Despre miza geopolitica a luptei anticoruptie…

Ca Romania nu e cea mai corupta tara de pe planiglob si nici macar din Europa se poate constata usor avand in vedere indicele pe 2013 privind perceptia asupra coruptiei pus la dispozitie de catre Tranparency International. Se observa limpede ca, bunaora in Europa, sunt tari pe acelasi palier cu tara noastra si chiar mai corupte decat a noastra. Spre exemplu, Italia e pe acelasi palier cu noi, Grecia, daca ne luam dupa index, e mai corupta decat Romania, ceva mai bine sta Turcia, tari care nu au cunoscut nici comunismul si nici tranzitia.

Traian Basescu, impreuna cu Monica Macovei, denuntand coruptia din Romania, si-au facut un stindard din lupta impotriva coruptiei. Insa aceasta a tins sa loveasca mai mult in adversarii politici, fara ca Bruxelles-ul sau Washington-ul sa dezaprobe intr-un mod neechivoc o astfel de practica. Ca adversarul politic s-a numit PSD sau PNL, nu a avut o prea mare importanta, in definitiv a fost un joc de putere, adica un joc din care Basescu, impreuna cu PDL, au cautat sa-si consolideze puterea politica in societate. Interesant este ca jocul asta a fost presarat cu „mica diversiune” potrivit careia, spre exemplu, PSD ar fi cu rusii, adica impotriva intereselor americane in regiune. Din punctul de vedere al unei asemenea logici PDL si Basescu ar fi fost de dreapta, adica aparatorii capitalismului, adica, mai pe sleau spus, cu America… Odata impartite astfel cele doua tabere a inceput jocul, desi Basescu nu a dat semne clare de la bun inceput, adica din 2004, ca ar dori sa mearga pe o asemenea cale si sa joace un asemenea joc. In al doilea mandat al sau jocul a inceput sa se contureze limpede si sa se joace tare, cu institutii precum DNA si ANI in prim-planul atentiei publice.

Cu toate acestea, cu toate ca tema majora a mandatului lui Traian Basescu a fost lupta anticoruptie, rezultatele au lasat de dorit iar un obiectiv major de politica externa – integrarea in Spatiul Schengen – , abuziv legata de MCV, nu a putut fi atins. Esecul a fost semnalat inca din 2012:

Gandul

Raport în Senatul francez: Tranziţia în ROMÂNIA şi Bulgaria nu s-a încheiat, iar statul de drept nu este perfect

Se arata ca:

„Tranziţia nu s-a încheiat în România şi Bulgaria, la peste 20 de ani de la înlăturarea comunismului, iar statul de drept „nu este perfect”, afirmă un raport depus recent în Senatul francez.

În raportul intitulat „România şi Bulgaria: tranziţia neterminată” şi realizat în numele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorii Simon Sutour, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert şi Catherine Morin-Desailly afirmă că România şi Bulgaria sunt în continuare în faza de tranziţie.

Este necesar să se ia în considerate că dictatura a scrificat două din trei generaţii actuale şi a anesteziat societatea civilă. Criza economică este o altă circumstanţă atenuantă. Dar aceste două explicaţii nu ar trebui să conducă la minimizarea dificultăţilor cu care se confruntă Bulgaria şi România în adoptarea ireversibilă a statului de drept.

Publicat la 18 iulie, raportul Comisiei Europene este foarte negativ pentru România şi doar puţin mai binevoitor pentru Bulgaria, se arată în raport.

Tranziţia este departe de a se fi încheiat în România şi avansează lent în Bulgaria, adaugă textul. Acesta subliniază, de asemenea, că legăturile istorice dintre Franţa şi cele două ţări nu trebuie să împiedice luciditatea şi îndemnă la vigilenţă, pentru binele României şi Bulgariei, dar şi pentru cel al UE.

În plus, raportul atrage atenţia asupra faptului că există dificultăţi în România şi Bulgaria cu privire la folosirea fondurilor europene.

Fondurile structurale şi cele de coeziune sunt destinate stimulării recuperării întârzierii faţă de celelalte state dar, prin amploarea lor, ele pot avea un impact economic important cu condiţia să poată fi accesate şi absorbite rapid de actorii economici.

Acestea ar fi trebuit să permită o creştere cu 9 puncte a PIB-ului Bulgariei dacă ar fi fost utilizate integral până în 2015 şi o reducere a şomajului cu 15 la sută. În România, aceste fonduri ar fi putut reprezenta în fiecare an 3,8 la sută din PIB.

În schimb, lansarea unor programe operaţionale a fost dificilă în cele două ţări în absenţa experienţei şi mai ales a unor capacităţi administrative şi juridice adecvate. Astfel, proiectele au început în Bulgaria abia în 2009. În ceea ce priveşte accesarea lor, în ianuarie 2012, procentul era de 15 la sută în România şi 19 la sută în Bulgaria. Acesta este cel mai scăzut nivel din UE.

Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.

În cadrul minisiunii lor, raportorii au avut întrevederi cu miniştrii pentru Afaceri Europene din cele două ţări, care s-au arătat perfect conştienţi de problemă şi motivaţi să o rezolve.

Raportul se referă, de asemenea, şi la demersul celor două ţări pentru aderarea la Schengen.

Ezitările Guvernului francez pecedent cu privire la extinderea spaţiului Schengen şi mai ales propunerea acestuia de reformare a unor reglementări aplicabile spaţiului Schengen şi, în special, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanţe excepţionale, înfiinţarea unui mecanism de evaluare şi supraveghere destinat controlării modului în care este aplicat aquis-ul Schengen şi instaurarea unei clauze de salvagardare în materie de vize, au determinat România şi Bulgaria să considere că aliatul lor francez acţionează împotriva intereselor lor. Totuşi, adaugă raportul, în prezent, odată cu schimbarea guvernării, poziţia Franţei a evoluat şi se va reveni la vechile alianţe.” (subl. mea)

Dupa cum se poate observa, Romania este, potrivit acestui raport, intr-o situatie mai proasta decat Bulgaria.

In vizita sa la Bucuresti, Victoria Nuland preciza:

Mesajul Departamentului de Stat al SUA, la Guvern: „Statul de drept trebuie întărit în România”. VIDEO

Se arata ca:

„Statele Unite ale Americii rămân cu ochii pe ce se întâmplă în România, ţară în care reformele trebuie continuate, iar „statul de drept trebuie întărit”. Astfel a rezumat public Victoria Nuland, numărul doi în Departamentul de Stat de la Washington, mesajul administraţiei americane către Guvern. Întâlnirea, programată iniţial pentru 30 de minute, a durat în final mai bine de o oră.

„Avem o alianţă puternică, iar SUA vor fi totdeauna interesate de reforma şi traiectoria României. Statul de drept trebuie întărit pentru că garantează o Românie prosperă”, a susţinut asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Secretarului de Stat american după întâlnirea pe care a avut-o în această dimineaţă cu ministrul Titus Corlăţean, la sediul Ministerului de Externe.

O referire publică la subiectul sensibil al derapajelor de la regulile statului de drept a fost făcută şi de Corlăţean, însă numai în treacăt, ministrul insistând mai mult asupra discuţiilor legate de agenda NATO, de Parteneriatul Estic sau de Republica Moldova, „unde există un interes comun”.

„Am discutat şi subiecte sensibilie”, a admis Corlăţean, menţionând „întărirea statului de drept şi a democraţiei”. „E în primul rând în interesul României”, a susţinut ministrul, asigurând-o pe Nuland „de toată implicarea Guvernului” în acest sens.

Dincolo de felicitările protocolare ale preşedintelui Obama pentru cei 10 ani de la intrarea României în NATO, Nuland a arătat că „s-a căzut de acord” asupra aspectelor discutate, enumerând la rândul său, pe lângă respectarea normelor statului de drept, parteneriatul strategic, cel transaltlantic şi negocierile SUA-UE pentru acordul de liber schimb. „E un an foarte important 2014 în relaţia noastră economică, bilaterală şi în relaţia cu UE în condiţiile în care am lansat negocierile pentru un acord de liber schimb. România este un partener strategic foarte important pentru SUA”, a spus Nuland.

Adjunctul Departamentului de Stat s-a declarat recunoscător „Guvernului şi Preşedintelui pentru a fi aici”, Nuland mulţumindu-i ministrului de Externe pentru că i-a acordat „din timpul său, într-o zi de sâmbătă, de ziua sa de naştere”.

Victoria Nuland, numărul doi din Departamentul de Stat american, a discutat aseară, timp de o oră, şi cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, iar astăzi, înainte de a pleca, va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, la sediul Ambasadei SUA.

Premierul Victor Ponta nu şi-a stabilit, ca în 2012, o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat american. Vineri, vicepremierul Liviu Dragnea a dat şi o explicaţie: „este plecat din ţară”. “N-am discutat cu domnul Ponta în ultimele zile, pentru că domnul Ponta e plecat din ţară. A plecat după şedinţa de Guvern (de marţi, 7 ianuarie, n.red.)”, a relatat el, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aflată într-un turneul European, Victoria Nuland, unul dintre cei mai influenţi diplomaţi americani, doreşte să discute la Bucureşti, despre „relaţiile bilaterale, problemele regionale şi consolidarea statului de drept”, potrivit unei informări făcute înaintea vizitei de Departamentul de Stat.

Discuţia legată de statul de drept vine după o serie de modificări controversate la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor şi criticate inclusiv de misiunea americană din România, pe motiv că reprezintă „un pas înapoi” pentru România – o reacţie greşită, în opinia premierului.”

Deci ideea era legata de „controversatele modificari” aduse Codului Penal…

Comisia Europeana, surprinzator poate, nu vede nicio imbunatatire a situatiei:

Comisia Europeană: Corupţia politică rămâne o problemă semnificativă în România. Numărul românilor cărora li s-a cerut mită în 2013 este DE ŞASE ORI MAI MARE decât media UE

Se arata, printre altele, ca:

„Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană. Conform unor sondaje de opinie publicate împreună cu raportul anticorupţie, 93 la sută dintre români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în România. Mai mult, 25 la sută dintre români susţin că li s-a cerut, în mod explicit sau tacit, să dea mită în ultimul an, acesta fiind al doilea (după lituanieni, cu 29 la sută) cel mai mare procent din UE. Cea mai ridicată percepţie a corupţiei din România, 67 la sută, se înregistrează în următoarele domenii: poliţie, vamă şi sănătate, la polul opus aflându-se, cu 15 la sută, instituţiile financiare şi bancare şi, cu 16 la sută, companiile private.

La nivel european, 76 la sută dintre respondenţi au spus că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în interiorul spaţiului comunitar, în vreme ce 4 la sută au afirmat că li s-a cerut mită în ultimul an. De asemenea, 56 la sută dintre europeni consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani şi un european din 12 afirmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an.

Anual, corupţia costă economia UE 120 de miliarde de euro, potrivit comisarului european pentru Afaceri interne, Cecilia Malmstrom.

DESCARCĂ RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU ROMÂNIA

Statistici europene şi naţionale privind numărul de respondenţi care cred că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în UE, respectiv în România// SURSA: CE

Capitolul despre situaţia din România remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost „inconsistentă”. Din acest motiv, Executivul european recomandă României să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice.

Mai mult, Comisia, care recunoaşte contribuţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie în combaterea acestei probleme, sugerează ţării noastre să elaboreze coduri de conduită pentru persoanele alese în funcţii publice şi să se asigure că orice act de corupţie este sancţionat „eficace”, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul conflictelor de interese ale funcţionarilor publici. „O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau  controlate de stat”, mai transmite Comisia Europeană.

„Corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi în statul de drept, afectează economia europeană şi privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupţiei, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aştept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne, citată într-un comunicat al executivului UE.

PRINCIPALELE CONCLUZII PENTRU FIECARE ŢARĂ ALE RAPORTULUI CE

Cele mai bune rezultate privind percepţia corupţiei drept un fenomen răspândit la scară largă în statele membre UE au fost înregistrate în Danemerca – 20 la sută, Finlanda – 29 la sută, Luxemburg – 42 la sută şi Suedia – 44 la sută. În aceste ţări,  numărul de respondenţi care susţin că li s-a cerut mită în ultimul an este sub 1 la sută. În Marea Britanie, deşi 64 la sută dintre cei care au participat la sondaje au răspuns că fenomenul corupţiei este răspândit, doar cinci persoane din eşantionul de 1.115 au spus că li s-a cerut să dea mită.

Raportul UE privind combaterea corupţiei vizează toate cele 28 de state membre ale UE şi cuprinde: un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendinţele în materie de corupţie în UE şi analizează modul în care statele membre abordează corupţia în cadrul procedurilor de achiziţii publice; 28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situaţiei generale privind corupţia, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare şi subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru alte ţări. De asemenea, raportul include rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepţia asupra corupţiei în rândul cetăţenilor europeni, pe de o parte, şi al întreprinderilor, pe de altă parte. Următorul raport european privind combaterea corupţiei va fi publicat peste doi ani.

Rezultatele sondajelor Eurobarometru pot fi accesate AICI şi AICI„

Ceea ce ma deranjeaza pe mine este ca Romaniei i s-a pus eticheta de tara corupta, cea mai corputa, ca si cum altii ar fi cu totul nepatati de un asemenea fenomen. Poate fi o perceptie gresita a mea, desi nu prea cred…

Interesant de citit un articol din Evenimentul Zilei despre situatia din Turcia de la sfarstiul lui 2013, tot in legatura cu scandaluri de coruptie in care ar fi, asa se spune, implicat chiar premierul, Dl. Erdogan:

CRIZĂ ÎN TURCIA! Erdogan se repliază în faţa scandalului de corupţie

Se arata ca:

„Premierul turc şi-a remaniat cabinetul după o vastă operaţiune care a vizat apropiaţi ai guvernului. Efectele turbulenţelor politice încep să se resimtă şi la nivelul economiei.

Premierul turc a fost nevoit să apeleze la o amplă remaniere guvernamentală în încercarea de a atenua efectele scandalului de corupţie, cel mai mare de la venirea sa la putere în 2002, care îi vizează miniştri, deputaţi şi oficiali apopiaţi partidului de guvernământ.

La doar câteva ore după ce trei miniştri şi-au anunţat demisia, Erdogan a anunţat că zece membri ai executivului său conservator, printre care şi demisionarii, vor fi înlocuiţi. Printre miniştrii demişi se află cel al Afacerilor Europene, Egemen Bagis, o figură influentă şi cu rol central în negocierile de aderare la UE, al cărui nume a fost şi el citat de presă în acest scandal care, de opt zile, zguduie statul turc la vârf, cu doar câteva luni înaintea alegerilor locale, un test pentru partidul lui Erdogan (AKP).

Cei trei miniştri care şi-au dat miercuri demisia – ai Internelor, Economiei şi Mediului – sunt oficialii ai căror fii au fost puşi sub acuzare în ancheta anti-corupţie declanşată marţea trecută. În mod cu totul surprinzător, fostul ministru al Mediului a cerut şi demisia premierului, fapt ce subliniază diviziunile din rândurile AKP provocate de noul scandal.

„Complot internaţional”

Erdogan a rămas însă ferm pe poziţie, denunţând o acţiune care vizează destabilizarea guvernului, dar şi a ţării. „Suntem în faţa unui atac, nu doar împotriva partidului nostru AKP, ci împotriva întregii naţiuni, un complot evident, o maşinaţiune”, a acuzat premierul conservator, într-un discurs difuzat de postul de ştiri NTV. Toate aceste acţiuni, pe care anterior Erdogan le atribuise unor forţe externe, au drept scop subminarea economiei naţionale, a adăugat premierul. Erdogan a mai comparat ancheta judiciară cu protestele populare din Parcul Gezi din vară pe care le-a calificat drept „o trădare evidentă”.

„Este o conspiraţie internaţională” a reiterat el, subliniind drept pretext dorinţele „lobby-ului financiar” de a creşte dobânzile Turciei şi invidia provocată de preconizata construcţie a unui al treilea aeroport, cel mai mare din lume, la Istanbul. Premierul turc a denunţat că „cele 9 zile de investigaţie judiciară au adus pagube de 20 de miliarde de dolari companiilor turce” în urmă căderii Bursei şi de 1.625 miliarde de dolari băncii publice Halkbank, al cărei director se află printre cele 24 de persoane plasate în arest preventiv.

Între timp, scandalul de corupţie loveşte şi în reprezentanţele diplomatice de la Ankara. Reacţionând la o serie de articole din presa proguvernamentală, ambasada SUA în Turcia a negat că este implicată în jocurile de putere de la Ankara. Mai multe ziare, printre care Akşam şi Sabah, susţin că diplomaţi americani au fost implicaţi activ în pregătirea operaţiunii anti-corupţie de marţea trecută pentru a-i şubrezi poziţia lui Recep Tayyip Erdogan care, potrivit surselor citate, nu mai ascultă de ordinele Washingtonului. De altfel, Erdogan însuşi avertizase în urmă cu câteva zile, în timpul unui miting în nordul ţării, că Turcia ar putea expulza mai mulţi ambasadori străini „angajaţi în acţiuni de provocare”.

Cea mai amplă operaţiune anti-corupţie din „era”

atotputernicului Erdogan Peste 5.000 de persoane au manifestat miercuri seară la Istanbul împotriva guvernului, poliţia intervenind în forţă pentru dispersarea demonstranţilor. Apelul la protest a fost lansat de mai multe partide şi organizaţii apropiate opoziţiei, manifestanţii au scandat sloganuri ostile prim-ministrului Erdogan care urma să anunţe mai târziu o remaniere guvernamentală.

„Corupţia este peste tot! Rezistenţa este peste tot!” au scandat ei. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a împrăştia manifestaţia din cartierul Kadikoy, pe malul asiatic. Proteste au mai avut loc în cartierul Beşiktaş şi în oraşele Izmir şi Ankara. Apeluri circulau miercuri seară pe reţelele sociale din Turcia în vederea unei alte manifestaţii împotriva corupţiei şi a premierului Erdogan, prevăzută pentru această seară în Piaţa Taksim, centru al protestelor din iunie.

Scandalul în care este implicat guvernul Erdogan a izbucnit marţea trecută după o serie de descinderi în diferite cartiere din Ankara şi Istanbul şi au reţinut peste 50 de persoane, între care şi fiii a trei miniştri din cabinetul Erdogan, directorul general al băncii publice Halk Bankasi, oameni de afaceri şi aleşi ai partidului de guvernământ, suspectate de mită şi fraudă la licitaţii pentru contracte cu statul.

Demiteri în poliţie

Fiii miniştrilor turci ai afacerilor interne şi economiei au fost inculpaţi şi plasaţi în arest preventiv de către judecătorii unei instanţe din Istanbul. Magistraţii au decis, de asemenea, inculparea şi plasarea în arest a unui om de afaceri iraniano- azer, Reza Zerrab, suspectat că se afla în centrul unui vast trafic de aur către Iran, aflat sub embargo internaţional. În replică la operaţiunea de marţea trecută, guvernul turc a destituit ieri 14 comandanţi de poliţie, ridicând numărul total al ofiţerilor demişi în ultimele zile la peste 30, în ceea ce răzbate în spaţiul public drept o luptă crâncenă pentru putere la Ankara.

În prima sa reacţie, premierul turc a denunţat campania anti-corpuţie drept „o operaţiune murdară” îndreptată împotriva guvernului său. Fără a identifica un anume rival, Erdogan a dat de înţeles că forţe din exterior uneltesc împotriva ţării. Presa turcă a pus imediat operaţiunea anti-corupţie în contextul rivalităţii dintre Erdogan şi confreria musulmană Gulen, care poartă numele unui influent cleric sunit, refugiat în SUA.

Imamul moderat care trage sforile de peste Ocean

Atenţia presei internaţionale s-a întors brusc către imamul Fethullah Gulen (foto), cel spre care mulţi arată cu degetul în contextul actualelor tensiuni politice de la Ankara. Gulen, care promovează o agendă islamică moderată şi controlează numeroase afaceri şi instituţii media în Turcia, este un fost aliat al lui Erdogan, ambii unindu-şi eforturile împotriva elitei seculare.

Relaţiile dintre cei doi s-au răcit însă în ultima perioadă şi, pe măsură ce armata, garantul laicităţii statului turc, a fost adusă sub controlul guvernului, Gulen i-a reproşat lui Erdogan un comportament politic tot mai autoritar pe măsură ce premierul adoptă o agendă cu profunde accente islamiste. Lovitura de graţie dată alianţei dintre cei doi a fost decizia guvernului Erdogan de a închide şcolile private finanţate de mişcarea Gulen.

Faţa modernă a Islamului

Imamul, refugiat în SUA din 1999 după ce a fost acuzat că încearcă să pună bazele unui stat islamist, respinge acuzaţiile de implicare în operaţiunea vastă din Turcia. Conflictul cu Gulen riscă să divizeze partidul lui Erdogan întrucât mulţi membri ai formaţiunii sunt simpatizanţi ai imamului. Potrivit BBC, clericul exercită o influenţă considerabilă asupra justiţiei şi poliţiei turce, fapt ce ar justifica amploarea operaţiunii de marţi. Tocmai din acest motiv premierul a replicat destituind comandanţi ai poliţiei. De asemenea, disputa dintre cele două tabere riscă să afecteze însă economia turcă, în condiţiile în care Gulen controlează companii importante pe care Erdogan ar fi tentat să le ia, de asemenea, în vizor.”

Si iata un articol mai nou, 25 februarie 2014, din Romania Libera, tot despre situatia din Turcia:

„Erdogan şi fiul”, un scandal de 30 milioane euro

Se arata ca:

„Turcia este în fierbere după ce, luni seară, pe internet au fost difuzate convorbiri atribuite premierului Tayyip Erdogan şi fiului său, Bilal Erdogan, care au tăiat răsuflarea clasei politice şi internauţilor. Este pentru prima oară când Erdogan este direct şi personal pus în cauză într-o afacere de corupţie şi opoziţia i-a cerut ieri demisia. Cabinetul premierului denunţă „un scenariu imoral şi total fals”.
Miniştri destituiţi, ofiţeri de poliţie demişi, apropiaţi ai puterii ajunşi la închisoare. Turcia traversează cea mai gravă criză politică din ultimii zece ani de când a venit la putere premierul Recep Tayyip Erdogan. După fronda populară care a afectat ţara în vara trecută, a venit rândul scandalului financiar fără precedent care ameninţă guvernul turc. În decembrie, dezvăluirea unei operaţiuni anticorupţie conduse de justiţia turcă, devastatoare pentru elita islamo-conservatoare a ţării, a avut efectul unei bombe şi în marile oraşe din Turcia au avut loc manifestaţii care cereau demisia lui Erdogan,”sultanul” care doreşte să devină preşedintele statului.

AKP, partidul lui Erdogan, aflat la putere, a fost grav afectat, fii de miniştri, politicieni şi funcţionari apropiaţi ai partidului au fost arestaţi. Serios fragilizată de această criză, puterea islamo-conservatoare a declanşat o mare vânătoare de vrăjitoare şi Erdogan a demis şi mutat în alte oraşe sute de poliţişti şi ofiţeri de poliţie, procurori, reproşându-le „lipsa de competenţă” şi „abuzul de putere”. O nouă circulară obligă funcţionarii poliţiei să-şi informeze superiorii ierarhici înainte de a proceda la percheziţii şi arestări ordonate de justiţie.

Un mijloc pentru guvern de a controla poliţia. A doua soluţie pentru Erdogan a fost „teoria complotului” şi a „conspiraţiei la scară mare” contra guvernului său, folosită deja în timpul revoltelor din Istanbul din vară. De asemenea, a acuzat un „stat în stat” care ar fi la originea acestei „operaţiuni murdare”, destinată să îl afecteze. Fără a cita vreun nume, specialiştii au recunoscut în această acuzaţie puternica confrerie a imamului Fetullah Gulen, şeful spiritual al mişcării Hizmet, care trăieşte în SUA din 1999. Gulen a fost un aliat apropiat al lui Erdogan, iar mişcarea sa este suspectată că ar controla poliţia şi magistratura. În ultimele săptămâni, turcii au fost din nou furioşi de politica dictatorială a premierului lor şi au protestat vehement pe stradă după ce acesta a depus o lege care îngrădeşte internetul, lege adoptată rapid de Parlament.

30 milioane euro

Este lesne de înţeles efervescenţa care a urmat după difuzarea pe internet a unor conversaţii atribuite premierului şi fiului acestuia, Bilal, conversaţii legate direct de scandalul financiar uriaş izbucnit în decembrie. Înregistrarea difuzată pe internet dezvăluie mai multe convorbiri care au avut loc pe 17 decembrie 2013, ziua în care fiii a trei miniştri au fost puşi sub acuzare pentru corupţie şi deturnare de fonduri. O voce obosită, atribuită lui Recep Tayyip Erdogan, cere fiului său să rămână vigilent şi să se debaraseze rapid de banii lichizi, în sumă de 30 milioane euro. Apelurile s-au succedat până seara târziu, pentru a şti dacă operaţiunea a fost finalizată. Discuţiile aveau loc câteva ore după o operaţiune a poliţiei care vizase zeci de apropiaţi ai regimului.

Ascultarea telefonică, a cărei autenticitate nu a fost confirmată de o sursă independentă, a inflamat reţelele sociale şi a constrâns guvernul la o dezminţire imediată, pentru prima oară.

Presa turcă a precizat că Erdogan s-a întâlnit de urgenţă, luni seară, cu vicepremierul Besir Atalay, colegul său de la Interne, Ekfan Ala, şi şeful agenţiei turce de informaţii secrete (MIT), omul său de încredere, Hakan Fidan. Opoziţia, care denunţă de săptămâni corupţia regimului islamo-conservator al lui Erdogan, la putere din 2002, s-a reunit, de asemenea, în cursul nopţii şi a cerut plecarea „imediată” a prim-ministrului.

„Complot Gulen”

Totul a început când două cotidiene apropiate regimului Erdogan, Yeni Safak şi Star, au afirmat că telefoanele a numeroase personalităţi, printre care premierul şi şeful serviciilor secrete, au fost spionate din 2011 de magistraţi sub ordinele confreriei imamului Gulen. Unul din cei doi procurori acuzaţi în afacere au negat categoric că ar fi ordonat vreo ascultare.

„Nici o operaţiune ilegală nu a fost ordonată.” Media apropiată de Erdogan a precizat că existenţa ascultărilor a fost descoperită de procurorii recent numiţi de guvern pentru a controla direcţia anchetelor anticorupţie, la originea scandalului, după un val de epurări fără precedent în justiţie şi poliţie. Câteva ore după acuzaţiile lansate de guvern au apărut înregistrările convorbirilor dintre Erdogan şi fiul său Bilal. De câteva săptămâni, premierul turc nu încetează să acuze influenta organizaţie a lui Gulen, multă vreme aliatul său, că influenţează anchetele anticorupţie în curs în cadrul unui complot vizând destabilizarea sa înaintea alegerilor municipale din martie şi a celor prezidenţiale din august.

Pentru a ţine situaţia sub control, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), al lui Erdogan, a trecut la epurări fără precedent în poliţie şi justiţie şi a făcut să se voteze legi controversate care duc la controlul internetului şi întăresc influenţa puterii asupra justiţiei.

Un alt text controversat a fost depus pentru extinderea puterilor MIT, şi urmează a fi votat până la finele săptămânii.”

Lupta anticoruptie pare sa se mute si pe alte taramuri… Ati ghicit, in Ucraina. Iata ce ne spune Washington Post:

Ukrainian oligarch faces US corruption charge

Este vorba de omul de afaceri ucrainean Dmytro Firtash, 48 de ani, unul din cei mai influenti oligarhi, implicat in vanzari de gaze naturale rusesti spre Ucraina, intr-un volum de miliarde de $. Arestat la Viena, este acuzat in Illinois pentru o „conspiratie internationala de coruptie” („international corruption conspiracy”). Procurori au dat cateva detalii, dar au specificat faptul ca nu e nicio legatura intre actiunea legala si criza actuala din Ucraina. FBI-ul este pe urmele lui incepand din 2006!! Procurorii au mai aratat ca Guvernul US se gandeste sa-l extradeze… In articol se mai face referire la „cablul diplomatic trimis in 8 noiembrie 2008” si dat publicitatii de Wikileaks in care se arata legaturile lui Firtash cu crima organizata din Rusia, cu un anume Semyon Mogilevich…

Presa noastra a consemnat la randul sau:

Mediafax

Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului lui Ianukovici, ar fi fost arestat la Viena

Se arata ca:

„Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului preşedintelui ucrainean demis Viktor Ianukovici, a fost arestat în noaptea de miercuri spre joi la Viena, a anunţat joi agenţia de presă austriacă APA.

Poliţia austriacă a anunţat, la rândul său, arestarea fără incidente a unui „cetăţean ucrainean Dmitro F. (48 de ani)” în cadrul unei anchete a FBI, poliţia federală americană.

Persoana arestată este suspectată de corupţie şi formarea unei organizaţii criminale, potrivit poliţiei austriece, care precizează că justiţia austriacă acţionează „în urma unei anchete mai vechi a FBI şi a unui mandat de arestare emis de un tribunal american”.

Dmitro Firtaş a fost plasat în detenţie într-o închisoare din vestul capitalei austriece.

Miliardarul ucrainean, un apropiat al lui Viktor Ianukovici, s-a distanţat de acesta la începutul mişcării de contestare de la Kiev din decembrie 2013.

Postul de televiziune Inter, pe care îl deţine, a decis să dea cuvântul manifestanţilor din Maidan, o situaţie inedită în ţară.

Oligarhii ucraineni apropiaţi de Viktor Ianukovici au fost ţinta sancţiunilor decise de Uniunea Europeană, care a îngheţat activele lui Ianukovici, ale fostului premier Mikola Azarov şi ale altor 16 foşti miniştri, oameni de afaceri şi oficiali din cadrul forţelor de ordine ucrainene.” (subl. mea)

De unde ar rezulta ca aceasta lupta anticoruptie, pe langa rostul sau de a proteja capitalul financiar, este dictata de diversele interese ale Marilor Puteri. Nu spun ca e bine sa avem coruptie in societate, dar sensul unei asemenea lupte nu este numai acesta… La mijloc e o lupta politica si geopolitica pentru Putere si de control al unor tari de catre Marile Puteri. Pe de alta parte, jocul este „condimentat” cu lupta pentru Putere din interiorul tarii respective, facandu-se impartirea pe grupe: „baieti buni” si „baieti rai”, iar acuzatiile sunt reciproce!

Dar interesant mai este si altceva: daca va veti uita pe harta cu indexul perceptiei asupra coruptiei, data de Transparency International, veti vedea ca majoritatea tarilor de pe planiglob (69% cu un scor sub 50, indicand o serioasa problema cu coruptia) sunt corupte intr-un grad destul de mare (daca este sa ne luam dupa culoare in cea mai mare parte a planiglobului e prezenta coruptia). Putine tari pot fi considerate curate si foarte curate, iar acestea sunt toate tari dezvoltate din punct de vedere economic. Uitati-va, va rog, la Africa: e toata corupta, un scor mai bun inregistrandu-se in Botswana. Pe continentul American, incepand de la Mexic si mergand spre Sud, cu putine exceptii, coruptia e puternic prezenta (exceptii, din cate vad, sunt Chile si Uruguay). In Europa, cu cat mergem spre Vest, cu atat coruptia este mai slaba. De unde reiese cu claritate regula de care vorbeam mai sus: acolo unde se manifesta dezvoltare economica, acolo si coruptia e la un nivel mai scazut. De unde ar putea rezulta ca dezvoltarea economica e prioritara daca dorim o reala combatere a coruptiei. Nu spun ca rezultatul prezentat de Tranparency International nu ar fi corect, dar fiind vorba de un indice de perceptie cred ca e  vorba si de o anumita subiectivitate in astfel de rezultate si clasamente. Totusi, el cauta sa indice cat se poate de bine o anumita realitate existenta azi in lume. Din experienta romaneasca se desprinde concluzia ca toata aceasta lupta anticoruptie a fost departe de a fi un succes. Dimpotriva! Pe de alta parte, nu s-a vazut o crestere economica semnificativa de pe urma acestei lupte. Interesant este ce se specifica in raportul depus in Senatul francez:

„Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.”(subl. mea)

Numai ca aceasta dificultate este data si de faptul ca, din pacate, in Romania nu avem un sector privat puternic dezvoltat, iar cel de stat inregistreaza pierderi (celebrele „gauri negre”) uriase! Chestiunea nu sta numai in mecanismele administrative si judiciare. Tocmai din aceasta cauza – un sector privat slab si un sector de stat neperformant – tranzitia nu s-a incheiat.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.