„Clasicul” 3,3%

Ziare.com

Prognoza buna pentru Romania: Crestere economica de 3,3% in acest an

Se arata ca:

„Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a revizuit in sus prognoza privind cresterea economica a Romaniei in 2015 si 2016, la 3,3% si, respectiv 3,4%, potrivit Prognozei pe termen mediu 2015 – 2018 – varianta de primavara.

Anterior, in prognoza din iarna, CNP previziona un avans al PIB de 2,8% pentru 2015.

Potrivit sursei citate, Produsul Intern Brut se va ridica in 2015 la 701 miliarde de lei, iar in 2016 la 742 miliarde de lei. Pentru 2017, CNP prevede o crestere economica de 3,7%, iar pentru 2018 de 4%.

Banca Mondiala, optimista: Romania va devansa alte economii europene in urmatorii ani

Pe de alta parte, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca, in acest an, consumul final va creste cu 3,1%, iar in 2016 cu 3,3%, consumul individual al gospodariilor se va majora cu 3,2%, respectiv cu 3,4%, iar cel colectiv efectiv al administratiei publice cu 1,4% si, respectiv cu 3%.

Potrivit datelor publicate pe 13 mai de Institutul National de Statistica, Produsul Intern Brut a fost mai mare cu 1,6% in termeni reali in primul trimestru din acest an fata de trimestrul IV din 2014, iar comparativ cu perioada similara a anului trecut a inregistrat o crestere cu 4,3% pe seria bruta si cu 4,2% pe seria ajustata sezonier.

Fondul Monetar International a revizuit in crestere la 2,7% estimarile referitoare la avansul Produsului Intern Brut al Romaniei in acest an, potrivit raportului World Economic Outlook publicat, in 14 aprilie, de institutia financiara internationala.

In raportul publicat in toamna anului trecut, FMI estima o crestere de 2,4% pentru economia romaneasca in 2015. In ceea ce priveste estimarile pentru 2016, FMI prognozeaza ca economia romaneasca va inregistra un avans de 2,9%, peste cel de 2,5% prognozat in luna octombrie a anului trecut.

Prognoza spectaculoasa pana in 2018, pentru Romania: Evolutia salariilor

La inceputul lunii mai, Comisia Europeana (CE) si-a imbunatatit usor estimarile privind cresterea economica a Romaniei in 2015 pana la 2,8%, fata de avansul de 2,7% pe care il preconiza in luna februarie.

De asemenea, Banca Mondiala se asteapta ca economia Romaniei sa inregistreze o crestere a Produsului Intern Brut de peste 2,4% in 2015, gratie cererii solide a consumatorilor, revenirii treptate a investitiilor si cresterii exporturilor, potrivit Financial Times, care a consultat un raport cu cele mai noi estimari ale Bancii Mondiale.”

Prognoza de primavara: PIB revizuit in jos, cresterea revizuita in sus

Se arata ca:

„Urmare a celor mai recente masuri ale guvernului in functie si ale raportarilor semnal ale INS, Comisia Nationala de Prognoza a revizuit in sus cresterea economica pe acest an, dar a redus, totodata, nivelul estimat al PIB, exprimat atat in lei cat si in euro.

Concret, in loc de 2,8%, cresterea economica ar urma sa ajunga la 3,3%.

Prognoza buna pentru Romania: Crestere economica de 3,3% in acest an

In schimb, nivelul PIB a fost ajustat de la 705 miliarde de lei la 701 miliarde, respectiv de la 158,1 miliarde de euro la 157,2 miliarde.

Toate ritmurile de crestere pe domenii de activitate au fost modificate semnificativ in sus in prognoza de primavara fata de prognoza de iarna.

De remarcat ritmul destul de robust pe care se conteaza in domeniul constructiilor, dar, mai ales, dublarea ritmului de crestere din agricultura. Asta in pofida conditiilor meteo favorabile din 2014.

Mai mult, avansul formarii brute de capital fix a fost si el revizuit de la +4% la +5%, ceea ce nu poate decat sa ne bucure daca se va dovedi adevarat. In schimb, ritmul de crestere al impozitelor nete pe produs (cealalta componenta care intra in calculul PIB alaturi de valoarea adaugata bruta) a fost redus de la 2,6% la 2,0%, ceea ce explica diminuarea in valoare nominala a PIB pe 2015.

Situatia arata bine si pe partea de consum, unde ritmurile estimate au fost crescute pe toata linia intre prognoza de iarna si cea de primavara. Atat gospodariile, cat si administratia publica au primit o „bonificatie” de patru zecimi de punct procentual.

Citeste mai multe despre prognoza de primavara pe Curs de guvernare„

De ceva vreme incoace cresterea economica a tarii este cam de 3,3% din PIB, ceea ce, de fapt, inseamna 2,7-2,8%. Pe de o parte e bine: economia romaneasca pare a incepe sa se invioreze. Este adevarat ca avem nevoie de crestere economica, fara indoiala. Insa dupa cum usor se poate constata, cresterea este, ca sa zic asa, controversata de vreme ce cresterea economica e revizuita in crestere, dar, in schimb, PIB-ul e revizuit in scadere!

Pe de alta parte, nu e bine! Si anume pentru ca aceasta crestere de 3,3% este, in realitate, una destul de modesta. Si PIB-ul Romaniei este destul de modest fata de tarile avansate din Vest, dar, din cate am inteles eu, tara noastra, ca tara emergenta, ar fi trebuit sa aiba o crestere de peste 4% din PIB cel putin. Dupa parerea mea, o asemenea crestere, de 4-5% din PIB, poate fi considerata semnificativa pentru dezvoltare.

Efectul acestei cresteri economice este de a avantaja actuala Guvernare Ponta care, atunci cand vor fi alegeri, la anul, va fi comparata de  catre electorat cu Guvernarea Boc, cea care a taiat salarii si pensii si cand nici nu se pomenea de crestere economica. Acest 3,3% are darul de a-l face pe Ponta sa stea cat se poate de linistit si sa astepte increzator alegerile. Sigur, domnia sa are probleme pe la DNA, dar nu discut acum despre acestea. Ponta are nevoie sa arate poporului ca e crestere economica, nivelul acesteia nefiind prea important pentru scopurile electorale ale PSD. Cu alte cuvinte, scopul este ca PSD sa poata spune oricand: „Avem crestere economica!”, ca dupa aceea sa valorifice electoral acest lucru.  Ca investitiile au ajuns la un minim istoric, asta are mai putina importanta pentru PSD la ora actuala.

Acestea sunt aspecte politice si PSD cauta sa valorifice la maximum orice avantaj. Problema esentiala este ca aceasta crestere este, totusi, prea mica, iar volumul investitiilor trebuie sa creasca semnificativ in tara noastra. Apropo si de aspectul politic insa, mi s-a parut foarte interesant acest articol al D-lui. Lucian Isar:

Mineriada dlui. Iliescu vs Mineriada dlui. Ponta

Se arata ca:

„Ambele mineriade au avut menirea de a mentine statul capturat si economia inchisa. Ambele mineriade au avut ca rezultat amanarea investitiilor localilor si strainilor in economie. Ambele au abuzat de “tehnologie” inclusiv propagandistica de inspiratie estica.

Unii copartasi au bifat ambele mineriade. Probabil pentru a asigura transferul de know-how intre generatii.

Dl. Iliescu avea dreptate cand spunea ” ce ati fi fost voi daca nu eram eu”. A nimerit sensul corect atat la nivel personal pentru grupul de copartasi la mineriadele din ’90 precum si la nivel global: Romania ar fi fost avansata precum Polonia daca nu ar fi cazut in sfera de influenta rusa, garantata prin dl. Iliescu.

In cazul mineriadei dlui. Iliescu, mineriada l-a pastrat la butoane dar a distrus optimismul investitional post revolutie pentru circa 7 ani (cam pana cand urmatorul presedinte a decis schimbarea unui sef de serviciu de informatii copartas).

Minerii folositi de dl. Iliescu au platit economic cu varf si indesat faptul ca s-au lasat prostiti.

Mineriada dlui. Ponta este realizata tot prin manipularea unei mase de manevra cu putere de a mentine statul capturat, parlamentarii cu sensibilitate la noile coduri si la scutul de la Deveselu.

Mineriada dlui. Ponta este in plina desfasurare.

Investitorii asteapta deja de 2 ani un semn de diminuare a capturii statului.

Va mai dura inca 5 ani efectul mineriadei actualului emanat al dlui. Iliescu?”

Interesanta e o comparatie intre Romania si Polonia dupa outlook-ul FMI – aici. Diferente, desigur, sunt. In favoarea Poloniei, la unii parametri economici. Trebuie subliniat ca Romania avanseaza din punct de vedere economic, cu toate dificultatile intampinate in ultima vreme. Cu toate acestea rezultatele sunt inca slabe, cum spuneam si mai sus. Totusi, ele exista – nu putem face abstractie de asa ceva. Care va fi replica PNL-ului? Si ce plan are PNL pentru a accelera cresterea economica si pentru a se face mai multe investitii. Cum vede cresterea investitiilor publice? Sau, in eventualitatea in care ar veni la guvernare, va fi una de tip Boc… ?

Un alt lucru foarte important…

… este ceea ce semnaleaza D-na. Andreea Paul pe blogul dansei:

Vom vedea banii de la Rompetrol la Sfântul Așteaptă!

Se arata ca:

„PNL cere înfiiințarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a verifica modul în care  Guvernul  Ponta a apărat interesele  naționale în ceea ce  privește recuperarea  celor 600 milioane de  dolari datorii de la Rompetrol. Solicitarea a fost semnată de 95 de parlamentari de la grupul parlamentar al PNL, deputați DP, deputați PC-PLR și deputați neafiliați aparținând PSRO.

Adresez public patru întrebări de interes național:

1. De ce statul român nu a încasat niciun leu din datoriile Rompetrol sub Guvernul Ponta?

2. Cum au votat reprezentanții statului roman în AGA a Rompetrol când s-a luat decizia intrării în insolvență?

3. Care sunt companiile îndatorate statului român care vor beneficia de același tratament și mecanism de ștergere a datoriilor?

4. De ce prim-ministrul Victor Ponta nu a salvat Oltchim și un oras întreg, Râmnicu Vâlcea, în același fel în care a procedat cu Rompetrol? Oltchim are o poziție strategică și e o industrie aducătoare de profit. Cele 600 de milioane de dolari datorii încă neîncasate de la Rompetrol ar fi fost suficiente pentru salvarea Oltchim.

Ucenicul Ponta își depășește maestrul Năstase în escrocheria Rompetrol.

Orice deținător vremelnic de vreo funcție publică este obligat să apere interesul statului înainte de orice. În problema Rompetrol, prim-ministrul Victor Ponta și echipa desemnată pentru negociere, în cunoștință de cauză, ilegal și mințind de mai multe ori, nu au apărat interesul statului român. Rezultatul acestui comportament îl cunoașteti: statul român nu a încasat niciun leu din datoria de 516 milioane de euro, adică aproape 600 de milioane de dolari.

Minciuna prim-ministrului Victor Ponta prin care a încercat să acopere această nemernicie, și anume crearea fondului de investiții, s-a dovedit un fum în ochii tuturor. Românii nu au văzut niciun ban din fondul de investiții de 1 miliard de dolari promis.

Ceea ce nu i-a în calcul prim-ministrul Victor Ponta în tot comportamentul său este că minciuna are picioare scurte. Mai devreme sau mai târziu, orice nemernicie iese la suprafață. Acum se dovedește a fi cazul Rompetrol. Pe fond, avem un Guvern incompetent și incapabil să ia deciziile necesare pentru o bună guvernare, avem un Guvern penal, care are în frunte un prim-ministru urmarit penal.

Reamintesc că această companie, Rompetrol, a fost avantajată de două ori în 10 ani, de către prim-miniștrii Adrian Nastase și Victor Ponta. De aceea am numit-o în plenul Parlamentului ‘escrocheria deceniului Năstase-Ponta’.

Să facem o scurtă istorie:

În septembrie 2003, datoriile Rompetrol către statul roman se ridicau la 570 de milioane de euro din neplata impozitelor și taxelor.

Prim-ministrul Adrian Năstase a luat decizia să transforme aceste datorii în obligațiuni, în 2003, prin lege.

În august 2010, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de 7 ani pentru răscumpărarea obligațiunilor sau pentru conversia lor în acțiuni, Rompetrol a înțeles să achite o tranșă de 54 de milioane euro din datoria inițială. Astfel, a rămas în discuție o datorie nerăscumparată de statul roman de 516 milioane euro, adică aproape 600 de milioane dolari.

Pe baza Codului de procedură fiscală, în septembrie 2010, ANAF a impus măsuri asiguratorii pe bunurile și acțiunile societății. Rompetrol a atacat decizia în instanță la Tribunalul Constanța.

Prim-ministrul Victor Ponta a renunțat la judecată, la aceste litigii ale statul român pentru recuperarea datoriilor de la Rompetrol prin suspendarea procesului cu câteva zile înainte de decizia definitivă a instanței. Cum a făcut asta? Semnând un memorandum în februarie 2013 în numele Guvernului PSD cu Rompetrol Grup prin care accepta ca statul român să nu mai încaseze aproape 600 de milioane de dolari, contra unei ‘promisiuni’ de investiții de un miliard de dolari, de la bun început fantasmagorice și fără nicio clauză punitivă.

Timp de un an, Guvernul Ponta s-a chinuit să dea cât de cât o formă legală memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunța la recuperarea creanței de aproape 600 milioane de dolari.

Mai întâi a încercat să forțeze Parlamentul să voteze o lege, diluând responsabilitatea guvernamentală printr-o lege dată cu dedicație pentru o tranzacție comercială. Această tentativă a fost contestată la Curtea Constituțională și declarată neconstituțională.

Mai tineți minte cum ne spunea Victor Ponta că cei care contestă legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, “unui mare proiect de investiții”, în realitate o mare escrocherie PSD.

Asa se face că memorandumul a fost aprobat în ianuarie 2014 printr-o Hotărare de Guvern și nu prin lege în Parlament.

Repet, în ianuarie 2014, Guvernul PSD condus de Victor Ponta a șters efectiv o datorie a Rompetrol Group către statul român de circa 600 de milioane de dolari.

De atunci, a trecut un an și jumătate. Singurul efect al memorandumului a fost că Rompetrol a scăpat de litigiile cu statul a căror miză erau cele 600 milioane dolari. În rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor acțiuni contra a 200 milioane de dolari, nici cu fondul de investiții de 1 miliard de dolari. Din contră, statul român a pierdut șansa de a recupera cele 600 milioane dolari, în pofida declarațiilor pozitive de intenție ale KazMunaiGaz care au anuntat public că sunt dornici să acopere o parte bună din gaură.

Memorandumul a fost atât de prost făcut de către Guvernul Ponta încât nu prevede vreun termen ca acționarul majoritar al Rompetrol – KazMunayGaz din Kazahstan – să-și îndeplinească promisiunile și nici vreo clauză sancționatorie în cazul nerespectării acestor angajamente.

Anul acesta, la sfârșitul lunii mai, Rompetrol a cerut intrarea în insolvență. Au fost refuzați de Tribunalul București în primă instanță. Dacă s-ar fi cerut insolvența cu măsurile asiguratorii sau sechestru puse de ANAF asupra Rompetrol, s-ar fi schimbat rolul statului român în recuperarea datoriilor.

Practic, după cererea de intrare în insolvență, după presiunea publică de peste doi ani de zile, Guvernul Ponta a anunțat abia acum demararea licitației publice. Procedura de licitație va dura cel putin 10 luni, eventual rămânând în responsabilitatea următorului guvern.  Rompetrol are drept de preemțiune și licitația se închide doar dacă se plătește suma minimă de 200 de milioane dolari de către Rompetrol cu prioritate, sau de către alt investitor dacă Rompetrol refuză tranzacția. Dar azi, prețul pieței la cursul BVB pentru pachetul de 27% se ridică la circa 100 milioane de euro, adică vreo 112 milioane de dolari. Anunțul Guvernului  Ponta se poate traduce mai simplu: vom vedea banii de la Rompetrol la Sfântul Așteaptă.

Fondul de investiții rămâne o iluzie, atâta timp cât nu s-a realizat tranzacția de 200 milioane de dolari. Memorandumul prevedea ca Rompetrol să realizeze o investiție de 1 miliard de dolari în 7 ani. Până acum, fondul de investiții nu a fost creat și statul român nu a beneficiat de niciun leu. Ministerele de linie sunt complet blocate la nivel politic în cazul Rompetrol.

Doresc să mă adresez acum românilor ca sa înțeleagă ce înseamnă o nemernicie de  600 milioane de dolari: echivalentul a 6 spitale noi echipate complet.

Cât timp unei firme i-a făcut cadou aceste milioane, cetățenilor români pe care era obligat să-i apere și pentru care trebuia să guverneze, Victor Ponta nu le-a oferit nici măcar un spital nou construit în toți acești ani.”

Afacerea asta e una dintre cele mai tenebroase ale guvernarii Ponta. Premierul ar trebui sa dea explicatii. Propun interpelarea dumnealui in Parlament pe aceasta chestiune. De ce Guvernul Ponta a sters o datorie de aproape 600 milioane  $US a Rompetrol Group catre Statul Roman? Care sunt justificarile?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.