde

    • Marian, si chiar mai mult. Ma gandeam la ce spunea Rica, si anume ca grecii nu platesc taxele si impozitele. Sa ne gandim atunci la ratiunea platirii taxelor si impozitelor. Cum sa platesti taxe si impozite unui Stat (ca le platesti catre Stat, nu?) subventionat de creditorii sai din UE? Acestui Stat i s-au dat bani ani de-a randul. Tot i s-a dat, tot i s-a dat si uite asa de 40 de ani. Tocmai acest lucru dilueaza pana la anihilare ratiunea platirii taxelor si impozitelor.

      In legatura cu Adrian Nastase trebuie stiut un lucru, am scris si pe blog – aici. In perioada 2000-2004, cand Adrian Nastase a fost premier, Romania a avut pentru prima data in istoria sa postdecembrista cea mai consistenta crestere economica dupa 10 ani de stagnare la un PIB foarte precar. Si aceasta crestere s-a realizat la cel mai mic deficit bugetar inregistrat (de ordinul a 1,6% din PIB, in orice caz sub 2% din PIB). Scriam in postarea mea din 2013 urmatorul lucru:

      „Dupa parerea mea, ar trebui sa ne referim la Adrian Nastase cu mai multa consideratie si sa ne amintim ca Guvernarea Nastase, cea din perioada 2000-2004, a fost una performanta, cea mai performanta din toata istoria postdecembrista a Romaniei. Nu doresc sa ma transform in avocatul dansului, nu e treaba mea. Dar despre ceea ce am spus vorbeste realitatea, vorbesc cifrele! Trebuie spus ca in timpul acestei guvernari s-a inregistrat cea mai mare crestere economica a Romaniei, care pana atunci fusese jalnic de slaba, a luat avant sectorul privat, deficitul bugetar a fost cel mai mic din toata perioada scursa de la Revolutie si pana acum, s-au realizat privatizari reusite, de mare anvergura, Romania a intrat in NATO. Acest trend pozitiv si benefic pentru tara a pus bazele cresterii economice ulterioare, din perioada 2004-2008, permitand cresteri economice mari. Trebuie spus ca Guvernarea Nastase a fost un punct de cotitura in istoria noastra postdecembrista. Dar daca n-ar fi fost Nastase, daca n-ar fi fost acest punct de cotitura? Atunci Romania ar fi riscat sa ramana o tara subdezvoltata si sa nu poata depasi multa vreme acest statut. Ar fi ramas probabil la un nivel economic similar cu unele dintre fostele republici sovietice, care nici acum nu reusesc sa se ridice, economic vorbind, mai mult. Din punct de vedere politic, Romania a facut atunci un pas foarte mare catre integrarea in UE si a reusit integrarea in Alianta Nord – Atlantica, inregistrandu-se cea mai semnificativa schimbare de ordin politic si militar de pana atunci. Nu doresc sa-l perii pe Adrian Nastase: acestea sunt fapte! Fapte care au fost benefice pentru Romania.”

      Nu e deloc corect sa nu-i recunoastem meritele lui Adrian Nastase, in schimb sa-i vedem numai defectele, in exclusivitate defectele acestei guvernari.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 3, 2015 | Răspunde

  3. Ce „merite ” omule ???? Te referi cumva la acea „crestere economica ” in urma acelor tranzactii paguboase { ei singuri prin vocea mai mult decat autorizata a lui Nicolae Vacaroiu au recunoscut asta } pentru Statul Roman ? Nu-mi aplec in totalitate urechea la vorbele unor … „rauvoitori ” insa, chiar si daca acestia au dreptate in proportie de macar 1% atunci…despre ce fel d e „merite „vorbim in cazul domnului Adrian Nastase ??? La greci si la altii mai evoluati im materie d e fiscalitate exista o lege conform careia , impozitul se stabileste in functie d e venitul pe care-l raportezi …pe care-l afirmi si al dovedesti intr-un fel sau altul . De-alungul timpurilor aceasta dorinta a statului de-a impozita oamenii traitori intre granitele acelui stat , a fost considerata furt pe fatza , japca ordinara de catre TOTI oamenii cam d e pretutindeni inclusiv de catre analistii sau s pecialistii financiari . N-o spun eu ci insusi ” amicul ” dumitale Freedman … eu doar citez din memorie . Ca in acest interval , unii cetateni si-au dat seama ca acele taxe sunt folosite tot pentru ei… si au platit saracii ce draci s a faca asta-i altceva . Insa…chiar si-n USA contribuabilii cauta fel d e fel d e metode pentru a micsora din tainul ce trebuieste dat statului si eventual pentru ca acesta { statul adica } s a le returneze alora cat mai mult din banii raportati . Las deoparte faptul ca peste tot in lume , chiar si-n Romania dupa cate stiu , exista in legislatie un articol care , ai scuteste { nu chiar d e tot dar…ai scuteste } d e plata imozitului catre stat pe catatzenii ce au un venit considerat insuficient pentru un trai decent iar dumneata si Rica stiti foarte bine lucrul acesta …marunt . In Grecia , a fost aplicat acelasi mod d e calcul al impozitarii insa…avand in vedere ca majoritate a locuitorilor Elladei aveau si au ca ocupatie principala fie navigatia in scop comercial , fie cea d e subzistenta { adica pescarii care fac cabotaj pentru a-si arunca navoadele in Mediterana iar pestele capturat fiind dus la cherhanea unde exista d e fapt si-o bursa a pestelui …bursa care , ca orice bursa variaza in functie de cerere si oferta } sau…acea de mici intreprinzatori oarecare . Fie frizeri , fie carciumari . Acum pe cinstite , cati greci ai vazut dumneata {sau Rica prin calatoriile sale } care s a faca zilnic coada la …frizer ? La fel este si cu aia d e au acele …taverne cu specific grecesc . Nici macar Rica nu poate afirma cu mana pe inima ca , acolo nu poti arunca un ac de multimea clientelei . Astia declara anual atunci cand trebuie sa depuna declaratiile fiscale …mai mult sau mai putin adevarul : castigul lor este al limita subzistentei iar statul , ce dracu sa le faca ? Sa le ia cenusa din vatra ? Nu , statul le acorda subventii pentru ca astia s a poata supravietuii conform unor standarde d e care politicienii nostrii in frunte cu Adrian Nastase 😉 ca tot veni vorba …inca n-au auzit . Nici romanii d e rand n-au prea auzit de ele altminteri , trebuiau sa faca proteste la care sa fie minim doua miloane d e oameni in strada …ZILNIC !!! Chestia cu ” datorita lui A.N. Romania este membra cu drepturi depline { si obligatii nu uita d e asta } a OTAN sau UE…asta-i fumata …mergea ATUNCI , ACUM NU ! Acum chiar nu mai tine , romanii au reusit en fin s a fac a ochi . Pacat ca doar la acest nivel si mare pacat ca…prea tarziu . Pericle…. si „comparatia ” dintre el si actualii conducatori greci 😦 ? Fratioare , eu n-aveam nevoie de Wickipedia pentru a gasii acest nume …puteam folosii la fel de usor numele lui Achile , Perseu sau….Tezeu ca am citit mai nu stiu cand ” Legendele Olimpului ” d e Alexandru Mitru 😉 sau , de ce nu al lui Hera sau Zeus ! Am folosit un nume grecesc ….pentu c a tocmai vorbeam despre Grecia si atat tot . Este adevarat 😉 am si dorit sa epatez 🙂 🙂 🙂 !

    Comentariu de Marian | Iulie 3, 2015 | Răspunde

  4. Mi-adusei aminte chiar acum 😉 . Sopune a Rica ca , in Grecia n-a primit NICIODATA de la nici un magazin , taverna sau frizerie { asta – i d e la mine din burta 😉 } bon fiscal { pentru deducerea cheltuielii fireste } n-a primit un bon d e casa . Pai in Romania … jumatate sau chiar mai mult decat jumatate dintre ” intreprinzatorii ” privati in materie d e servicii publice declarate nu dau nici macar AZI bon fiscal iar dac a indraznesti sa-l ceri 😦 …risti si-o mama d e bataie . Da , stiu ca-n Olanda varsta d e pensionare a ajuns la 67 de ani insa…tia-duci aminte c e scandal s-a pornit atunci ? Nici azi nu cred ca , problema cu varsta de pensionare pentru purtatorii d e saboti s-au stabilit definitiv . Si la ei exista un fel de INS care probabil ca spune clar ca , nici pentru cultivatorii de lalele sau alte „flori ” din Amsterdam si nici pentru alti tipi traitori in Olanda lui Rembrandt , Dumnezeu n-a dat drept d e viata decat …cel mult pentru optzeci de ani si asta….cam unu la cinci insi , iar acei insi nu le pare corect ca statul s a le ia taxe si impozite vreme de…treizeci sau patruzeci d e ani …pentru ca apoi , s a returneze banii doar pentru… vreo cinci sau zece ani . Nu cred ca problema cu varsta d e pensionare in Olanda a fost o chestia care s-a batut deja in cuie , s e va revenii cat d e curand asupra ei deoarece olandezii nu-s prosti chiar de loc . Eu personal cand aud vorbindu-s e de ” sperantza d e viata „…ma-nbolnavesc d e nervii capului pur si simplu 😦 ! pana la urma si chestia cu ” sperantza d e viata ” si banii c e vor fi platiti d e catre stat acelora ce s epensioneaza este doar o imensa ecscrocherie de pe urma careia statul profita iar in viziunea lui { a statului } , cetatean model , patriot adevarat , este doar acela care , dupa ce-a platit vreme d e patruzeci d e ani impozite si taxe… s e duce pe topogan imediat dupa atingerea varstei d e pensionare sau cel mult la doi trei ani .

    Comentariu de Marian | Iulie 3, 2015 | Răspunde

    • Marian, eu am constatat ca la noi se da bon fiscal chiar si la magazinele mici.

      67 de ani varsta de pensionare… De ce nu 70, sau 72, sau 80 de ani? Cat sa mai muncesti, pana la ce varsta, pana la 100 de ani? Zau, mie mi se pare o exagerare… Cand te mai duci prin parc sa te plimbi cu ala mic sau cu aia mica? Zau asa, bine ca nu au pus-o 110 ani varsta asta de pensionare!! Dar sunt atatia tineri care nu au de lucru, somajul in randul tinerilor e foarte ridicat mai peste tot. Nu e normal ca si un tanar sa inceapa sa munceasca, sa intre in viata si sa-si faca un rost, o familie, sa promoveze din punct de vedere profesional? Eu nu inteleg rostul schimbarii varstei de pensionare de la 62 de ani la 67 de ani. Adica franezi posibilitatea tinerilor de a intra mai rapid in activitate, de a promova din punct de vedere profesional. De ce sa mai angajezi tineri, cand poti sa-i tii pe varstnici pana la 67 de ani? Tarile care progreseaza economic sunt cele in care forta de munca tanara e bine folosita (si bine platita). Ia lasa-i pe tineri sa inceapa sa munceasca si sa invete sa-si asume responsabilitati! Sa vina cu idei noi! Sa inceapa sa faca treaba, nu sa piarda vremea!

      Este bine ca statul sa-ti asigure acel venit care se numeste pensie si pentru care omul a platit statului pana atunci. Mi se pare ca sunt oameni care sustin contrariu, dar nu-si dau seama ce vorbesc: nu isi pun problema ce poate face un om care a imbatranit si care nu poate sa munceasca (datorita varstei), fara un venit asigurat de catre stat. Astfel de idei impotriva omului nici macar Bismarck nu le-a sustinut! Dimpotriva!

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 4, 2015 | Răspunde

    • Vezi… in mai multe tari varsta de pensionare s-a marit spre 67 de ani si chiar 68 de ani… Pe de alta parte asistam la declinul populatiei, dar cu toate acestea daca privim la statisticile privind somajul in Europa, vom observa ca acesta are inca rate ridicate, inclusiv cel in randul tinerilor. Iata un tabel (sursa: Eurostat):
      Rata somajului in Uniunea Europeana, 2003-2014 (%)
      cred eu edificator. Uite-te, de pilda la Olanda, care inainte de criza avea o rata a somajului de doar 3,7% (2008) ca sa ajunga in 2014 la 7,4%, perioada in care rata somajului a avut o tendita continua de crestere. Uite-te la ce somaj avea Polonia in 2003-2004, peste 19%!!! In 2014 Polonia a avut 9.0% rata somajului – destul de mult, mult! Sunt probleme si in Franta, Italia…

      Sa punem un tabel (sursa: Eurostat) si cu somajul in randul tinerilor:

      Rata si ratia somajului in randul tinerilor in UE (%), 2012

      Nu e in regula…

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 4, 2015 | Răspunde

    • Oricat nu le-ar placea unora de Paul Krugman, dar uite ce spune in acest articol:

      Breaking Greece

      Se arata ca:


      I’ve been staying fairly quiet on Greece, not wanting to shout Grexit in a crowded theater. But given reports from the negotiations in Brussels, something must be said — namely, what do the creditors, and in particular the IMF, think they’re doing?

      This ought to be a negotiation about targets for the primary surplus, and then about debt relief that heads off endless future crises. And the Greek government has agreed to what are actually fairly high surplus targets, especially given the fact that the budget would be in huge primary surplus if the economy weren’t so depressed. But the creditors keep rejecting Greek proposals on the grounds that they rely too much on taxes and not enough on spending cuts. So we’re still in the business of dictating domestic policy.

      The supposed reason for the rejection of a tax-based response is that it will hurt growth. The obvious response is, are you kidding us? The people who utterly failed to see the damage austerity would do — see the chart, which compares the projections in the 2010 standby agreement with reality — are now lecturing others on growth? Furthermore, the growth concerns are all supply-side, in an economy surely operating at least 20 percent below capacity.

      Talk to IMF people and they will go on about the impossibility of dealing with Syriza, their annoyance at the grandstanding, and so on. But we’re not in high school here. And right now it’s the creditors, much more than the Greeks, who keep moving the goalposts. So what is happening? Is the goal to break Syriza? Is it to force Greece into a presumably disastrous default, to encourage the others?

      At this point it’s time to stop talking about “Graccident”; if Grexit happens it will be because the creditors, or at least the IMF, wanted it to happen.”

      El iti arata la inceput un lucru: care a fost proiectia FMI pentru evolutia PIB-ului real al Greciei si care a fost realitatea. Se vede cu ochiul liber, o vede si un elev de clasa a VII-a, ca FMI a GRESIT prognoza… Adica FMI a prognozat ca PIB-ul va creste, dar el a scazut…

      Apoi uite-te ce spune la sfarsit:

      „At this point it’s time to stop talking about “Graccident”; if Grexit happens it will be because the creditors, or at least the IMF, wanted it to happen.”

      incerc sa traduc:

      „In acest punct este timpul sa incetam a mai vorbi despre „Graccident”; daca Grexit se va intampla, va fi deoarece creditorii, sau cel putin FMI, doreste sa se intample asta.”

      Adica el vrea sa spuna ca se doreste in mod intentionat iesirea Greciei din Zona Euro, iar principalul, cel mai mare creditor, e, din cate inteleg, Germania!! Problema e ce se urmareste in Europa printr-o astfel de politica… Pentru ca nu e vorba de un accident regretabil, ci de un lucru deliberat, intentionat.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 4, 2015 | Răspunde

      • Datorita dumitale , Josef Stigliz a ajuns GURU-ul meu in materie d e stiinta a finantelor . Pe unde gasesc un articol conceput d e catre domnia sa…ma amarasc sa-l traduc dar…MERITA pe cinstea mea !!! Stiai ca unul dintre primele atacuri ale lui Stiglitz asupra UE avea drept punct d e pornire chiar acea atat de mult controversata virsta d e pensionare ? 65-67 sau….70 de ani ??? Stiglitz spunea foarte clar ca { citez dim memorie , sincer chiar nu ma pricep sa dau acel link spre articolele respective , link despre care-mi faceai vorbire nu doar o data } : ” varsta pentru pensionare ar trebuii sa se concentreze la barbati pana in jurul a 55 de ani iar in cazul femeilor { tipul o fi….feminist 😉 } d e maxim 50 !” Adica vrei sa-mi spui ca asta chiar n-avea habar despre ce vorbea …chiar daca este vorba despre un articol din urma cu vreo trei sau patru ani ? Evident ca eu…care niciodata n-am considerat munca drept o onoare 🙂 ci o PEDEAPSA 😦 sant mai mult decat d e acord cu dumneata si { evident } cu Stiglitz si …Otto Von Bismarck . Mentinerea in activitate a persoanelor ce depasesc o anumita varsta nu face altceva decat sa ingradeasca accesul tineretului la acele surse de venit pentru ei si viitoarele lor familii si-n plus…NICIODATA un om ce trece d e varsta d e 60-65 d e ani…nu-ti va putea muncii , nu-ti va da acelasi randament ca unul d e….20-30 de ani in ciuda experientei pe care acesti tipi d e peste 50 de ani o au si despre care s e tot face tapaj . La o anume varsta…incep sa apara in organismul omenesc niste chestii niste transformari pe care in urma cu niste ani , nici macar nu ti le puteai imagina nici in gluma . Eu personal…sant gata sa marturisesc precum ” marturul credincios Ioan ” , ca azi…ma confrunt cu niste „chestii ” { afara d e intrarea in moarte clinica 🙂 a …” dulaului ” transformat intre timp in catzel 😦 } , despre care nici macar nu banuiam ca exista in urma cu vreo douazeci d e ani ca sa nu zic mai mult ! Ai dreptate , ai mare dreptate s e vede cu ochiul liber ” si un elev d e clasa a VII-a ar observa-o ” insa ” specialistii ” financiari ai FMI n-o vad neam !!! Oare pentru ce- or tine cu dintii de acest concept pe care , asa cum spui dumneata , nici macar Bismarck nu l-a sustinut mai ales ca este foarte clar impotriva nu a omului ci , impotriva a insasi ideea de umanitate , d e solidaritate de…continuitate de timp si scop d e viata al oamenilor ? Cumva pentru ca ei stiu precis ca , cu cat omul o ia mai repede pe topogan si pleaca sa-si intalneasca inaintasii 😉 nu vor mai trebuii sa-i achite astuia gologanii luati in urma unor promisiuni d e genul aleia cu…” Vand Pamant pe Luna ” ??? Exact precum astia cu asigurarile de…orice care daca vei reusii sa supravietuiesti unui eveniment distructiv mondial nu-ti vor platii nici un ban gaurit deoarece…n-ar avea atitia bani cate cereri vor fi si….probabil ca nici ei n-ar mai exista . Sti cumva daca in Japonia , dupa dezastrul d e la Fukusima , cetatenii care au ramas fara nimic in afara vietii lor amarate din urma acelui seism urmat d e tsunami si paradirea acelei centrale atomo-electrice au primit oarece despagubiri de la societatile d e asigurari …d e la multele societati d e asigurari ce exista si in Japonia ??? In Ucraina , oare cine va platii pentru distrugerile provocate d e razboiul acesta care…parca nu s e mai sfarseste ca, si-acolo exista societati d e …asigurari ? Am vazut la TV un fel de reportaj despre un tip d e prin Japonia care , la venerabila sa varsta d e aproape optzeci d e ani minte fireste ca avea dar de copil d e cinci …muncea si …spunea sus si tare ca doreste sa munceasca in continuare pana …in ultima sa zi pe Pamant . SIncer sa fiu { mai ales c-am mai vazut scenete dintr-astea si am ajuns deja sa le consider fie reclame pur si simplu fie …altceva insa…tot apropiat d e reclama } nu-mi aduc aminte ce profesie avea galbejitu ‘ ala insa , SIGUR nu lucrase in viatza lui nici in vreo mina de carbuni , nici marinar pe vreo „corabie ” { asa ca Rica 😉 sau….Traian Basescu 🙂 🙂 🙂 } si nici macar pe vreun santier d e constructii sau in cadrul vreunei multinationale ! Am vazut d e asemenea si acelasi gen d e reportaje insa..din America . Oameni avand varsta cuprinsa intre 70 d e ani si….toamna care doreau sa MUNCEASCA insa…pe aia ai inteleg mai mult sau mai putin dupa dezastrul lasat in urma d e Lehman Brothers Bank si altii ca ei : tipii au ramas si fara pensii si fara economiile de-o viata si…ce draci sa faca aia : sa iasa cu Colt-ul in ulitza ? Zilele astea imi vor venii ” neamurile ” din America 🙂 iar ginerele meu , police detectiv in Chicago 😉 , mi-a promis ca-mi va aduce { afara d e mult doritele posteruri si CD-uri cu Elvis si…alti cativa tipi si tipe 😉 } niste ziare ale Partidului Comunist din USA . Abia astept sa le citesc . Iti dai seama ce-nseamna asta , Partidul Comunist in…SUA ???? Hoover cred ca se rasuceste in groapa 😉 🙂 🙂 🙂 ! Un week-end cat mai placut Motane iti doresc de aici din….Berceni 😉 !

        Comentariu de Marian | Iulie 4, 2015

      • Uite si ce raspunde FMI:
        Gandul

        Acuzaţii grave la adresa UE: au încercat să blocheze un document oficial pentru a nu fi folosit ca pretext de premierul grec Alexis Tsipras

        Se arata ca:

        Eurogrupul ar fi încercat să blocheze prezentarea raportului Fondului Monetar Internaţional despre situaţia din Grecia pentru a nu fi folosit ca pretext populist, susţin surse citate de Reuters, deşi evaluarea tehnică a FMI atribuie colapsul financiar gestiunii defectuoase a Guvernului Tsipras.

        „Ţări din zona euro au încercat în zadar să oprească publicarea unei analize sumbre despre situaţia datoriilor Greciei, un document pe care Guvernul de stânga de la Atena îl foloseşte ca pretext pentru a îndemna alegătorii să respingă măsurile de austeritate”, afirmă surse citate de Reuters.

        „Publicarea raportului despre sustenabilitatea datoriei Greciei a generat o dispută de culise între Bruxelles şi FMI, o instituţie financiară cu sediul la Washington”, subliniază Reuters.

        „Nu este însă clar dacă documentul FMI va influenţa în vreun sens rezultatul referendumului din Grecia”, notează agenţia de presă.

        Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului său în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării. „Raportul FMI justifică opţiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras. „Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiţii mai bune decât până acum”, a spus premierul grec.

        Germania a exclus posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. „Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. „Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că „procedura nu este uşoară”.

        Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. „Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. „A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI. În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.

        Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

        Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

        Începând de miercuri, Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie de incapacitate de plăţi nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.”

        Da vina pe Tsipras si pe Guvernul grec condus de el…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 5, 2015

  5. […] dimpotriva, au crescut, in ciuda masurilor dure de austeritate. Ma refeream, in comentariile la postarea precedenta, la aspectul acesta, dar si la un altul care, dupa parerea mea, ar trebui sa ne ingrijoreze… […]

    Pingback de O situatie incurcata… « Motanul Incaltat | Iulie 5, 2015 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: