Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Bacalaureat doar pentru elevi exceptionali…?

… Sau n-am inteles eu bine…?

Gandul

„Să facem un program de urgenţă al EDUCAŢIEI OMENESCULUI în România. Nu ne dăm seama la ce grad de violenţă se află societatea în care trăim” – Solomon Marcus

Se arata, printre altele, ca:

La 89 de ani, academicianul Solomon Marcus, profesor universitar de analiză matematică, este unul dintre profesorii români recunoscuţi în toată lumea. A scris sute de articole pe tema educaţiei, ba chiar a propus şi soluţii pentru probele din învăţământul românesc. Într-un interviu pentru Gândul, Solomon Marcus arată care sunt problemele din sistemul de educaţie românesc şi ce măsuri ar trebui luate pentru învăţămîntul românesc.

Organizarea de cursuri în universităţi pentru absolvenţii de liceu care nu au luat bacalaureatul nu este deloc o soluţie, susţine Solomon Marcus într-un interviu pentru gândul. „Totul este iluzoriu, pentru că deficienţele pe care le au aceşti elevi sunt de natură profundă, nu sunt de natură de a fi reparate prin nişte cursuri de două – trei luni, cum spunea ministrul Educaţiei. Totul este rupt de realitate, pentru că rănile acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte”, arată academicianul.

Solomon Marcus susţine că şcoala românească are un rol important pentru apariţia plagiatului, pentru că nu cultivă respectul pentru munca intelectuală în rândul elevilor.

Principalele idei din interviu:

Despre sistemul de educaţie românesc:„Sistemul nostru educaţional nu a aflat încă ce înseamnă a învăţa. Sistemul, adică cei care l-au gândit în forma în care este el implementat, în manualele şcolare actuale, în modelul de transmitere de la catedră la bănci. Pentru şcoala actuală, a învăţa înseamnă a deprinde cunoştinţe, informaţii, a înmagazina informaţii, a fi în stare să le reproduci când ţi se cere pentru a fi evaluat, a fi în stare să le aplici în cazul standard”

Despre universităţile care organizează cursuri pentru elevii fără bac:„Totul este iluzoriu, pentru că deficienţele pe care le au aceşti elevi sunt de natură profundă, nu sunt de natură de a fi reparate prin nişte cursuri de două – trei luni, cum spunea ministrul educaţiei. Totul este rupt de realitate, pentru că rănile acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte”

Despre doctoratul cu frecvenţă redusă: „Ceea ce este esenţial în materie de doctorat este ca cel pe care l-ai acceptat ca doctorand să-ţi dea impresia puternică a faptului că e vorba de o persoană care se dăruieşte cercetării şi care a probat capacitatea de a face cercetare esenţială”

Despre plagiat: „Noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu este, pentru cea mai mare parte a populaţiei, un furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată”.

Organizarea de cursuri în universităţi pentru absolvenţii de liceu care nu au luat bacalaureatul nu este deloc o soluţie, susţine Solomon Marcus într-un interviu pentru gândul. „Totul este iluzoriu, pentru că deficienţele pe care le au aceşti elevi sunt de natură profundă, nu sunt de natură de a fi reparate prin nişte cursuri de două – trei luni, cum spunea ministrul Educaţiei. Totul este rupt de realitate, pentru că rănile acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte”, arată academicianul.

Interviul pe larg aici:

Domnule academician, săptămâna trecută românii au primit o veste bună de la Stockholm: un cercetător născut în România este câştigător al premiului Nobel pentru Chimie. Putem spune că şcoala românească este bună?

Stefan Hell a plecat de la vârsta de 15 ani din România. Important este mesajul pe care l-a trimis el telefonic: că-şi dă seama că a contat foarte mult şcoala pe care a primit-o în România, şi atrage atenţia României că ştiinţa e foarte importantă. Era necesar acest avertisment pentru că puterea politică din România nu conştientizează acest lucru. Anul trecut, Premiul Nobel pentru chimie a fost câştigat de trei autori care au valorificat informatica în chimie.

Semnalul care s-a dat, atunci ca şi acum, a fost acela că disciplinele nu mai pot trăi izolat, fiecare trebuie să se bazeze pe interacţiunea cu celelalte. Hell e fizician, iar premiul pentru chimie, dar conduce un institutut în care şi biologia are o poziţie esenţială. Faptul că sistemul educaţional  de la noi rămâne surd la interdisciplinaritate este inacceptabil.

Este frumos faptul că Hell îşi aminteşte cu respect şi cu plăcere de ţara în care s-a născut şi în care a parcurs şcoala primară şi gimnaziul. Nici România nu l-a ignorat: încă din 2012 a fost ale membru de onoare al Academiei Române.

Ce înseamnă a învăţa în ziua de azi, în condiţiile în care copiii stau mult timp pe internet?

Aici este punctul nevralgic. Cu excepţiile de rigoare, în şcoala noastră nu s-a aflat încă ce înseamnă a învăţa. Credem că totul revine la a primi cunoştinţe, informaţii, a înmagazina date, nume, citate, procedee, formule, algoritmi, ecuaţii,  a fi în stare să le reproduci când ţi se cere, pentru a fi evaluat, şi să le aplici în cazuri standard.  Toate acestea iau forma generală a unor reţete, a unor indicaţii, care se folosesc pe bază repetitivă, de memorare.

De la această formă superficială de învăţare, necesară uneori, dar departe de a fi suficientă, până la învăţarea reală este o distanţă  mare. Învăţarea autentică pleacă de la educarea unei stări de întrebare, de mirare, a nevoii de a căuta un răspuns. Să parcurgi stări fundamentale ale fiinţei umane: nedumerirea, îndoiala, bănuiala, ipoteza, intuiţia, explicaţia, spiritul critic, dreptul şi libertatea de a fi sau nu de acord cu ceea ce ţi se livrează, toate sunt etape fireşti în procesul de înţelegere care trebuie să însoţească însuşirea de cunoştinţe; ele nu merg automat împreună. Oricine ştie din experienţă că noaptea şi ziua alternează; dar câţi pot să şi explice de ce?

A educa nevoia de a înţelege lumea, iată ceea ce lipseşte de prea multe ori. A deveni conştient că nu toate cunoştinţele ce ni se livrează au statut de certitudine, că multe, poate cele mai multe, sunt doar ipoteze, mai mult sau mai puţin plauzibile; a acorda atenţie modului în care cultura, învăţătura întreţin un metabolism permanent între întrebări şi răspunsuri, a înţelege modul în care un răspuns generează noi întrebări, toate acestea fac parte din actul de a învăţa. Dar câtă atenţie acordă şcoala acestor lucruri, antrenamentului de a construi întrebări inteligente?

În ultimă instanţă, este vorba de a educa gândirea şi comportmentul în situaţii inedite şi tocmai aceasta este viaţa reală. Cum să te descurci în situaţii diferite de cele prin care ai trecut anterior?  Antrenamentul şcolar în această direcţie este derizoriu, dacă nu total absent.

Chestiunile propuse la examene, inclusiv la bacalaureat, nu te invită să gândeşti cu capul tău, ci să-ţi aminteşti ce anume, din ce ţi s-a predat, trebuie aplicat acolo.

Rezultatele de la bacalaureat au fost dezamăgitoare în ultimii ani, tot mai mulţi elevi nu reuşesc să treacă examenul sau nu l-au dat deloc. Aţi văzut măsura Ministerului Educaţiei care dă posibilitatea universităţilor să organizeze cursuri pentru elevii care nu au luat bacalaureatul. Cum vedeţi o astfel de măsură?

Examenul de bacalaureat în forma sa actuală, nu este relevant, nu este semnificativ pentru gradul de maturitate al candidatului. Chestiunile propuse nu sunt suficient de semnificative pentru capacitatea candidatului de a se orienta cu capul său propriu. Faptul că ai luat sau nu bacalaureatul nu te califica azi nici ca intelectual, nici ca om de cultură. Şcoala ignoră antrenamentul în situaţii problematice, în care trebuie efectuate alegeri pe baza de argumente şi contraargumente şi această lipsă de imaginaţie, de îndrazneală se observă sistematic şi la examene, inclusiv la cel de bacalaureat. Şi dacă şcoala nu o face, vin iniţiative alternative, pe care le pot observa în rândul elevilor excepţionali, care simt insuficienţele şcolii şi se decurcă pe cont propriu, de exemplu, ceeea ce am văzut în tabara Canguru de la Straja, Hunedoara.

Şi atunci ce caută un astfel de elev în facultate?

Este o diversiune ideea de a-l admite la universitate pe elevul care nu a luat bacalaureatul, în ipoteza ca îi faci un antrenament rapid, de câteva luni. Deficienţele acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte în ultimele luni, înainte de examen.

Tot la universitate se poate organiza începând din acest an doctoratul cu frecvenţă redusă.

Iarăşi este o diversiune. Ceea ce este esenţial în materie de doctorat este ca cel pe care l-ai acceptat ca doctorand să-ţi dea dovada puternică a faptului că e vorba de o persoană care se dăruieşte cercetării şi care a probat capacitatea de a face cercetare. Aici este problema, nu contează că e cu frecvenţă redusă sau neredusă. Şi în urmă cu ani, când eu am dat doctoratul, am fost prima promoţie, şi atunci au fost unii care erau doctoranzi cu bursă – cu scoatere din producţie, şi alţii fără scoatere din producţie. Diferenţa esenţială este: eşti sau nu un cercetător autentic? Şi puţini dintre cei care bat la poartă sunt.

Avem atâtea cazuri, cel puţin în privinţa doctoratelor, unde cercetarea a fost făcută de mântuială şi unde s-a ajuns la plagiat.  

Să ne înţelegem. La plagiat s-a ajuns din cauză că zeci de ani s-a neglijat educarea ideii de proprietate intelectuală. Dacă vă uitaţi la revistele şcolare o să vedeţi cum abundă în texte preluate din anumite surse şi semnate de elevi. Copiii nu au fost învăţaţi de profesori ca atunci când iau ceva dintr-o sursă să citeze acea sursă.

Din cauza asta a ajuns Victor Ponta la plagiat? Ce părere aveţi despre acest caz?

Şi-a spus cuvântul o comisie din care a făcut parte şi fostul preşedintele al  Academiei – Ionel Haiduc – şi care a fost condusă de un academician în chimie – Marius Andruh. Au urmat şi alte comisii. Dar factorul politic s-a amestecat atât de puternic, încât s-a putut crea o confuzie.

Problema gravă este următoarea: noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu are, pentru cea mai mare parte a populaţiei, statutul de furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată.

Faptul că şcoala nu formează  ideea de proprietate intelectuală face ca respectul pentru proprietatea intelectuală să nu existe. Atunci când preiei un text fără să-l citezi înseamnă că-ţi baţi joc de munca depusă de autorul lui.

Am avut 19 miniştri ai Educaţiei care au tot schimbat legea educaţiei. Care dintre ei vi s-a părut mai bun?

Nu pot să spun. Nu pot să neg că unii sau alţii au avut unele idei bune, dar exact în ceea ce era esenţial, nu s-a orientat niciunul.

Nu cred totuşi că răspunderea principală în materie de educaţie vine neapărat de la miniştrii Educaţiei. Răspunderea vine de jos, de la starea naţiunii, de la capacitatea masei de oameni ai şcolii de a acţiona.

Din cauza asta a ajuns Victor Ponta la plagiat? Ce părere aveţi despre acest caz?

Şi-a spus cuvântul o comisie din care a făcut parte şi fostul preşedintele al  Academiei – Ionel Haiduc – şi care a fost condusă de un academician în chimie – Marius Andruh. Au urmat şi alte comisii. Dar factorul politic s-a amestecat atât de puternic, încât s-a putut crea o confuzie.

Problema gravă este următoarea: noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu are, pentru cea mai mare parte a populaţiei, statutul de furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată.

Faptul că şcoala nu formează  ideea de proprietate intelectuală face ca respectul pentru proprietatea intelectuală să nu existe. Atunci când preiei un text fără să-l citezi înseamnă că-ţi baţi joc de munca depusă de autorul lui.

Am avut 19 miniştri ai Educaţiei care au tot schimbat legea educaţiei. Care dintre ei vi s-a părut mai bun?

Nu pot să spun. Nu pot să neg că unii sau alţii au avut unele idei bune, dar exact în ceea ce era esenţial, nu s-a orientat niciunul.

Nu cred totuşi că răspunderea principală în materie de educaţie vine neapărat de la miniştrii Educaţiei. Răspunderea vine de jos, de la starea naţiunii, de la capacitatea masei de oameni ai şcolii de a acţiona.

După cum vedem legea educaţiei a fost schimbată din nou în acest an. E nevoie de atâtea schimbări?

Nu vreau să spun că legea nu are nicio semnificaţie, dar schimbarea principală nu de la lege trebuie să vină, nu de la politicieni.

Dacă aţi fi ministrul educaţiei ce măsuri aţi lua?

M-aş preocupa în primul rând de educaţia omenescului şi aş apleca urechea la minţile cele mai inteligente din jurul meu.

Ce înseamnă educaţia omenescului?

Faptul că noi suntem deficitări în a educa la copilul de cea mai fragedă vârstă dragostea şi respectul pentru fiinţa umană. Aici e marea problemă. Şcoala trebuie să facă faţă azi unui val imens anti-educaţional care vine din mass-media, de la unele televiziuni, dintr-o parte a presei, dintr-o  parte a internetului. E un val anti-educaţional imens, pe care în special copiii îl suportă.

Ceea ce vă spun acum sunt lucrurile pe care ar trebui să le facă toţi cei care au o răspundere în educaţie. Noi trăim într-o societate în care copilul de şcoală primară, în foarte multe cazuri, consideră natural să se ia la bătaie cu un alt copil pentru faptul că nu se înţeleg într-o anumită chestiune. Diferenţa de părere poate fi pricină de violenţă fizică, pentru că văd asta peste tot în jurul lor. Noi nu facem nimic în faţa acestor lucruri. Orice educator este răspunzător şi în această privinţă, a educaţiei omenescului. Dar orice cetăţean ar trebui să fie şi un educator.

Ce ar trebui să schimbăm la sistemul de educaţie astfel încât să nu mai fie prăfuit?

Pentru ca să ieşim din această dificultate este necesar să alcătuim noi programe, noi manuale şi să construim un nou scenariu al vieţii de şcoală. Vechiul scenariu catedră-bănci este prăfuit, depăşit. Iniţiativele trebuie să vină de jos, de la minţile luminate ale dascălilor de cea mai bună calitate, ale elevilor şi studenţilor.

Am văzut acum că Ministerul Educaţiei spune că trebuie să ţinem seama că şcoala nu este singura instituţie din care învaţă tinerii, că ei învaţă şi de pe internet şi de la televizor. Dar şcoala nu trebuie să considere internetul ca ceva în afara ei, ci să îşi incorporeze internetul. Aici este unul dintre motivele eşecului şcolar, pentru că la 20 de ani de la apariţia internetului, sistemul nostru educaţional nu a înţeles că internetul trebuie încorporat organic în viaţa educaţională a şcolii şi că această navetă între internet şi cultura tipărită tradiţională pe care se baza şcoala trebuie să fie permanentă, la toate disciplinele.

Tocmai spuneam că a fost schimbată legea educaţiei. Fiecare ministru care a trecut pe la minister şi-a propus să schimbe programele şcolare, dar n-a reuşit. Adică vedem ce a ieşit.

Când e vorba de calitatea educaţiei nimic nu se poate schimba peste noapte. Nu există figuri providenţiale. Aici lucrul pe care nu au fost în stare să-l facă niciun guvern, pentru că erau mereu cu ochii pe interesele imediate de putere, era să te angajezi în procese de lungă durată de schimbare a programelor educaţionale.

Noi avem în multe privinţe programe rămase în urmă cu peste o sută de ani în modul în care concepem predarea diverselor ştiinţe. Cea mai mare parte din ce s-a descoperit şi s-a inventat în secolul al XX-lea n-a ajuns să fie predată în şcoală, este o situaţie tragică din acest punct de vedere, pentru că s-a mers mereu în virtutea inerţiei, am repetat azi ceea ce am făcut ieri. Lucrul acesta este foarte comod, dar greşit.

Şi ce ar trebui făcut în condiţiile astea? Peste o lună se va schimba guvernul şi va veni un alt ministru.

De exemplu, să facem un program de urgenţă de educare a omenescului, a trăirii în societatea globală, un minim de program pe care să căutăm să-l realizăm imediat. Nu ne dăm seama la ce grad de violenţă se află societatea în care trăim. Această educaţie pentru o lume neviolentă, pentru o lume în care să se educe valori ca dragostea pentru fiinţa umană, să nu vezi in tot ceea ce este diferit un adversar.

După cum vedem, în societate, în mass-media cearta este cea care atrage, nu dezbaterea. Cearta face rating. Dezbaterea, cu dezvoltare de puncte de vedere, ţine de un anumit grad de cultură si de o stare de relaxare, la care tot mai puţini oameni ajung. Şi atunci, după ce se orientează televiziunile îin materie de programe: după violenţă, ce certuri prezentăm?  Iar după certuri vin lucrurile anodine, nesemnificative, de ieşire din plictiseală cu cel mai mic efort intelectual posibil.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Dvs., stimati cititori, ce intelegeti prin aceste cuvinte:

Examenul de bacalaureat în forma sa actuală, nu este relevant, nu este semnificativ pentru gradul de maturitate al candidatului. Chestiunile propuse nu sunt suficient de semnificative pentru capacitatea candidatului de a se orienta cu capul său propriu. Faptul că ai luat sau nu bacalaureatul nu te califica azi nici ca intelectual, nici ca om de cultură. Şcoala ignoră antrenamentul în situaţii problematice, în care trebuie efectuate alegeri pe baza de argumente şi contraargumente şi această lipsă de imaginaţie, de îndrazneală se observă sistematic şi la examene, inclusiv la cel de bacalaureat. Şi dacă şcoala nu o face, vin iniţiative alternative, pe care le pot observa în rândul elevilor excepţionali, care simt insuficienţele şcolii şi se decurcă pe cont propriu, de exemplu, ceeea ce am văzut în tabara Canguru de la Straja, Hunedoara ” ?

Initiativele alternative le poate observa in randul elevilor exceptionali… „M-aş preocupa în primul rând de educaţia omenescului şi aş apleca urechea la minţile cele mai inteligente din jurul meu: – ar apleca urechea doar la „minţile cele mai inteligente din jurul meu ” ? La cele mai putin inteligente nu si-ar pleca urechea, ar face doar „educatia omenescului”? Atunci eu stau si ma intreb cati ar mai trece examenul de bacalaureat in asemenea conditii! Eu ma intreb de ce trebuie sa exageram, de ce exageram in halul asta, cum in nicio alta parte nu gasesti? Doar in la noi, in Romania!! Vreau sa stiu si eu care e acea tara din lume unde bacalaureatul e facut doar pentru cei exceptionali de vreme ce numai ei ar fi antrenati „în situaţii problematice, în care trebuie efectuate alegeri pe baza de argumente şi contraargumente„, pe cand ceilalti primesc „cunoştinţe, informaţii, a înmagazina date, nume, citate, procedee, formule, algoritmi, ecuaţii,  a fi în stare să le reproduci când ţi se cere, pentru a fi evaluat, şi să le aplici în cazuri standard.  Toate acestea iau forma generală a unor reţete, a unor indicaţii, care se folosesc pe bază repetitivă, de memorare”? Domnia sa vrea un bacalaureat doar pentru un (viitor) Laplace, Galois etc, restul trec la gramada la „educatia omenescului”, profesorul aplecandu-si urechea la „mintile cele mai inteligente” din jurul sau, in exclusivitate daca am inteles bine…

In chestiunea proprietatii intelectuale, are si nu are dreptate:

Noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu este, pentru cea mai mare parte a populaţiei, un furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată

Asta se intampla pentru ca generatii dupa generatii au ramas needucate cu privire la ideea de proprietate, de vreme ce si in zilele noastre mai sunt cate unii care considera ca proprietatea ar fi „un moft”. Si atunci daca esti needucat cu privire la ideea de proprietate, esti needucat si cu privire la ideea de proprietate intelectuala.

In privinta luptelor fizice, din nou, are si n-are dreptate:

„Noi trăim într-o societate în care copilul de şcoală primară, în foarte multe cazuri, consideră natural să se ia la bătaie cu un alt copil pentru faptul că nu se înţeleg într-o anumită chestiune. Diferenţa de părere poate fi pricină de violenţă fizică, pentru că văd asta peste tot în jurul lor. Noi nu facem nimic în faţa acestor lucruri. Orice educator este răspunzător şi în această privinţă, a educaţiei omenescului. Dar orice cetăţean ar trebui să fie şi un educator.”

In aceasta privinta nu cred ca stam mai rau decat altii, dimpotriva! Iar ceea ce spune nu e caracteristic doar Romaniei. Lupta a fost intotdeauna prezenta intre oameni. Asa cum au loc si razboaiele, din pacate. Nu spun ca razboaiele sunt bune. Nu spun ca e bine ca un copil de scoala primara sa se ia la bataie cu un altul pentru faptul ca nu se inteleg intr-o anumita chestiune. Insa as dori sa-mi aratati acea societate in care nu au loc lupte intre copiii de scoala primara, unde copiii de scoala primara isi rezolva diferendele dintre ei doar pe calea argumentelor si contraargumentelor intelectuale, pe baza dialogului de idei in exclusivitate. Chiar as dori sa stiu si eu unde se afla pe Pamantul acesta o asemenea societate a ingerilor: copiii sa fie si cuminti si exceptionali! Precum ingerii! Cuminte ca un inger, exceptional ca un Laplace!! 😆 Va dati seama…?

Si noi facem reforma in invatamant… 😆

Anunțuri

Mai 14, 2015 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

24 comentarii »

  1. Motane

    egalitate neegalitate insa hai sa o rercunoastem : nu titi au chef sa invete! Am cunoscut bine vreo 4 insi inteligenti care nu au urmat un liceu sa nu mai zic maim muot decat liceul. Si ar fi putut, familia i-ar fi tinut la scoala. Insa pe al 15 ani baietii au zis ca le cam ajunge si ca ei vor sa fie oameni mari. Adica leafa samd . Adica erau cam „golani”.
    Ce te faci cu astia?!

    Asa ca bacu nu este ptr titi. Ca unii sunt mai putin dotatai .. iar altii – nu putini! – pur si simplu nu doresc „sa isi bata capul”

    Comentariu de Ghita Bizonu' | Mai 15, 2015 | Răspunde

    • Daca nu vrea sa invete e treaba lui!

      Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 15, 2015 | Răspunde

      • Motane, unde trebuie sa se opreasca invatamantul OBLIGATORIU???
        E obligatoriu sa aiba toti Bacalaureatul si o diploma de studii superioare?
        Intr-adevar, analfabetismul este o problema si nu doar a noastra.
        Dar nu cumva tocmai aceste examene sunt cele care fac o selectie? Th spui ca „nu vrea sa invete, treana lyi”. Dar de ce TREBUIE sa avem o puzderie de „bacalaureati” si o droaie de „diplomati” incompetenti?
        Din punctul meu de vedere, invatamantul obligatoriu ar trebui sa se opreasca la MAXIM 10 clase. Ca sa nu avem analfabeti, e suficient sa stie sa citeasca, sa socoteasca si sa scrie.
        Da, bacalaureatul trebuie sa ateste ceva mai mult decat o mediocritate ca acum.
        Sa nu facem confuzie legat de ce insena DREPTUL la educatie. Accesul la invatamant trebuie sa fie neingradit. Trebuie gasita o modalitate prin care PERFORMANTA sa fie stimulata.
        Exemple avem destule, si care dau rezultate. Din pacate nu la noi si nici nu vad ca onor guvernantii sa fie preocupati de performanta in invatamant. Pai altfel cum ar mai avea acces un analfabet (ca atatia dontre alesi) la niste fotolii.

        Comentariu de Rica Venturiano | Mai 17, 2015

      • Da, am vazut si aici:
        http://www.gandul.info/stiri/guvernul-a-modificat-legea-educatiei-prin-ordonanta-de-urgenta-ce-durata-va-avea-invatamantul-obligatoriu-in-romania-si-cati-ani-de-liceu-se-vor-face-11813647

        Eu pun urmatoarea problema: de ce invatamantul obligatoriu sa fie de 10 clase (deci pana in clasa X-a inclusiv, asa inteleg) si nu de opt clase (clasa a VIII-a inclusiv)? Invatamantul obligatoriu de 10 clase: amestecam gimnaziul cu liceul. Invatamantul gimnazial, acela ar trebui sa fie obligatoriu si acela e de opt clase.

        Eu as fi de acord cu (re)introducerea treptei I – deci examen pentru admiterea la liceu, insa in cazul de mai sus – invatamant obligatoriu de 8 clase – n-as mai vedea sensul treptei a II-a… Dupa care urmeaza examenul de bacalaureat si pentru cine doreste examen de admitere in invatamantul superior.

        Guvernul a facut invatamant obligatoriu de 11 clase. Atunci de ce sa nu fie obligatoriu tot liceul? De aceea, eu spun ca invatamantul obligatoriu ar trebui sa fie de opt clase, pana in clasa a VIII-a inclusiv. Dupa aceea, examen pentru admitere la liceu.

        „Sa nu facem confuzie legat de ce insena DREPTUL la educatie. Accesul la invatamant trebuie sa fie neingradit. Trebuie gasita o modalitate prin care PERFORMANTA sa fie stimulata.” – absolut corect!! Corect: dreptul la educatie nu trebuie sa fie ingradit!

        Sa stimulezi performanta: invatamant obligatoriu de 8 clase, fara clasa pregatitoare, (re)introducerea unui examen de admitere in invatamantul liceal, bacalaureat si examen de admitere in facultate.

        Insa in legatura cu bacalaureatul eu am mai facut niste observatii (v. articole anterioare)…Acest examen, la noi, atesta ce anume, ce calificare iti da (v. cum e, de pilda, in Franta, am mai scris despre asta)?

        Dar sa revin la intrebarea ta: daca invatamantul obligatoriu este de 11 clase, eu nu vad cum s-ar putea realiza performanta. De asemenea clasa pregatitoare nu numai ca n-ar trebui sa fie obligatorie, n-ar trebui sa fie deloc!!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 17, 2015

      • Un invatamant obligatoriu de 4 clase, adica doar invatamantul primar, n-ar fi eficace. Unul obligatoriu de 10 (acum inteleg ca-s 11) clase, iarasi nu e eficace. Deci in felul asta scade sau nu se obtine performanta. De aceea mi se pare ca el ar trebui sa fie obligatoriu de 8 clase si eliminata clasa pregatitoare – adica invatamantul primar si gimnazial.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 17, 2015

      • @Rica
        Asta nu e decat o parere de a ta, o parere personala:

        „Dar de ce TREBUIE sa avem o puzderie de „bacalaureati” si o droaie de „diplomati” incompetenti?”

        care mie nu-mi spune mare lucru. Uite, iti recomand sa citesti niste articole:

        http://www.gandul.info/interviurile-gandul/toti-tinerii-din-romania-isi-doresc-sa-termine-o-facultate-si-sa-se-angajeze-uita-insa-un-motiv-esential-pentru-care-unul-din-patru-nu-reuseste-14237682

        http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/studiu–39–dintre-studentii-care-invata-peste-hotare-nu-vor-sa-se-intoarca-acasa–motivele–coruptia-si-salariile-mici-345683

        A adapta invatamantul romanesc la piata muncii din Romania este un lucru care nu se va face repede si cine crede ca va rezolva lesne si repede aceasta problema se insala! Eu asa am impresia…

        Ce se intampla? Pe vremea comunismului aveam o economie planificata de stat si, aferent, invatamant de stat care oferea oameni pregatiti, pe diverse niveluri de pregatire, desigur, pentru acea economie de stat planificata care era atunci. Caderea economica din 1989 a fost una obiectiva, avand cauze obiective, dar foarte profunda, cu consecinte deloc faste pentru economia tarii si pe termen lung. Mai ales ca aceste consecinte nefaste au fost amplificate, de-a lungul anilor de coruptie si de lipsa de reforme, de privatizari ratate. Invatamantul a ramas cam acelasi, desi s-au mai adus imbunatatiri. Invatamantul privat inca nu e dezvoltat in tara noastra. Tu spui ca acea „puzderie de „bacalaureati” si o droaie de „diplomati”” ar fi formata din incompetenti. Eu iti spun ca s-ar putea foarte probabil sa te inseli si acea „puzderie si droaie” sa nu fie una incompetenta, ci una care sa nu aiba ce cauta intr-o societate puternic, foarte puternic imbibata in sosul murdar si puturos al coruptiei asa cum e, din pacate, la ora actuala, societatea romaneasca. Pe de alta parte, salariile aici sunt mizerabile, posibilitatile de a te forma profesional si de a progresa in meseria ta sunt foarte reduse, s-au inchis atat de multe unitati de-a lungul vremii, au fost promovati atatia pe nemerit…

        Tu zici ca ar fi incompetenti cei cu bacalaureat sau cu cei care au absolvit o facultate… Insa aici stii cum e…? Uite, ca sa-ti dau un exemplu de transformare: pe locul unde era Uzina Semanatoarea e acuma Sema Parc. Sunt o multime de firme acolo… Si scoala de dans, si club de biliard… In Romania sunt o „puzderie” si o „droaie” de firme – or, a adapta invatamantul actual de la noi la o asemenea realitate economica este, mi se pare, un lucru imposibil. Cel putin pe termen scurt si mediu. Pe termen lung, incetul cu incetul, invatamantul romanesc s-ar putea adapta la piata muncii din Romania in conditiile in care ne vom stabiliza din punct de vedere economic si in masura in care ne vom defini clar din punct de vedere economic in cadrul Uniunii Europene. Pe de alta parte nu ai inca – la 25 de ani de la Revolutie – o stabilitate a locului de munca pe termen lung, dar nici alternativele nu sunt intr-o cantitate generoasa. Inca e cu pile, relatii ca sa-ti gasesti ceva – lucrurile astea predomina. Ceea ce arata ca nu avem o economie prea stabila – e inca intr-o transformare dinamica. Or, economia fiind intr-o transformare dinamica, intr-un dezechilibru dinamic, atunci invatamantul n-are cum sa se adapteze la piata muncii.
        Uite, de pilda s-au facut 8 ani drumuri, dar de cativa ani incoace nu prea se mai fac drumuri, nici autostrazi, lucrurile se misca foarte greu in constructii – gandeste-te ca cineva pregatit intr-un astfel de domeniu are grav de suferit, pentru ca s-ar putea sa nu-si gaseasca de lucru si trebuie sa faca altceva pentru care nu e competent s-o faca… In conditiile acestea nu vad cum ar putea ca invatamantul sa fie adaptat la piata muncii din Romania, in conditiile actuale, desigur.

        Uite, ca sa fiu mai clar, ma voi referi la articolul din Gandul, citat mai sus (e un interviu), unde iata ce raspuns gasim:

        ” Unul dintre motivele pentru care şomajul în rândul tinerilor a crescut în ultimii ani sunt şi rezultatele de la bacalaureat, aproape jumătate dintre absolvenţii de liceu nereuşind să treacă acest examen, ceea ce i-a împiedicat să înscrie la facultate. Ce soluţie vedeţi pentru aceşti tineri care nici nu îşi pot continua studiile, nici nu ştiu o meserie pentru a se putea angaja?

        Aspiraţia de a da bacalaureatul nu i-a ajutat de fapt la nimic. În clasa a V-a, a VI-a, trebuie să fie identificate abilităţile lor. Mai bine mergi la o şcoală profesională şi înveţi o meserie pe care o vei face cu plăcere decât să accepţi presiunea socială de a lua bacalaureatul, de a merge la facultate şi de a obţine o diplomă, iar apoi să nu îţi găseşti un loc de muncă.”

        Care scoala profesionala si care meserie? Lucrurile ar trebui identificate extrem de clar, nu asa: „o scoala profesionala, o meserie pe care o vei face cu placere”… Inainte, de exemplu, erai strungar la cutare intreprindere. Daca nu indici cu precizie, cineva ar putea sa aiba impresia ca e o cerere de munca mare in domeniul meseriilor pe care le inveti intr-o scoala profesionala, iar in realitate sa nu fie asa.
        „Mai bine mergi la o şcoală profesională şi înveţi o meserie pe care o vei face cu plăcere decât să accepţi presiunea socială de a lua bacalaureatul, de a merge la facultate şi de a obţine o diplomă, iar apoi să nu îţi găseşti un loc de muncă.” – dar daca mergi la o scoala profesionala si inveti o meserie pe care o vei face cu placere, iti gasesti un loc de munca? Cat de stabil e? Cum e platit? Ca nu e deloc clar nici ca ti-l vei gasi, nici ca e stabil si poti sa-ti faci acolo o cariera, daca nu cumva peste doi nu se inchide toata daravela, si ramai cu ochii-n soare: si fara bacalaureat si fara facultate. Si atunci cum e mai bine? Iar daca faci o meserie si aici esti platit prost, daca ai cauta in exterior si ai gasi pentru aceeasi meserie un post in Anglia, mult mai bine platit, atunci de ce nu ai merge acolo sa lucrezi acolo? Eu am intalnit o firma care se plangea (vorbeam cu cineva de la nivelul de management) ca nu are muncitori calificati din pricina faptului ca multi din zona respectiva alegeau emigratia pentru salarii mai bune, ramanand aici oameni neexperimentati in meseriile respective. E vorba de o firma mare, foarte cunoscuta, dar nu-i dau numele…

        Si, desigur, trebuie sa avem in vedere piata europeana a muncii care e o realitate si foarte multi romani o acceseaza.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 18, 2015

      • Motane, daca am spus ca „Dar de ce TREBUIE sa avem o puzderie de „bacalaureati” si o droaie de „diplomati” incompetenti?” nu inaseamna ca am spus „Tu zici ca ar fi incompetenti cei cu bacalaureat sau cu cei care au absolvit o facultate…”
        Am spus ca exista O PUZDERIE, adica fpoarte multi incompetenti cu BAC si facultate. Nu ca sunt TOTI. Avem foarte multi copii capabili, care ofera calitate, dar imaginea invatamantului romanesc este deteriorata tocmai de ACEA PUZDERIE care este incompetenta.
        Aici trebuie facut ceva. Cum, sa faci o selectie daca nu printr-un examen de competente.
        Vrei za spui ca in Romania moderna nu mai avem nevoie de meseriasi? Avem nevoie doar de ingineri si doctoranzi? De ,mecanici, ospatari, electricieni, zidari, nu mkai avem nevoie? In aceste meserii nu avem nevoie de performanta,. de calitate?
        Oricat de mult as vrea sa nu vad si anumite lucruri bune de poe vremea lui ceasca, nu pot sa nu fac o remarca vis-a-vis de „orientarea profesioanal” care se facea atunci. Fiecare are o anumita inclinatie, carwe trebuie remarcata si facuta o evaluare CORECTA,
        Da, e mult mai complexa prblema invatamantului, dar important este ca cei care o studiaza si vor4 aplica o reforma, sa stie despre ce este vorba. Indiferent de orientarea polkitica, trebuie avuta in vedere latura economico-sociala ce deriva din asta.

        Comentariu de Rica Venturiano | Mai 18, 2015

      • @Rica
        Vad ca aduci in discutie subiectul despre „ceea ce am avea nevoie” sau chiar „ceea ce avem nevoie”…

        Una este „ceea ce am avea nevoie” sau „ceea ce avem nevoie” si alta este ce se intampla pe o piata libera cum e piata muncii, mai exact spus raporturile dintre cererea de munca si oferta de munca, lucru care reprezinta, de fapt, realitatea. Asta e cererea de munca, asta e oferta de munca – asta e realitatea.

        Mici comentarii in continuare.
        Examen de competente – eu nu vad ca in Romania nu s-ar da examene. Inteleg ca acuma, la bacalaureat, sunt conditii de stricta supraveghere, ca sa nu se fraudeze examenul. Eu am zis ca nu ai cum sa adaptezi invatamantul romanesc actual la piata muncii actuala, in Romania. Am explicat si de ce.

        Pe de alta parte, economic vorbind, vreau sa-ti spun ca nu ar trebui blamata doar puzderia de incompetenti cu bacalaureat si facultate sau invatamantul. Fac o paranteza: eu ma refer la piata muncii in ansamblul ei si la ce determinari are asupra PIB-ului. Am inchis paranteza. Ar trebui blamata si puzderia de patroni existenta in Romania, si mai incompetenta (adica sunt foarte multi asa!), as zice eu.

        Ce se intampla? Eu am o parere proasta despre clasa patronala din Romania, creata dupa 1989 in conditii neclare de cinste si corectitudine. Faptul ca foarte multe unitati economice au fost scoase din uz a favorizat impostura la toate nivelurile si a depreciat calitativ economia romaneasca. Furtisagurile patronate de partide, sub diverse obladuiri, au depreciat de asemenea economia romaneasca. Patronii de la noi au „preluat” ceva de la stat, apoi tot cu ajutorul statului si l-au „insusit” din punct de vedere „legal”, de exemplu prin tot felul de privatizari dubioase. Nu mai vorbesc de faptul ca statul nostru a creat miliardari de carton pe care i-a numit liberali, a creat liberali pe care i-a numit pesedisti, a creat asa zisi oameni de afaceri care au invartit sume exorbitante din petrol si din altele, fara sa se vada vreo crestere economica, inclusiv calitativa, dimpotriva. Asa ca eu ma indoiesc profund de faptul ca doar oferta de munca e scazuta calitativ, valoric, iar cererea de munca exceleaza in calitate si acuratete manageriala, in profesionalism si bunacredinta. Multi dintre patronii de dupa 1989 au fost comunistii de ieri, ramanand cu aceeasi mentalitate, nefacand niciun progres din acest punct de vedere.
        Patronul roman, de regula, cere unui absolvent lucruri imposibile, de exemplu sa aiba cinci ani experienta imediat cum a terminat facultatea. Nicaieri in lumea asta, nici in statele dezvoltate, un absolvent nu are si nici nu poate avea experienta sau competentele unuia cu ani de experienta neintrerupta, subliniez, intr-un domeniu. Patronul roman tocmai asta vrea. In schimb el promoveaza la greu nepotismul si se slujeste de coruptie ca sa ocoleasca orice obstacol. Pe un om corect, care isi face corect meseria, nu-l apreciaza la justa lui valoare si nici nu-l plateste pe masura. N-ar misca un deget pentru imbunatatirea profesionala a angajatilor sai. Angajeaza in functii de conducere oameni cu slaba experienta numai pentru ca, de pilda, e „fiul lui cutare”.
        Cauzele performantelor slabe nu trebuie cautate doar intr-o parte – doar la oferta de munca. Hai sa vedem cum stam si cu cererea de munca. Ce sunt, de fapt, baronii locali? Sunt prosperi oameni de afaceri. Nimeni nu stie de unde au averi, nimeni nu stie ce produc acesti oameni. Cum sunt luati la intrebari, cum tot partidul se considera martirizat de oamenii legii.

        In rest – legat de mecanici, ospatari, electricieni, zidari – performanta lor, in comparatie cu a altora chiar din tarile dezvoltate, este pe un nivel similar, adica buna, sa stii. „Avem nevoie doar de ingineri si doctoranzi?” – tarile dezvoltate pun accent pe astfel de oameni, pe aceste categorii socio-profesionale, deoarece acesti oameni determina progresul societatii in ansamblul sau, nu ospatarii. Noi ii blamam si-i gonim, practic, pe acesti oameni din tara ca altii, mai destepti ca noi, sa-i foloseasca in folosul lor. Gandeste-te cati oameni cu studii superioare au plecat si care nu mai vor sa se intoarca! Si care lucreaza spre folosul altora acuma!! Romania plateste si va plati si mai scump faptul ca inca si acum, in mod comunist, chiar mai rau, isi blameaza intelectualii, si-i alunga din tara, ii marginalizeaza si-i plateste prost. Lasa ca o sa avem o puzderie de patroni cu cateva clase primare si manipulati politic la greu, fara viziune, fara imaginatie, sa vezi atunci cum va arata Romania!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 19, 2015

      • Vorbesti de examen de competente. Se vede ca ai trait peste hotare destul de multa vreme. In Romania nu conteaza prea mult competenta. Asa e la ora actuala, dar asa e de cand a inceput declinul economic de dupa Revolutie al fostei economii socialiste. Daca in Romania ar fi contat competenta ai fi avut o alta structura a pietei muncii. In Romania „te descurci”, functioneaza in continuare bine mersi PCR – Pile, Cunostinte, Relatii – mai rau decat in comunism. Citeste aici despre cazul de la Cluj:
        https://motanulfilozof.wordpress.com/2015/05/07/partidul-cu-trei-membri/

        Uite un alt caz, tot de la Cluj (dupa parerea mea unul din marile centre ale coruptiei din Romania, dar sper, totusi, sa ma insel!!!!), ceva mai vechi dar, cred, cunoscut:
        http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/primarul-sorin-apostu-spaga-de-50000-euro-de-la-pepenari-intr-un-singur-sezon–78331.html

        Or, starea asta e clar ca nu poate fi schimbata prea repede. Adica unii ce-ar vrea: sa schimbe imediat ceea ce s-a inradacinat in 25 de ani?
        De aceea spun ca in Romania competenta conteaza, dar nu prea mult, nu prea cine stie ce… De ce?

        Declinul economic, mai exact spus prabusirea economica a fostei economii socialiste, a determinat o serie intreaga de transformari de bun augur, dar si o serie de neajunsuri si lucruri mai putin bune: emigratie masiva, fara adaugare de valoare in tara de origine (decat foarte putin), aparitia imposturii, coruptiei, care, evident, scad din valoarea unei economii. Constat ca multa lume are impresia ca efectele economice sunt doar pe termen scurt si, maxim, mediu. E o relatie cauza-efect. Cauzele sunt obiective. Insa efectele generate pot fi si pe termen lung tot din motive obiective. Eu constat ca multa lume nu intelege de ce efectele pot fi pe termen lung sau de ce ceea ce era pana la un moment dat nu mai poate continua… Spre exemplu, multa lume nu intelege cum de s-a prabusit economia socialista, ca doar parea atat de trainica, mare si puternica!

        Iti recomand si aceasta postare:
        https://motanulfilozof.wordpress.com/2012/10/30/cat-economisim/

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 19, 2015

      • Da Motane, ai dreptate, intr-o lume normala piata muncii ar trebui sa regleze si invatamantul, dar asta ar trebui sa se intample dupa acel invatamant „general”. Spui ca am trait prea mult prin strainatate, si asta si-a pus amprenta. Asa este, nu contest. Nu esti singurul care-mi spune intr-un fel sau altul „bah, esti in Romania, nu are cum sa fie ca acolo unde sti tu”. Asa este motane, probabil ca eu judec si privesc lucrurile in mod gresit fata de realitatea socio-economico-politica din Romania. Totusi, nu cred ca nu putem face ceva in sensul asta, adica sa corelem cererea cu oferta, cum spui tu si cum este normal, (din punctul meu de vedere). Dar mie-mi cam pare ca de fapt oferta este cea care regleaza cererea. Pai daca nu ai de unde sa gasesti un anume tip de angajat, ce faci? Degeaba ai tu nevoie de el, degeaba faci tu cererea, ca n-ai oferta. Si atunci o sa ajungem acolo unde sunt si nemtii, francezii, olandezii, sa avem nevoie de „emigranti”. Si uite ce se intampla pe piata muncii a lor acum. Avem un avantaj pe care habar n-avem cum sa-l valorificam. Noi acum putem sa vedem ce „n-a mers” cum trebuie, si sa incercam (macar) sa evitam anumite greseli. Sa nu-ti inchipui ca in „tara lui Friedman” totul e pe roze, ca toate merg ca pe roate si totul este reglat asa cum trebuie.
        Si da Motane, ceea ce spun (sau postez) sunt doar parerile mele personale. Si parerea mea personala este ca tocmai aceste discutii in contradictoriu, sau nu ne vor ajuta sa ne lamurim acolo unde gresim.

        Comentariu de Rica Venturiano | Mai 19, 2015

      • Uite, legat de oferta de munca, invatamant si tanara generatie un exemplu a carui legatura cu realitatea e pur intamplatoare, desigur 😉 .

        Cazul A. Sa consideram examenul de bacalaureat care se desfasoara in conditii optime, adica fara sa se copieze sau sa se poata copia. Inteleg ca se iau masuri in aceasta privinta. Sa presupunem ca, in aceste conditii, promovabilitatea la nivel national ar fi de 85%. Deci 85% din cei inscrisi la examen l-au luat! Ca l-au luat, asta insemna note (medii) de trecere cuprinse intre 5 si 10. Deci si cel care a obtinut media 5,67 a luat examenul.

        Cazul B. Sa consideram acelasi examen de bacalaureat, desfasurat in aceleasi conditii ca in „Cazul A”, in care nota de trecere este 5 inclusiv si notarea se face cu note de la 1 la 10. Dar in acest caz promovabilitatea ar fi de doar 44%.

        Care e diferenta dintre „Cazul A” si „Cazul B”? Mie mi se pare ca in „Cazul A” vezi niste tineri care isi dau interesul pentru acest examen, pe cand in „Cazul B” interesul e mult mai scazut.

        In cazul Romaniei problema nu ar fi ca cei care au luat bacalaureatul ar fi incompetenti, pentru ca:
        1. Ce competente iti atesta bacalaureatul? Acelea pentru care dai examenul, nu? Altele care?
        2. Daca acest examen se desfasoara in mod optim, atunci competitia nu e viciata. Discutia referitoare la procentele mari inregistrate in anii anteriori era pe baza faptului ca examenul ar fi fost profund viciat. Dar acum inteleg ca se iau masuri optime pentru ca sa nu mai fie viciat, de aceea nu se poate repeta la nesfarsit aceeasi placa si dat mereu vina pe „greaua mostenire” a predecesorilor (ca la asta chiar ne pricepem!)

        In cazul Romaniei ar fi vorba, deci, de interesul redus al tinerimii noastre pentru invatatura. Asta in general vorbind. Pentru ca procentele mici de promovabilitate la bacalaureat par a descrie o asemenea stare generala la tinerimea noastra in varsta de 16-18 ani.
        De citit si acest articol:
        http://www.mediafax.ro/social/rezultate-bacalaureat-care-au-fost-procentele-de-promovabilitate-in-ultimii-10-ani-12901276

        Pe de alta parte, Romania se confrunta si cu o alta problema: cazurile de abandon timpuriu al scolii.
        http://ec.europa.eu/eurostat/web/education-and-training/statistics-illustrated

        Din statistica ilustrata a Eurostat se observa foarte clar ca acest fenomen este foarte pronuntat in Moldova, Dobrogea si Muntenia, cu exceptia Bucurestiului, fata de restul tarii. De exemplu, in regiunea de Sud-Est avem un procent de 25% (in 2014) fata de Sud-Vest, Oltenia unde procentul este de doar 15,9% (in 2014). Daca ne uitam la statistica pe sexe, cei mai multi care abandoneaza sunt baietii, mult mai multi decat fetele!! Daca ne uitam pe statistica observam ca aceste cazuri s-au inmultit in timpul guvernarii PDL – 2009-2012… Dar concluzia care se poate trage este ca tara noastra nu-si valorifica cum trebuie potentialul sau uman din punct de vedere intelectual si in general foarte multi tineri sunt slab pregatiti. Daca ne uitam in Vestul Europei, cu exceptia Spaniei, Portugaliei, unor regiuni din Italia si Islanda vom vedea o realitate diferita. La noi jumatate din tara, ca sa zic asa, e afectata de acest fenomen. Consecintele, evident, nu se pot exprima decat printr-o stagnare economica si chiar regres economic pe termen mediu si lung. Ce argumente aducem in favoarea unei astfel de ipoteze? Uite-te, te rog, la Polonia si ai sa constati ca in 2014 cazurile de abandon scolar timpuriu sunt mult mai rare decat la noi – cele mai mare procente inregistrate in 2014 au fost de 9,5%, 9,7% (ex: regiunea Lubuskie si, respectiv, Zachodniopomorskie), 10,7% (regiunea Warminsko-Mazurskie). Si la Polonia vedem o situatie foarte buna (adica putini care abandoneaza scoala) si-n 2009, si-n 2005. Rezultatul este ca Polonia e deasupra noastra din punct de vedere economic. Chiar daca Polonia avea datoria guvernamentala mai mare decat a Romaniei, tara noastra si-a marit datoria fara sa se vada mare lucru, decat ca s-a indatorat mai mult. Ne miram de ce Polonia sta bine, mai bine decat noi. Acestea ar putea fi unele dintre explicatiile posibile. Polonia isi valorifica mai bine potentialul sau uman decat o face Romania cu potentialul ei uman.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 19, 2015

      • „Sa nu-ti inchipui ca in „tara lui Friedman” totul e pe roze, ca toate merg ca pe roate si totul este reglat asa cum trebuie.” – nu-mi inchipui asta. Dar parerea mea este ca in SUA lucrurile merg mai bine decat in Europa din punct de vedere economic. Pe de alta parte, actualul Partid Democrat si liderul sau, Dl. Barack Obama, au puternice accente etatiste (iar daca ai spune fasciste n-as crede ca ai gresi prea mult) si lucrul asta – Cristina l-a evidentiat la ea pe blog – se opune spiritului natiunii americane, felului sau de a fi si nemultumeste pe multi. Evident ca sunt probleme si-n SUA, dar economic vorbind si din punctul de vedere al performantei SUA e superioara Europei.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 19, 2015

      • Motanbe, ca s-a copiat, se copiaza, sau se va copia la BAC, e prea putin important. Ideea este ca a scazut calitatea invatamantului. pe de o parte profesorii nu-si mai dau interesul, si chiar ca nu-i condamn, iar pe de alta parte, aceasta noua ciocoime a intors scara valorilor cu susu’n jos.
        Pai tu ca profesor ii dai „loazei” un 4, ca atat merita beizadeaua, dar vine „ordin de sus”, de la inspectorat ca X trebuie sa fie promovat. Siu sa te vad eu pe tine, un profesor ce traiesti dintr-u salariu de 1500 de roni ca te pui contra Inspectoratului. Si atunci vine si profesorul si zice, „dar de ce sa ia inspectorii spaga, mai bine s-o iau eu, ca oricum ar fi, iau sau nu iau, pe loaza tot o trec”.
        Profesorul nu mai are autoritate, e un rahat in fata noii „:nobilimi” (daca accepta blogul as vrea sa-i spun NO-BELIMEA) de azi.
        Si uite asa, lantul slabiciunilor incepe din clasele 1-8. Intai la 1-2 se „pluzeaza” la invatatoare, in clasele 5-8 e mai rau, ca vine capacitatea, si cum sa nu ia „loaza” nota mare, sa prinda un liceu bun. Odata intrat la liceu, incep alte „nevoi”, ca doar vine BAC-ul, nu-i asa?
        Hai sa gandim cum ar fi daca obligatorii ar fi doar 8 clase. La liceu s-ar intra pe baza de examen, ca inainte. Vrei liceu de mate fizica? pai dai examen la mate fizica. Vrei liceu uman, dai la romana, istorie, sau alte materii umane. Vrei informatica, dai la info, si tot asa. Si sa fie si 10, 20 pe loc, ca atunci se alege cel mei bun dintre cei mai buni.
        De ce sa avem sanatatea cu CO-PLATA, si sa nu avem si un invatamant cu co-plata? Vrei sa-ti dai copilul la un liceu bun? Nu ai bani, dar copilu tau este o capacitate, o minte stralucita si vrea sa invete? Aici sa intervina statul printr-un program de burse.
        Solutii exista Motane, e suficient sa cauti prin EU doar si sa vezi care model ti se potriveste.
        intrebarea este insa , ce vrem, ce popor, cat de educat, cat de pregatit.
        Copiatul si fituicile n-or sa dispara, dar macar o sa facem o selectie mai buna a valorilor.

        Comentariu de Rica Venturiano | Mai 19, 2015

      • Dar asa au stat lucrurile cu generatii intregi: examen la intrarea in liceu. Dupa clasa a VIII-a. Acuma il tine pana in clasa X-a cu invatamantul obligatoriu. Nici pe vremea lui Ceausescu nu era asa… 🙂 Acuma e mai comunism decat atunci! 🙂 Scuza-ma, dar daca asa stau lucrurile in invatamant, cum le-ai descris tu – cu „beizadeaua” si „nobilimea”, e mai rau decat pe vremea lui Ceausescu. Ca pe vremea aceea examenul era cu subiecte secrete, nu putea copia nimeni – decat cu riscul darii afara din examen, care era foarte mare in cazul in care se incerca ceva. Subiectele de admitere la facultate erau secrete, sigilate, nimeni nu le stia. Eu stau si ma intreb: ce facem aici?

        Eu as zice ca la noi ar trebui sa se dezvolte si invatamantul privat. In SUA bunaoara: avem scoli publice si scoli private, avem universitati de stat foarte bune dar si private. Nu neaparat invatamant co-plata, ca populatia e si asa saraca (vorbesc de marea majoritate) – trebuie tinut cont de asta. Dar un invatamant privat ar trebui sa fie ceva mai dezvoltat si acolo platesti, dar si educatia primita de elev acolo ar trebui sa fie excelenta…

        Pe de alta parte, iti recomand sa citesti si ultima postare a Cristinei.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 19, 2015

      • Exact Motane. Examen de admitere in liceu. Si fiecare liceu, functie de profil, sa aiba examenul diferentiat. Si PARAREA MEA, este ca si examenul de treapta a II-a sa fie reinstituit, pentru ca nici 12 clae nu sunt obligatorii.
        De ce? Pai sa-i dai posibilitatea ca de la 16 ani, cel care nu are alta solutie, sa poata sa inceapa sa munceasca. Sa fie conceput un cod al muncii care sa reglementeze in mod corect si echitabil conditiile in care un adolescent de 16 ani sa poata sa munceasca daca vrea.
        Iar facultatea sa fie intradevar o INSTITUTIE DE INVATAMANT SUPERIOR. Nu sa fie admiteri pe baza de interviu, sau si mai prost, nici macar atat, ci doar sa ai 5 la BAC.
        Motane, daca ai sa citesti din urma, eu am fost si sunt (inca) un critic al actualului sistem de invatamant care nu face decat sa strice educatia generatiilor de la 90 incoace. Mai ales ca il stiu din interior avand pe cineva din familie profesor. Coruptia si imbecilitatea celor care conduc tara s-a raspandit si aici, in invatamant, ca de altfel in tot ce inseamna sistem public, de stat. Si daca „ai de sus”, apeleaza la corupti ca sa se imbogateasca, astia mici, de cele mai multe ori, o fac sa supravietuiasca si de ce nu, pentru ca vad ca „aia mari” nu patesc nimic.
        Sistemul actual de invatamant e vraiste. Spaga este la putere si din aceasta cauza, copiii capabili, care chiar invata si vor sa invete mai deprate, nu mai au loc de „loaze si beizadele” 🙂 De ce? Pentru ca pentru fiecare „loaza” care intra la un liceu bun DOAR PENTRU CA „DA BINE” PARINTILOR CAND SPUN „LOAZA MEA E LA CUTARE LICEU” (wow, ce cool :)) exista un copil capabil, care poate face performanta mai tarziu, lasat pe dinafara. Si uite asa, acest copil este pierdut pentru ca odata absolvit, cu o diploma in mana si cu un bagaj de cunostinte acumulat va pleca in alta parte, pentru ca aici, acasa, EL STIE CA NU CONTEAZA CE POATE.
        Si de aici pleaca tot domino-ul asta Motane, care se pravaleste in capul nostru.
        E posibil sa gresesc, sa gandesc eu altfel dupa cum spui tu, ca „m-am stricat” afara, :), dar eu inca sper si cred ca invatamantul este linia de start intr-o competitie a performantei si numai cu un „start” bun se poate face ceva BUN in tara asta.

        Comentariu de Rica Venturiano | Mai 20, 2015

      • Cu treapta a II-a nu sunt intru totul de acord. Liceul poate sa nu fie obligatoriu, dar asta nu inseamna sa fie si treapta a II-a. Ce se intampla? Si treapta a II-a si bacalaureat – pana la urma prea multe examene strica. Chestiunea asta cu „invatatul pentru examene” poate fi si contraproductiva… Educatia nu se poate rezuma doar la examene. Gandeste-te ca un elev mai da si teze, nu? Sau ar trebui sa fie in continuare. Si daca ar fi corecte, ar fi si o buna evaluare a cunostintelor sale. Nu mi-ar placea nici un liceu bacovian, „cimitir la tineretii” , cu „examene grele” si cu tot felul de cosmaruri din astea. Nu cred ca e potrivit ca educatia nationala sa se faca asa…

        Da, si mie mi se pare ca asta e una din problemele importante: coruptia din sistem, care ar trebui eliminata. Si inca o chestiune: ar trebui sa fie si exmatriculari acolo unde e cazul.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 21, 2015

      • Am citit postarea Cristinei. Mi se pare ca este tendentioasa, cam in acelasi fel in acre ste si Theo pe blogul ei.
        Intr-adevar, OBLIGATIVITATEA acestui sistem de „boarding school” este absurda. Dar sa nu uitam ca marile universitati, Harvard, Yale, MIT, etc etc, au acest sistem de internat, cu campusuri in care au securitate proprie, si nu doar. Pe astea cum le catalogam? Sa luam TOTUSI in calcul si faptul ca in SUA nu intotdeauna „high school”-urile nu sunt in zonele rezidentiale, care acolo sunt destul de departe de „city center”, nu? Atunci nu vad ce ar fi rau sa le ai posibilitatea celor care stau destul de departe de un „anume” liceu sa opteze ptr internat??
        Da, de aocrd, sunt multe de dicutat pe aceasta tema, dar s-o faci tendentios nu duce la nicun rezultat. Plus ca n-o inteleg. OK, nu i-a convenit in Romania si a plecat la mai bine. Toate bune si frumoase pana aici, dreptul ei, dar acum de ce nu pleca din state daca nu-i convine? Daca acolo considera ca este dreptul ei sa schimbe, sau macar sa vrea sa chimbe ceva, de ca n-a facut la fel si aici?
        Asa ca Motane, da-mi voie sa fiu putin sceptic si retinut la aprecierile si comentariile unui astfel de om subiectiv, foarte subiectiv.

        Comentariu de Rica Venturiano | Mai 20, 2015

      • Harvard, Yale, MIT sunt private. Una e ca cineva sa mearga la o universitate privata, sa ia admiterea si sa locuiasca in acel campus si alta e un sistem internat impus de stat. Cred ca la asa ceva se referea Cristina. Si inteleg, din postarea ei, ca e vorba de scoli publice, nu de universitati private, adica o impunere a statului in ceea ce priveste scolile publice. Vrei, nu vrei asa trebuie sa faci ca Partidul Democrat (din SUA, desigur) asa vrea! La asta se referea Cristina, eu asa zic.
        E treaba ei unde vrea sa schimbe sau sa contribuie la asa ceva, la o schimbare.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 21, 2015

      • Si pentru ca tot vorbim de „cum era” pe vremea lui ceasca, eu cred ca pe vremea lui invatamantul romanesc avea valoare. In primul rand era un respect ptr invatamant. Cand spuneai BACALAUREAT sau ABSOLVENT DE FACULTATE, spuneai ceva. De copiat se copia si atunci Motane, dar asta n-a insemnat ca nu era invatamant de calitate. „Pe vrema aceea” (ca sa nu spun „pe vremea mea” 🙂 🙂 🙂 ) cine termina 12 clase si avea bacalaureat, cu mici exceptii, FOARTE MICI, avea si un anume nivel de educatie si cultura. Cred ca de aici i s-a si tras lui ceausescu. sa nu uitam ca in Decembrie 89, marea majoritate a celkor iesiti in strada au fost tinerii crescuti si educati in perioada de dupa 70, daca e sa ne uita ca majoritatea erau sub 30 de ani. Nu ca asta inseamna ca ceilalti au avut un rol mai mic.
        Ce vreau sa spun, ca sa nu se ceeze iar confuzie, este ca de la 90 incoace, invatamantulo romanesc a fost distrus sistematic de toti cei care s-au perindat pe la putere, si singurul scop pe care l-am vazut eu, a fost doar ca sa aiba ei acces la putere. Cum sa-mi explic altfel ca din analfabeti sau doar cu 10 clase au ajuns ministrii si senatorii (care este) 🙂 🙂 😀

        Comentariu de Rica Venturiano | Mai 20, 2015

      • Sa stii ca eu ma incapatanez sa cred, desi vad ca nici Ghita Bizonu’ nu e de parerea mea si probabil ca sunt multi care ma vor contrazice, ca si acum invatamantul romanesc are valoare. El are valoare si acum, doar ca trece prin unele dificultati si realitati care, desigur, nu se poate spune ca ne fac cinste, cum ar fi coruptia. Astfel de dificultati ar trebui invinse.

        Pe de alta parte, invatamantul are o valoare mai mare sau mai mica daca il raportam la realitatile economice. Poate sa para cinic ce spun, dar Harvard, Yale, MIT sunt private si se afla intr-o tara care are un anumit PIB pe cap de locuitor, pe care Romania nu-l are… Insa eu cred ca invatamantul din Romania e mai bun decat reputatia pe care o are. Sa ne gandim, totusi, ca aici vin sa invete studenti straini, ca avem totusi profesori seriosi. Nu trebuie sa ne blamam prea mult sau sa blamam prea mult invatamntul. Lucrurile nu stau chiar asa… Desi, sigur, multumiti nu putem fi si asta e de bine!! Inseamna ca vrem sa perfectionam!!

        Pe de alta parte, ar trebui sa vedem cum sa dezvoltam in continuare un invatamant privat performant, de buna calitate, care e foarte important inclusiv pentru democratia de la noi din tara, pentru calitatea democratiei si a clasei de mijloc… Pentru dezvoltarea unei gandiri independente!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 21, 2015

  2. Eu incerc sa ma mentim la un nivel cat mai terre a terre .. sau cum s-a zis pe un blog cu profil militar eu sunt mos Teaca …
    Asa ca cum sa va zic dragii mosului.. 4 clase sunt prea putin astazi.
    Insa calitatea unora care termina 12 clase ma ENERVEAZA . Rau.
    Junii idioti sunt mai rau pregatiti decat un absolvent de 7 clase din 1965 sau de 8 din 1968. Ca atunci la terminarea scolii elevu mediocru stia sa scrie o cerere „toarsu director va rog sa ma angajati ajutor de randas la cai ” sa faca calcule de genu 8/7 + 2*2,23 sau sa calculeze o arie …
    Azi cica au 12 clase , o cerere nu stiu sa scrie, nu stiu ca calculeze suprafata unei arii, nu pot calcula 6*0,35 si daca povestesc cum a bagat unu un gol suna cam asa „Si ala, p@@a mea, a prins mingea la 30 metri de poarta in p@@a mea, a driblat in p@@a mea pe Gica si pe Hans in p@@a mea si de la 5 metri tras ce p@@a mea,!!!” si toata lumea plange de mila lui ca nu a luta bacu si de acu nu o sa poata face o facultate . Aia de comunicare pesemne!!! Asa ca propun ca DEX si ministeru invatamantului sa aprobe folosirea expresiiei memnotehnice „p##a mea”!!!

    Comentariu de Ghita Bizonu' | Mai 20, 2015 | Răspunde

    • „Insa calitatea unora care termina 12 clase ma ENERVEAZA . Rau.”

      Ghita Bizonu’, care crezi ca sunt cauzele? Crezi ca sunt multi absolventi de liceu in situatia asta? Cum vezi cauzele?

      Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 21, 2015 | Răspunde

    • Motane, Ghita Bizonu’ are deptate. Si ca sa parafrazez un basm din 1001 de nopti (ala cu seicu’ si cei doi arabi), si tu ai dreptate Motane. Avem azi un invatamant stricat din doua parti. Odata de onor alesii neamului (ma’sii 🙂 ) si pe de cealalta parte de ciocoii noi, acele beizadele la care faceam eu referire.
      Ca avem INCA un invatamant de calitate, dar pentru cine vrea sa invete, iar este adevarat. Altfel nu ne-am putea explica „puzderia” de materie cenusie exportata si apreciata la export, 🙂
      Uite, ce sune Bizonu’ pot sa-ti exemplific. Absolvent de liceu energetic, si nu stia ce inseamna sa pui doua surse de curent alternatic in paralel. El spunea foarte dezinvolt ca + la + si – la -. CURENT ALTRNATIV Motane, si el era foarte sigur pe el. Si avea BAC-ul luat cu 9, la un liceu Energetic. CUM Motane, cum e posibil asa ceva??? Ptr el o eoliana era un fel de dinam de bicicleta dar mai mare. Ca n-are cum sa fie curent alternativ. Si nu pot sa dau vina in totalitate pe scoala rspectiva, pentru ca din aceeasi scoala am angajat \, tot atunci, o fata care mi-a explicat pe hartie cum vine treaba cu „faza” curentului altrnativ, si de ce este nevoie ca sa conectez doua surse de CA in paralel. Deci doi absolventi de la aceeasi scoala. Fata venise cu teama, deoarece nota ei de BAC era 7, insa cunostintele ei teoretice depaseau cu mult media. Si ca angajaor privat, am vrut sa profit de ambitia ei si acum este studenta la IFR, cu bursa de la firma.
      In ceea ce priveste limbajul „puzderiei” de analfabeti cu diploma, la care faceam referire mai deunazi, iar are drptate Ghita. Si daca s-ar intalni doar la „junii idioti”, si tot ar fi o problema, dar ce te faci Motane ca-l intalnesti (rar, da’l intalnesti) inclusiv pe holurile Casei Poporului sau la „agapele” dintre politruci. Geva de genul „da’ bah in p@@a mea p’ala, ca daca nu scoate gorobetzii o sa beleasca p@@a cu noi”.

      Comentariu de Rica Venturiano | Mai 22, 2015 | Răspunde

      • @Rica
        Mi-e dificil sa fac un comentariu… Tu stii mai bine cum sa-ti conduci afacerea! Si nu as vrea sa ajungem in situatia in care sa-ti spuna altcineva cum sa-ti conduci afacerea, de exemplu guvernul sau statul, sau oricine altcineva.

        Insa am luat nota de ce spui tu si Ghita Bizonu’. Am si eu informatiile mele din sistem (nu pot sa divulg sursele pentru ca n-am acceptul acestora). E ingrijorator ce se intampla… E si multa coruptie, dar mai e loc si de imbunatatiri.

        De exemplu, eu stau si ma intreb cata practica se face la un liceu energetic si chiar la unitatile de invatamant superior de un asemenea fel. Ce se inatmpla? Fizica are, e limpede, un aspect, o infatisare teoretica dar si una practica. Galileo Galilei cand a studiat miscarea unui corp pe un Plan Inclinat n-a facut-o doar teoretic: el, pur si simplu, a confectionat un plan inclinat si a cronometrat (cu mijloacele de pe vremea aceea, dar a facut-o!!!!) timpul in care un corp se deplaseaza din varful planului pana la baza, la diverse unghiuri de inclinare a planului inclinat. El efectiv a facut aceasta experienta in mod practic. Or, la un liceu energetic, nu?, trebuie sau ar trebui ca elevii sa mai faca si practica. Pentru ca sa vada cum sta treaba in mod practic. Pentru ca iti dai seama mai bine si inveti mult mai mult practic decat doar teoretic, decat cu scheme, si cu grafice, si cu formule. De exemplu, ar trebui sa vada cum e un generator de curent trifazat, cum e efectiv si cum functioneaza conexiunea in stea, conexiunea in triunghi. Sa vada efectiv cum e, cum arata un generator de curent alternativ sau la masinile electrice de curent continuu sa vada efectiv colectorul. Sa desfaca, sa-l faca la loc un astfel de motor. Fizica, dupa cum spuneam, nu inseamna doar teorie. Si toate liceele si facultatile care se bazeaza pe aceasta stiinta trebuie sa aiba si ore de practica in care studentul sa vada practic cum e si cum se face, dar sa ia cunostinta si de standardele folosite in productie, iar profesorul (de profil) ar trebui sa i le expuna. Gandeste-te si tu: daca elevul a vazut generatorul de curent continuu doar in poza din carte, el cum sa stie anumite lucruri necesare pentru ca sa aiba cunostinte complete? Sa ne gandim la marele Edison: daca el nu facea in mod practic experienta, mai inventa el becul? E adevarat ca unii au inclinatie mai mult catre partea teoretica, altii catre cea practica, dar Fizica a implicat intotdeauna experimentul. Sa ne gandim la marele Faraday – el avea laborator unde facea experiente, si pentru a descoperi ceva nou, dar si ca sa-si verifice teoriile.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 23, 2015


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: