Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc

Sa vedem intai ce a relatat presa.

Gandul

Proiectul UDMR de autonomie, prezentat oficial: Ţinutul Secuiesc va avea un preşedinte

Se arata ca;

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite corepondentul MEDIAFAX.

„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.

Proiectul UDMR: 50% din profitul Loteriei realizat în Ţinutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii

În proiect se menţionează că avizul judeţului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”, fiind obligatoriu şi pentru „lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare”.

„Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

„Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

Proiect UDMR: Autostrăzi şi căi ferate de interes regional, în domeniul public al Ţinutului Secuiesc

„Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”, se precizează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat „despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct”.

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, „compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

„Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean”, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.

Prin prezentarea oficială, proiectul este lansat în dezbatere publică.”

HotNews

Kelemen Hunor prezinta astazi proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc/ Surse: UDMR a renuntat la unele prevederi radicale din proiect

Se arata ca:

Kelemen Hunor prezinta astazi, proiectul de autonomie privind statutul Tinutului Secuiesc, intr-o conferinta de presa sustinuta la Cluj Napoca, la Cabinetul presedintelui UDMR, incepand cu ora 17.00 anunta site-ul Uniunii. Amintim ca HotNews.ro a publicat pe data de 9 septembrie o varianta integrala, in romana si in maghiara, a proiectului de autonomie. Aceasta propunea o forma radicala de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiara recunoscuta oficial alaturi de cea romana, cu simboluri si cu institutii proprii pentru asa numitul Tinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat in stat.

  • Potrivit surselor HotNews.ro, proiectul a fost revazut, fiind elimentate unele prevederi care au starnit controverse, cum ar aceea potrivit careia 2/3 dintre magistrati trebuie sa apartina comunitatii maghiare iar 1/3 comunitatii romanesti.

Intamplator sau nu, presedintele UDMR prezinta proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc in aceeasi zi in care are loc referendumul privind independenta Scotiei. Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, la Sfantu Gheorghe, raspunzand unei intrebari, ca nu exista niciun fel de asemanare intre Scotia si Tinutul Secuiesc, o asemenea comparatie fiind o „greseala uriasa”.

Intrebat despre comparatia pe care pe care unii o fac intre Scotia si Tinutul Secuiesc, Kelemen a raspuns: „Nu exista nicio asemanare intre Tinutul Secuiesc si Scotia. Din punctul meu de vedere, e o greseala uriasa sa faci astfel de comparatii, acolo e cu totul si cu totul alta situatie, iar daca cineva face o astfel de comparatie, inseamna ca nu a inteles nimic sau vrea sa creeze o diversiune”. Kelemen a adaugat ca este „treaba” scotienilor si a britanicilor ce fac, pentru ca intr-o democratie trebuie ascultate ambele parti.

PSD s-a pronuntat impotriva proiectului de autonomie. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, saptamana trecuta, ca „nu exista nicio sansa” ca proiectul de autonomie propus de UDMR „sa prinda viata vreodata”. El a precizat ca acest proiect de autonomie „nu este un motiv care sa intareasca colaborarea” intre partenerii de coalitie.

„Nu, nu cred in acest proiect, nu are nicio sansa de reusita, noi nu sustinem acest proiect, nu sustinem niciun fel de proiect de autonomie, suntem foarte fermi, Constitutia este foarte clara. Nu stim ce finalitate crede UDMR ca o sa aiba, dar nu s-a discutat nici in coalitia de guvernare, nici in Guvern un asemenea proiect. Fiecare poate sa aiba tot felul de dorinte, dar din punct de vedere institutional sau al unor eventuale sanse de reusita, nu exista nicio sansa ca acest proiect sa prinda viata vreodata”, a spus Liviu Dragnea.

Ramane de vazut daca, dupa prezentarea oficiala a proiectului de autonomie de catre liderul UDMR, Kelemen Hunor, care este si candidatul maghiarilor la prezidentiale, Uniunea va ramane sau nu la guvernare.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reactionat saptamana trecut la proiectul de autonomie, anuntand  ca lansarea in spatiul public a unor teme ce depasesc cadrul constitutional in ceea ce priveste justitia reprezinta „o agresiune la principiile statului de drept”.

Astfel, Consiliul reda articolul 152 al legii fundamentale, potrivit caruia „dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii”. CSM reaminteste si mai multe prevederi constitutionale privind infaptuirea justitiei in Romania, printre care si cele legate de statutul judecatorilor si cel al procurorilor si de instantele judecatoresti.

In replica, UDMR a acuzat CSM ca şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc. ”Uniunea Democrată Maghiară din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de poziţia CSM în privinţa proiecului de autonomie al Ţinutului Secuiesc. CSM, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, exprimându-şi un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă. CSM nu are voie să se comporte ca un actor politic”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, dat publicitatii saptamana trecuta. ” (subl. mea)

Mediafax

Proiectul UDMR privind AUTONOMIA: Ţinutul Secuiesc va fi condus de un Consiliu regional şi unul executiv, care va avea preşedinte. Maghiara, limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Bugetul regiunii asigurat din banii Loteriei

Se arata ca:

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite corepondentul MEDIAFAX.

„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.

În proiect se menţionează că avizul judeţului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”, fiind obligatoriu şi pentru „lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare”.

„Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

„Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

Citeşte şi: Kelemen: Grupurile parlamentare ale UDMR au primit proiectul de autonomie, are 100 de articole

„Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”, se precizează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat „despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct”.

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, „compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

Citeşte şi: CNS propune celor doi candidaţi maghiari la Preşedinţie sloganul „Un milion de voturi pe autonomie”

„Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean”, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.

Prin prezentarea oficială, proiectul este lansat în dezbatere publică.

ALTE PREVEDERI ALE PROIECTULUI PRIVIND AUTONOMIA

Maghiara, limbă oficială în Ţinutul Secuiesc; redactarea bilingvă, obligatorie

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede ca limba maghiară, alături de cea română, să fie considerată „limbă oficială în regiune”, redactarea bilingvă fiind „obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, format din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limbile română şi maghiară.

„Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară”, se arată în documentul citat.

Proiect UDMR: Autostrăzi şi căi ferate de interes regional, în domeniul public al Ţinutului Secuiesc

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, prezentat oficial joi, prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.

Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, într-o conferinţă de presă susţinută joi la Cluj-Napoca, la capitolul privind domeniul public şi patrimoniul regiunii şi al judeţelor se menţionează că pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, se arată în proiect.

Proiectul UDMR: 50% din profitul Loteriei realizat în Ţinutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii

Proiectul UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prevede la capitolul Finanţe ca jumătate din profitul net al Loteriei Române realizat pe teritoriul regiunii să se constituie ca venit al bugetului regiunii, transmite corespondentul MEDIAFAX

Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

„Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: 50 la sută din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii, 20 la sută din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea, 12 la sută din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la sută din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune”, se arată în documentul citat.

Proiectul UDMR: Prefectul judeţului Covasna îndeplineşte şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că prefectul judeţului Covasna, numit de Guvernul României, va îndeplini şi funcţia de prefect al regiunii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat joi de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prefectul coordonează exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective.

„În fiecare judeţ este numit un prefect de către Guvernul României. Prefectul judeţului Covasna îndeplineşte şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc. Prefectul coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvernul României exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării, a Băncii Naţionale şi a căilor ferate naţionale care aparţin organelor centrale în domeniu, precum şi atribuţiile care revin executivului regional”, se arată în documentul citat.

Proiectul UDMR: În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o Curte de Apel cu reşedinţa la Târgu Mureş

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede înfiinţarea, în regiune, a unei Curţi de Apel cu sediul în Târgu Mureş, prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov, dar şi un judecător reprezentant în Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prin această reorganizare competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o Curte de Apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov. Prin această reorganizare, competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. Numărul magistraţilor aparţinând comunităţilor române şi maghiare de la Curtea de Apel Târgu Mureş, respectiv Tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi a judecătoriilor din aceste judeţe, trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunităţi din teritoriile arondate”, se arată în documentul citat.

Kelemen: Maghiara, introdusă din clasa a II-a în şcolile cu predare în română din Ţinutul Secuiesc

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, după prezentarea proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc, că documentul prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru „a exista bilingvism încă din copilărie”.

Proiectul UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că în judeţele viitoarei regiuni autonome „învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectuează de către profesori a căror limbă maternă este acea limbă, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că această prevedere „nu este ceva care să fie făcut cu forţa”.”

Caracterul electoral al acestui proiect este, cred, evident. Insa altceva ma frapeaza pe mine in toata treaba asta… Tendinta comunitatii maghiare din Covasna, Harghita si Mures de a se autoizola de restul lumii. Tinutul Secuiesc este o regiune mica, destul de slab dezvoltata din punct de vedere economic (in conditiile in care UDMR a fost destula vreme la guvernare in Romania), cu o populatie in jur de 780.000-800.000 de locuitori, in care majoritar este un grup etnic maghiar, cel al secuilor. Cu toate acestea, iata ce precizeaza Wikipedia:

„La recensământul efectuat în perioada 18-27 martie 2002, doar 532 de persoane s-au declarat că aparțin minorității secuilor din România.[7] Pentru a spori numărul secuilor, la recensământul din 2012, etnicii maghiari au fost îndemnați să se declare secui și nu maghiari.[8] Rezultatele ultimului recensământ nu prezintă care este numărul declarat al secuilor ci doar al maghiarilor.[9]

Eu inteleg ca acest proiect doreste prezervarea acestui spatiu etnic, majoritar maghiar. Insa trebuie spus ca nu prea il ameninta cineva. Singura amenintare veritabila ar fi neadaptarea la vremurile moderne pe care le traim. Cu alte cuvinte, pe langa faptul ca aceasta comunitate maghiara este mica si zona este, cum spuneam, slab dezvoltata economic, sa mai ajunga si izolata. Asta este un lucru pe care Statul Roman nu poate sa-l accepte, deoarece are o responsabilitate si fata de oamenii traitori pe acele meleaguri care, desi majoritatea de nationalitate maghiara, sunt cetateni romani. Tendinta aceasta de izolare poate avea efecte catastrofale si poate genera puternice nemultumiri sociale in regiune. Ideea dezvoltarii economice a acesteia a fost lasata de catre UDMR, mai mereu, pe un plan secund. Pentru UDMR a primat doar aspectul cultural si nimic mai mult. Liderii UDMR o duc foarte bine, nu stiu cat de bine o duce populatia de acolo, cred ca nu prea bine… Ar fi trebuit sa propuna proiecte pentru investitii, pentru stimularea turismului, pentru atragere de fonduri europene.

Ar mai trebui spus ca ideea potrivit careia „documentul prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru „a exista bilingvism încă din copilărie”” este o greseala din start. Pentru ca bilingvismul este prezent in astfel de regiuni, unde maghiarii si romanii locuiesc impreuna. Daca „nu este ceva care să fie făcut cu forţa” atunci la ce mai e buna o astfel de prevedere? Mai degraba ceea ce a facut UDMR dauneaza bilingvismului si ma gandesc la Liceul Bolyai Farkas din Tg. Mures (v. si aici). Va rog sa deschideti saitul liceului si sa-mi atrageti atentia daca, din neatentie, am gresit si acest sait se poate accesa si in limba romana. Eu trag concluzia ca acest liceu este unul eminamente maghiar, in care invata doar copiii de nationalitate maghiara. UDMR promoveaza segregarea pe criterii etnice. Cand la acest liceu invatau si copii romani, reuseau, in felul acesta, sa mai invete si ei cate ceva ungureste. Asa… Segregarea aceasta, initiata de UDMR, a condus la urmatorul lucru: exista copii maghiari care, cel putin pana la 18 ani, nu stiu o boaba romaneste si copii romani care nu mai stiu o boaba ungureste!!

Mai trebuie precizat un lucru: neconstitutionalitatea proiectului UDMR, motiv pentru care nu poate fi adoptat, desigur. Nu voi insista acum pe acest aspect, destul de clar dupa parerea mea. De exemplu, prin Constitutie, „in Romania, limba oficiala este limba romana” (art. 13). Nu exista o alta limba oficiala decat limba romana. Insa ar trebui sa ne gandim la faptul ca de atata vreme, desi a fost si la guvernare mai multa vreme, UDMR propune proiecte neconstitutionale…

Un alt aspect care ar trebui lamurit este legatura dintre Ungaria lui Viktor Orban si Rusia lui Vladmir Putin. S-a vorbit, de pilda, de agenti rusi implicati in sustinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. Nu se poate sa nu te gandesti la Jobbik si la Vona Gabor. Evident, este inacceptabil! Sub Viktor Orban, Ungaria a ajuns sa fie controlata si de Federatia Rusa, ceea ce face din aceasta tara un punct slab, atat al NATO cat si al Uniunii Europene.

Insa trebuie retinut, cred, ca aceasta cerbicie prin care UDMR si cercurile de dreapta si extremiste din Ungaria sustin autonomia Tinutului Secuiesc ar putea fi, mai mult decat probabil, contraproductiva pentru cei de nationalitate maghiara. Astfel de atitudini:

„”Eu cred că autonomia secuilor este un obiectiv la care statul român, orice ar face, şi sunt ferm convins de asta, mai devreme sau mai târziu se va realiza, nu vor putea să îl oprească. Sunt sigur că, vreuna dintre etapele istoriei va crea această posibilitate, aşa că şi statul român ar face mai bine să nu încerce să pună piedici prin diferite acţiuni, ci mai degrabă să îşi reconsidere poziţia, deoarece va fi o autonomie a secuilor”, a spus Vona Gábor, aplaudat îndelung de participanţii la dezbatere.

Liderul Jobbik a adăugat că nu a negat niciodată, chiar şi atunci când a fost criticat, că este împotriva populaţiei majoritare, că autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă unul din ”ţelurile” politicii Jobbik, la care nu va renunţa.

„De multe ori am fost acuzaţi că suntem împotriva românilor, dar nu am negat niciodată şi nici nu vom nega faptul că unul dintre ţelurile noastre în politică este autonomia Ţinutului Secuiesc, autodeterminarea, îmbunătăţirea relaţiilor cu maghiarii din Ardeal şi să nu se aştepte nimeni să renunţăm la ele”, a afirmat Vona.” (sursa: aici)

le face rau mai ales maghiarilor, nu romanilor. Sa spui ca esti „impotriva populatiei majoritare” este o greseala mare! Prin asa declaratii subminezi interesele populatiei de etnie maghiara. Eu am impresia ca Vona Gabor nu-si da seama de aceste aspecte. In loc sa militeze pentru cresterea increderii intre romani si maghiari, pentru strangerea relatiilor bilaterale, lucru care ar fi benefic pentru cei de nationalitate maghiara inclusiv din punct de vedere economic, el spune ca este „impotriva populatiei majoritare”, adica impotriva romanilor. Eu nu cred ca oamenii obisnuiti, etnicii maghiari, aproba astfel de atitudini.

Update – Pozitia lui Victor Ponta

Gandul

Poporul pesedist se revoltă după ce colegii de guvernare din UDMR au cerut autonomia „Ţinutului Secuiesc”: „E o obrăznicie nemaipomenită. Aceşti oameni ar trebui scoşi din ţară!”

Se arata, printre altele, ca:

Proiectul lansat în dezbatere publică de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, privind autonomia ”Ţinutului Secuiesc” i-a revoltat pe mai mulţi pesedişti veniţi la lansarea prezidenţiabilului Victor Ponta, care au cerut scoaterea Uniunii de la guvernare şi înlocuirea ei cu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu – PLR.

Autonomia ”Ţinutul Secuiesc” o temă pentru prezidenţiale sau un subiect de perspectivă în condiţiile contextului international?

Tema este extrem de sensibilă şi atent analizată la vârful PSD, care trebuie să aleagă între posibilele voturi pe care le-ar lua Victor Ponta de la electoratul maghiar la prezidenţiale, dacă UDMR rămâne la guvernare, şi valul nationalist pe care poate miza dacă Uniunea este dată afară de la Palatul Victoria.

Deja, dinspre PSD, Liviu Dragnea a anunţat că nu există nicio şansă ca proiectul prezentat de Kelemen Hunor să prindă viaţă vreodată.

Vicepreşedinta PSD, Olguţa Vasilescu, considerată ca făcând în tabăra radicală a pesediştilor, a declarat că cererea UDMR este o ”obrăznicie şi o mizerie care trebuie sancţionată”.

Premierul Ponta a fost ca de fiecare dată mai rezervat şi a vorbit despre respectarea Constituţiei.

„Să nu se alarmeze niciun român. Vreau ca toţi românii din Transilvania, din Oltenia, din Moldova şi din Dobrogea să ştie că avem toţi o Constituţie pe care o respectă toată lumea. În acea Constituţie se prevede clar cum e statul român şi nu se poate schimba, dar se mai prevede un lucru: nu băgăm pe nimeni în închisoare dacă exprimă o părere, chiar şi greşită, cu care nu suntem de acord. Suntem o societate deja matură, în care fiecare îşi poate spune o părere. Părerile nu se sancţionează. Se sancţionează acţiunile împotriva Constituţiei, iar eu sunt convins că nimeni nu va face acest lucru”.

Potrivit proiectului prezentat de Kelemen Hunor, Ţinutul Secuiesc ar trebui să aibă un preşedinte, care trebuie să participle la şedinţele Guvernului când sunt tratate subiecte care privesc regiunea. Aceasta ar urma să fie condusă de un consiliu regional şi unul executiv, în fruntea ultimului aflându-se preşedintele Ţinutului Secuiesc. De asemenea, 50% din veniturile Loteriei Române în Ţinutul Secuiesc ar urma să rămână în zonă.

Kelemen Hunor propune ca elevii din clasa a II-a, inclusiv în şcolile cu predare în limba română, să fie predată şi limba maghiară. Totodată, în proiect se prevede înfiinţarea unei Curţi de Apel cu reşedinţa la Târgu Mureş.

Practic, în comunicarea publică, PSD s-a poziţionat clar împotriva proiectului avansat de cei de la UDMR, dar pesediştii de la bază cer mai mult: scoaterea maghiarilor de la guvernare şi trecerea lor în opoziţie.

Alegătorul pesedist nu are o impresie bună despre UDMR şi revendicările acesteia şi dă şi o variantă de rezervă: partidul lui Tăriceanu poate înlocui Uniunea la guvernare. Într-un glas, susţinătorii PSD intervievaţi de gândul la lansarea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale spun că proiectul UDMR contravine Constituţiei României: „Să-i facă ramă, să-l pună în cui!”, a fost una dintre reacţiile la adresa proiectului de autonomie. O altă reacţie: „E o obrăznicie nemaipomenită. Aceşti oameni ar trebui scoşi din ţară!”.

„Nu vreau aşa ceva, nu vreau, nu-mi trebuie aşa ceva!”, a exclamat o femeie. Un alt domn şi-a explicat dezacordul făcând trimitere la Constituţia României, care spune că autonomia este imposibil de realizat. Întrebat de reporterul gândul care este, atunci, miza propunerii UDMR, acesta a răspuns:  „ca să îşi facă campanie în rândul naţionalităţii maghiare”.

„Mai bine în opoziţie. Tot timpul au fost la guvernare şi au cam profitat de toate guvernele care au trecut”, ne-a mai spus un alt participant la cea de-a treia lansare a prezidenţiabilului Victor Ponta, în vreme ce un alt susţinător al PSD a făcut trimitere la eşecul referendumului pentru independenţa Scoţiei.

Gândul vă invită să vedeţi un reportaj video realizat la stadionul Naţional ”Lia Manoliu” înaintea lansării prezidenţiabilului PSD, în care mândrii români care îl votează pe Victor Ponta răspund la întrebarea: ”sunteţi de acord cu proiectul prezentat de Kelemen Hunor privind autonomia Ţinutului Secuiesc.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Septembrie 22, 2014 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 comentarii »

  1. Onorabile Motan , tot esti matale destept nevoie mare ….explica-mi rogu-te si mie , cum este posibil asa ceva ? Unde in lume o MINORITATE ETNICA dicteaza unei majoritati …LA EA ACASA , IN TARA ACELEI MAJORITATI ??? Eu , pana in ’90 am lucrat multa vreme pe santiere din cam toata tara insa , cu preponderenta in Ardeal . Brasov , Cluj , Satu-Mare , Targu-Mures Sibiu , Arad , Zalau si chiar in Miercurea Ciuc . Pe vremea aia …doar asa in gluma ne era atrasa atentia { in special noua bucurestenilor } folosindu-se chestia aia cu : ” data viitoare veti venii aici doar cu pasaport ” dar…asta doar in gluma si-n nici un caz in public ca…era pericol ! Toti oamenii stiau pe acolo sa vorbeasca si romaneste si ungureste si….acea germana greoaie vorbita de sasi . Cateva cuvinte acolo si…stiau sa vorbeasca . Azi conform articolului astora d e la Mediafax din care citezi matale , sant persoane de etnie maghiara pana-n 18 ani care nu stiu boaba romaneste dar si invers . Oare vinovatii principali nu sant nu doar astia de la UDMR ci si politicienii din alte partide care , au permis , au acceptat in numele a dracu stie ce ca ,UDMR-ul sa-si poata face de cap pe-acolo ? Oare chiar nu mai exista acele legi referitoare la tradarea d e patrie existente …pe timpul comunistilor ? Am cautat prin Constitutie { pe NET fireste } si …am descoperit cu uimire ca EXISTA , CA SINT IN VIGOARE …chiar daca pedepsele sant ceva mai blande . Oarte-i prea tarziu sa s e mai poata face ceva ? Oare-i prea tarziu ca cineva { nu stiu cine ..Ponta n-asi prea crede } sa linisteasca odata hoarda asta de huni ? M agrebienii din Franta …nu cred ca nu-si iubesc tarile d e origine si limba aia a lor , araba aia spurcata dar…..VORBESC LIMBA FRANCEZA si asta fara sa fie obligati d e vreo lege . EI sant obligati d e nevoi si d e nevoie care-i mai puternica decat orice lege : vor sa aibe d e munca si deci paine pe masa lor si-a familiilor lor …VORBESC FRANCEZA …ca le place ori nu !!! Ce-i de remarcat insa aici este faptul ca …din nefericire , oportunitatile pentru un trai decent cel putin existente in Franta , la noi lipsesc cu desavarsire . Din acest motiv am si mentionat faptul ca vina trebuie impartita in egala masura intre UDMR si politicienii din toate partidele aparute dupa ’90 in Romania . Daca ma-ntrebi pe mine …cea mai mare parte de vina o au politicienii romani , acesti farisei , acesti cabotini , acesti impostori ce au poluat scena politica romaneasca in anii d e dupa ’89 .

    Comentariu de Marian | Septembrie 22, 2014 | Răspunde

    • @Marian
      Sa stii ca Victor Ponta are dreptate: „Părerile nu se sancţionează”. Sigur, Constitutia trebuie respectata. Insa atitudinile „poporului pesedist” ar trebui, la randul lor, sa tina cont de prevederile Constitutiei, care arata la Art. 6 – Dreptul la identitate urmatoarele:

      „(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
      (2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani”

      Pe de alta parte cetatenii de nationalitate maghiara sunt cetateni romani si trebuie sa fim solidari cu ei, dupa cum spune Constitutia la Art. 4:

      „(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai.
      (2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala”

      Mai trebuie precizat ca aici e Romania, nu e Franta, si trebuie sa tinem cont de Constitutia Romaniei, care trebuie, desigur, respectata. Totusi nu se poate trata minoritatea maghiara in felul asta: „Oare-i prea tarziu ca cineva { nu stiu cine ..Ponta n-asi prea crede } sa linisteasca odata hoarda asta de huni ?”. Sigur, este necesar sa se respecte legea, in acord cu ceea ce prevede Constitutia.

      Insa trebuie semnalata urmatoarea problema: UDMR si liderii maghiari, inclusiv cei din Ungaria, au declansat inca din anii ’90 o isterie totalmente contraproductiva privitoare la aceasta autonomie. Ca acum sa vina cu un proiect ce nu poate contribui la dezvoltarea acestei regiuni – Tinutul Secuiesc, cum o numesc ei. Ei vor sa traga inapoi minoritatea maghiara, spre sec. XVII- XVIII, pentru ca acest proiect se bazeaza pe idei revolute de multa vreme. Observa si la Tokes: Viktor Orban sa puna un „protectorat” asupra Transilvaniei. Ce idei sunt astea? Contribuie astfel de idei la propasirea minoritatii maghiare? Bineinteles ca nu! Or, Statul Roman nu poate fi indiferent la astfel de lucruri pentru ca minoritarii maghiari sunt cetateni romani si ai vazut ce spun Art. 4 si 6 din Conatitutie. Mie imi face impresia ca politicienii maghiari cultiva in continuare ostilitatea fata de romani in randul minoritatii maghiare de la noi. Or, lucrul acesta este daunator chiar pentru minoritatea maghiara, in primul rand.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Septembrie 22, 2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: