Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Bancile…

Iata ca se apropie campania electorala pentru alegerile prezidentiale, dar atmosfera, in general vorbind, este molcoma. Nimic scanteietor, nici macar in plan intelectual. Totusi, nu vad la oamenii politici din tara noastra, la partidele noastre, la candidati niste opinii fata de lucrurile importante care se petrec in sectorul bancar… Sunt niste chestiuni, zic eu, deosebit de importante, dar parca nu ar exista niciun interes in a le dezbate…

Economica.net

Cei mai slabi din Europa. Băncile româneşti trăiesc riscant: restanţe multe, provizioane mici, credite puţine

Se arata, printre altele, ca:

„O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.

La fiecare euro plasat în credite, băncile din România au pierdut mai bine de 30 de cenţi, relevă o analiză a băncii centrale a Austriei. Concret, ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor, aşa cum este ea calculată de către analiştii austrieci, a depăşit 32% la finele anului 2013.

Acest nivel este de departe cel mai mare din regiune, chiar şi prin comparaţie cu ţări precum Rusia, Ucraina sau Turcia.

Mai mult decât atât, datele austriecilor relevă faptul că bancherii români au avut o abordare mai puţin prudentă în ceea ce priveşte creditele cu probleme în condiţiile în care nivelul provizioanelor(sumele puse de-o parte pentru a acoperi o eventuală pierdere a creditului) nu a urmat nici pe departe traiectoria creditelor neperformante. Ponderea provizioanelor este de sub 15% din volumul portofoliului ceea ce arată că nici jumătate de creditele cu probleme nu sunt provizionate. Prin comparaţie, în Ungaria, unde neperfomanţa se ridică la aproximativ 17%, ponderea provizionelor sare de 13%. În ţări ca Turcia, Slovacia sau Cehia, creditele neperformante sunt provizionate integral.

Restanţele cresc, creditele noi scad

Analiştii de la Viena dau şi o explicaţie pentru nivelul ridicat al neperformanţei, legând această evoluţie de apatia care a cuprins sistemul bancar românesc.

“În România, creşterea semnificativă a ponderii creditelor neperformante se datorează faptului că stocul de credite a scăzut mai rapid decât activele neperformante”, spun austriecii. Cu alte cuvinte, băncile nu au mai dat credite noi, portofoliul lor a scăzut, ceea ce a făcut ca procentul neperformantelor să crească. De altfel, acelaşi raport al băncii austriei, arată că volumul de credite a continuat să scadă inclusiv în primele trei luni din acest an când, comparativ cu ultimele trei luni din 2013 a fost înregistrat un declin al creditării de peste 2%.

Dependenţi de banii din afară. Cel mai mare acţionar îşi reduce expunerea

Un alt indicator care relevă vulnerabilitatea sistemului bancar românesc este dependenţa de finanţările externe. Astfel, liniile de credit contractate de băncile din România de la grupurile mamă echivalează cu aproximativ 12% din Produsul Intern Brut, acesta fiind şi unul dintre cele mai mari procente din regiune. Mai grav este însă că acţionarii străini duc o politică constantă de reducere a expunerii pe România. Această dinamică este evidentă din evoluţia expunerii celui mare acţionar din sistemul bancar autohton, Austria.”

Pe de alta parte iata ce spune si BNR:

Indicatori agregaţi privind instituţiile de credit
(bănci, sucursalele băncilor străine, Creditcoop)

mar. 2013 iun. 2013 sep. 2013 dec. 2013 mar. 2014
Număr instituţii de credit 41 41 41 40 40
 din care sucursale bănci străine 9 9 10 9 9
Total active nete (mld.lei) 356,2 355,0 353,6 362,3 352,5
Active instituţii cu capital privat 1 (% în total active) 92,2 92,0 92,0 91,5 91,6
Active instituţii cu capital străin 2 (% în total active) 90,8 90,7 90,6 90,0 90,0
Indicatorul de solvabilitate (≥8%) (%)* 15,03 14,67 13,92 15,46 16,32
Efectul de pârghie 3 (%)* 8,20 8,02 7,49 7,96 8,55
Creanţe depreciate 4 (% în total credite) 12,28 12,16 12,42 11,64 12,17
Creanţe depreciate 5 (% în total active) 7,29 7,21 7,32 6,50 6,91
Creanţe depreciate 6 (% în total datorii) 8,17 8,10 8,21 7,25 7,75
ROA 7 (%) 0,55 0,65 0,55 0,01 0,67
ROE 8 (%) 5,08 5,96 5,04 0,13 6,30
Rata rentabilităţii activităţii de bază 9 (%) 180,37 174,42 177,66 176,85 182,56
Credite acordate / Depozite atrase 10 (%) 114,30 113,71 111,50 104,59 105,36
Rata riscului de credit 11 (%)* 29,98 30,49 31,77 32,14 32,60
Rata creditelor neperformante 12 (%)* 19,08 20,30 21,56 21,87 22,26

 

*) Indicatorii cuprind numai băncile şi Creditcoop; sucursalele băncilor străine nu raportează solvabilitatea, fondurile proprii şi clasificarea creditelor.
1) Activele bilanţiere ale instituţiilor de credit cu capital privat sau majoritar privat (inclusiv sucursalele băncilor străine) / Total active
2) Activele bilanţiere ale instituţiilor de credit cu capital străin sau majoritar străin (inclusiv sucursalele băncilor străine) / Total active
3) Fonduri proprii de nivel 1 / Total active la valoare medie
4) Creanţe depreciate / Total portofoliu de credite (valoare netă)
5) Creanţe depreciate / Total active (valoare netă)
6)  Creanţe depreciate / Total datorii
7) Profit net anualizat / Total active la valoare medie
8) Profit net anualizat / Capitaluri proprii la valoare medie
9) Venituri operaţionale / Cheltuieli operaţionale
10) Credite acordate clientelei (valoare brută) / Depozite atrase de la clientelă
11) Expunere brută aferentă creditelor nebancare şi dobânzilor, clasificate în îndoielnic şi pierdere / Total credite şi dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare
12) Expunere brută aferentă creditelor nebancare şi dobânzilor, clasificate în pierdere categoria a 2-a, în cazul cărora serviciul datoriei > 90 zile şi/sau în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune sau faţă de debitor / Total credite şi dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare

Note:
Indicatorii se calculează folosind raportările financiare FINREP şi COREP ale instituţiilor de credit.
Total active şi capitaluri proprii pentru indicatorii Efectul de pârghie, ROA şi ROE sunt la valoare medie.
Din anul 2012, indicatorii se calculează potrivit raportărilor întocmite în conformitate cu IFRS (pentru indicatorii care au la numărător poziţia “Creanţe depreciate” au fost calculate şi valorile lunii decembrie 2011 pe baza datelor din evidenţa contabilă aferentă zilei de 1 ian. 2012).
Potrivit reglementărilor prudențiale ale Băncii Naționale a României, sunt clasificate doar creditele pentru care se determină cerințe minime de capital pentru riscul de credit, la nivel individual, potrivit abordării standard, restul portofoliului fiind exceptat de la clasificare (este cazul băncilor care folosesc abordarea bazată pe modele interne de rating).

Ziarul Financiar

O nouă Bancă Mondială pentru marile economii emergente, transpunerea la scară mai largă a visului lui Ceauşescu

Se arata ca:

„Cele mai mari economii emergente ale lumii – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, aşa-numitele ţări BRICS – zguduie din temelii ordinea financiară globală stabilită de puterile occidentale prin lansarea a două noi instituţii alternative la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru finanţarea economiilor emergente. Ceauşescu intenţiona să creeze o bancă mondială cu sediul la Bucureşti, în Casa Poporului, pentru a finanţa ieftin economiile emergente, în special pe cele din Africa şi din Orientul Mijlociu.

Ceauşescu lansa această idee în 1989 după ce România şi-a plătit toate datoriile către FMI şi a interzis prin lege îndatorarea externă a ţării. Planurile BRICS sunt mult mai ambiţioase. Cele cinci economii însumează aproape jumătate din populaţia lumii şi o cincime din avuţia planetei.

Rebeliunea ţărilor BRICS prin crearea unei bănci pentru dezvoltare şi a unui fond de rezerve valutare împotriva pilonilor financiari occidentali reprezintă mai mult decât un gest politic, scrie Bloomberg. Ea este o ameninţare şi un instrument de negociere. Spre exemplu, Ucraina, care încearcă din răsputeri să iasă din sfera de influenţă rusească, are în prezent a patra cea mai mare datorie la FMI. Rusia, care este membră a FMI, pare că finanţează o rebeliune contra Kievului. În aceste condiţii, finanţarea guvernului de la Kiev de către FMI nu poate fi pe lista de priorităţi a liderului rus Vladimir Putin. Rusia, India, Brazilia şi Africa de Sud încearcă să obţină mai multă influenţă în sistemul economic şi financiar global şi vor contribui cu mai multe fonduri pentru capitalizarea proaspetei bănci mondiale a BRICS, care va oferi mijloace financiare pentru proiecte de infrastructură pe teritoriul ţărilor participante decât o fac pentru vechea Bancă Mondială.

Totodată, cele cinci ţări vor avea contribuţii mai mari decât alocă FMI pentru propriul fond de rezerve valutare, prin care se va asigura sprijinul financiar în cazul unei reduceri drastice a rezervelor valutare în oricare din ţările participante.

Marile economii emergente au insistat în ultimii ani pentru reorganizarea conducerii Băncii Mondiale şi a FMI astfel încât acestea să reflecte forţa economică tot mai mare a lumii emergente.

Cele două noi instituţii vor fi rivali mărunţi pentru Banca Mondială şi FMI, întrucât vor avea influenţă mult mai mică la nivel mondial.

Cu toate acestea, ele marchează desprinderea de un sistem financiar internaţional dominat de SUA şi de Europa. China, care este al treilea cel mai mare participant la Banca Mondială cu aproape 13 miliarde dolari, va contribui la capitalizarea Băncii pentru Dezvoltare cu aproape zece miliarde dolari.

Pentru fondul de rezervă valutară al BRICS, China va participa cu aproape 41 miliarde de dolari, aproape de trei ori mai mult decât contribuţia sa la FMI. Valoarea fondului va fi de aproape 100 miliarde de dolari, iar ajutorul oferit de pe urma acestuia va fi limitat de suma contribuţiei.

În 1981, Republica Socialistă România atingea vârful datoriei externe, de aproape 11 miliarde de dolari, şi se afla astfel la mâna FMI şi a ţărilor creditoare. În urma negocierilor purtate cu cei mai mari creditori internaţionali, Nicolae Ceauşescu a luat hotărârea ca România să îşi plătească datoriile înainte de termen. O mare parte din producţia agricolă şi industrială s-a îndreptat către export, ceea ce a dus la raţionalizarea produselor alimentare,  şi s-a transformat inevitabil în interminabilele cozi la mâncare. Însă în primăvara anului 1989, Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat socotelile cu creditorii internaţionali şi nu mai este datoare nimănui. Ba mai mult, România chiar avea de recuperat datorii şi avea în conturi peste două miliarde de dolari. Cu toate acestea, populaţia răbda de foame. În acea perioadă liderul comunist lansa ideea înfiinţării unui fond de investiţii al ţărilor în curs de dezvoltare, un proiect prin care Ceauşescu urma să fie sprijinit financiar de unele ţări arabe producătoare de petrol, dar şi de unele ţări din Lumea a Treia. Totodată, liderul comunist intenţiona să construiască cu ajor arab o bancă mondială în Bucureşti pentru credite mici acordate ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, România putea ajunce un centru de putere economică, iar el, un lider mondial.”

As dori sa vad si la noi dezbatandu-se serios astfel de probleme. Deci situatia e cam asa: creditele neperformante cresc, bancile straine duc o „politica constanta” de reducere a expunerii pe Romania, in vreme ce altii, cum ar fi tarile BRICS, cauta sa-si diversifice sursele de finantare, sa gaseasca alternative de finantare. Noi unde ne situam si ce facem? Ce facem in situatia de fata? Nu este in regula nici cu ponderea provizioanelor… Spre exemplu, intreb si eu: de ce la noi ponderea provizioanelor „este de sub 15% din volumul portofoliului ceea ce arată că nici jumătate de creditele cu probleme nu sunt provizionate”, in vreme ce: „În ţări ca Turcia, Slovacia sau Cehia, creditele neperformante sunt provizionate integral.”? As dori un raspuns din partea arogantilor nostri reprezentanti politici! Care stiu numai sa se incaiere si sa se certe tot timpul. Si sa minta populatia! Si apoi cum am ajuns in situatia de a fi „cei mai slabi din Europa”? Cum raspund politicienii nostri la aceasta intrebare? Avem niste oameni politici care chiar nu au nicio idee constructiva pentru a dezvolta aceasta tara. Si sa ne mai miram de apatia care il apuca pe cetatean in preajma votului, de nici nu se mai duce la vot? Pe mine, unul, nu ma mira!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

August 23, 2014 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

7 comentarii »

  1. Nu toate ideile comuniste au fost greşite!

    Comentariu de Popateapa | August 26, 2014 | Răspunde

  2. […] Posted on 26 august 2014 by Popateapa Yahoo News publică știrea de mai jos. […]

    Pingback de Yahoo News arată că acolo unde se vrea, se poate | Blog Popa Țeapă | August 26, 2014 | Răspunde

  3. […] e an electoral si nimeni nu te mai voteaza daca faci asa ceva. Dar de la anul e foarte posibil intrucat nu sunt nici bani, nici nu sunt atrase investitii straine, nici statul nu face investitii. O politica economica […]

    Pingback de Franta… « Motanul Incaltat | August 28, 2014 | Răspunde

  4. […] orașe ca Sebeș, Mioveni, Lugoj și  Otopeni să aibă o rată a șomajului aproape de zero. Acolo au fost oameni inteligenți care au știut să profite de oportunități, în folosul […]

    Pingback de Municipiul Oltenita, Transdanube, şi alte mişculaţii! - Ziarul lui Ipu | Noiembrie 1, 2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: