Razboiul Crimeii

Atrageam atentia inca din 26.01.2014 asupra acestei posibilitati si spuneam atunci:

„Insa mie imi face impresia ca ceea ce se intampla acum e un fel de reeditare cu mijloace politice, folosind activismul politic, nu forta armata, a Razboiului Crimeii, atunci Rusia pierzand in fata unei coalitii formate din Franta, Marea Britanie, Imperiul Otoman si Sardinia (Austria, desi neutra, a jucat si ea un rol in a-i stopa pe rusi), despre care Dan Amedeo Lazarescu spunea (citez din memorie) ca ar fi fost o incercare a Occidentului de a-si mari influenta politica dar si culturala in Estul Europei. Actualmente, bineinteles, actorii sunt putin schimbati, dar ideea pare a fi aceeasi, “Chestiunea Estica” legata de expansionismul rusesc revenind in actualitate. Si cum aceasta “Chestiune” a esuat a fi rezolvata prin Revolutia Portocalie se incearca acum noi cai, precum actualele proteste masive, la care participa sute de mii de oameni. Nu e foarte clar daca poate fi rezolvata din punct de vedere cultural…”

Insa iata ca e vorba si de agresiune armata! Din partea Rusiei, bineinteles! Se putea altfel?

Gandul

CRIZA DIN CRIMEEA. Putin a vorbit cu Obama despre intervenţia Rusiei în Ucraina. Situaţia, discutată duminică într-o reuniune NATO. LIVE

Se arata, printre altele, ca:

„La nici 24 de ore după ce preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis un avertisment dur Rusiei, susţinând că orice intervenţie militară în Ucraina nu va rămâne fără ”costuri”, Kremlinul a decis trimiterea de trupe în Crimeea. Putin a primit, cu unanimitate de voturi, mandat în acest sens din partea Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, după ce în cursul dimineţii anunţase nu poate ignora solicitarea autorităţilor din regiune de a restabili ”pacea şi calmul”. Kievul, care încă de ieri a denunţat ”o invazie” militară a Rusiei, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor armatei şi serviciilor secrete şi a acuzat Rusia că refuză dialogul. Moscova susţine că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu acordurile militare cu Kievul. Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. După decizia de la Moscova, Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, a avertizat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Mai mult, Obama a avut o discuţie telefonică cu Putin, în care acesta din urmă l-a informat că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Ucraina. Situaţia va fi discutată duminică într-o reuniune NATO. De asemenea, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni, la Bruxelles

Rusia a anunţat în cursul dimineţii că nu va ignora solicitarea de asistenţă formulată de noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea. Anunţul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă al Kremlinului la doar câteva ore după ce Barack Obama avertizase Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea ”un cost”. Potrivit AFP, noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, Serghei Aksionov, l-a sunat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-i cere să restabilească „pacea şi calmul” în această provincie prorusă. „Rusia nu va ignora această solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Rusiei, citat de RIA Novosti.  De altfel, Vladimir Putin a cerut  Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului.   Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Ulterior, Kremlinul a precizat că Putin nu a luat decizia intervenţiei militare. Cu toate acestea,SUA au anunţat că analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de NBC news.

Desfăşurarea evenimentelor invers cronologic

UPDATE 00:30 Conform Casei Albe, convorbirea Putin-Obama a durat 90 de minute. Obama s-a arătat îngrijorat faţă de „violarea clară de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, care este o încălcare a legii internaţionale, inclusiv a obligaţiilor Rusiei faţă de Carta ONU, dar şi a acordului militar cu Ucraina, din 1997, şi este în neconcordanţă cu Memorandumul de la Budapesta, din 1994 şi cu Actul Final de la Helsinki. SUA condamnă intervenţia militară a Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, conform unui comunicat al Casei Albe.

Obama i-a cerut lui Putin să reducă tensiunea, să retragă forţele armate în bazele din Crimeea şi să se abţină de la o intervenţie în alte zone ale Ucrainei.

„Am afirmat consistent că recunoaştem adâncile legături istorice şi culturale ale Rusiei cu Ucraina şi nevoia de a proteja drepturile etnicilor ruşi şi ale populaţiilor minoritare din Ucraina. Guvernul ucrainean a arătat clar angajamentul de a proteja drepturile tuturor ucrainenilor (…) şi noi vom continua să îi convingem să facă acest lucru”, mai arată comunicatul Casei Albe.

SUA au anunţat de asemenea că nu vor mai participa la discuţiile pregătitoare pentru summitul G-8 şi că vor avea consultări urgente cu partenerii din COnsiliul de Securitate al ONU, din NATO, din OSCE dar şi cu semnatarele Memorandumului de la Budapesta.

Obama i-a mai spus lui Putin că, dacă este îngrijorat de soarta etnicilor ruşi din Ucraina, ar trebui să deschidă consultări paşnice cu guvernul Ucrainei şi prin trimiterea de observatori internaţionali ai ONU sau OSCE, din care Rusia face parte. Obama i-a cerut lui Putin să deschidă dialogul cu autorităţile ucrainene, chiar şi sub mediere internaţională, la care SUA sunt gata să ia parte.

Obama l-a avertizat pe Putin că, dacă continuă cu încălcarea legilor internaţionale, se va ajunge la izolare politică şi economică. Preşedintele SUA a mai spus că se va consulta cu aliaţii, cu guvernul Ucrainei şi cu FMI, pentru a ajuta noul guvern de la Kiev să atingă stabilitatea financiară, să sprijine reformele şi să organizeze alegeri.

UPDATE 00:12NATO a anunţat o reuniune de urgenţă duminică pe tema Ucrainei, potrivit Le Figaro.

UPDATE 00:07 Vladimir Putin şi Barack Obama au avut o convorbire telefonică în această seară. Liderul de la Kremlin i-a transmis şefului administraţiei americane că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Crimeea şi în estul Ucrainei. Obama s-a declarat preocupat în privinţa oricărui plan de intervenţie în Ucraina, potrivit Reuters.

În replică, Putin s-a arătat îngrijorat de acţiunile „provocatoare criminale” ale extremiştilor de dreapta, care ar fi susţinute de autorităţile de la Kiev.

„În replică la îngrijorarea arătată de Obama cu privire la planurile unei posibile folosiri a forţelor armate ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Putin a atras atenţia faţă de acţiunile provocatoare, criminale ale ultra-naţionaliştilor, încurajate în esenţă de autorităţile de la Kiev”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Putin a subliniat că există ameninţări reale la viaţa cetăţenilor ruşi de pe teritoriul Ucrainei şi că dacă violenţele se extind în regiunile estice ale Ucrainei şi în Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a îşi proteja interesele proprii şi pe cele ale vorbitorilor de rusă care trăiesc acolo.

UPDATE 21:53 Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a plasat armata în stare de alertă, pe fondul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, iar măsurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, informează AFP.

Turcinov a făcut acest anunţ după o reuniune de urgenţă a Consiliului pentru securitatea naţională.

UPDATE 21:28 Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a îndemnat Rusia, sâmbătă, să renunţe la planul unei intervenţii militare în Ucraina şi să respecte reglementările internaţionale. „Regret decizia Rusiei de a utiliza forţele armate în Ucraina”, a declarat Ashton. „Moscova trebuie să îşi promoveze punctele de vedere prin mijloace paşnice”, a subliniat demnitarul UE.

UPDATE 19:36 Miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, pe fondul ameninţărilor cu o intervenţie militară rusă, relatează AFP. Reuniunea este programată luni la ora 13.00 (14.00, ora României), la Bruxelles.

UPDATE 18:37 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a luat încă nicio decizie privind utilizarea forţei militare în Ucraina, declară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de AFP. „Aprobarea unei eventuale intervenţii militare în Ucraina este punctul de vedere al Consiliului Federaţiei. Dar preşedintele este cel care decide. Deocamdată, nu a luat nicio decizie în acest sens”, a afirmat Dmitri Peskov. CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 18:18 Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va întruni în reuniune de urgenţă, sâmbătă seara, pe tema situaţiei din Ucraina, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, afirmă surse oficiale citate de AFP.

UPDATE 18:08 Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat oficialul de la Casa Albă. CITEŞTE AICI ŞTIREA INTEGRALĂ

UPDATE 17:45 Preşedintele Traian Băsescu susţine că orice diferend între administraţia regională din Crimeea şi Kiev ”nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei”. ”România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată într-un comunicat.

”România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se mai arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.

UPDATE 17:37 MAE român: ”În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii” CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 17:26 Comandanţii armatei ucrainene şi şefii serviciilor de securitate au fost convocaţi, sâmbătă după-amiază, pentru o reuniune de urgenţă în contextul în care Rusia pregăteşte o intervenţie militară în Crimeea, informează CNN.

UPDATE 17:21 INTERVENŢIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN CRIMEEA A FOST APROBATĂ ÎN UNANIMITATE DE Camera superioară a Parlamentului Rusiei

UPDATE 17:02 Potrivit Russia Today, comisia pentru politică externă a camerei superioare a parlamentului a recomandat aprobarea cererii de intervenţie militară în Ucraina.

UPDATE 16:50 Parlamentul de la Moscova ar fi aprobat, în unanimitate, cererea lui Putin pentru o intervenţie militară în Crimeea, potrivit The Guardian.

UPDATE 15:53 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere  trimiterea de trupe în Crimeea. El a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului, citat de Le figaro.

UPDATE 15:31 Zeci de persoane au fost rănite în Harkov, în estul Ucrainei, în timpul manifestaţiilor pro-ruse care au degenerat prin luarea cu asalt a sediului guvernului regional.  S-a aruncat cu pietre, gaze lacrimogene şi s-au auzit focuri de armă. Potrivit Interfax, câteva mii de persoane participă la o manifestaţie pro-rusă la Odessa, unii dintre participanţi fiind înarmaţi cu bâte. […]”

Vorbeam aici despre contradictiile existente in spatiul ex-sovietic, determinate de actiunile regimului comunist de creare a unor tari artificiale, cum e si cazul Ucrainei. Mai exact spus consecinta sintezei totalitarismului nazist cu cel comunist, daca ne gandim la Pactul Ribbentrop-Molotov si la consecintele sale. Sa privim putin si spre Belarus, o tara care curpinde si teritorii poloneze. Daca nu ar fi regimul de mana forte a lui Alexandr Lukasenko, supus Kremlinului, situatia nu ar fi departe de cea a Ucrainei. Sa nu uitam cum regimul Lukasenko a bagat pur si simplu pumnul in gura Opozitiei. Cum apare Democratia in aceasta zona, izbucnesc si contradictiile, facand ca situatia sa tinda spre starea de normalitate de dinaintea existentei acestor contradictii, create artificial de catre fostul regim sovietic.  Iata de ce astfel de state trebuie conduse prin dictatura – solutie agreata de Kremlin: pentru a se putea asigura stabilitatea politica necesara tinerii sub control, de catre Moscova, a acestor asa zise tari (satelit). Moscova are nevoie acolo de regimuri stabile si supuse ei. De aceea conducerea de la Moscova nu agreaza regimurile democratice, diversitatea, orientarile politice diferite, intr-un cuvant Libertatea. Observati cum ii sprijina moral, dar probabil si material, pe comunistii moldoveni, supusi Kremlinului. Insa contradictiile din spatiul ex-sovietic exista, chiar daca ele sunt, pe o anumita durata determinata, inghetate de catre regimuri dictatoriale, sprijinite de Kremlin. Exista! Ele se mai numesc si conflicte inghetate care mai devreme sau mai tarziu vor izbucni sau reizbucni. Uniunea Europeana, NATO trebuie sa fie pregatite pentru astfel de lucruri, inclusiv privind capacitatea de a interveni pe cale militara daca este cazul.

Dupa parerea mea, solutia consta in rediscutarea granitelor intrucat tarile artificiale create pe vremea fostului regim sovietic, din spatiul ex-sovietic, vor fi intotdeauna o sursa de instabilitate, care nu face bine cuiva, nici macar Rusiei. Spre exemplu, Romania trebuie sa capete toata Basarabia inapoi. La fel Polonia, Slovacia, teritoriile care le-au apartinut si le-au fost furate de regimul sovietic. In felul acesta s-ar elimina o importanta sursa a contradictiilor existente in acest spatiu ex-sovietic. Transnistria, teritoriul ocupat de actuala republica separatista, ar trebui sa treaca la Romania intrucat apartine Republicii Moldova, traiesc acolo si multi romani si ar putea avea mai mari posibilitati de dezvoltare. „Tari” precum Republica Moldoveneasca Nistreana reprezinta surse majore de instabilitate in regiune. Trebuie apreciat ca Rusia nu mai poate mentine stabilitatea in zona: se vede clar in actualul conflict din Ucraina. In privinta Transnistriei, Romania ar reusi sa asigure stabilitatea si convietuirea pasnica a tuturor etniilor de acolo. Rusia, regimurile dictatoriale nu mai sunt, nu mai pot fi capabile de asa ceva. De aceea actiunile Rusiei nu pot fi decat contraproductive, inclusiv cele de propaganda, cum arata acest articol din Romania Libera:

AFP: Rusia a început propaganda pentru Crimeea

„Rusia a lansat un război mediatic pentru a-şi susţine acţiunile din Ucraina, comentează, AFP, duminică, potrivit Agerpres. Presa de stat şi autorităţile ruse fac apel la unitate naţională împotriva ‘fasciştilor care au preluat puterea la Kiev’.

Dând de înţeles că occidentalii ar putea fi implicaţi în manifestaţiile de la Kiev care au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, televiziunea Russia 24 a difuzat un material prezentat drept mărturia unui tânăr rus care susţine că a fost plătit pentru a acţiona ca lunetist al forţelor de opoziţie ce au preluat puterea la Kiev. ‘Acolo există mercenari veniţi din mai multe ţări, precum Statele Unite sau Germania, şi poartă aceleaşi uniforme’, afirmă acesta. Un prezentator al aceluiaşi post de televiziune a declarat, la rândul său, că ‘mercenari se îndreaptă acum înspre Crimeea’.

Citeşte şi: Criza din Ucraina. În Crimeea sunt deja 15.000 de militari ruşi şi două nave, susţine un oficial ucrainean. Vezi şi poziţia oficială a României, exprimată de Traian Băsescu

Pe de altă parte, autorităţile ruse vorbesc despre o cifră impresionantă de ucraineni care au ales să se refugieze în Rusia, circa 143.000 în ultimele două săptămâni din februarie, relatează AFP. Această informaţie este cu atât mai surprinzătoare cu cât mass-media ruse nu au relatat nimic despre un asemenea aflux de refugiaţi până în prezent.

Duminică, agenţiile ruse de presă au anunţat că militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă şi îşi abandonează cazărmile ce sunt preluate de grupurile de autoapărare pro-ruse. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost ulterior dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.

La rândul lor, deputaţii partidului rus de guvernământ, Rusia Unită, au insistat asupra necesităţii unei unităţi naţionale în spatele preşedintelui Vladimir Putin. Solicitarea acestuia de a primi permisiunea declanşării unei intervenţii militare în Ucraina pentru a ‘garanta securitatea’ flotei ruse de la Marea Neagră şi cea ‘cetăţenilor ruşi’ a fost votată în unanimitate de parlamentul rus.

Citeşte şi: Ambasadorul Ucrainei: Kievul are nevoie de ajutorul altor ţări

‘Toată lumea susţine fără ambiguitate protejarea concetăţenilor noştri în Ucraina pentru a nu permite interzicerea lor şi a limbii ruse’ în această ţară, a afirmat Leonid Sluţki, preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru relaţiile cu republicile foste sovietice.”

In vreme ce:

CNN: Luptătorii mascaţi care au ocupat Parlamentul din Crimeea au venit din Rusia

Se arata ca:

„Forţele paramilitare care păzesc clădirea Parlamentului, guvernului şi obiectivelor strategice  de pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea provin din Rusia, a informat ieri corespondentul CNN la faţa locului.

Anterior trupele care au luat cu asalt clădirea Parlamentului din Simferopol, au  fost descrise drept „luptători mascaţi înarmaţi” de agenţiile de ştiri occidentale pentru că acestor „luptători” misterioşi le lipseau orice semne de identificare.

Corespondenta CNN a reuşit să abordeze unul dintre aceşti „luptători” care, mai tânăr fiind, a lăsat să-i scape informaţia că aparţinea unui detaşament venit din Rusia.”

Iata ce spune si Mihai Razvan Ungureanu:

MRU: „O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui: nu mai există graniţe sigure“

„Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, 45 de ani, fost şef al spionajului românesc, atrage atenţia că Moscova „redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială“. „Instabilitatea din Ucraina poate contamina statele din jur“, inclusiv România, mai spune Ungureanu.

Pentru a explica pericolul, Mihai Răzvan Ungureanu vorbeşte despre „o casă care arde“, aflată lângă o altă casă: „Nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde?“. „Transnistria ar putea redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte“, susţine Mihai Răzvan Ungureanu, precizând că „evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“.

Mihai Răzvan Ungureanu, prezidenţiabilul Forţei Civice, recunoaşte eşecul partidelor de dreapta înaintea parlamentarelor, dar crede că „necesitatea“ va constrânge aceste formaţiuni să colaboreze înainte de scrutinul pentru Cotroceni. MRU spune că liberalul Crin Antonescu „nu este preşedintele de care are nevoie această ţară“.

Ideea de a-l susţine pe Antonescu din partea „dreptei“, aşa cum a sugerat Traian Băsescu, nu este bună din punctul de vedere al fostului premier MRU, care nu va vota nicicând o astfel de soluţie: „În momentul în care spui că din două rele îl alegi pe cel mai mic, în acel moment ai pierdut bătălia“.”

[…]

În ce fel va fi afectată România de o eventuală dezmembrare a Ucrainei?

M.R.U. Consecinţele sunt nenumărate. Cea mai îngrijorătoare este însă constituirea unui focar de instabilitate în regiune, care ne afectează foarte mult, pentru că decredibilizează regiunea. Instabilitatea poate contamina statele din jur. Nu înseamnă imediat că România va deveni instabilă, dar imaginaţi-vă o casă, care se află lângă o altă casă care arde: nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde? Efectele economice sunt neplăcute şi înseamnă fuga investitorilor, incapacitatea de a oferi certitudine, variaţii mari ale cursurilor de schimb. O Ucraină instabilă poate determina o Republica Moldova instabilă şi din clipa aceea focul e în casă.

Credeţi că există riscul desprinderii Transnistriei de Republica Moldova, pe fondul violenţelor din Ucraina şi al intervenţiei Rusiei?

M.R.U. Se poate întâmpla orice. O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui şi arată că nu mai există graniţe sigure, ceea ce este foarte grav.Evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Moscova redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială. Mă tem că Transnistria va redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte, în condiţiile în care Rusia pune în practică doctrina intervenţionismului armat, la mai bine de 20 de ani de la încheierea Războiului Rece.

România ar putea fi deci, la rândul ei, contaminată?

M.R.U. Da, mai ales din punct de vedere economic. Dar cu cât se adânceşte criza ucraineană, cu atât se va aştepta mai mult din partea României, pentru diminuarea efectelor negative pe care un focar le poate avea asupra spaţiului imediat şi a parteneriatelor strategice. Din păcate, România nu este încă pregătită să joace un rol internaţional: tăcerea guvernanţilor în clipa în care criza din Ucraina şi-a făcut simţite efectele a arătat că politicienii se gândesc mai mult la scaunul lor decât la ceea ce se întâmplă în jurul României.

Traian Băsescu a lansat anul trecut un nou proiect naţional: unirea României cu Republica Moldova. În ce fel ar putea fi atins acest obiectiv?

M.R.U. Nu e nimic rău să speri că naţiunea se va reîntregi în trupul său, dar e bine să gândeşti în termenii a ceea ce îţi oferă realitatea şi politica internaţională. În acest moment România poate influenţa pozitiv drumul european al Republicii Moldova. Uniunea Europeană trebuie să devină atractivă pentru toţi cetăţenii moldoveni, nu doar pentru cei vorbitori de limba română. Deocamdată nu există decât proiectul aducerii Republicii Moldova în graniţele UE. Atunci vom fi toţi împreună laolaltă.”

Trebuie aratat ca punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale a fost ca Romania nu e direct afectata. Azi Basescu a venit cu precizarea ca situatia ar putea sa afecteze Romania pe termen mediu si lung.

Dupa parerea mea, tarile membre NATO si ale Uniunii Europene trebuie sa fie pregatite de a putea interveni pe cale militara in aceasta zona vestica a spatiului ex-sovietic. Repet, Rusia nu mai poate sa asigure stabilitatea acestei zone. In astfel de conditii NATO si UE trebuie sa joace un rol activ, ofensiv chiar! Trebuie restabilite granitele firesti – spre exemplu: Basarabia ar trebui sa revina Romaniei –  in aceasta zona atat de incercata, iata, si eliminate tarile artificiale precum autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana, surse de conflict si instabilitate.  Periculoase sunt astfel de lucruri:

Mediafax

CRIZA DIN CRIMEEA: Premierul Ucrainei: Rusia a declarat „RĂZBOI”. Extremiştii ameninţă cu o ripostă. Ambasadorul la ONU cere ajutor. Comandantul Forţelor Navale ucrainene trece de partea ruşilor – LIVE VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine intergritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse.

UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse

Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.

Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

„Promit supunere locuitorilor Republicii autonome Crimeea. (…). Promit să mă supun ordinelor comandamentului suprem al Republicii autonome Crimeea”, a declarat amiralul.

Premierul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, a salutat un „eveniment istoric”.

„Amiralul Berezovski se plasează astfel sub ordinele autorităţilor legitime ale Peninsulei Crimeea”, a spus Aksionov, a cărui legitimitate este contestată de autorităţile proeuropene de la Kiev.

UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de „agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador

Ucraina intenţionează să se apere de „agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.

În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.

În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.

UPDATE 18:14 – Ministrul turc de Externe: Regiunea Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei

Turcia acordă o mare importanţă integrităţii teritoriale şi stabilităţii Ucrainei, afirmă ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind că regiunea autonomă Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei.

„Pentru Turcia, integritatea teritorială a Ucrainei, stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări sunt esenţiale. Crimeea are o importanţă deosebită pentru Turcia, datorită prezenţei tătarilor în această regiune şi a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu.

„Cea mai mare dorinţă a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu.

„Turcia îndeamnă toţi liderii comunităţilor şi grupurilor etnice din Crimeea să unească eforturile pentru stabilitatea şi pacea regională”, a continuat şeful diplomaţiei turce.

UPDATE 18:07 – China îndeamnă părţile implicate în criza din Ucraina să respecte reglementările internaţionale

Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.

„China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.

China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.

UPDATE 16:59 – Organizaţia extremistă ucraineană Sectorul Dreapta ameninţă că va riposta intervenţiei ruse

Organizaţia ultranaţionalistă ucraineană Sectorul Dreapta, implicată în violenţele de la manifestaţiile proeuropene din Kiev, îşi mobilizează militanţii pentru a răspunde intervenţiei militare ruse în Crimeea, anunţă liderul mişcării extremiste, Dmitro Iaroş, citat de Kyiv Post.

Dmitro Iaroş a precizat că Sectorul Dreapta îşi va coordona acţiunile cu Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională.

„Le vom garanta securitatea tuturor civililor din Crimeea”, a spus Iaroş într-o conferinţă de presă. El a lansat un apel pentru recrutarea de voluntari civili în miliţiile organizaţiei ultranaţionaliste.

Iaroş a precizat că organizaţia Sectorul Dreapta a creat un cartier general pentru coordonarea acţiunilor militare ale militanţilor. „Principala sarcină a brigăzilor noastre este securizarea regiunilor care suferă de pe urma intervenţiei militare ruse”, a explicat liderul ultranaţionalist.

UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian

Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.

Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.

UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea

Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.

Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.

În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.

În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. „Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. „Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii

Noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei, anunţă surse oficiale citate de BBC News online.

În plus, Ucraina cere trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare. […]”

De unde se vede foarte clar ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate ci dimpotriva: ea insasi s-a transformat in sursa de conflict, generand conflicte. Este clar ca astfel de situatii sunt intolerabile si de aceea NATO trebuie sa analizeze posibilitatea unei interventii militare. Mai mult decat atat, Rusia incepe sa violeze mai multe tratate internationale – aici Obama are dreptate – lucru care iarasi nu poate fi tolerat. Nu stiu daca sanctiunile economice ar fi suficiente pentru a domoli patimile Rusiei si daca nu cumva se impune si lovirea, pe cale militara, a unor obiective economice si militare din Rusia (spre exemplu flota din Crimeea!). Sa ne gandim ce inseamna ca un stat de talia Rusiei sa nu mai accepte respectarea tratatelor internationale si sa inceapa sa manifeste o agresivitate vadita fata de vecinii din jur. Rusia s-a transformat intr-un trouble maker care trebuie pus la punct, chiar si cu ajutorul corectiilor aplicate pe cale militara. Putin nu trebuie lasat sa-si faca de cap!! Trebuie sa intelegem lucrul asta foarte bine. Intrucat daca il lasam sa-si faca de cap, va deveni un pericol pentru intreaga Europa. Putin nu e un comunist, el este un om sovietic. Din aceasta cauza el este un om periculos. Mi-e teama ca daca vom manifesta toleranta fata de acest Vladimir Putin, actiunile lui agresive nu se vor limita doar la Ucraina. El deja incepe sa iasa din logica convietutirii pasnice si asta reprezinta un prim semnal de alarma.

DE citit si…

… acest editorial semnat de Alina Matis:

Costul Crimeii

Se arata ca:

„Ce se întâmplă în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Costul unei intervenţii este trecut într-un acord semnat de Ucraina, Rusia şi SUA în urmă cu 20 de ani, la Budapesta. Nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.

La destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moştenit al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, mai mare decât cele ale Marii Britanii, Franţei şi Chinei la un loc. În 1994, a fost de acord să cedeze acest arsenal Rusiei, în urma unor negocieri mediate de SUA. Ucraina a primit atunci un ajutor financiar considerabil din partea americanilor şi, foarte important, SUA, Marea Britanie şi Rusia au devenit de la momentul semnării acordului garantul integritătăţii teritoriale a Ucrainei. Cele trei ţări s-au angajat să asigure independenţa Ucrainei, să nu efectueze vreun act de agresiune la adresa sa şi să protejeze ţara de orice fel de agresiuni externe (de exemplu, prezenţa trupelor ruseşti în Crimeea, fără acordul Ucrainei). Acesta a fost Tratatul de la Budapesta, reconfirmat în 2009 de Obama şi Medvedev, şi de aici ar trebui să pornească orice discuţie despre scenariile pentru Crimeea.

Practic, conform acestui acord, Rusia nu avea – nu are! – voie să intervină militar în Ucraina ori să încerce să anexeze vreo regiune ucraineană fără ca SUA şi Marea Britanie să nu fie obligate să intervină militar pentru a proteja Ucraina. Aşa cum arată Tratatul de la Budapesta, Putin nu poate interveni militar în Crimeea fără a declanşa o intervenţie a marilor puteri occidentale. Or, toţi actorii implicaţi realizează că nimeni nu are nimic de câştigat dintr-un astfel de scenariu.

Ce se întâmplă atunci în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Nu a fost deloc o coincidenţă că tensiunile separatiste din Crimeea, dar şi din alte regiuni rusofone din Ucraina au apărut imediat după ce Ianukovici, omul lui Putin, a fost îndepărtat de la putere, în locul lui venind un regim pro-european, care vrea să semneze urgent acordurile cu UE şi, eventual, să reînceapă discuţiile cu NATO (după ce Ianukovici a impus o politică non-bloc).

Barack Obama a vorbit, vineri, despre „costul” unei eventuale intervenţii militare ruseşti în Ucraina, fără să îi facă o „notă de plată” a priori lui Vladimir Putin. Costul vine tocmai din Tratatul de la Budapesta. Un alt cost ar putea veni din China, iar Putin ştie că Beijingul se uită foarte atent la ce face el în Crimeea – într-o bună zi, poate se va simţi şi China obligată să intervină în Siberia de est, pentru binele chinezilor de acolo.

Aşa cum arată lucrurile acum, riscul ca Pen. Crimeea să devină o nouă Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria se poate concretiza doar cu un moment (istoria ne arată că nu e nevoie de mai mult pentru un război) lipsit de orice brumă de raţiune şi gândire strategică din partea lui Putin.

Ucraina, deşi nu ar vrea să intervină militar în Crimeea, are o armată mai pregătită, cu capacităţi defensive mai solide decât ale Georgiei în 2008.

Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării. Crimeea este importantă pentru Moscova doar făcând parte din Ucraina, pentru că este un instrument de control util şi vedem asta foarte clar de câteva zile.  O dovadă a venit azi din partea Ministerului de Externe al Rusiei, care s-a anunţat „extrem de îngrijorat” faţă de ultimele evenimente din Crimeea şi, mai mult, a acuzat Kievul că a destabilizat situaţia din regiune. O altă dovadă este faptul că, după ce Duma a aprobat în unanimitate solicitarea preşedintelui rus de a autoriza o intervenţie militară în Crimeea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost trimis să spună că şeful său nu a luat încă o decizie.

Realitatea este că nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.”

Cu mici inexactitati descrie bine realitatea. Care ar fi acelea? Spre exemplu: „Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării.” – realitatea este, asa cum spuneam mai sus, ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate in aceasta parte vestica a spatiului ex-sovietic, iar Putin face, cum aratam, un joc periculos. In legatura cu finalul editorialului, daca lasam situatia asa, daca il lasam pe Putin sa-si faca de cap costurile pentru UE si NATO ar putea fi in viitor si mai mari!! Dar un editorial foarte bun! Arata bine pericolul destabilizator pe care il reprezinta Putin si scopul sau: „Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO”. Toata problema ar fi daca Obama s-ar arata fata de Putin mai concesiv decat trebuie…

Pe de alta parte trebuie avut in vedere inceperea realizarii practice a proiectului Nabucco. Diversificarea aprovizionarii cu energie este esentiala. Trans Adriatic Pipeline nu este suficient. Practic, e o situatie anormala: Europa este dependenta aproape in totalitate (chiar in totalitate? E „in regula”!, cu ghilimelele de rigoare, fireste) de gazul rusesc. Acestei situatii trebuie sa i se puna capat. Ea naste dictatori care nu dupa multa vreme incep sa creeze probleme. E cazul lui Vladimir Putin.  Monopolul rusesc asupra gazului naste dictatori in Rusia sau partide care tot timpul se vor mentine la Putere, care vor avea tendinta sa acapareze viata politica in Rusia. Trebuie, avem datoria de a pune capat unei astfel de situatii si de a intari democratia in Rusia, nu de a o slabi! Partidul Rusia Unita e un exemplu, un partid pe cale de a deveni un partid totalitar! De aceea piata trebuie sa fie libera. Si pentru ca sa fie libera trebuie sa fie diversificata! Altminteri noi, UE, NATO, vom purta vina ca am pus umarul la refacerea totalitarismului in Rusia! Si inca unul tot de tip sovietic! Lucru inadmisibil! D-na Merkel ar trebui sa se gandeasca la asta!

DE citit si…

Romania Libera

Discuţie Putin – Merkel, pe tema situaţiei din Crimeea

A început reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU dedicată crizei ucrainene

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.