Trei senatori americani la Bucuresti

Gandul

Senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy, la INTERVIURILE GÂNDUL: „Dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să restricţioneze lupta anticorupţie, asta ne afectează relaţiile cu România”

Se arata, printre altele, ca:

„Trei dintre cei mai influenţi senatori americani au venit în România pentru a transmite mesajul SUA de susţinere faţă de progresele înregistrate aici în domeniul militar şi al indepedenţei energetice, dar mai ales faţă de lupta anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie „afectează relaţia României cu SUA”, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi „luat în râs” la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.

Sosiţi sâmbătă în România, trei dintre cei mai influenţi senatori americani au avut întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, şi cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, cu care au discutat probleme privind securitatea în Europa de Est şi la Marea Neagră, parteneriatul strategic SUA-România şi relocarea resurselor NATO către Est. Duminică, republicanii John McCain, Ron Johnson şi democratul Christopher Murphy au venit la gândul, pentru un interviu în exclusivitate în România, realizat de Florin Negruţiu, redactor şef gândul.

Principalul mesaj pentru Româniaeste importanţa continuării luptei anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie afectează relaţia României cu SUA, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi luat în râs la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”, a spus John McCain, pentru gândul.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”, a declarat la rândul senatorul Ron Johnson.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”, a adăugat senatorul democrat Christopher Murphy.

Cei trei senatori au misiunea de a-şi convinge colegii din Congres să susţină angajamentul financiar al SUA faţă de întărirea apărării în cadrul NATO şi al relocării unor capabilităţi militare aflate în prezent mai ales în Vest, către centrul şi Estul Europei, inclusiv în România. În interviul pentru Gândul, senatorii americani au criticat dur reacţia prea slabă a puterilor europene în faţa agresiunii Rusiei în Ucraina, reproşând Franţei că a livrat nave de război Rusiei sau Germaniei că nu a reacţionat, pentru a-şi proteja interesele economice. Republicanii au criticat şi administraţia Obama pentru aceeaşi slăbiciune în faţa lui Putin. Cei trei au vorbit despre necesitatea de a reinvesti în puterea militară a NATO şi de a aloca inteligent resursele Alianţei în raport cu mişcările Rusiei.

De asemenea, senatorii au arătat că Rusia nu poate fi combătută eficient dacă statele europene nu îşi recâştigă independenţa energetică, iar subiectul exploatării propriilor resurse naturale, inclusiv a gazelor de şist, chiar dacă este delicat, trebuie dezbătut şi pus în balanţa geopolitică. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”. Totodată, americanii au arătat că întărirea NATO pe flancul estic nu presupune crearea de noi baze militare, ci exploatarea mai puternică a celor existente. Nu în ultimul rând, senatorii au vorbit despre lupta anticorupţie ca fiind esenţială pentru investiţiile necesare atingerii independenţei faţă de Rusia, ei spunând printre altele că ideea unui Parlament care să îşi protejeze propriii membri în faţa unor anchete ale procurorilor ar fi luată în râs în SUA, unde nu există niciun fel de imunitate în faţa legii.

Cei trei oficiali au vorbit la gândul despre cinci mari probleme:

•agresiunea Rusiei, care cu Vladimir Putin la cârmă încearcă să restabilească influenţa Imperiului Rus şi a URSS în străinătatea apropiată şi să destabilizeze Estul Europei şi reacţia dezamăgitor de slabă a puterilor europene şi a administraţiei Obama faţă de această agresiune.

• necesitatea ca SUA, dar mai ales Europa să reinvestească fonduri în puterea militară a NATO şi să relocheze inteligent resursele şi capabilităţile militare ale Alianţei din Vest către centrul şi Estul Europei, pentru a contracara agresiunile Rusiei. Dacă fiecare stat NATO şi-ar atinge cota de 2% din PIB pentru apărare, ar însemna un plus anual de 82 de miliarde de dolari pentru apărarea NATO, a spus senatorul Ron Johnson. Acest lucru nu implică stabilirea de noi baze militare în ţări ca România, ci folosirea mult mai accentuată a celor deja existente, prin exerciţii comune şi rotaţii permanente de trupe, aşa cum se întâmplă deja în România.

• necesitatea de a atinge independenţa energetică a Europei faţă de gazul şi petrolul Rusiei, acest lucru implicând cel puţin dezbaterea privind cum ar trebui exploatate, respectând normele de mediu, propriile resurse naturale, inclusiv gazele de şist. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.

• lupta anticorupţie care trebuie susţinută în România şi în Europa, pentru a permite astfel investitorilor să vină aici şi astfel să spargă monopolul energetic rusesc, lucru care ar contracara agresiunile Rusiei. John McCain s-a referit la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, ca la „un veritabil erou”, iar senatorul Murphy a spus că ideea ca Parlamentul să poată să-şi protejeze membrii în faţa anchetelor procurorilor, votând asupra imunităţii lor, ar fi „de tot râsul” în SUA.

• eliminarea vizelor SUA pentru români şi trimiterea unui ambasador cu puteri depline la Bucureşti au fost de asemenea subiecte abordate de senatorii americani. Cei trei au promovat la Washington legislaţia nouă privind imigraţia, incluzând şi posibilitatea ca România să intre în Visa Waiver, însă acum legea se află în Camerea Reprezentanţilor. În ce priveşte faptul că administraţia Obama întârzie de un an şi jumătate să nominalizeze un ambasador deplin la Bucureşti, McCain a fost tranşant: „Ne este jenă!”.

Iată cele mai importante declaraţii ale senatorilor americani:

John McCain (republican):

John McCain, 77 de ani, este senator de Arizona şi o legendă vie a politicii americane, aflat la al cincilea mandat în Congres. Erou de război, după ce a fost prizonier în lagărele din Vietnam timp de 6 ani, căpitanul de puşcaşi marini McCain a intrat în politică în urmă cu peste 30 de ani. În 2008, a fost contracandidatul lui Barack Obama, rămânând una dintre cele mai critice voci la adresa politicilor sale.

„Văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera”.

„Nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin”.

„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”.

„NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie (…). Trebuie doar să avem curajul să reacţionăm în faţa lui Vladimir Putin şi să luăm nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania”.

„(Rusia este) o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”.

Ron Johnson (republican):

Ron Johnson, 59 de ani, este senator de Wisconsin, aflat la primul său mandat. Înainte să intre în politică, Johnson a fost un important om de afaceri. Iniţial, a fost apropiat de Tea Party, însă a candidat din partea republicanilor, autofinanţându-şi campania electorală.

„Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie”.

„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”.

Despre protestatarii împotriva fracturării hidraulice: „Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective”.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”.

Christopher Murphy (democrat):

Christopher Murphy, 40 de ani, este cel mai tânăr senator american şi reprezintă Connecticut, din partea Partidului Democrat. Este un personaj cheie în legislaţia privind imigraţia şi deci are un cuvânt de spus în ce priveşte programul Visa Waiver.

„În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii”.

„Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei”.

„Cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO”.

„Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie”.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”.

CITIŢI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL CU CEI TREI SENATORI AMERICANI, REALIZAT DE FLORIN NEGRUŢIU, REDACTOR ŞEF GÂNDUL:

Florin Negruţiu: Domnilor senatori McCain, Murphy, Johnson, bine aţi venit în România, bine aţi venit la Gândul Live. Vă mulţumesc pentru acest interviu exclusiv. Domnule senator McCain, preşedintele Obama a spus, miercuri, că România nu este singură, că Polonia nu este singură, că ţările baltice nu sunt singure. Oficialii americani, din ramurile legislative sau executive, vizitează această parte a Europei, pentru a-i reasigura pe aliaţi că nu sunt singuri, că nu sunt lăsaţi în urmă. Vi se pare că există o ameninţare reală faţă de aceste ţări, din partea Rusiei, o ameninţare directă pentru o ţară ca România, care este membră UE şi NATO? Care este cel mai rău scenariu pentru România?

John McCain: Nu văd o ameninţare directă în sensul convenţional, un motiv fiind Articolul 5 al Tratatului NATO. Dar văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera, iar asta include exerciţii militare extinse – România este locul ideal, pentru că are infrastructura ca noi să venim să facem exerciţii cu armata română şi alţi aliaţi. Deci, cât priveşte o ameninţare directă de tipul războiului convenţional, nu. Cât priveşte destabilizarea, cred că este o provocare serioasă.

Florin Negruţiu: Aţi declarat cu mai multe ocazii că acesta nu este un Război Rece, evitaţi să folosiţi termenul de Război Rece, deşi domnul Putin joacă pe tabla de şah a Războiului Rece. Dacă aţi vorbi cu preşedintele Obama, ce i-aţi spune despre cât de serioasă este această criză, cum i-aţi descrie această criză, cum aţi numi-o?

John McCain: În primul rând, cred că preşedintele Obama este conştient de cât de serioasă este această situaţie, este unul dintre motivele pentru care a dat asigurări privind sprijinul financiar şi alte domenii de cooperare. Ce trebuie noi să facem, una dintre provocările noastre, este să mergem înapoi la colegii noştri din Congres şi să le explicăm cât de important este acest tip de sprijin şi cum ar putea să implice folosirea banilor de la contribuabili, trimiterea de trupe cel puţin pe termen scurt. Deci nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin.

Florin Negruţiu: Dar dacă nu este un război rece, cum l-aţi numi?

John McCain: Aş spune că este vorba de ambiţiile lui Vladimir Putin de a reinstaura vechiul Imperiu Rus, despre credinţa sa că Ucraina este perla coroanei Imperiului Rus. Henry Kissinger spunea că Rusia cu Ucraina este un imperiu, iar fără ea este o ţară. Deci cred că este o perioadă în care Vladimir Putin încearcă să folosească diverse instrumente pe care le are la dispoziţie, inclusiv energia, pentru a creşte influenţa rusească mai ales în estul Europei.

Florin Negruţiu: Domnilor senatori Johnson, Murphy, vă adresez această întrebare amândurora. Aţi lucrat împreună la legea privind alianţa bipartizană cu NATO, care promovează întărirea alianţei cu NATO. Încearcă Statele Unite să construiască o strategie de izolare, care a funcţionat în timpul Războiului Rece, pe care europenii nu sunt capabili să o implementeze singuri?

Christopher Murphy: În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii. Noi credem că putem susţine acest caz în faţa Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleaşi investiţii vin şi din Europa. În acelaşi timp, trebuie să regândim ce înseamnă Articolul 5. El a fost creat să oprească o incursiune militară tradiţională într-o ţară aliată NATO, dar vedem că Rusia şi Putin pun la punct un nou tip de război, în care nu trimite trupe dincolo de graniţe, fie că e vorba de Transnistria, Abhazia şi acum estul Ucrainei, ci folosesc provocări şi intimidări, mită şi sprijin pentru grupările separatiste să preia controlul unei regiuni, fără trimiterea de trupe militare. Deci trebuie să regândim ce înseamnă această protecţie în NATO, pentru că dacă scapă cu aceste activităţi din estul Ucrainei, am putea vedea în viitor activităţi similare în ţările baltice. Trebuie să fim foarte clari ce fel de protecţie oferă NATO.

Ron Johnson: Eu cred că trebuie să recunoaştem că SUA cheltuiesc deja în jur de 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, aproape 4% din economia noastră. Dacă fiecare ţară NATO ar atinge acea ţintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie. Suntem foarte mulţumiţi de România, suntem impresionaţi de un procuror special anticorupţie pe care l-am întâlnit aseară, vrem să facem tot ce putem pentru a-i sprijini eforturile aici, pentru că asta e cu adevărat necesar, trebuie stârpită corupţia din toate ţările europene, pentru a putea atrage genul de investiţii care să te facă mai independent de rezervele ruseşti de gaz şi petrol.

Florin Negruţiu: Este încă NATO o alianţă funcţională? Pentru că există ţări europene care privesc diferit Rusia, care au perspective diferite. Aţi putea construi o altă alianţă cu ţările est-europene, un fel de urmaş al NATO? Au existat dezbateri despre asta.

Ron Johnson: Este absolut funcţională şi este important să înţelegem că NATO este o alianţă defensivă. NATO nu ameninţă pe nimeni. Este un argument foarte important. Vladimir Putin nu trebuie să se simtă ameninţat de NATO, dar trebuie să ne asigurăm că este o alianţă puternică, ce poate fi mereu îmbunătăţită. Dar eu sunt mai preocupat de activitatea economică pe care Vladimir Putin o foloseşte…

„Am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin”

Florin Negruţiu: Nu credeţi că liniile NATO sunt prea departe în Vest, faţă de linia actuală de conflict?

John McCain: Trebuie să fiu foarte direct. Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. A existat un acord la Budapesta, când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear, care spunea că integritatea teritorială a Ucrainei va fi respectată, iar Crimeea făcea parte din el. Dar nu am fost surprins. De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta, după cum a spus senatorul Johnson, este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin. Este un fapt.

Christopher Murphy: Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei. Deci cred că aveţi dreptate când sugeraţi că sunt tensiuni şi întrebări în Alianţă, dar din crize se naşte oportunitatea, iar oportunitatea este să-i convingem pe europeni că aceasta este o alianţă în care merită să investească.

Florin Negruţiu: Dar revenind la întrebare, vedeţi o nouă structură care să organizeze această regiune?

John McCain: Nu, structura NATO este bună, NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie, dacă te uiţi de când a fost creată, până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, la cooperarea transatlantică şi din interiorul comunităţii europene. Trebuie doar să ai curajul să reacţionezi în faţa lui Vladimir Putin şi să iei nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania. Este doar un fapt fundamental.

Ron Johnson: Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost un semnal de alarmă, nu doar pentru America, ci pentru toată Europa. Acum trebuie să răspundem acestui semnal şi să reinvestim în NATO, să întărim această structură şi să facem activitatea economică să avanseze, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin. Acesta este răspunsul cel mai bun.

Christopher Murphy: Şi să aloci resursele cum se cuvine, adică este o întrebare legitimă unde ar trebui să se afle grosul trupelor în interiorul NATO. Şi cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO.

John McCain: Vreau să adaug că asta nu înseamnă o nouă bază militară aici, ci doar, de exemplu în România, să folosim facilităţil existente, să facem exerciţii comune în mod regulat şi trupele să se ruleze aici. Dar nu există îndoială că evenimentele din ultimul an au subliniat nevoia de a pune un accent mult mai mare pe capabilităţile NATO din această parte a Alianţei.

Florin Negruţiu: Prin baze regulate înţelegeţi baze permanente NATO-SUA în ţări ca România?

John McCain: Nu, sunt baze de aici, baze din regiune pe care le putem folosi pentru operaţiuni comune, putem activa, antrena apoi rula trupele. Nu vom cheltui bani pentru a construi şcoli, spitale în baze tradiţionale, pe care le ştim din Războiul Rece, pentru că nici nu este nevoie, aşa cum a arătat senatorul Murphy, asta nu e o confruntare în care ruşii să intre printr-o breşă, este vorba de un nou război de tip neregulat cu care ne confruntăm.

Florin Negruţiu: Deci nu sprijiniţi ideea unor baze NATO permanente în ţările din estul Europei?

John McCain: Sprijin ideea bazelor existente deja şi extinderea capabilităţilor din bazele existente, în care putem avea exerciţii comune nu doar cu ţara gazdă, ci şi cu alte state NATO. Şi asta în baza unui program regulat şi continuu.

„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”

Florin Negruţiu: Aţi numit Rusia o benzinărie care se dă drept ţară…

John McCain: Da, şi apoi m-am corectat, am spus o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară.

Florin Negruţiu: Ştim cu toţii că multe ţări europene sunt dependente de energia rusească. Vedeţi vreo soluţie pe termen scurt pentru a depăşi această dependenţă?

Ron Johnson: Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important. Dar dacă am reduce corupţia…

Florin Negruţiu: Ar fi vorba de o investiţie din ambele părţi.

„Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa”

Ron Johnson: Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa, aţi putea începe să folosiţi propriile resurse naturale. Ştiu că există clar îngrijorări de mediu, dar noi avem o imensă revoluţie energetică în America, din cauza fracturării hidraulice. Voi aveţi aici în Europa resurse de energie şi ar fi de ajutor dacă aţi începe să le exploataţi. Orice se poate face pe termen scurt, pentru a-i semnala lui Putin că zilele sale de monopol s-au terminat, cred că va duce la detensionare şi va mişca lucrurile în direcţia cea bună.

Christopher Murphy: Există semnale pe termen scurt, dar nu există soluţii pe termen scurt. Va fi un angajament pe termen lung în problema independenţie energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-şi creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de ţară care s-a dedicat explorării acestui potenţial, dar Germania îşi închide centralele nucleare, alte ţări din Europa refuză chiar să aibă o discuţie despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă.

Florin Negruţiu: În România au fost proteste de stradă împotriva fracturării hidraulice.

Christopher Murphy: Şi în America au fost.

Florin Negruţiu: Cum le explicaţi acestor oameni beneficiile fracturării hidraulice şi ale gazelor de şist, pentru că resursele aici în România aparţin statului, nu oamenilor care deţin pământul.

Ron Johnson: Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective.

Christopher Murphy: Nu este totul sau nimic. Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie.

„Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou”

Florin Negruţiu: Întărirea armatei este strâns legată de lupta anticorupţie şi aţi menţionat acest lucru. Vicepreşedintele Biden a vorbit despre corupţie când a venit la Bucureşti. Care este mesajul dumneavoastră pentru Parlamentul României, având în vedere că majoritatea membrilor au votat să nu ridice imunitatea unor politicieni acuzaţi de corupţie?

John McCain: Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile. Nu încercăm să le spunem oamenilor de aici ce ar trebui să facă, dar avem anumite standarde universale pe care ne aşteptăm ca toată lumea să le respecte cât mai mult posibil. Ţara noastră nu este lipsită de corupţie, se întâmplă tot timpul, dar ne luptăm cu ea. Deci vrem să vedem progres în acest domeniu. Şi din nou, nu încercăm să interferăm, doar încercăm să spunem clar că ne afectează relaţiile cu România, dar şi cu alte ţări.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi”

Christopher Murphy: Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA.

Ron Johnson: Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt. Semnele încurajatoare pe care le-am văzut, fie că e vorba de ce s-a întâmplat pe Maidan în Ucraina, oameni tineri ieşind în faţă şi cerând un guvern mai puţin corupt, fie ce auzim aici în România – tineri care cer acest lucru, sunt semne care ne dau speranţă.

„Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în Visa Waiver Program”

Florin Negruţiu: Două întrebări scurte, la final. Una este pentru dumneavoastră, domnule senator Murphy. Programul Visa Waiver pentru România.

Christopher Murphy: Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în acest program, senatorul McCain a fost responsabil cu adoptarea în Senat a unei reforme a legislaţiei privind imigrarea, care ar fi rezolvat această problemă, sperăm ca şi Casa Reprezentanţilor să o susţină.

Florin Negruţiu: Când putem vedea rezolvată această problemă?

Christopher Murphy: Noi am trecut-o prin Senat, deci când membrii Casei Reprezentanţilor vor veni în vizită, îi puteţi întreba pe ei.

John McCain: Continuăm cu toţii să avem acest lucru ca prioritate, nu doar din acest motiv, ci din mai multe motive.

„Sincer, ne este jenă”

Florin Negruţiu: Ultima întrebare, despre ambasadorul SUA la Bucureşti.

John McCain: Cunoaştem problema şi vrem să o rezolvăm, credem că actualul şef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa şi a echipei lui, dar vom aborda problema şi vom stabili care este cea mai bună opţiune. Sincer, ne este jenă.

Ron Johnson: Motivul pentru care am venit aici este că vrem să sprijinim cât mai mult ce aţi reuşit aici în România şi parte a acestei relaţii este să avem o prezenţă diplomatică puternică aici, deci vom sprijini şi acest lucru cât mai mult.

Florin Negruţiu: Domnilor senatori, vă mulţumesc foarte mult.”

Publika.MD

McCain l-a luat peste picior pe Putin! IATĂ cele mai tari declaraţii făcute pe seama liderului de la Kremlin

Se arata, printre altele, ca:

„„Şoimul politicii externe americane” a rămas fidel convingerilor sale şi la Chişinău. Senatorul republican John McCain nu a ezitat să-l ia peste picior pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar şi întreaga Rusie, în legătură cu recentele evenimente din Ucraina.

În cadrul unei întâlniri cu studenţii, senatorul american John McCain nu a ezitat să facă glume şi să ironizeze pe seama acţiunilor lui Vladimir Putin. Astfel, când s-a referit la sancţiunile impuse de Rusia şi care l-au vizat şi pe el, McCain a spus că regretă că nu a ajuns în Siberia în acest an: „Nu ştiu dacă sunteţi la curent că am fost sancţionat de Vladimir Putin. Din această cauză nu mi-am petrecut vacanţa de primăvară în Siberia, anul acesta”.

De asemenea, oficialul de la Washington a lansat un atac dur la adresa Rusiei, pe care a numit-o „staţie de alimentare cu gaze, care pretinde a fi ţară„.

„Rusia este o staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară. De fapt, este vorba despre o mafie care administrează această staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară”, a spus McCain.

John McCain a reiterat o declaraţie mai veche, prin care a comparat scenariul lui Vladimir Putin în Ucraina cu cel folosit de Hitler în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Rusia vrea să meargă şi să ia o parte din altă ţară pentru că acolo sunt vorbitori de limbă rusă. Acest scenariu a fost început de Hitler, care a mers în ţări din afara Germaniei cu argumente că acolo ar fi fost vorbitori de limbă germană, care aveau nevoie de protecţie”, a spus oficialul american.

Senatorul a ţinut să menţioneze că nu prezice un al treilea război mondial pentru că acţiunile lui Putin vor fi pedepsite de comunitatea internaţională.”

Deosebit de interesant!

In general sunt de acord cu cele afirmate de cei trei senatori, dar as avea cateva remarci de facut…

– Spre exemplu, de ce trebuie eroizata Laura Codruta Kovesi? E un om care-si face datoria. De ce un om care isi face datoria trebuie, in Romania, privit ca un erou? Eu cred ca daca la sefia DNA ar veni cineva de la PSD, atunci si acesta si-ar face datoria cat se poate de bine, poate chiar mai bine, de ce nu?, decat Laura Codruta Kovesi! Poti s-o feliciti pe D-na Kovesi pentru activitatea depusa, poate primi si o decoratie, dar a spune ca e o „eroina”… eu cred ca e prea mult… Pe de alta parte, nu sunt de acord cu ideologizarea luptei impotriva coruptiei. O astfel de activitate este de competenta organelor judiciare, care, intr-adevar, trebuie sa-si faca datoria. Dar asta e una. Insa a transforma totul intr-o ideologie e cu totul altceva, lucru cu care nu sunt de acord.

– Mai trebuie spus ceva legat de afirmatia D-lui. Christopher Murphy:

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA„

In primul rand, vorbim de doua tari diferite, cu Constitutii diferite, cu economii diferite si productivitati, si performante economice diferite. Eu as considera ca dimensionarea justa a statului este esentiala pentru a neutraliza si combate coruptia in Romania. In general vorbind, libertatea economica e mai mare cu cat statul se retrage din economie. Un stat mare (vorbim de stat, nu de tara!!), desi corupt, nu presupune o mare libertate economica. Pe de alta parte, un stat mare este mult mai vulnerabil la fenomenul coruptiei, de aceea unui astfel de stat i se potriveste o conducere autoritara, dictatoriala, pentru a se putea mentine ordinea. In Romania nu numai ca avem un stat mare si ineficient, dar sa ne gandim ca in perioada 2004-2009 au fost angajati 500.000 de oameni la stat, ca functionari de stat, numarul lor total ajungand in 2009 la 1.400.000 de persoane. Cresterea birocratiei la stat presupune predispunerea statului la fenomenul coruptiei. Mai mult, numarul de functionari publici sustenabili de catre stat ar trebui sa fie intre 800.000 de persoane (cati erau la sfarsitul perioadei comuniste) si 900.000 de persoane (sfarsitul guvernarii Nastase). Cresterea abnorma a functionarimii, la stat, determina o foarte buna predispozitie pentru coruptie!

Mai trebuie sa spunem ca la noi statul este si producator de bunuri si servicii, ceea ce in America nu se intampla. Intr-un astfel de stat, precum la noi, atat de diferit de cel american, sa nu ne mire ca exista o coruptie care este, ca sa zic asa, date fiind aceste conditii ale statului de la noi, in firea lucrurilor. Dar trebuie aratat ca si sectorul privat, in general vorbind, e foarte slab la noi, atat din punctul de vedere al productivitatii, al specializarii pe anumite tipuri de produse, cat si din punctul de vedere al competitivitatii, lucru ce nu se poate spune despre US.

Am facut acest mic expozeu deoarece eu cred ca trebuie sa intelegem bine cum stau lucrurile aici, printr-o comparatie cu America, daca tot facem comparatii!

– Reducerea dependentei energetice fata de Rusia. Da, e adevarat, resurse proprii… Dar cat sunt de mari aceste resurse? Ajung? Ideea proiectului Nabucco era foarte buna! Ar fi, iata, mai multe posibilitati, inclusiv importul de gaz lichefiat din SUA. Eu cred ca e destul de clar ca in aceasta ecuatie „energetica” este prezent interesul unor companii americane. Care vor sa patrunda pe piata europeana. Aici UE are un cuvant de spus. Cum se pozitioneaza Romania? Deocamdata, in Romania, nu prea mi se pare ca exista un mare entuziasm in privinta exploatarii gazelor de sist… Totusi, Romania, din cate inteleg, sta bine la capitolul acesta: reducerea dependentei fata de energia ruseasca. Dar ce sa mai vorbim de Germania, si ma refer, desigur, la Nord Stream!!!! Pentru ca, prin acest proiect, Germania s-a legat practic de Rusia si e greu de tot de dezlegat!! Mai ales daca Rusia va furniza gaze Germaniei la preturi mici, foarte competitive. Bulgaria, o alta tara foarte dependenta de gazul rusesc si cred ca suspendarea proiectului South Stream o afecteaza destul de tare!

Lovitură grea pentru Rusia: Bulgaria suspendă conducta South Stream. Cum arată tabla de şah a dependenţei europene de gazele ruseşti

„În aceeaşi zi în care trei dintre cei mai influenţi senatori americani au ajuns la Sofia, via Bucureşti, premierul Bulgariei a anunţat că ţara sa suspendă construcţia conductei de gaz rusesc South Stream, ca răspuns la solicitările Uniunii Europene şi ale SUA. În contextul unei crize care tinde să se detensioneze, cu Ucraina, Rusia deţine încă un control relativ asupra pieţelor europene de energie, ţinând practic captive câteva ţări şi făcând Europa să depindă de exporturile sale de gaz. Senatorii americani au vorbit la Gândul despre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei. „Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus republicanul John McCain. Reacţia Europei nu este atât de palidă pe cât pare, fiind pierdută în birocraţia de la Bruxelles: UE a accelerat recent cursa pentru scăderea acestei dependenţe, iar gestul Bulgariei, ţară care importă aproape 90% gaz rusesc, dă o gură de aer Europei şi o lovitură dură proiectului-fanion al Gazprom.

Bulgaria a anunţat duminică după-amiază că suspendă pe termen nedefinit lucrările la conducta de gaz South Stream, controlată de Rusia şi care ar urma să aducă gazul rusesc către pieţele europene, ocolind Ucraina. Decizia vecinilor noştri vine ca urmare a cererii Comisiei Europene de a investiga dacă acest contract respectă reglementările privind concurenţa şi monopolul energetic. UE este îngrijorată că acest contract a fost acordat ruşilor fără să existe o licitaţie publică, iar proiectul conductei South Stream pare să contravină directivelor europene, care spun că o conductă trebuie să fie deschisă mai multor furnizori, pentru a exista concurenţă şi diversitate a resurselor.

Totodată, SUA şi-a exprimat nemulţumirile legate de faptul că firma care urmează să construiască tronsonul South Stream în Bulgaria – Stroytransgaz –, este o subsidiară Gazprom, deţinută de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al lui Vladimir Putin şi care se află pe lista de sancţiuni a Washingtonului, deschisă ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia şi a destabilizării estului Ucrainei.

“Am decis oprirea construcţiei. În funcţie de consultările cu Burxelles-ul, vom decide cum va evolua lucrarea”, a declarat premierul Bulgariei, Plamen Oreşarski.

Declaraţia sa a venit la scurt timp după ce trei dintre cei mai influenţi senatori americani – John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy – au sosit la Sofia, de la Bucureşti, unde au vorbit în exclusivitate la Interviurile gânduldespre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc asupra unor pieţe de energie şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei, similare cu cele din Ucraina.

South Stream este un proiect-fanion al politicii de energie a Rusiei, care are ca scop nedeclarat folosirea resurselor naturale, precum gazul şi petrolul, pentru a exercita influenţa şi controlul Moscovei asupra clienţilor săi. South Stream a apărut ca răspuns la proiectul conductei de gaz Nabucco, susţinută de mai mulţi parteneri europeni, printre care România, dar şi de SUA. Nabucco a fost abandonat în 2013, ca urmare a faptului că finanţatorii săi nu au reuşit să securizeze furnizori de gaz din zona Mării Caspice – Azerbaidjan, Turkmenistan, aceştia orientându-se către alte pieţe sau proiecte (în 2013, Azerbaidjan a ales să livreze gazele de la Şah Deniz către Europa prin conducta trans-adriatică TAP). Proiectul rusesc South Stream a rămas însă în picioare, urmând să demareze în 2018 pe traseul Rusia – Marea Neagră – Bulgaria, de aici urmând să se ramifice către Grecia şi Italia, pe de o parte, iar pe de altă parte spre Serbia, Macedonia, Slovenia, Ungaria şi Austria. România a fost abordată de Rusia pentru a face parte din proiect, în detrimentul Bulgariei, însă Bucureştiul a refuzat oferta.

Americanii la Bucureşti: de la „Rusia este o benzinărie mafiotă”, la „ruperea monopolului rusesc”

Înainte de a ajunge la Sofia, senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy au trecut prin Bucureşti, unde s-au întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, dar şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Într-un interviu exclusiv acordat gândul, oficialii americani au vorbit printre altele şi despre necesitatea Europei de a contracara această politică agresivă a gazului, promovată de Rusia, pentru a-şi exercita influenţa în străinătatea apropiată şi în Europa.

„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus tranşant senatorul republican John McCain, iar reacţia slabă a europenilor în criza din Ucraina a fost pusă exact pe seama clientelismului unor puteri europene faţă de această “benzinărie”.

„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”, a spus McCain.

La rândul său, republicanul Ron Johnson a vorbit despre găsirea unuia dintre punctele sensibile ale lui Putin – rezervele de gaz şi de petrol – şi de spargerea monopolului rusesc pe pieţele europene de energie.

“Dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie”, a spus Ron Johnson.

Printre soluţiile propuse de senatorii americani în acest sens s-au numărat exploatarea gazelor de şist, cu asigurarea protecţiei mediului şi a impunerii unor restricţii exploatărilor de acest fel (distanţa faţă de sursele de apă sau de aglomerările de populaţie), precum şi achiziţia de gaz natural lichefiat, pe care SUA se pregăteşte să îl exporte, având surplus de pe urma revoluţiei energetice declanşate de exploatarea gazelor de şist.

„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”, a spus Ron Johnson.

Dependenţa Europei de gazul rusesc: media importurilor de 25%, ţări dependente 100%

Procentul importurilor de gaz rusesc, pe ţări. Sursa: The Economist.

Mult temuta dependenţă a Europei de gazul rusesc nu este atât de covârşitoare pe cât sună, însă reprezintă o ameninţare reală, pentru că unele ţări depind 100% sau în proporţii mari de importurile de gaz din Rusia. Media importurilor ruseşti în UE era însă de doar 24% în 2012, conform The Economist. În 2013, acestea au crescut la 39%, conform Comisiei Europene.

Ţările absolut captive în monopolul energetic al Moscovei sunt Lituania, Estonia, Letonia şi Finlanda, care importau 100% din necesarul de gaz din Rusia, în 2012. Le urmează îndeaproape Bulgaria (89%), Slovacia (83%) şi Ungaria (80%). Slovenia, Austria, Polonia, Cehia sau Grecia importă şi ele mai mult de jumătate din necesarul intern de gaz din Rusia.

România stă bine din acest punct de vedere, nebazându-se pe importurile de gaz din Rusia decât în proporţie de 24% în 2012, în ultimii ani această cifră nedepăşind 30%, în funcţie de duritatea iernilor.

Principala problemă este însă că aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa trec prin Ucraina, iar dată fiind criza dintre cele două ţări, există riscul să asistăm din nou la o „închidere a robinetului”, similară cu crizele din 2009 sau din 2006, când Europa a rămas fără gaze în plină iarnă, din cauza disputelor Kiev-Moscova. Deja Gazprom a anunţat că tarifele la gaz pentru Ucraina vor creşte cu 44%, la 385 de dolari pe mia de metri cubi, ca urmare a răsturnării regimului Ianukovici şi a orientării Ucrainei către asocierea cu UE.

O criză a gazelor provocată pe relaţia Ucraina-Rusia nu ar mai fi însă atât de serioasă ca în trecut, pentru că Europa a început să lucreze deja la diversificarea resurselor de gaz şi la interconectarea reţelelor interne de furnizori.

Totuşi, influenţa politică pe care Rusia o exercită prin intermediul exporturilor sale de gaze nu trebuie văzută ca o stradă cu sens unic. Politica de închidere a robinetului nu funcţionează aşa de uşor pe cât este percepută de public, pentru că, în primul rând, Rusia este interesată să îşi valorifice financiar resursele. Exporturile de gaz şi de petrol ale Rusiei constituie aproximativ 70% din exporturile anuale ale Rusiei, aducând venituri de peste 500 de miliarde de dolari, adică mai mult de jumătate din bugetul Federaţiei Ruse. Piaţa europeană joacă un rol important în această schemă de business, pe care Rusia nu îl poate sacrifica prea uşor.

Reţelele de gaz ale Rusiei în Europa

Conductele de gaz ale Rusiei şi ieşirile spre Europa.

În ultimii ani, chiar Rusia a lucrat la o diversificare a căilor de transport al gazului către Europa, pentru a nu mai depinde de ţări de tranzit ca Ucraina sau Belarus, principalele căi de acces ale gazului rusesc către Europa. Astfel, o criză ruso-ucraineană cu efecte de tip „închiderea robinetului” nu este de dorit nici de către ruşi, care pun mai presus interesul de business, decât cel politic, în zona occidentală, pe scurt vor să-şi vândă gazele la un preţ cât mai bun.

Gazul rusesc intră în Europa prin conducta Yamal, care trece prin Belarus către Polonia şi Germania, prin conducta Blue Stream, care duce gazul rusesc către Turcia, prin conducta Nord Stream, care duce gazul rusesc direct în Germania, prin Marea Baltică, evitând ruta Belarus-Polonia. Principalul proiect la care visează Rusia pentru a-şi acoperi reţeaua de distribuţie a gazului în Europa este South Stream, care ar urma să treacă prin Marea Neagră şi Bulgaria, către sudul şi centrul Europei. Proiectul evită Ucraina, scăpând astfel de efectele unei crize politice cum este cea actuală.

Gazul rusesc, o armă cu două tăişuri, care a ajuns să rănească Moscova. Reacţia UE, după criza ucraineană

Politica Rusiei de a folosi petrolul şi gazele drept arme de exercitare a influenţei şi controlului asupra clienţilor ţinuţi captivi energetic s-a întors în ultimii ani împotriva Rusiei. În 2009, analistul rus Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie Moscova, arăta că Rusia şi-a comparat resursele de gaz şi petrol cu arsenalul nuclear din timpul Războiului Rece, însă folosirea acestei arme s-a dovedit un dezastru. Rusia a pierdut încrederea clienţilor săi europeni, după crizele gazului cu Ucraina din 2006 şi 2009, şi a pierdut alianţe energetice cruciale în Asia Centrală, în Azerbaidjan şi Turkmenistan, care s-au orientat către China sau către Occident cu exportul de gaze.

„Spaima că Rusia va crea un califat al gazelor în Asia Centrală s-a dovedit a fi nefondată”, spunea Trenin.

Acum, după criza cu Ucraina din 2014, Rusia se află în faţa unui nou moment de răscruce în ce priveşte exporturile de energie către Europa. „Ucraina ar putea fi paiul care a rupt spinarea cămilei”, spune profesorul Ariel Cohen, de la The Heritage Foundation. Şi asta pentru că Europa nu mai este dispusă, ca în 2009, să stea cu mâinile în sân privind cum Rusia se joacă cu robinetul de gaz după bunul plac.
Europa a început să lucreze activ la căutarea de metode de a contracara această dependenţă de gazul rusesc.

Mai mult, ca urmare a crizei din Ucraina, Comisia Europeană a anunţat la sfârşitul lunii mai că accelerează politica de reducere a dependenţei energetice a UE, printr-o nouă strategie europeană de securitate energetică. La sfârşitul lunii iunie, Comisia urmează să prezinte primele măsuri concrete în acest sens şi să anunţe care sunt cele 33 de proiecte considerate esenţiale pentru securitatea energetică a UE.

„Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică. Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte”, arăta Comisia Europeană în luna mai.

Pe termen scurt, UE vrea să efectueze teste de stres care să simuleze o tăiere a gazelor ruseşti pe timpul iernii, via Ucraina, precum şi să crească stocurile de gaze, să dezvolte infrastructura care să permită fluxurile inverse de gaz, să reducă nevoia europeană de gaz pe termen scurt şi să folosească mai mulţi combustibili alternativi.

De altfel, Comisia Europeană lucrează mai demult la această strategie. În octombrie 2013, Comisia a anunţat că a adoptat o listă cu 248 de proiecte de infrastructură energetică, în cadrul programului TEN-E (Trans European Network – Energy), numite “proiecte de interes comun” (PCI). Banii puşi la bătaie pentru aceste proiecte se ridică la 5,85 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020.

Câteva dintre cele mai importante proiecte de conducte de gaz alternative la cele ale Rusiei, sprijinite de UE, sunt TAP (Trans Adriatic Pipeline, care aduce gazul din Azerbaidjan prin Turcia, către Grecia, Albania, Marea Adriatică şi Italia) şi interconectarea mai multor conducte care să aducă gazul din Turkmenistan şi Azerbaidjan, prin Turcia şi Georgia, către Europa –  TCP (Trans Caspian Pipeline), TANAP (Trans Anatolia Pipeline) şi extinderea Conductei sud-caucaziene Baku-Tbilisi-Erzurum (Azerbaidjan-Georgia-Turcia).

Alternativele Europei la gazul rusesc: GNL, gazele de şist şi interconectorii

Europa foloseşte deja alternative la gazul natural clasic, unde Rusia deţine un control semnificativ asupra exporturilor.

În contextul în care SUA a atins surplusul de gaze, din cauza revoluţiei gazelor de şist, şi caută să adopte legislaţia care să-i permită să exporte gazul sub formă lichefiată către Europa şi alte pieţe de desfacere, bătrânul continent foloseşte deja într-o măsură considerabilă această formă de energie importată. Europa importa în 2012 gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar (31%), Nigeria (14%) şi Algeria (11%), conform The Economist. Totuşi, importurile de GNL au variat mult – dacă în 2011 se ridicau la 86,5 miliarde de metri cubi, în 2013 au fost doar de 45,7 miliarde.

Există însă deja proiecte care să aducă GNL în Europa, prin crearea de terminale pe coastele maritime, care să convertească gazul lichid transportat pe mări în forma sa naturală: România dezvoltă un terminal de GNL la Constanţa, Polonia şi Lituania construiesc terminale la Marea Baltică, iar Croaţia vrea şi ea unul la Adriatică.

Un impediment în calea acestei alternative este că ţările exportatoare investesc enorm în tehnologia de lichefiere a gazului şi caută clienţi stabili, bogaţi şi de volum – China, Japonia, astfel că preţurile pentru GNL nu concurează cu cele la gazul clasic. Dacă SUA ar începe să exporte GNL către Europa, preţurile ar scădea şi această alternativă ar deveni viabilă.

Interconectorii sunt mici conducte de legătură între cele deja existente, care permit accesul la mai multe reţele de transport de gaz, ceea ce permite concurenţa la preţ şi scăderea dependenţei de un singur furnizor – recte Rusia. UE lucrează deja din greu la această strategie de contracarare a influenţei ruseşti, pe reţeaua de conducte Nord-Sud, în special în Ungaria, Slovacia şi Cehia, care îşi pot astfel lua astfel gazul din reţeaua baltică şi de la Marea Nordului.

Sursa: Comisia Europeană.

Nu în ultimul rând, gazele de şist sunt luate în calcul, în ciuda suspiciunilor privind problemele de mediu pe care le creează exploatarea lor prin tehnologia fracturării hidraulice. Polonia este singurul stat european care a început exploatarea gazelor de şist, însă europenii nu sunt unitari în politica faţă de această formă de energie alternativă, pe care SUA o promovează puternic în Europa, dat fiind succesul enorm de care s-a bucurat acasă la americani.

Stadiul exploatării gazelor de şist în Europa. Sursa: The Economist.

Deocamdată, conform estimărilor europene, rezervele de gaze de şist se ridică la aproximativ un sfert din cele ale SUA, adică în jur de 11.700 de miliarde de metri cubi. Exploatarea lor este însă problematică, pentru că legile, lipsa tehnologiei şi provocările de mediu sunt abordate diferit în fiecare stat european. Dacă România a permis explorarea pentru a permite companiilor să verifice dacă aceste resurse merită exploatate, Franţa, Cehia, Olanda sau Bulgaria au interzis orice activitate în domeniu. Exploatarea gazelor de şist se va ridica la doar 4 miliarde de metri cubi pe an în Europa, în 2020, conform The Economist, o proporţie infimă din necesarul de consum european.

Ce face România, în cadrul securităţii energetice UE, pentru contracararea Rusiei

România dezvoltă mai multe proiecte care întăresc securitatea energetică a UE şi sunt menite să îi reducă dependenţa de importuri. Acestea sunt incluse în lista proiectelor de interes comun, adoptată de Comisia Europeană.

Printre proiecte se numără integrarea sistemului de tranzit şi de flux invers al gazului, la Isaccea şi Siliştea, către Bulgaria; creşterea capacităţii de stocare de gaz la Depomureş; integrarea în conducta AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România), care să ducă gazul mai departe în Ungaria, pe la Arad, dar şi extinderea către Constanţa, la terminalul de GNL; interconectarea pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Austria, a unei conducte care să fie legată la TANAP, TCP şi TAP; conducta submarină White Stream, care să lege Georgia de România, prin Marea Neagră, fiind conectată la TCP – TransCaspian Pipeline, proiect care să aducă gaz din Azerbaidjan şi Turkmenistan.”

De aceea era bun gazoductul Nabucco, pentru ca era asiguratoriu iar securitatea sa ar fi trebuit sa fie aparata cu ajutorul fortelor armate, cu ajutorul NATO! Bineinteles, daca ideea este ca sa se importe gaz lichefiat din America, putem lucra impreuna la un astfel de proiect. Ar fi o chestie foarte interesanta: preturile ar scadea! 🙂 In orice caz, ce e important de retinut este ca exista solutii pentru reducerea dependentei si chiar castigarea independentei fata de gazul rusesc!! Un lucru deosebit de important, cu consecinte geopolitice majore!

McCain despre Rusia: „Benzinaria mafiota care se da drept tara”

Ca aceasta caracterizare facuta Rusiei va ramane celebra, nu ma indoiesc. Insa e ceva care nu-mi place in aceasta caracterizare, si o spun cu tot respectul fata de Dl. McCain! Daca e asa cum spune, atunci americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei… Lucrul asta m-a speriat cel mai tare, pentru ca daca zisa benzinarie, fie ea si mafiota, va face explozie, va dati seama ce ar insemna asta? Si gandul te duce la scutul antiracheta, insa iata ce afirma fondatorul Stratfor, Dl. George Friedman:

HotNews

George Friedman/Stratfor, dupa vizita la Bucuresti: Daca scutul antiracheta inlocuieste, in loc sa completeze alte chestiuni de baza pentru interesul national, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot

Se arata, printre altele, ca:

„Relatiile economice cu SUA si rezolvarea spectrului larg de probleme de securitate nationala sunt mult mai importante pentru Romania decat scutul antiracheta, apreciaza George Friedman, fondatorul si presedintele grupului de consultanta strategica Stratfor, intr-o ampla analiza realizata dupa recenta sa vizita la Bucuresti. El scrie ca pentru a intari o relatie multidimensionala necesara cu SUA, Romania trebuie sa-si rezolve problema „paralizanta” a birocratiei. Daca un sistem antiracheta e dezvoltat in paralel cu solutii de baza pentru interesele nationale, „nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot”, scrie Friedman.

• Citeste integral analiza lui George Friedman (vezi aici textul original Stratfor):

[…]

Perceptii diferite

Perspectiva mea asupra locului Romaniei in lume nu pare pe gustul Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sau al Presedintelui Romaniei Traian Basescu. Discutiile mele cu acesti lideri sunt o poveste ce merita istorisita, deoarece m-au purtat intr-o veritabila calatorie geopolitica.

In timpul vizitei mele in Romania, m-am intalnit cu Basescu, cu Premierul Victor Ponta si cu alte autoritati. Am purtat si o discutie la Banca Nationala a Romaniei. In timpul acestor intalniri, am folosit argumente pe care cititorii mei le stiu. Am argumentat ca epoca de dupa sfarsitul razboiului rece s-a incheiat si ca Romania are nevoie sa-si domoleasca substantial asteptarile in privinta insemnatatii statutului de membru UE. Le-am spus liderilor romani ca ar trebuie sa respire usurati ca Romania are propria moneda. Am mai argumentat ca NATO nu are nici intentia comuna, nici capacitatea militara de a actiona in comun, deoarece majoritatii armatelor Europei le lipseste capacitatea de a desfasura operatiuni militare sustinute. NATO nu este o alianta, ci doar o grupare de tari – o coalitie a vointei care de cele mai multe ori, asa cum s-a vazut in Libia sau Mali, nu are prea mare vointa.

Am mai argumentat ca rusii nu-si urmarest interesele nationale prin forta militara. Mai degraba, Moscova profita de pe urma slabiciunii Uniunii Europene pentru a tese o panza de relatii comerciale in tarile din vechea Europa de Est, realizand un fait accompli economic. Drept urmare, interesele de securitate nationala ale Romaniei ar avea mai mult de castigat de pe urma investitiilor SUA – in special in sectorul strategic al energiei si resurselor minerale – decat daca se bazeaza pe Uniunea Europeana sau NATO.

Romanii inteleg slabiciunile acestor aliante. Totusi, cu toata dezordinea Europei, increderea Romaniei in Europa este puternica. Increderea intr-un bloc economic european si intr-o alianta nord-atlantica ce include SUA este un canon al culturii politice romanesti. Probabil cea mai mare preocupare actuala a liderilor romani, una ce a dominat multe dintre discutiile mele, este dezvoltarea unui sistem de aparare antiracheta in Europa.

Intregul spectru al sprijinului militar

SUA au permis ca un program de aparare antiracheta in Europa sa devina principalul simbol al angajamentului de sprijin american pentru aceasta regiune. Est-europenii, mai ales, vad in desfasurarea acestui sistem un semn al angajamentului american, chit ca el nu are drept scop anume sa protejeze tara unde este desfasurat. Lucrurile se petrec potrivit teoriei ca oriunde isi instaleaza SUA o baza, trupele americane vor fi acolo sa protejeze locurile. Gandurile Washingtonului referitoare la scutul de aparare s-au tot schimbat dupa administratia Bush. Avansul tehnologic a deschis usa pentru baze alternative, dar romanii percep un alt motiv pentru aceste schimbari: rusii au obiectii majore fata de acest program. Desi rachetele lor ar putea sa copleseasca usor sistemul, rusii cred, asemenea est-europenilor, ca programul este pur si simplu prima faza a unei desfasurari americane de-a lungul frontierelor sferei de influenta a Rusiei. Americanii nu au de gand sa se confrunte cu rusii pentru ceva ce reprezinta o chestiune marginala la Washington, iar ei cauta in mod constant cai sa se retraga din acest angajament.

Acest lucru produce nervozitate in regiune, mai ales pe masura ce Uniunea Europeana se dezintegreaza. Am argumentat ca scutul antiracheta nu ar trebui sa fie vazut drept singura masura a angajamentului american. Romania si alte tari est-europene au, fara indoiala, nevoie de asistenta si sprijin militar substantial. Dar ce le trebuie lor tine de sisteme antiaeriene si antitanc, avioane de lupta pentru superioritate aeriana si sprijin logistic – si au nevoie de suficiente astfel de lucruri pentru a face fata unor amenintari mai simple, dar imediate la adresa securitatii nationale. Sistemul antiracheta vizeaza o dimensiune a securitatii Romaniei, dar nu face nimic la adresa altor dimensiuni mai evidente.

Am argumentat ca atentia strategica a Romaniei ar trebuie sa se concentreze asupra achizitionarii unor sisteme conventionale practice, in masura sa faca fata amenintarilor care evolueaza. SUA ar trebui judecate, drept urmare, nu prin prisma angajamentului lor pentru scutul antiracheta, ci prin cea a dorintei de a contribui la intregul spectru de nevoie de securitate ale Romaniei. Asemenea, NATO nu ar trebui sa fie judecata prin prin prisma  angajamentului pentru scutul antiracheta, ci prin dorinta membrilor sai de a colabora si prin capacitatea reala a fortelor lor armate de a face acest lucru.

Amenintari reale si amenintari perceptute

Rasmussen s-a intalnit cu presedintele roman la cateva zile dupa vizita mea acolo si, se pare, punctele mele de vedere au aparut in discutie. Intr-o declaratie publica, Rasmussen a spus ca nu este de acord cu evaluarea mea. El a insistat ca Romania va fi protejata in fata unei eventuale amenintari balistice si a spus ca NATO a adoptat o abordare adaptiva in etape a instalarii unui sistem de aparare antiracheta, obiectivul fiind acela de a acoperi toata populatia Europei si toate natiunile NATO, inclusiv Romania. Rasmussen a spus ca se asteapta ca a treia si cea din urma faza sa fie finalizata pana in 2018.

Problema, in cazul declaratiei lui Rasmussen, este ca el considera ca Romania se confrunta cu o amenintare balistica. Altfel spus, daca eu iau in considerare toate amenintarile cu care se confrunta Romania, atacurile cu racheta nu sunt sus pe aceasta lista. Rusia nu le va folosi, iar acest sistem nu ar putea sa le blocheze. Iranianii nu au inca un sistem de rachete balistice, iar o optiune ofensiva ar fi mult mai eficienta in abordarea unei amenintari iraniene. In esenta, proiectele de aparare antiracheta presupun cheltuirea unui volum imens de bani fara sa raspunda intereselor nationale reale ale Romaniei. Acestea includ securitatea interna in fata unor actori non-statali, securitatea frontierelor si administrarea viitorului Moldovei in cazul unei destabilizari in acea tara.

Ceea ce ma intereseaza cel mai mult in legatura cu aceste schimburi de opinii este ca, atunci cand am fost intrebat in legatura cu apararea antiracheta, intrebarea nu era legata de NATO, ci de SUA. Nu am fost intrebat nici in legatura cu un scut antiracheta european, ci cu instalarea unei componente in Romania. Ceea ce-si doreau romanii era o unitate militara americana in Romania, iar ei au interpretat schimbarile de design americane, ce ar putea elimina o astfel de unitate, drept o abandonare a angajamentului SUA fata de Romania. Cu toate acestea, presedintele roman a sustinut pozitia lui Rasmussen si a respins-o explicit pe a mea.

Rasmussen conduce NATO, o organizatie care are cateva proiecte semnificative in derulare – iar acesta este unul major. Ca cineva sa afirme ca proiectul principal al NATO ignora necesitatile extinse ale securitatii nationale romanesti il va irita fara indoiala, mai ales ca el stie ca scutul antiracheta, in loc sa fie parte a unei strategii NATO, este un substitut pentru o strategie NATO. NATO nu are o strategie reala in acest moment, deoarece nu exista un acord politic legat de ceea ce ar trebui sa insemne acea strategie.

Ultimul meu argument in discutiile cu romanii a fost ca, in cele din urma, numai ei isi pot garanta propria securitate nationala. SUA pot fi presate sa participe in conformitate cu interesele lor strategice si economice, dar nu poate inlocui fortele romanesti in protejarea intereselor nationale ale Romaniei. Asa a functionat NATO in timpul razboiului rece si asa trebuie sa functioneze organizatia acum. Numai puterea romaneasca poate sa asigure dimensiunile multiple ale securitatii nationale romanesti. NATO si SUA pot reprezenta ultima cale de scapare, dar nu pot fi prima optiune. Drept urmare, Romania ar trebui sa caute sprijin pentru a-si raspunde nevoilor esentiale, lipsite de luciu pentru o capacitate adecvata de autoaparare. Bucurestiul ar trebui sa nu se preocupe cu desfasurarea unei parti dintr-o instalatie avansata, conceputa pentru un singur scenariu, daca aceasta afecteaza capacitatea de raspuns in cazul mai multor scenarii. Europa in intregul ei ar putea avea nevoie de aparare antiracheta, dar Romania si tarile-surori care au trecut prin experienta ocupatiei sovietice au nevoie mult mai mare de alte lucruri.

Am mai discutat despre interesul Romaniei de a se alinia cu Polonia si Turcia. Aceste trei tari impartasesc trecutul confruntarii cu puterea rusa. Toate trei au nevoie si doresc sa cladeasca relatii comerciale puternice cu rusii, dar au nevoie sa se asigure ca acele interese comerciale nu le reduc autonomia nationala si nu le submineaza interesele nationale. Am scris, in trecut, despre Intermarium – alianta de natiuni de la Baltica la Marea Neagraa – iar pentru romani Polonia si Turcia sunt parteneri potential importanti.

Argumentul meu impotriva scutului antiracheta nu este ca acesta ar fi o idee inerent proasta sau ca participarea la cel mai inalt nivel nu ar fi in interesul Romaniei, ci ca NATO este, in prezent, incapabila sa raspunda unor necesitati de securitate mai presante din regiune, indeosebi securitatea pentru linia ce trece prin Polonia, Slovacia, Romania, Bulgaria si Turcia. Aceasta linie reprezinta in prezent frontiera estica a peninsulei europene si, in timp ce fiecare tara trebuie sa aiba schimburi comerciale extinse cu Rusia, ele trebuie sa fie capabile si sa se protejeze. Dolarii americani cheltuiti pentru limitarea puterii dure a Rusiei in regiune ar face mai mult pentru a sprijini interesele Romaniei decat ar face-o apararea antiracheta, iar acest lucru ar fi mai potrivit si intereselor SUA. In aceasta discutie, NATO nu joaca, din nefericire, un rol semnificativ. In timp ce un angajament substantial de aparare a Romaniei ar putea veni din partea SUA, o grupare regionala, in interiorul sau in afara NATO, este necesara inainte de toate pentru a putea realiza cadrul unei colaborari relevante.

Dezvoltarea unei relatii cruciale

Provocarea cu care se confrunta Romania este sa dea o dimensiune economica relatiei sale politice si militare cu SUA. In mod inerent, o relatie multidimensionala se poate autosustine mult mai usor decat o relatie exclusiv politico-militara. Problema nu tine de lipsa proiectelor, care ar putea fi numeroase. Problema tine de birocratia romaneasca, ce poate fi paralizanta. In relatiile economice, predictibilitatea, transparenta si eficienta sunt esentiale. Niciuna dintre acestea nu exista in Romania. Una dintre ideile pe care le-am exprimat in timpul vizitei a fost ca, pentru Romania, reducerea birocratiei si cresterea vitezei birocratice si a predictibilitatii sunt chestiuni ce tin de securitatea nationala. Pentru SUA, ca pentru majoritatea tarilor, este mai usor sa sprijine state unde au un interes economic.

Avand in vedere slabiciunea Uniunii Europene si dezordinea din NATO, Romania trebuie sa alimenteze relatiile sale bilaterale cu SUA, iar aceasta presupune sa se miste dincolo de relatiile sale cu Washington-ul. Relatiile militare sunt discutate la Washington D.C.; afacerile se poarta la Seattle, Houston sau Chicago. O calatorie geopolitica prin SUA ar incepe prin a explica limitele Washington-ului si si puterea prezenta in alte orase americane. Romanii trebuie sa inteleaga SUA asa cum sunt si ca angajamentul Washington-ului fata de o tara creste odata cu interesele de afaceri. Daca Romania doreste relatii militare mai stranse in SUA, rationalizarea regulilor privind investitiile este mult mai importanta decat scutul antiracheta.

Nu este limpede daca SUA inteleg semnificatia strategica a Romaniei sau a altor tari est-europene. Nu este clar daca Romania intelege cum functioneaza SUA sau cum sa atraga SUA intr-un angajament strategic. Pe parcursul celei de-a doua jumatati a razboiului rece, Romania a nedumerit SUA, iar SUA au nedumerit Romania in timpul scurs de a caderea comunismului. Din punctul meu de vedere, conversatia trebuie sa se distanteze de obsesia americana fata de tehnologia complexa sau de nevoia NATO de a avea un proiect ce pare semnificativ, dar care nu raspunde riscurilor serioase si temerilor Romaniei privind o excludere din Europa. SUA si Romania trebuie sa se concentreze pe un calcul rece al interesului national, inclusiv chestiuni de baza precum vanzarea unor elicoptere de transport si procesarea rapida a proiectelor de catre ministere. Daca un sistem de aparare antiracheta este dezvoltat in paralel cu astfel de lucruri, nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot.”

Iar Rasmussen declara:

Agerpres

EXCLUSIV Anders Fogh Rasmussen: România are o poziție puternică în cadrul NATO (interviu)

Se arata, printre altele, ca:

„România are o poziție puternică în cadrul NATO, iar faptul că ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a fost numit miercuri asistent al secretarului general pentru riscuri de securitate emergente este o expresie a acestui lucru, a declarat joi, în exclusivitate pentru AGERPRES, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

[…]

AGERPRES: George Friedman, fondatorul Stratfor, a declarat recent, într-un interviu acordat în România, că scutul antirachetă nu protejează România de nicio amenințare anume. Scutul ar fi mai degrabă un simbol, iar cu simboluri nu câștigi războaie, a adăugat el. De ce are nevoie România de acest scut antirachetă? Este viabilă o asemenea capacitate de apărare, care va deveni operațională peste mai mulți ani, timp în care amenințările la adresa securității pot evolua?
Anders Fogh Rasmussen: Nu sunt de acord cu evaluarea sa. Din contră, aș vrea să subliniez că România va fi protejată împotriva unei amenințări potențiale cu rachetă. Am adoptat ceea ce numim o Abordare Adaptativă în Etape pentru a construi un sistem de apărare antirachetă al NATO cu scopul de acoperi toate populațiile din națiunile membre NATO. Și asta include, bineînțeles, și România. Vom dezvolta sistemul de apărare antirachetă al NATO în trei faze și ne așteptăm ca a treia, și ultima, fază să fie încheiată până în 2018. De atunci, toți cetățenii din statele europene aliate în cadrul NATO vor fi acoperiți, inclusiv cei din România.
Am început deja construirea sistemului, tehnic funcționează și va funcționa eficient. Scopul sistemului de apărare antirachetă este de a ne proteja populația de amenințarea crescândă a unei lovituri cu rachetă. Știm că în jur de 30 de țări din lume dețin tehnologia rachetelor sau sunt în curs să o dobândească. În unele dintre aceste cazuri este vorba despre rachete cu raze de acțiune suficient de mari pentru a lovi ținte în Europa. Iar aceasta este o amenințare în creștere, este o amenințare reală și împotriva acestei amenințări avem nevoie de o protecție eficientă. Și sistemul NATO de apărare antirachetă va asigura această protecție eficientă.”

Dar pe de alta parte, retinem slaba reactie a unor state, inclusiv Franta si Germania, dar si a regimului Obama, fata de agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei!! Rusia trebuie combatuta inteligent… Asta inseamna inainte de toate ca nu trebuie subapreciata. Declaratia D-lui. McCain mi se pare ca subapreciaza Rusia, nu cred ca este bine… Trebuie gasite caile cele mai eficiente de combatere a Rusiei, fara ca acest lucru sa ne afecteze pe noi. Pana acum Rusia a castigat. Chiar si in chestiunea legata de Ucraina, a castigat Crimeea. Are un contract cu China pentru livrari de gaze, destul de consistent, pentru a contrabalansa eventuale pierderi venite dinspre Europa. Cand am spus ca „americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei” am dorit sa atrag atentia ca daca hotaram sa punem foc „benzinariei” ar trebui, intai, s-o facem constient (nu precum copiii, inconstient) si trebuie sa evaluam bine riscurile, deoarece cunoscandu-le sa le putem contracara in mod eficace. Rusia nu se va lasa usor. Pe de alta parte, ar trebui sa avem o viziune asupra Rusiei: ce facem cu ea? Pe noi ce ne intereseaza? Ne intereseaza ca aceasta „benzinarie” sa fie corecta in ceea ce ne priveste si sa respecte niste reguli, in special cele de drept international, eu asa inteleg. In legatura cu termenul de „benzinarie mafiota”, cred ca trebuie spus ca Rusia nu e membra nici a UE si nici a NATO, deci nu este obligata in vreun fel sa respecte regulile UE sau ale NATO si sa adere la setul nostru de valori. Cat de mafiota e benzinaria, e o problema interna a Rusiei. Dar pe plan extern Rusia trebuie sa respecte acordurile si tratatele internationale la care este parte, ceea ce nu face. Cand nu-i convine, compenseaza folosind forta, calcand in picioare orice regula cu care declarase ca e de acord. Noi suntem interesati intr-un regim, in Rusia, care sa respecte aceste reguli, minimale, ca sa le zic asa… Insa, pe de alta parte, Rusia are nevoie de o conceptie noua, de schimbare, de modernizare. Termenul „benzinarie” desemneaza si faptul ca Rusia se bazeaza, in principal, pe exportul unei singure resurse. Lucrul asta poate explica sistemul mafiot din Rusia, dar nu intr-un mod exhaustiv. Sistemul acesta mafiot trebuie studiat si nu prea vad pe cineva doritor sa faca acest lucru. Pentru ca numai atunci cand stii poti sa stabilesti caile juste de actiune.

Pe de alta parte, nu mi-a placut la Dl. McCain ca domnia sa critica Rusia, referindu-se la o chestiune interna –  „benzinarie”, dar nu oricum, Dl. McCain chiar a tinut sa precizeze, ci una „mafiota” – , in conditiile in care America insasi are o multime de probleme interne nerezolvate… Sa nu uitam ce s-a intamplat pe 11 septembrie 2001… Apoi atentatul recent de la Maratonul de la Boston, calificat drept terorist, unde autoritatile americane au moblizat o armata intreaga pentru ca sa prinda o persoana, identificata cu ajutorul rusilor, daca nu ma insel… Or, America are o atitudine care pe mine nu ma convinge: tu critici problemele de securitate ale altora, fara sa-ti remediezi propriile tale probleme? Eu cred ca Romania, in mod paradoxal poate, este mai bine protejata, din punctul de vedere al securitatii sale, decat SUA… Este adevarat, nu avem forta militara a SUA, dar, cel putin aici, nu prea avem atentate, atacuri armate iscate din senin in locuri publice, soldate cu morti! Iar Mafia si traficul de droguri (nu cel de gaze!) ramane inca o problema nerezolvata in SUA si nu numai!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.