Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre emigratie…

Politicienii nostri tot spun ca vor sa „modernizeze tara”, dar parca cetateanul lipseste din paradigma asta. Va propun sa incepem sa descifram care sunt problemele fundamentale ale cetateanului roman, sau macar o parte din ele, cu ce anume se confrunta el in mod deosebit… Sigur, chestiunea nu e usoara insa poate ca daca vom avea o imagine despre emigratie, vom reusi sa avem o idee si despre acest lucru important.

Gandul

HARTA EMIGRAŢIEI. Câţi români au plecat din ţară în ultimii 25 de ani. TOPUL destinaţiilor preferate

Se arata ca:

„Peste 2,3 milioane de români au emigrat în ultimii 25 de ani în state precum Spania, Italia sau Germania, unde se bucură de venituri de patru, de cinci sau chiar şapte ori mai mari decât cele câştigate de cunoştinţele şi rudele rămase în ţară. Doar în ultimul deceniu ei au trimis în România peste 42 de miliarde euro.

În jur de 2,3 milioane de români, peste 100.000 de anual, au ales să plece peste hotare după 1989, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Astfel, populaţia rezidentă a ţării a scăzut la începutul anului trecut la nivelul înregistrat în 1969, de circa 20 de milioane de locuitori. Cel mai semnificativ „val” de emigrări s-a înregistrat în 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, principala destinaţie la acea dată fiind Spania. În prezent, cei mai mulţi români care au plecat din ţară pentru o perioadă de cel puţin un an au ales Italia.

„Pe parcursul perioadei 1989-2012 populaţia stabilă a României s-a redus cu peste 3,1 milioane de locuitori. Mai mult de 77% din sporul negativ al populaţiei rezidente (stabile) din această perioadă a fost determinat de emigraţie”, se arată într-un raport al Statisticii.

În ultimii 24 de ani s-a consemnat şi o accentuare a procesului de îmbătrânire a populaţiei. Vârsta medie a populaţiei a urcat de la 37,8 ani în 2002 la 40,9 ani în 2013, în contextul în care persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani erau cei mai numeroşi în rândul emigranţilor, la nivelul anului 2012.

Din datele Statisticii mai reiese că numărul de emigranţi la 1.000 de locuitori a fost de 48,6, iar în 2012 acest indicator a crescut la 116,5.

Anul 2012 a marcat o echilibrare a numărului de imigranţi şi emigranţi din România, diferenţa dintre numărul acestora fiind de numai 3.000, în condiţiile în care în 2007, considerat vârful plecărilor în străinătate, aceasta a fost de 458.000 de persoane.

Cum arată economiile statelor în care au plecat românii

Dacă în 2008, cei mai mulţi români s-au orientat către Spania, patru ani mai târziu, cea mai căutată destinaţie în rândul românilor care au ales să plece din ţară a fost Italia (46% din total).

Totodată, numărul românilor plecaţi în Germania a crescut în intervalul 2008-2012, de la 5% din totalul emigranţilor, la 7%, potrivit informaţiilor din raportul Statisticii.

În 2012, pe lista statelor alese de tot mai mulţi români a apărut şi Marea Britanie, care şi-a „adjudecat” 4% din totalul emigranţilor din România.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (INS)

Nivelul de trai al principalelor state alese de emigranţii români este superior celui de aici, însă economiile statelor în cauză au performat mai slab în ultimii ani, în special Spaniei, unde şomajul a crescut îngrijorător, ajungând la 26,4% în 2013, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Din statisticile europene reiese că PIB-ul pe cap de locuitor din România este la 50% din media UE, în timp ce în Spania acesta atinge 96% din media europeană. Mai bine o duc locuitorii din Italia, unde productivitatea este de 101% din media UE, şi cei din Germania, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 123% din media europeană.

În medie, un român plecat în Germania câştigă de şapte ori mai mult decât veniturile medii anuale ale unui rezident român. Totodată, românii plecaţi în Italia câştigă de cinci ori mai bine, iar cei stabiliţi în Spania de patru ori mai mult, reiese din datele Eurostat.

Principalii indicatori economici ai statelor în care au plecat cei mai mulţi români

Sursă: Eurostat

Românii din străinătate au trimis 42 de miliarde de euro în ţară

În ultimii zece ani, românii din străinătate au trimis în ţară în jur de 42 de miliarde de euro, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).

După izbucnirea crizei financiare, sumele transferate au început să scadă substanţial. Astfel, în 2009, acestea s-au redus cu 34,8%, la 4,3 miliarde de euro, faţă de 6,6 miliarde de euro cu un an înainte. Banii trimişi acasă au continuat să scadă până în 2012, când s-a înregistrat o uşoară revenire, însă trendul negativ s-a reluat în 2013.

În prima lună a acestui an, remiterile au fost de circa 259 de milioane de euro, în scădere cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor băncii centrale.

Sursă: Banca Naţională a României (BNR)

Profilul emigrantului român

Emigrantul român are între 15 şi 24 de ani, este plecat cel mai probabil în Italia. Emigranţii câştigă în medie de patru ori mai mult decât în România şi a trimis în ţară în jur de 16.600 de euro – aşa arată, din datele oficiale, profilul emigrantului român.

Numărul femeilor plecate din ţară este cu peste 32% mai mare decât cel al bărbaţilor care au ales să emigreze.

Astfel, la nivelul anului 2012, circa 163.600 de femei au plecat din România intenţionând să stea în străinătate pentru cel puţin un an, cu peste 50.000 mai mult decât numărul bărbaţilor (circa 110.000).

Majoritatea celor plecaţi au vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani.

„Ponderea cea mai importantă a emigraţiei este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 25-64 de ani. În 2012, această grupă de vârstă reprezenta 74% din totalul emigraţiei, în condiţiile în care în 2002 valoarea indicatorului a fost de 65%”, se arată în raportul INS.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (INS)

În ceea ce priveşte vârsta medie a emigranţilor, aceasta a crescut cu patru ani şi jumătate, de la 28,8 ani în 2002, la 33,3 ani în 2012.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (INS)

Totodată, structura populaţiei rezidente s-a modificat.

Practic, numărul persoanelor tinere, de până la 24 de ani a scăzut. Astfel, dacă în 2002, circa 16% din populaţie avea între 15 şi 24 de ani, acest procent a scăzut la 12% zece ani mai târziu.

Sursă: Institutul Naţional de Statistică (INS)

Emigrantul a fost definit în metodologia acestui studiu drep o persoană care a avut anterior reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru şi încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită pe teritoriul statului membru în cauzã pentru o perioadã care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni.”

De ce pleaca omul? Eu cred ca este foarte clar ca acesti oameni nu merg acolo in concediu sau in interes de serviciu, sau afaceri. Aici nu e vorba de asa ceva. Ci este vorba de o emigratie determinata de conditiile precare din Romania, in special cele economice. Pe scurt spus, omul pleaca in Occident pentru ca sa poata castiga mai bine decat in Romania si, dupa cum se vede din datele prezentate in articolul din Gandul, chiar se intampla lucrul acesta, cel putin vorbind din punct de vedere statistic (or mai fi si oameni care n-au reusit acolo, nu spun nu…). Insa in orice caz ceea ce rezulta este ca o parte insemnata din forta de munca din Romania a plecat sa munceasca in alta parte. Cred ca ar fi interesant de mentionat ca, dupa datele furnizate de Banca Mondiala, la nivelul anului 2012, 47% din populatie traieste in mediul rural, iar valoarea adaugata de catre agricultura reprezinta in Romania 6-7% din PIB (prin comparatie, in US reprezinta 1% din PIB!). In ceea ce priveste industria, valoarea adaugata este de 33% din PIB, iar formarea bruta de capital este de 26% din PIB. Trebuie spus ca aceste procente sunt dintr-un PIB modest, cum e cel al Romaniei, in comparatie cu tarile occidentale dezvoltate.

Ar trebui sa ne gandim serios la faptul ca Romania a pierdut anual 100.000 de oameni care au ales calea emigratiei, care nu au mai muncit in Romania si, drept consecinta, nu si-au mai adus aportul la cresterea economica a acestei tari decat intr-un mod indirect, daca se poate spune asa, si destul de nesemnificativ. Pentru ca acesti oameni ar fi trebuit sa munceasca aici si, prin munca lor, sa contribuie la cresterea PIB-ului cu mult mai mult decat sumele pe care le-au trimis in tara. Mai trebuie subliniat ca emigratia a contribuit la declinul demografic, lucru ce afecteaza economic tara noastra si o va afecta si in viitor. Cum e oare mai bine: sa ai o emigratie masiva care sa-ti trimita in tara remitente sau ca aceasta forta de munca importanta sa lucreze in tara si sa contribuie la cresterea exporturilor, echilibrand soldul balantei comerciale si al contului curent? Pe cand asa ce am realizat: omul isi castiga prosperitatea, propria lui prosperitate si a familiei sale, lucrand in exterior. Or, asta inseamna o politica economica bazata pe emigratie. Adica in mod deliberat este asa. De observat ca acesti oameni care castiga mult mai bine, castiga banii acestia in alta parte, nu in tara. Pentru ca in tara este si imposibil sa castigi atat, deact in cazuri rare. Ei sustin cresterea economica a altor tari. Si atunci aici ce se va intampla? Imi amintesc cum intr-o emisiune a Rodicai Culcer, Presedintele Basescu a fost intrebat de catre un emigrant „la ce sa se intoarca in tara?”. Este clar ca pentru un astfel de om nu renteaza sa se intoarca in tara, diferenta dintre veniturile sale castigate acolo si cele pe care le-ar putea castiga aici fiind foarte mare. De remarcat este faptul ca de prin 2008, daca nu ma insel, Romania nu mai inregistreaza cresteri economice semnificative, asa cum s-a intamplat in perioada 2000-2008. Mai mult, fenomenul emigratiei s-a amplificat odata cu intrarea tarii noastre in UE. Probabil ca acest fenomen se va mentine la cote ridicate, lucru ce va determina, la fel, cresteri economice modeste, daca nu chiar un recul economic! Or, asta e marele pericol! Ceea ce se poate constata, din datele FMI pentru tara noastra, este urmatorul lucru: contul curent apare cu minus in fata, iar deficitul de cont curent este estimat in crestere. Daca iau in considerare si nivelul de pregatire destul de scazut al elevilor nostri (v. rezultatele obtinute de acestia la testele de la simulari – Bacalaureat, evaluari nationale etc) viitorul nu arata prea roz… Pentru ca sa nu uitam: forta de munca plecata din ’89 incoace era si calificata, si cred ca o parte din calificare s-a pierdut pentru tara noastra. Este limpede ca, spre exemplu, pentru un muncitor calificat este mult mai rentabil sa munceasca in Occident decat aici, fiind, pentru aceeasi munca depusa aici, cu mult mai bine platit acolo! Pierderea de skills pentru tara noastra este de natura evidentei. Problema fundamentala a cetateanului este, cred, ca aici el nu-si poate gasi prosperitatea personala, a lui si a familiei sale. Or, cum poti sa ai pretentia sa modernizezi tara in asemenea conditii? O modernizam cu ghilimelele de rigoare? Bineinteles, multi se si stabilesc definitiv acolo, multi sunt pierduti pentru neamul nostru: nu mai e roman, e italian, spaniol etc, la fel si copiii sai… Ar fi bine sa vedem totusi din partea lor un lobby activ si optim pentru Romania!

Trist este ca treburile nu merg mai bine la 7 ani de la integrarea in UE. Este adevarat ca am prins si aceasta perioada de criza economica. Totusi, eu incep sa am pretentii dupa 7 ani in UE. Dincolo de discutiile despre cine e european si cine nu, despre discutiile privind cedarile de suveranite pentru ca sa se realizeze Statele Unite ale Europei, eu cred ca ar trebui sa ne gandim serios ce facem, cum ne vom descurca din punct de vedere economic… Dupa cum se poate observa nu excelam nici la capitolul productivitate, nici la competitivitate. Si atunci i-as intreba si eu pe oamenii politici de la noi spre ce anume ne conduc, pentru ca eu nu prea vad cum se poate realiza in felul asta modernizarea tarii. Eu cred ca ar trebui ca formarea bruta de capital sa fie mai mare, sa reprezinte un procent mai mare din PIB, daca acest lucru este posibil (si ar trebui sa fie!). 26% cat avea Romania in 2012, dupa datele oferite de Banca Mondiala, mi se pare prea putin!! Mai ales ca e vorba de un PIB mic in comparatie cu PIB-ul statelor occidentale. In statele dezvoltate formarea bruta de capital e clar ca reprezinta un procent mai mic, intrucat sunt deja dezvoltate si au un PIB mare in comparatie cu tari precum Romania. In Romania e o alta situatie si este o necesitate marirea capitalului brut. Investitiile in infrastructura ar fi o solutie. Iata aici un articol interesant legat de formarea bruta de capital fix. Sa vedem ce date ne ofera si Eurostat-ul – iata aici tot despre acest parametru, ca procent din PIB. Observam ca de la inceputul crizei economice 2008-2009 cand formarea bruta de capital fix a inregistrat o scadere in 2009 comparativ cu 2008, in 2013 a inregistrat din nou o scadere fata de 2012!! Lucru s-a intamplat si in alte tari europene, nu numai la noi!! Insa Romania e drastic afectata de aceste scaderi, mult mai afectata decat, de pilda, Germania…

Batem pasul pe loc, ba mai dam si inapoi…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Martie 31, 2014 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: