Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Mandria de a fi francez!

In dezbaterea ce a avut loc la noi, in mass media, s-a pus un foarte mare accent pe aspectul intern legat de aceste alegeri europarlamentare si mult mai putin pe cel european. S-a analizat si s-a dezbatut foarte mult pe tema rezultatului obtinut de partidele noastre si mai putin configuratia Parlamentului European rezultat in urma acestor importante alegeri. De asemenea nu s-a spus mai nimic despre pericolul euroscepticismului ce pandeste Europa.

In postarea precedenta aratam ca e nevoie de mai mult liberalism in Europa, si pentru faptul ca euroscepticismului in mod necesar trebuie sa i se opuna liberalismul si Libertatea. Dar sa vedem rezultatele (partiale deocamdata):

Election results

Cel mai bine ar fi sa urmati link-ul pentru a vedea rezultatele pentru ca, din cate inteleg, ele se actualizeaza in timp. De urmarit si aici. Observam urmatorul lucru: fata de precedentele alegeri, o scadere a PPE, o stagnare a PES si o scadere a ALDE. In rest nu s-a prea schimbat mare lucru. Ceea ce va urma va fi batalia politica pentru presedintia Comisiei Europene. De unde rezulta ca lucrurile vor sta aproximativ la fel ca si pana acum. Atat PPE cat si PES, partidele europene cele mai mari, care au dominat Parlamentul European, nu au reusit sa stopeze ascensiunea ingrijoratoare a partidelor extremiste in Europa. O vor putea face de acum incolo…?

Eu cred ca ar trebui sa vedem care a fost germenul acestui euroscepticism pentru a intelege bine fenomenul. Pe langa faptul ca nu s-a reusit a se da o solutie la actuala criza economica ce inca macina Europa – politicile de austeritate au agravat problema – la baza acestui fenomen de respingere a UE mai stau si alte lucruri. De pilda exclusivismul, nationalismul, etatismul, protectionismul. Or, toate acestea inseamna indepartarea Europei de la bazele sale liberale, pe care a fost constituita. Stiti, desigur, cu totii sloganul PSD: „Mandria de a fi roman!”. Spuneti-mi, va rog, ce este european intr-o astfel de lozinca? Dimpotriva, ea afirma nationalismul, chiar ultranationalismul si nicidecum europenismul. Este cu atat mai surprinzator din partea unui partid de stanga, care ar trebui sa fie internationalist, mai putin nationalist. Asa si francezi spune-vor: „Mandria de a fi francez!”, englezii zice-vor la randul lor: „Mandria de a fi englez!”, la fel si germanii: „Mandria de a fi german!” etc. Cam prea multe mandrii in Europa asta! Nu vi se pare? Ca Biserica noastra bine invata ca smerenia e datatoarea tuturor bunatatilor. Dar un slogan care sa spuna: „Smerenia de a fi roman” nu cred ca veti vedea vreodata! Aceasta exacerbare a nationalismului este, oare, in favoarea acestei Europe Unite? Sa luam politicile socialiste, care sunt etatiste si care, ideologic vorbind, deprima sectorul privat. Ele sunt bazate pe taxe si impozite mari percepute de stat – idee centrala in campania Partidului Socialist Francez, dar care nu au putut stopa ascensiunea Frontului National al Marinei Le Pen. De asemenea conservatorii si laburistii britanici n-au putut impiedica ascensiunea UKIP.

Sa vedem ce spune presa:

Gandul

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Extremiştii câştigă în mai multe state din Uniunea Europeană. Cine revendică preşedinţia Comisiei Europene

Angela Merkel are motive de bucurie, dar o veste îngrijorătoare vine din Franţa, unde Frontul Naţional, formaţiune ultranaţionalistă şi xenofobă, condusă de Marine Le Pen a câştigat euroalegerile obţinând 25% din voturile exercitate. Cum a votat Europa şi cine revendică preşedinţia Comisiei Europene, în Gândul

Pe 25 mai, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria au organizat alegeri europarlamentare, la câteva zile distanţă de Marea Britanie şi Olanda, care şi-au chemat cetăţenii la urne joi, ori de Irlanda, care a votat vineri. În vreme ce Cehia şi-a ales eurodeputaţii pe parcursul a două zile – vineri şi sâmbătă, cetăţenii din Letonia, Malta şi Slovacia au votat sâmbătă.

În 2014, rata participării în alegerile europene a fost de 43,11% la nivelul UE, potrivit estimărilor publicate de către Parlamentul European (PE). Este vorba despre o rată a participării care a rămas stabilă în raport cu cea din 2009, când a atins cel mai slab nivel istoric, de 43%.

UPDATE 00.42 Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziţia socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.

PS se clasează primul, obţinând 31,6% din sufragii (faţă de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parţiale înregistrate în 95% din circumscripţii, comunicate de către Ministerul de Interne.

UPDATE 23.42 Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos. Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

UPDATE 23.34 Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP. Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.

UPDATE 23.14 Candidatul conservatorilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul de Twitter, relatează AFP. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene„, a scris Juncker.

UPDATE 21.04 Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 %. Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 %; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 %.

UPDATE 19.24Conservatorii din CDU/CSU, conduşi de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll. Alianţa CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (faţă de 37,9% în 2009), iar social-democraţii (SPD), cu 27,5%, faţă de 20,8% în 2009. Noul partid antieuro AFD, înfiinţat în 2013, a obţinut 6,5%.

UPDATE 19.20Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

UPDATE 18.20 Creştin-democraţii sunt câştigătorii euroalegerilor în Austria. Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009. Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA. Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.


375 de milioane de oameni sunt aşteptaţi la urne pentru a-i vota pe cei 751 de membri ai Parlamentului European. În ciuda mizei, rata de participare la scrutinul europarlamentar este foarte scăzută în statele central şi est-europene, cetăţenii preponderent eurofili având tendinţa de a considera euroalegerile un eveniment de rang secund, fără mare importanţă în viaţa de zi cu zi. „Dacă participarea depăşeşte nivelul de 20%, nu va fi o dramă”, declara duminică premierul Poloniei, Donald Tusk, afirmând că  „ar fi rău ca Polonia să fie lanterna roşie” la capitolul lipsei de participare la vot. Afirmaţia a venit în contextul în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la urne în Polonia a fost de 25%.

În Europa Centrală, în 2009, absenteismul a fost de 67%, faţă de 48% în Europa de Vest, iar acum datele ar putea fi asemănătoare, Slovacia deţinând recordul absolut. Conform unor estimări neoficiale publicate de cotidianul SME, doar între 13% şi 15% dintre slovaci au mers la vot sâmbătă, faţă de 19,64% în 2009 şi de 16,97% în 2004. „Rata scăzută de participare se explică şi prin faptul că tematica Uniunii Europene nu polarizează societatea”, afirmă Martin Slosiarik, analist la Institutul de sondare a opiniei publice Focus, citat de Mediafax.

Opinia nu este singulară, Tomas Lebeda, analist politic ceh, explicând la rândul său dezinteresul conaţionalilor săi pentru acest scrutin considerat de rang secund: „Politicile europene sunt percepute ca fiind mai îndepărtate comparativ cu cele naţionale”.

În România, una dintre cele 21 de ţări care a votat duminică, sondajele prefigurau o rată de participare la vot de circa 30%, faţă de 27% în 2009. Aici, primele secţii de votare s-au deschis la ora 7.00. La fel s-a întâmplat în alte două state ale UE, Grecia şi Lituania.

Potrivit primelor estimări privind prezenţa la vot, în Franţa, până la ora 12.00 se prezentaseră la secţiile de votare 15,7% din cetăţenii cu drept de vot, cu aproape două procente mai mult decât în 2009.

În Italia, prezenţa la vot era de 16,5 %, potrivit Comisiei electorală centrală de la Roma, citată de publicaţia La Stampa. În anul 2009, la aceeaşi oră, prezenţa la vot a fost de 17,8%.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii cu drept de vot din Ungaria, până la ora 12.00 (ora României) au votat 11,53% dintre persoanele cu drept de vot, cu două procente mai puţin decât la alegerile europarlamentare desfăsurate în 2004 şi 2009.

Prezenţa la vot în Bulgaria, în scrutinul europarlamentar, era, la ora 10.00, de 5,51 %, anunţa Comisia Electorală Centrală de la Sofia, citată de site-ul Novinite.com.”

Adevarul

Europarlamentare 2014: UKIP pe primul loc la europene, după aflarea rezultatelor în două treimi din regiuni

Se arata, printre altele, ca:

„Alegerile europarlamentare au loc sub spectrul incertitudinii şi al neîncrederii în proiectul european. Europenii ies la vot după patru ani de criză economică. Partidele din mainstreamul politic sunt temătoare de furtuna ce o vor isca euroscepticii şi partidele de extremă dreapta.

În primul rând, Parlamentul European va avea si mai multă putere. În virtutea Tratatului de la Lisabona, europarlamentarii vor putea să numeasca şeful Comisiei Europene, aproape la fel cum este ales premierul într-o republică parlamentară. În trecut, membrii statelor alegeau persoana pentru această poziţie prin negociere. Deşi Tratatul de la Lisabona aminteşte că “sefii statelor europene trebuie să ţină cont rezultatele”, şefii guvernelor vor insista să menţină acest privilegiu şi sa nu îl paseze Parlamentului European.

UPDATE 04.42 Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a cerut, duminică, forţelor europene să se reunească în faţa ascensiunii partidelor extremiste şi eurofobe din cadrul alegerilor legislative europene. Înaltul oficial a declarat că este extrem de important ca formaţiunile politice reprezentate în Comisie, mai exact conservatorii, socialiştii şi liberalii, să creeze cât mai curând o majoritate solidă.

UPDATE 03.32 În Marea Britanie, pentru prima dată un partid rebel are şansa reală să câştige în faţa conservatorilor şi laburiştilor. După aflarea rezultatelor în opt din cele 12 regiuni electorale, partidul UKIP ar urma să aibă scorul istoric de 29%, obţinând astfel 18 mandate, mai mult decât conservatorii (13) şi laburiştii (13), relatează AFP.

UPDATE 02.02 Formaţiunea politică Fidesz a liderului ungar Viktor Orban a reuşit să câştige 51,5% dintre voturi, în scrutinul europarlamentar de duminică, devansând partidul ultranaţionalist Jobbik, care a înregistrat un scor de 14,7%.

UPDATE 01.03 În Slovacia, Partidul Social-Democrat a obţinut cel mai mare scor (24%), reuşind astfel să primească patru mandate în Parlamentul European, potrivit celor mai recente exit-poll-uri. În Italia, partidul de centru-stânga a premierului Matteo Renzi, Partidul Democrat, s-a clasat pe locul întâi, cu 29,5%, conform unui sondaj al Institutului Piepoli-Censis, citat de Mediafax. Pe de altă parte, în Portugalia, coaliţia de centru-dreapta aflată la putere a pierdut în faţa opoziţiei socialiste, în alegerile europene. Astfel, Partidul Socialist a obţinut 31,6% dintre voturi, potrivit celor rezultatelor parţiale oferite de Ministerul de Interne.

UPDATE 00.08 Partidul Popular European (PPE) ar urma să câştige alegerile europene de duminică, potrivit unei estimări a PE. Astfel, conservatorii conduc cu 28,10%, ceea ce ar însemna că vor primi 211 de mandate, urmaţi de socialişti (193), liberali (74 de mandate), verzii (58 de mandate), extremă stângă (47 de mandate), independenţi (40 de mandate), conservatori şi reformişti (39 de mandate), Europa Democraţiei şi Libertăţi (33 mandate). Alte 56 de mandate sunt alocate altor partide mai mici.

UPDATE 23.45 În Danemarca, Partidul Popular Danez, o formaţiune care promovează politici anti-imigraţie, a câştigat cele mai multe voturi în scutinul europarlamentar (24,9%), potrivit unor exit-poll-uri realizate de televiziunea TV2. Pe locul secund s-a clasat Partidul Social-Democrat, cu un scor de 20,5%, potrivit aceluiaşi sondaj. UPDATE 23.31 Politicianul creştin-democrat luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidul Popular European (PPE), şi-a revendicat victoria în cadrul alegerilor europene, într-un mesaj postat pe reţeaua Twitter. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene”, a scris Jean-Claude Juncker pe contul său de Twitter.

UPDATE 23.25 Rata participării în cadrul alegerilor europene a fost de 43,11%, la nivelul întregii Uniuni Europene, un procent relativ asemănător cu cel din 2009, atunci când s-a înregistrat cel mai slab nivel de prezenta, de 43%, relatează AFP, potrivit estimărilor făcute de Parlamentul European (PE).

UPDATE 23.18 Preşedinta partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, i-a solicitat, duminică, preşedintelui francez François Hollande, să organizeze „noi alegeri” la nivel naţional. Potrivit sondajelor de tip exit-poll, formaţiunea politică a lui Marine Le Pen s-a clasat pe locul întâi în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu un procent de 25%, relatează AFP.

UPDATE 22.37 Partidul eurosceptic german Alternative fuer Deutschland (AfD) a reuşit în premieră să facă parte din parlamentul europarlamentar, după ce a câştigat şase din cele 96 de locuri ale Germaniei. Partidul cancelarului german, Uniunea Creştin-Democrată, a obţinut duminică cele mai bune rezultate. Pe de altă parte, social-democraţii din Germania s-au situat pe locul doi în cadrul alegerilor europarlamentare.

UPDATE 21.26 De la ora 22.00, puteţi urmări în fereastra de mai jos estimările oficiale ale Comisiei Europene pentru prezenţa la vot în cele 28 de ţări membre. Transmisia live continuă de la ora 23.00, când Comisia Europeană va prezenta primele proiecţii privind viitoarea componenţă a Parlamentului European, calculând numărul mandatelor pe baza procentelor obţinute de fiecare formaţiune.

UPDATE 21.16 Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de ziarul Le Monde. Cu 24 de mandate, Frontul Naţional va fi al patrulea partid naţional ca mărime din Parlamentul European. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 la sută. Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 la sută; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 la sută.

UPDATE 20.33 În Slovacia s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al prezenţei la vot de la intrarea acesteia în UE. Prezenţa la vot nu ar fi depăşit 13%, potrivit euobserver.com.

UPDATE 19.33 Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

18.32 Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP. Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009. Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.

18:00 Conform Euractiv.com, lucrurile în Bulgaria stau în felul următor: GERB (Partidul Cetăţenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul fostului premier Boiko Borissov: 28,3% BSP (Partidul Socialist al Bulgariei), susţinut de preşedintele Sergei Stanishev: 22,4% DPS (Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi): 16,2% BBT (Bulgaria Necenzurată): 6,5% RB (Blocul Reformist): 6,5%

16:30 Şi în Germania se aşteaptă ca participarea la vot să rămână scăzută. Conform unui sondaj realizat de ZDF, binomul CDU/CSU va obţine în jur de 37,5%, SPD va avea 26,5%, Verzii se vor clasa pe locul 3 cu 10% în timp ce euroscepticii de la AfD vor obţine 7%. Stângiştii vor obţine şi ei 7,5% iar democraţii doar 3,5%.

16:20 Italienii s-au pregătit de alegerile europarlamentare. Mişcarea de Cinci Stele condusă de Beppe Grillo a câştigat, până acum, bătălia din stradă, umplând Piaţa San Giovanni din Roma la ultima demonstraţie dinainte de alegeri. Numărul susţinătorilor i-a lăsat cu gura căscată pe liderii celorlalte partide din Italia. „De data asta nu numai că vom câştiga, dar îi şi vom călca în picioare!” […]”

Mediafax

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Rezultate exit poll-uri în Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Austria, Grecia, Polonia, Catalonia

Se arata, printre altele, ca:

Alegătorii din 21 de state europene au fost chemaţi duminică la urne pentru desemnarea a 600 de eurodeputaţi din totalul de 751.

UPDATE 6:58 – Separatiştii din Catalonia s-au clasat pe primul loc la alegerile europene

Separatiştii catalani de stânga din cadrul ERC s-au clasat pe primul lor, duminică, la alegerile prezidenţiale în regiunea lor, devansând coaliţia naţionalistă CiU a preşedintelui Cataloniei, Artur Mas, relatează AFP.

ERC, a doua forţă din cadrul Parlamentului catalan după CiU, a obţinut 23,67 la sută din voturi, potrivit rezultatelor oficiale publicate duminică seara, devansând coaliţia naţionalistă a lui Artur Mas. Această victorie a separatiştilor are loc cu cinci luni înainte de referendumul de autodeterminare pe care preşedintele regiunii vrea să îl organizeze la 9 noiembrie în pofida opoziţiei Guvernului central.

În plus, ecologiştii comunişti din cadrul ICV, favorabili referendumului, s-au clasat pe locul al patrulea cu 10,3 la sută, ceea ce ridică la 55,83 scorul în favoarea consultării.

„Toate forţele care vor să se ajungă (la referendumul prevăzut pentru) 9 noiembrie au avut rezultate excelent”, a declarat liderul ERC, Josep Maria Terricabras.

Participarea la scrutin în Catalonia a crescut cu 10 puncte în raport cu alegerile din 2009, trecând de la 36,9 la sută la 47,6 la sută, un scor superior mediei spaniole şi europene.

Nu va fi „niciun pas în spate” în procesul de autodeterminare, a afirmat preşedintele catalan Artus Mas.

„Acest lucru, după cum înţelegeţi, consolidează procesul politic în favoarea dreptului de a decide şi al consultării şi consolidează faptul că vrem să votăm la 9 noiembrie”, a adăugat el.

ERC câştigă două locuri în Parlamentul European, în timp ce coaliţia naţionalistă catalană (CiU) şi bascii (PNV) obţin trei.

UPDATE 02:10 – Marea Britanie: UKIP va castiga alegerile europene, anunta Farage

Partidul eurofob UKIP va câştiga alegerile europene în Marea Britanie în faţa partidelor tradiţionale, a dat asigurări duminică seara liderul formaţiunii, Nigel Farage, catalogând această victorie istorică drept un „cutremur”.

UPDATE 01:25 – Fidesz a câştigat alegerile europarlamentare în Ungaria

Partidul conservator Fidesz al liderului ungar Viktor Orban a câştigat alegerile legislative din Ungaria, duminică, în timp ce partidul de extrmă dreapta Jobbik a înregistrat un regres de şase puncte în raport cu alegerile legislative din aprilie, relatează AFP.

UPDATE 00:50 – Italia: Partidul lui Renzi se clasează primul, în faţa mişcării lui Grillo – exit-poll

Partidul Democrat, formaţiunea de centru-stânga a premierului italian Matteo Renzi, se clasează primul după alegerile europene, devansând Mişcarea Cinci Stele (M5S) a euroscepticului antisistem Beppe Grillo, potrivit primelor sondaje citate de presă duminică seara, relatează AFP.

Potrivit Institutului Piepoli-Censis, PD şi-ar adjudeca între 29,5% şi 32,5% din sufragii, M5S s-ar situa la 28%, iar Forza Italia, partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi s-ar clasa al treilea, cu 18-20% din voturile exprimate.

Alt sondaj, efectuat de Institutul EMG preconizează un avans şi mai important pentru PD, cu 33%, faţă de 26,5% pentru M5S şi 18% pentru Forza Italia.

UPDATE 0:42 – Guvernul din Portugalia, sancţionat în alegerile europene pentru politica de austeritate

Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziţia socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.

PS se clasează primul, obţinând 31,6% din sufragii (faţă de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parţiale înregistrate în 95% din circumscripţii, comunicate de către Ministerul de Interne.

Coaliţia guvernamentală, formată din Partidul Social-Democrat (PSD) (centru-dreapta) şi CDS (conservator), a obţinut 28,54% din voturile exprimate, mai puţin cu 11,5 puncte procentuale faţă de scorul în alegerile europene din 2009. Cele două formaţiuni, care au candidat atunci separat, au obţinut împreună 40,08% din voturile exprimate.

Cu un an şi ceva înainte de alegerile legislative, prevăzute în toamna lui 2015, acest rezultat constituie o înfrângere gravă pentru premierul portughez Pedro Passos Coelho, sancţionat pentru cei trei ani marcaţi printr-o serie de planuri de austeritate impuse populaţiei.

UPDATE 23:40 – Eurofobii polonezi vor intra în Parlamentul European

Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European (PE) cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi în alegerile de duminică, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne şi publicat duminică seara, relatează AFP.

Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, un matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare susţine că vrea să intre în PE pentru „distruge Uniunea Europeană din interior”.

Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos.

Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

UPDATE 23:35 – Partidul Popular Danez, antiimigraţie, pe primul loc după alegeri – exit-poll

Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP.

Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.

UPDATE 21:20 – Ultranaţionaliştii, pe primul loc în europarlamentarele din Franţa – exit-poll

Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde.

Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 la sută.

Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 la sută; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 la sută.

UPDATE 19-25 – Conservatorii CDU/CSU au câştigat europarlamentarele în Germania – exit-poll

Conservatorii din CDU/CSU, conduşi de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll.

Alianţa CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (faţă de 37,9% în 2009), iar social-democraţii (SPD), cu 27,5%, faţă de 20,8% în 2009.

Noul partid antieuro AFD, înfiinţat în 2013, a obţinut 6,5%.

UPDATE 19:20 – Stânga radicală se clasează pe primul loc în europarlamentarele din Grecia – exit-poll

Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia.

Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

UPDATE 18:20 – Creştin-democraţii au câştigat euroalegerile în Austria – exit-poll

Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP.

Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009.

Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA.

Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009. […]”

Huffington Post: Nouă partide de extremă-dreapta vor avea reprezentanţi în Parlamentul European

Nouă partide de extremă-dreapta au obţinut locuri în Parlamentul European în urma scrutinului din 25 mai, comentează ediţia britanică a Huffington Post, prezentând lista formaţiunilor eurosceptice care au obţinut mandate de eurodeputaţi.

Primul loc pe lista alcătuită de Huffington Post este ocupat de partidul Frontul Naţional, din Franţa, condus de Marine Le Pen. „Fondatorul partidului, Jean Marie Le Pen, sugera luna trecută că ‘Domnul Ebola’ ar putea rezolva problema imigraţiei în Europa în trei luni…”, aminteşte Huffington Post.

Formaţiunea neonazistă germană Partidul Naţional German (NPD) este catalogată drept rasistă şi antisemită, insistând pentru o Europă „a oamenilor albi”, notează publicaţia.

În Grecia, partidul Zori Aurii are o doctrină ultranaţionalistă, iar unii membri ai săi sunt în închisoare pentru apartenenţă la grupuri infracţionale. Formaţiunea elenă, care va avea pentru prima dată membri în PE, insistă că nu este nici criminală, nici neonazistă.

Partidul „Finns” s-a remarcat printr-o campanie electorală antieuropeană, xenofobă, populistă, iar liderul formaţiunii a fost amendat pentru comentarii antimusulmane.

Partidul Poporului Danez a obţinut 27%, după ce preşedintele fondator, Pia Kjærsgaard, a afirmat că Danemarca nu este o ţară în care imigraţia să fie normală sau bine-venită.

Partidul Libertăţii din Olanda, condus de populistul Geert Wilders, va avea doar patru mandate în Parlamentul UE. Wilders declara, la un moment dat: „Eu nu urăsc musulmanii, urăsc islamul”.

Mişcarea naţionalistă ungară Jobbik, cu accente neonaziste, va avea trei reprezentanţi în PE. Unii membri Jobbik au cerut înscrierea etnicilor evrei din Ungaria în registre speciale.

În Austria, Partidul Libertăţii (ultranaţionalist) s-a remarcat printr-o campanie antimusulmană. Liderul fomaţiunii populiste, Heinz-Christian Strache, nu se consideră rasist, argumentând că îi plac mâncărurile orientale.

Liga Nordului a obţinut 6% din voturi în Italia. „Africa nu a produs prea multe genii, după cum poate vedea toată lumea dintr-o Enciclopedie Mickey Mouse”, a spus unul dintre eurodeputaţii partidului populist şi xenofob.”

ALEGERI EUROPARLAMENTARE ÎN FRANŢA – BIOGRAFIE: Marine Le Pen, imaginea unei extreme drepte cuceritoare

Se arata, printre altele, ca:

„[…]

Spre deosebire de tatăl ei, al cărui program economic era redus şi neglijat în favoarea diatribelor vizând imigranţii, Marine Le Pen „aderă” la îngrijorările francezilor „declasaţi”, aceşti „uitaţi” ai politicii care văd şomajul depăşind 10% şi puterea de cumpărare scăzându-le.

Prin ieşirea din zona euro şi protecţionism, preşedinta FN încearcă să pară mai credibilă în domeniul economic.

Repetiţia generală în vederea alegerilor europene – alegerile municipale din martie – i-a permis, prin obţinerea victoriei în zece oraşe, să-şi reafirme voinţa de a-şi „normaliza” partidul, prezentându-l ca fiind capabil să „gestioneze” fără „ideologie”.

Marine Le Pen nu ezită, totodată, să-i citeze pe Jaurès sau pe generalul de Gaulle.

Voind să organizeze „invazia fluxurilor migratorii”, ea preferă de-acum ca mai degrabă să atace „mondializarea” decât „străinii”. Francezii „vor să fie protejaţi faţă de mondializarea sălbatică”, a declarat ea duminică.”

ALEGERI EUROPARLAMENTARE ÎN MAREA BRITANIE- BIOGRAFIE: Nigel Farage vrea să-i scoată pe britanici din UE

Nigel Farage, liderul partidului populist şi eurofob UKIP, şi-a ţinut promisiunea de a produce un „cutremur politic”, reiterată în mai multe rânduri cu halba în mână, iar după victoria istorică în alegerile europene promite să termine cu imigraţia şi să scoată Regatul Unit din UE.

Fostul comerciant, în vârstă de 50 de ani, care a înfrânt cele trei partide ale „establishmentului” şi care se vede la conducerea unei „armate populare” afişează o obsesie „de bun simţ”. Pretinde că vrea să dea de pământ cu dragonul de la Bruxelles.

Intervievat de AFP în cursul campaniei, a oferit o diatribă „rodată” în pub-uri, un mediu care contribuie la imaginea sa de antielitist.

„Îmi place Europa. Este un spaţiu superb. Sunt căsătorit cu o germană. Am muncit pentru societăţi europene. Îmi place cultura europeană. Dar urăsc steagul. Urăsc imnul. Urăsc instituţiile”, a spus el.

Are vocea răguşită şi râde un pic ostentativ.

În opinia sa, Uniunea Europeană politică „este poarta larg deschisă pentru aproape o jumătate de miliard de indivizi” pregătiţi să dea năvală – cu bulgarii şi românii în frunte – pe piaţa britanică a muncii.

Peste 30% dintre britanici şi majoritatea presei consideră acest mesaj rasist.

Iar premierul conservator David Cameron a catalogat la un moment dat UK Independence Party (Partidul pentru independenţa Regatului unit) drept „o adunătură de lunatici”.

Nigel Farage îi replică astăzi: „suntem de luat în serios”.

Dovada? „NF” exclude sistematic din formaţiunea sa autorii unor mesaje rasiste, islamofobe sau inepte postate pe Twitter. A fost cazul unui consilier, în opinia căruia inundaţiile erau o „pedeapsă divină” după legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

În plus, i-a obligat pe candidaţii la deputăţia europeană să certifice faptul că „nu au scheleţi în dulap”.

Prezentându-se drept campionul „dreptei liberale”, el respinge eticheta de extremă dreapta şi avansurile Frontului Naţional (FN) al lui Marine le Pen.

– Vulpoiul în coteţ

Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc de faptul că „bula de protest” a explodat atât de curând. Creditat cu 16,5% în europenele din 2009, UKIP a obţinut un modest 3% în legislativele din 2010. Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2015, atrage atât electorat conservator, cât şi laburist.

„Vulpoiul UKIP este în coteţul de la Westminster” (sediul Parlamentului britanic), se laudă Farage, care speră ca formaţiunea sa să trimită, în sfârşit, deputaţi în Camera Comunelor.

În plus, el vrea să contribuie la victoria taberei „nu” în referendumul asupra menţinerii Marii Britanii în UE, promis în 2017 de către Cameron, sub presiunea euroscepticilor.

Dar pentru a pătrunde în peisajul dominat de un secol de conservatori, laburişti, iar mai recent de liberal-democraţi, UKIP este necesar să se doteze cu un program.

Farage a rupt manifestul din 2010, ca pe o „antologie de prostii”, care conţinea, de exemplu, proiectul de a obliga şoferii de taxi să poarte uniformă.

Iar până atunci îşi va intensifica eforturile în Parlamentul „aseptic” de la Strasbourg, unde i-a spus odinioară preşedintelui UE Herman Van Rompuy „fără să vreau să fiu nepoliticos, cine sunteţi? Aveţi charisma unei cârpe umede”.

– A patra viaţă

Lui Farage, născut pe 3 aprilie 1964, în Kent (sud), îi place să se prezinte drept „un om de lume”.

Pe când era mic, nu a fost interesat niciodată de jucării, afirmă mama sa.

Iar după ce părăseşte domiciliul lui Guy Oscar Justus, tatăl său alcoolic, frecventează o şcoală privată selectă în Greater London, la Dulwich.

La vârsta de 18 ani preferă City universităţii. După o scurtă incursiune la conservatori, va contribui la fondarea UKIP în 1993.

La vârsta de 35 de ani devine membru al Parlamentului European (PE).

Bărbatul care poartă costum dungat de bancher sau redignotă cu guler de catifea şi care este tatăl a patru copii este orice, dar nu adeptul corectitudinii politice

Îi place mâncarea bună, fumează ca un turc, îşi afişează pasiunea pentru crichet, rugby, pescuitul pe mare şi vinul bun.

Are cincizeci de ani şi îşi savurează a patra viaţă.

Nigel Farage a supravieţuit unui teribil accident de maşină, unui cancer la testicule şi prăbuşirii avionului său cu două locuri, care s-a încurcat în bannerul electoral pe care-l tracta, în 2010.”

Atacul comis la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, considerat „act terorist”

Justiţia belgiană a catalogat drept „act terorist” atacul comis sâmbătă la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, soldat cu moartea a patru persoane, inclusiv a doi cetăţeni israelieni.

„Judecătorul a stabilit că este vorba de asasinate comise în scop terorist”, a anunţat Wenke Roggen, purtătorul de cuvânt al Parchetului federal belgian.

„Identităţile victimelor sunt un element care trebuie luat în considerare. Nu este exclusă nicio posibilitate”, adaugă oficialul belgian.

Un individ neidentificat a deschis focul, sâmbătă după-amiază, în faţa Muzeului Evreiesc din Bruxelles, omorând patru persoane.

Israelul a denunţat un atac cu caracter antisemit.”

Jose Manuel Barroso: Ascensiunea partidelor eurosceptice este „extrem de îngrijorătoare”

Ascensiunea partidelor eurosceptice în scrutinul europarlamentar este un fenomen „extrem de îngrijorător”, legat de scăderea încrederii cetăţenilor în elitele aflate la putere, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de această tendinţă”, a declarat Barroso.

„Încrederea cetăţenilor europeni în elite s-a diminuat în mod dramatic, apărând preocupări profunde şi temeri privind viitorul”, a subliniat preşedintele CE.

„Europa este pe cale să depăşească cea mai mare criză financiară, economică şi socială de la începutul integrării europene şi până acum. Este vorba de cel mai mare test de rezistenţă cu care s-au confruntat până acum instituţiile europene”, apreciază Barroso.

„Dar factorii care au favorizat ascensiunea euroscepticilor merg dincolo de criză”, a adăugat Barroso, evocând şomajul, resentimentele faţă de străini şi problemele asociate imigraţiei.

„Este un teren fertil pentru ascensiunea populismului şi naţionalismului”, a insistat preşedintele Executivului comunitar.”

Asta se intampla cand Uniunea Europeana se indeparteaza de la valorile pe care s-a constituit. Spre exemplu, multiculturalismul, care e o valoare liberala si care nu poate fi asociat decat libertatii, mai ales liberei circulatii a persoanelor, valoare de baza a UE! Vorbeam de socialisti, dar sa ne uitam putin si la PPE. Care a impus o austeritate foarte mare in Europa, statuata prin Tratatul de Guvernanta Fiscala, dar nu pentru toti, lucru ce a condus la somaj puternic in unele tari ale UE. Sa ne gandim si la cate firme au dat faliment in Romania si vom vedea ca vremurile sunt potrivnice liberalismului si avantului economic. In Germania CDU si D-na. Cancelar au castigat in dauna socialistilor, de unde rezulta ca au atras voturi si de la stanga esicherului politic, lucru ce nu ar trebui sa ne mire daca ne gandim ca doctrina crestin-democrata are in comun cate ceva cu toate doctrinele politice, inclusiv cu socialismul:

  • In common with conservatism, traditional moral values (on marriage, abortion, etc.), opposition to secularization, a view of the evolutionary (as opposed to revolutionary) development of society, an emphasis on law and order, and a rejection of communism.
  • In contrast to conservatism, open to change (for example, in the structure of society) and not necessarily supportive of the social status quo.
  • In common with liberalism, an emphasis on human rights and individual initiative.
  • In contrast to liberalism, a rejection of secularism, and an emphasis on the fact that the individual is part of a community and has duties towards it.
  • In common with socialism, an emphasis on the community, social justice and solidarity, support for a welfare state and support for regulation of market forces.
  • In contrast to socialism, most European Christian Democrats support a market economy and do not adhere to the concept of class struggle. This has not always carried over to some Latin American Christian Democratic Parties, which have been influenced by liberation theology.” (cf. Wikipedia)

Si eu stau si ma intreb ce nu are in comun cu socialismul daca sustine welfare state dar si economia de piata!! Iar in legatura cu „traditia morala” si „lege si ordine”, mie imi lasa gustul unui iezuitism mascat mai mult sau mai putin bine. De aceea nu ma mira reactia lui Nigel Farage:

Bărbatul care poartă costum dungat de bancher sau redignotă cu guler de catifea şi care este tatăl a patru copii este orice, dar nu adeptul corectitudinii politice.

Îi place mâncarea bună, fumează ca un turc, îşi afişează pasiunea pentru crichet, rugby, pescuitul pe mare şi vinul bun.”

Insa mi se pare important fenomenul eurosceptic si extremist, nu atat rezultatul alegerilor deoarece grupurile moderate domina Parlamenul European. Intrucat se vede ca fenomenul de care pomeneam a inceput sa prinda serios teren si impotriva lui trebuie luptat eficace. In caz contrar el poate sa prinda, cu timpul, o amplitudine mai mare. Chestiunea de baza este ce opui unui astfel de fenomen. Ingrijorator este ca in afara de bune intentii nu se prea vede nimic. Iar daca se continua ca si pana acum fenomenul de care vorbeam se va dezvolta in continuare.

De pilda, sa luam combaterea somajului. Aceasta singura nu va putea stopa euroscepticimul si manifestarile de extrema dreapta. Asa cum se prezinta Europa la ora actuala este imposibil de stavilit emigratia. Pe de alta parte ar fi contrar principiului de baza: libera circulatie a persoanelor. Emigratia din Estul Europei catre Vest e determinata de diferenta de potential economic, iar intr-o Europa Unita este inevitabil sa se produca. Sa luam, spre exemplu, Romania, unde peste 70 de firme dau zilnic faliment (corectati-ma, va rog, daca gresesc) – in asemenea conditii e clar ca emigratia e o solutie pentru o parte din populatie. Pana cand Estul va fi adus la acelasi nivel economic cu Vestul, emigratia se va manifesta in continuare. Pe de alta parte, ar trebui sa existe si politici, si eforturi economice, investitii ca Estul sa ajunga la acelasi nivel cu Vestul, iar lucrul asta e clar ca nu se va putea petrece prea repede. Pe de alta parte, de ce, de pilda in Franta, nu se combate somajul? E un guvern socialist, un Presedinte socialist, de ce nu se ocupa? Nu-l lasa imigrantii?! Pentru ca, dupa parerea mea, nici nu se poate combate somajul sau relansa cresterea cu actualele politici economice duse in UE. Daca vor fi mai putini imigranti in Franta sau Marea Britanie asta nu inseamna ca cetateanul francez sau britanic o va duce mai bine sau ca avea avea, in mod necesar, de lucru. Cu atat mai mult cu cat imigrantii nu au ajuns intamplator in Occident: si Occidentul a avut nevoie de o forta de munca suplimentara pentru a sustine cresterea economica- lucru recunoscut chiar de Angela Merkel.

Nu este vorba de erodarea increderii in elite, cum spune Barroso. Neincrederea vizeaza, cred eu, politicile duse in Europa. Pe un britanic nu cred ca il deranjeaza atat de mult un roman sau un bulgar. Ceea ce il deranjeaza este ca el nu traieste mai bine, dimpotriva! Parerea mea este ca a trebuit sa se gaseasca „tapul ispasitor” pentru politicile gresite care s-au dus in Europa si pentru criza prelungita indmisibil. Or, cel mai la indemana a fost imigrantul. Pentru ca e foarte usor ca in felul acesta sa obtii un capital politic insemnat, lucru ce s-a si concretizat. Emigratia si imigrantii sunt, in acest caz, un pretext: cauzele profunde ale nemultumirilor sunt altele. Mai degraba emigratia ar trebui sa fie o problema pentru tarile din care pleaca acesti oameni.

Daca emigratia ar fi fost o problema, tarile din Est nici nu ar fi fost primite in Uniunea Europeana. Spre exemplu Romania, unde de la Revolutie incoace s-au distrus atat de multe intreprinderi si unitati agricole. Emigratia masiva era un fenomen foarte previzibil. Si, in general vorbind, emigratia din Estul Europei catre Vest era un fenomen foarte previzibil. Daca aceasta crestere masiva a ofertei de munca in Occident nu era dorita de cei de acolo atunci de ce s-a mai extins Uniunea Europeana? Pentru ca nu se explica de ce aici a trebuit sa se distruga intreprinderi – care altminteri ar fi putut functiona investindu-se in ele – ca oamenii ne mai avand de lucru sa plece sa lucreze in Occident, iar Romania sa devina o piata de desfacere pentru produsele straine. Altceva ar trebui sa se intrebe cetatenii din Occident: de ce datoriile tarilor lor au crescut atat de mult incat s-a ajuns la aceasta criza a datoriilor suverane, nerezolvata pana in prezent, in conditiile in care Vestul a stimulat emigratia din Est. Franta si Regatul Unit au o datorie publica de peste 90% din PIB (v. aici), iar somajul e mai mare in Franta.  Ar mai trebui sa se intrebe de ce se urmareste un euro foarte puternic si o inflatie scazuta cand specialistii FMI arata ca:

„You can have too much of a good thing, including low inflation. Very low inflation may benefit important segments of the population, notably net savers. But in the current context of widespread indebtedness problems, it is working to the detriment of recovery in the euro area, especially in the more fragile countries, where it is thwarting efforts to reduce debt, regain competitiveness and tackle unemployment. The ECB must be sure that policies are equal to the tasks of reversing the downward drift in inflation and forestalling the risk of a slide into deflation. It should thus consider further cuts in the policy rate and, more importantly, look for ways to substantially increase its balance sheet, be it through targeted LTROs or quantitative easing (public and private asset purchases).” –Euro Area — “Deflation” Versus “Lowflation” by Reza Moghadam, Ranjit Teja, and Pelin Berkmen

Si, in general vorbind, ar trebui sa se intrebe asupra politicilor contrare insanatosirii economice a Zonei Euro, care se duc in Europa!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Mai 27, 2014 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

9 comentarii »

  1. Printre cele mai complete postari pe care ai facut-o de cand te bantui eu onorabile mon cher ! Ce s e poate spune despre ea ? in doua cuvinte …. EX-CEP-TIO-NAL !!!!!!!!!!!!!! O informare completa pentru oricine-i interesat sa stie ce se petrece in jurul sau si mai ales….de ce se petrece asta ! Felicitari mon cher chat ,mi-ai intrecut asteptarile si …m-i le-ai confirmat totodata ! Bati la popou pe multi dintre ” analistii ” nostrii d e politica externa ce n-ar strica sa citeasca postarea dumitale ….macar pentru cultura generala daca nu din alt motiv .Precis nu esti Emil Hurezeanu …undercover ? Una peste alta …ma simt onorat ca te cunosc …chiar daca doar virtual .Inca o data , felicitari mon cher !

    Comentariu de Marian | Mai 28, 2014 | Răspunde

  2. „Mandi de a fi romani” m-a indignat la culme. Este evidenta inspiratia ceausista, nationalismul de tip ceausist altfel spus. Este un slogan fara acoperire complet, din oricare unghi ai privi lucrurile. Este vorba de fanfaronada comunista.

    Spun asta pentru ca, in opinia mea, aceasta vorba in vant a constituit un punct de plecare pentru dv., iar asta pare lipsit de logica.

    Referitor la contextul european, as opina ca Romania este rupta de acesta. Ruperea se datoreaza diferentei extreme fata de celelalte democratii, stadiului jalnic al democratiei dambovitene si tendintei de continua depreciere.

    Comentariu de Radu | Mai 29, 2014 | Răspunde

    • @Radu
      Da, va inteleg punctul de vedere:

      „“Mandri de a fi romani” m-a indignat la culme. Este evidenta inspiratia ceausista, nationalismul de tip ceausist altfel spus. Este un slogan fara acoperire complet, din oricare unghi ai privi lucrurile. Este vorba de fanfaronada comunista.”

      Dar ce parere aveti de asta: „Mandri de a fi francezi!” 😀 . Eu am inteles punctul de vedere al PSD: afirmarea cu pregnanta a Romaniei in Europa. Dar ce parere aveti de afirmarea cu pregnanta a Frantei in Europa! Sau a Germaniei! 😀

      Ca doar suntem cu totii in UE!

      Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 30, 2014 | Răspunde

    • @Radu
      Interesant punctul Dvs. de vedere:

      „Referitor la contextul european, as opina ca Romania este rupta de acesta. Ruperea se datoreaza diferentei extreme fata de celelalte democratii, stadiului jalnic al democratiei dambovitene si tendintei de continua depreciere.”

      Intrebarea este: presupunand ca e adevarat, cui se datoreaza o asemenea stare de lucruri?
      Va amintiti, desigur, ca dupa CDR, la alegerile ce au urmat s-a ridicat un partid catalogat ca fiind extremist, PRM. Dupa guvernarea PDL, un succes rasunator in alegeri l-a avut o constructie politica hibrida, fara nicio ideologie, deci fara niste valori clare sau macar clar conturate, numita USL. Si a mai rezultat si un Parlament foarte numeros. Care sa fie oare cauza in opinia Dvs.?

      Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 30, 2014 | Răspunde

  3. DE citit si editorialul D-lui. Cristian Preda din Adevarul :

    Ce şi câte partide vor europenii

    Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 30, 2014 | Răspunde

  4. DE citit si postarea Alinei Gorghiu :

    Cu extremismul in PE


    Iata ce se arata in acest articol pe care il recomand a fi citit integral si in original:

    „Anca Olteanu despre partidele extremiste si evolutia lor in alegeri:

    Presa de peste hotare vuiește de articole referitoare la reprezentanții partidelor de extremă dreapta care au ocupat locuri în Parlamentul European. Probabil că tema nu ar fi atât de bine dezbătută dacă un europarlamentar nu ar avea tatuată o svastică, iar un fondator nu ar spune că problema imigrației ar putea fi rezolvată în trei luni cu ajutorul virusului Ebola.
    Huffington Post menționează în capul listei partidul Frontul Național. Fondatorul partidului, Jean-Marie Le Pan este cunoscut pentru euroscepticismul său, ideile naționaliste și conservatoare. Este un susținător al restricțiilor pentru imigranți și al pedepsei cu moartea. De asemenea, se opune căsătoriei între persoanele de același sex și avortului. El a sugerat că virusul Ebola poate rezolva problema expansiunii populației, dar și problema imigrației din Europa, scrie theguardian.com. Președinția partidului a fost preluată de fiica lui, Marine Le Pan. Ea a candidat la alegerile prezidențiale din Franța din 2012 și a obținut 17.90% (6,421,426 de voturi) în primul tur, clasându-se pe locul trei, după François Hollande și Nicolas Sarkozy.
    Partidul Național Democrat al Germaniei va avea un reprezentant în Parlamentul European, după ce a obținut un scor de 1%. Partidul este deseori descris ca o organizație neo-nazistă, cu o politică antiimigrație și antisemită.
    Partidul Zorii Aurii din Grecia a obținut primele locuri din istoria sa în PE. Principalul reprezentant are un tatuaj cu o svastică. Un număr mare din membrii partidului sunt în închisoare pentru că fac parte dintr-o organizație criminală, după cum relatează site-ul huffingtonpost.co.uk. Partidul se situează pe locul trei în topul preferințelor politice ale grecilor.
    Partidul antieuropean din Finlanda a obținut doar două locuri în parlament. Unul dintre membri s-a remarcat în 2011 prin diverse comentarii legate de musulmani, iar altul nu a acceptat o invitație la un eveniment, deoarece nu dorea să vadă cupluri de același sex. Partidul neagă, însă, acuzațiile de rasism și homofobie.
    Partidul Poporului Danez a câștigat aproximativ 27% din voturi, dublându-și numărul de membri în PE. Fondatoarea partidului a afirmat că Danemarca nu este o țară în care imigrația să fie un lucru natural sau binevenit. Politica partidului este împotriva homosexualilor și a legalizării adopției de către cuplurile de același sex.
    Liderul Partidului pentru Libertate, Geert Wilders, este cunoscut pentru replica: “Nu urăsc musulmanii, urăsc islamul”. Dorește să oprească imigrația musulmană în Olanda și să îi repatrieze pe musulmanii care locuiesc deja acolo, susținând că islamul este un cal troian în Europa.
    Partidul de extremă-dreapta din Ungaria, Jobbik, care a încercat să pătrundă și pe scena politică românească, este unul dintre cele mai evidente partide neo-naziste din Europa, relatează huffingtonpost.co.uk. Jobbik se opune avortului, fiind caracterizat ca eurosceptic, antisemit și antiimigrație. Oponenții săi îl califică drept xenofob, această xenofobie fiind îndreptată mai ales împotriva romilor și evreilor.

    Partidul Libertății din Austria a obținut suficiente voturi care să susțină platforma sa antiimigrație. Are patru reprezentanți în PE și speră să formeze o alianță cu Frontul Național.

    Liga Nordului a obţinut 6% din voturi în Italia. “Africa nu a produs prea multe genii, după cum poate vedea toată lumea dintr-o Enciclopedie Mickey Mouse”, a spus unul dintre eurodeputaţii partidului populist şi xenofob, scrie romanialibera.ro.

    Având în vedere varietatea opiniilor care urmează să fie expuse în Parlamentul European, este bine de reamintit deviza Uniunii Europene: “Unitate în diversitate”.”

    Comentariu de Motanul Incaltat | Mai 30, 2014 | Răspunde

  5. […] si increderea oamenilor in democratia liberala. Si s-a vazut la recentele alegeri europarlamentare ascensiunea ingrijoratoare a partidelor extremiste si xenofobe. Deja sunt decalaje mari in Europa, intre tari care apartin UE. Chestiunea este daca exista oameni […]

    Pingback de Care e parerea Dvs.? « Motanul Incaltat | Octombrie 2, 2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: