Ce mai spun sondajele…?

Intr-un moment in care Opozitia de centru-dreapta, divizata in mai multe partide mici, denunta derapajele de „ordin etic” ale actualei Puteri, in speta ale lui Crin Antonescu si Victor Ponta ( iata aici ce scrie Cristian Preda, aici ce scrie Andreea Paul, „Crin Antonescu este un jalnic profitor politic” –  clameaza Catalin Predoiu!), acestia ocupa primul loc in preferintele de vot ale romanilor:

Ziare.com

Cati romani ar vota cu Ponta si cati ar vota cu Antonescu la prezidentiale – sondaj INSCOP

Se arata ca:

„Cei mai multi romani (29,8%) ar vota cu Victor Ponta daca presedintele PSD ar candida la alegerile prezidentiale, iar 22,4% cu presedintele PNL, Crin Antonescu, potrivit unui sondaj INSCOP.

In acest clasament, pe pozitia a treia se situeaza Mihai Razvan Ungureanu (Forta Civica) cu 11,3% din optiunile respondentilor, fiind urmat de Catalin Predoiu (PDL) cu 5,8%, Corneliu Vadim Tudor (PRM) cu 4,5%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 4,4% si Dan Diaconescu (PPDD) cu 1,8%.

Optiunile a 20% dintre romani vizeaza o alta persoana pentru functia de presedinte al Romaniei, cel mai frecvent fiind avansate numele lui Mugur Isarescu, Klaus Iohannis, Sorin Oprescu sau Calin Popescu-Tariceanu, releva cercetarea.

USL, pe primul loc in optiunile romanilor pentru parlamentare – sondaj INSCOP

De asemenea, INSCOP precizeaza ca procentele mentionate la aceasta sectiune sunt calculate din totalul celor care au exprimat o preferinta electorala (82,3% din total). 10% din total esantion au spus ca nu ar vota si 7,7% au ales nu stiu/nu raspund.

Cercetarea INSCOP a vizat si testarea unor eventuale confruntari electorale in al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, din totalul populatiei care a exprimat o optiune, fara varianta „nu stiu/nu raspund”.

Astfel, intr-un duel Victor Ponta – Crin Antonescu, actualul premier ar obtine 53,5% fata de 46,5% ale liderului PNL. Crin Antonescu ar obtine 50,9% intr-o confruntare finala cu Sorin Oprescu, actualul primar al Capitalei acumuland 49,1%. Victor Ponta ar obtine 59,2% fata de 40,8% Mihai Razvan Ungureanu intr-o finala prezidentiala.

Sondajul releva si optiunile romanilor si in cazul altor confruntari, respectiv Crin Antonescu vs. Mihai Razvan Ungureanu – 56,1% la 43,9%; Crin Antonescu vs. Catalin Predoiu – 68,4% la 31,6%; Victor Ponta vs. Catalin Predoiu – 68,6% la 31,4%; Calin Popescu-Tariceanu vs. Mihai Razvan Ungureanu – 53,6% la 46,4%.

Candidati independenti: Mugur Isarescu, preferat

Chestionati cu privire la candidatura unui independent pentru presedintia Romaniei, 47,4% dintre romani au o parere buna despre Mugur Isarescu. 39,5% dintre romani au o parere buna despre o candidatura a lui Ion Tiriac, iar varianta Andrei Plesu candidat la presedintie este receptata favorabil de catre 20% dintre respondenti.

USL cotat cu 58% in preferintele romanilor – sondaj INSCOP

„Desigur, trebuie avut in vedere ca aceasta colectare de opinii nu a fost facuta in conditiile prezentarii unor contracandidati politici. Aparent, mitul valorii electorale a tehnocratului sau a independentului trebuie judecat cu retinere, desi o serie de personalitati publice neafiliate politic domina topurile de incredere. Convertirea increderii in scor electoral devine tot mai dificila pentru independenti”, spune Darie Cristea, coordonator programe INSCOP Research.

Candidat unic al USL

In ceea ce priveste posibilitatea ca USL sa se prezinte la alegerile prezidentiale cu un candidat comun, 34,9% dintre cei chestionati cred ca USL va avea un astfel de candidat, 33,8% cred ca PSD si PNL vor avea candidati proprii, in timp ce 31,3% au ales varianta nu stiu/nu raspund.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul in perioada 16 – 21 ianuarie. Volumul esantionului a fost de 1.054 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de a 3%, la un grad de incredere de 95%, esantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Victor Ponta ar castiga alegerile prezidentiale cu 60% – Antonescu, doar 40% – sondaj INSCOP

Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor. Chestionarele au fost aplicate in 36 de judete si Municipiul Bucuresti, intr-un total de 78 de localitati (orase mari, orase medii, orase mici, comune, sate). Esantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensamantului populatiei din 2011.”

De asemenea USD ar castiga detasat:

Alegeri europarlamentare: Ce calitati trebuie sa aiba un deputat european – sondaj INSCOP

Se arata ca:

„Majoritatea respondentilor unui sondaj sunt de parere ca cele mai importante calitati ale unui europarlamentar trebuie sa fie cunoasterea unei limbi de circulatie internationala si studii potrivite, iar daca maine ar fi euroalegeri, alianta PSD–UNPR ar obtine cele mai multe voturi.

Astfel, arata o cercetare INSCOP Research, citata de Adevarul, 93,7% dintre cei chestionati considera ca este foarte importanta cunoasterea unei limbi straine.

De asemenea, 92,4% din respondenti apreciaza ca este foarte important ca un europarlamentar „sa aiba studii potrivite”, iar „experienta politica” e foarte importanta pentru 86,5%.

Daca maine ar fi alegeri europarlamentare, alianta formata din PSD si UNPR este cotata cu 37,1%, usor in scadere fata de decembrie 2013, cand era cotata cu 38,8%.

PC ar obtine 1,9%, insa a anuntat ca va candida pe listele PSD-UNPR.

PNL ar obtine 20,1% din voturi, in vreme ce pe locul trei s-ar situa PDL, cu 17,5%.

Urmeaza UDMR cu 4,7% din optiunile de vot si de PP-DD, care coboara in premiera sub pragul de 5%, inregistrand 4,6% din intentiile de vot.

Sondajul a fost realizat in perioada 16-21 ianuarie 2014, pe un esantion de 1.054 de persoane. Eroarea maxima admisa a datelor este de +/- 3%, la un grad de incredere de 95%. „

Alegeri europarlamentare: Ce scor ar obtine partidele si aliantele – sondaj Avangarde

Se arata ca:

„Romanii ar vota in proportie de 42% cu PSD+UNPR+PC daca duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European, potrivit unui sondaj realizat de Avangarde si dat publicitatii marti.

Potrivit sondajului, 20% dintre respondenti au afirmat ca ar vota cu PNL si 18% – cu PDL, cu UDMR 5%, PP-DD si MP – 4%, PRM – 3%, Alianta D.A. – 2%.

In ceea ce priveste modalitatea de a candida la europarlamentare, 45% dintre cei chestionati din electoratul USL au fost de parere ca PSD si PNL ar trebui sa mearga separat la scrutin, iar 55% considera ca cele doua partide ar trebui sa candideze impreuna, sub sigla USL.

Alegeri europarlamentare si referendum constitutional – cati romani ar merge la vot – sondaj INSCOP

Cercetarea a fost realizata in perioada 12-20 ianuarie pe un esantion de 1.500 persoane adulte de 18 ani si peste, reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o eroare maxima tolerata de +/-2,53%, pentru un interval de incredere de 95%. „

Lucru ce ma indreptateste sa cred ca analiza pe care am facut aici este corecta… Surprinzator este faptul ca Victor Ponta si USD stau bine, chiar foarte bine, in sondaje, cu toate ca Guvernul Ponta, din 2012 incoace, nu a aratat mari performante in actul de guvernare si in ciuda maririlor de taxe si impozite promovate de acesta. Ceea ce se intampla este expresia continuarii in electorat a refuzului regimului Basescu, desi Basescu este la ultimul sau mandat, ne mai avand dreptul, conform Constitutiei, sa candideze pentru functia de Presedinte. Electoratul inca asimileaza nu numai PMP si PDL, dar intregul centru-dreapta, cu regimul Basescu si il trateaza ca atare, respingandu-l in mare masura.

Sa vedem cum stam in ceea ce priveste prezenta la vot…

Alegeri europarlamentare si referendum constitutional – cati romani ar merge la vot – sondaj INSCOP

Se arata ca:

„Un procent de 31,5% dintre romani declara ca se vor prezenta cu siguranta la vot pentru alegerile europene care vor fi organizate concomitent cu referendumul constitutional, releva un sondaj realizat de INSCOP Research.

Potrivit sondajului citat, la intrebarea daca intentioneaza sa se prezinte la alegerile europene care vor fi organizate concomitent cu referendumul constitutional, 31,5% dintre respondenti spun ca se vor prezenta cu siguranta la vot, 24,1% au optat pentru varianta ‘probabil da’, 20,9% au indicat optiunea ‘inca nu m-am hotarat’, 9,1% au declarat ‘probabil nu’, 8,4% au indicat varianta ‘cu siguranta nu’ iar 6% – nu stiu sau nu raspund.

Profilul celor care se vor prezenta sigur la vot arata faptul ca sunt cu preponderenta persoane de peste 35 de ani si mult mai putin tineri cu varsta intre 18-34 de ani.

Profilul celor care probabil se vor prezenta la vot arata ca este vorba despre persoane mai degraba din mediul rural, fara venituri sau cu venituri mici, persoane in special din Moldova si mai putin din Transilvania.

In ceea ce priveste importanta alegerilor pentru Parlamentul European in raport cu referendumul constitutional, 44,2% dintre romani considera ca cele doua sunt la fel de importante. 14,3% dintre respondenti cred ca referendumul pentru modificarea Constitutiei este mai important, in timp ce 13,2% cred ca alegerile europene sunt mai importante.

Pe de alta parte, 12,3% dintre cei chestionati cred ca niciunul dintre momentele electorale nu este important, in timp ce 16% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

„Teoretic, bazinul celor 31,5% care spun ca vor merge sigur la vot ar putea fi completat de cei 45% care spun ca probabil vor merge la vot sau inca nu s-au hotarat. In realitate, astfel de raspunsuri sunt adesea formule de refugiu care ascund un anumit conformism al populatiei.

Cu siguranta, o parte din cei care spun ca probabil vor merge sau cei care nu s-au hotarat se vor prezenta la vot, insa este greu de spus in acest moment care este ponderea lor reala. Cifra-reper cea mai importanta de prezenta la vot, intr-o perioada de relativa acalmie, neafectata de atmosfera electorala, este de 31,5%, adica bazinul celor care afirma ca vor veni sigur la urne.

Restul de alegatori care indica raspunsuri probabile sau neclare se vor prezenta la vot mai ales in conditiile unei mobilizari intense a partidelor politice in favoarea participarii electorale”, sustine Remus Stefureac, director INSCOP.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevarul”, in perioada 16 – 21 ianuarie. Volumul esantionului a fost de 1.054 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de a 3%, la un grad de incredere de 95%, esantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.” (subl. mea)

Parerea mea este ca asistam, din pacate, la o scadere a democratiei la noi in tara. De observat ca tinerii nu prea sunt interesati sa mearga sa voteze si, iarasi demn de atentie, dar si bizar, dezinteresul se manifesta cu preponderenta la cei din Transilvania, daca studiem fenomenul pe regiuni, indiferent de varsta… Apoi spune „ca este vorba despre persoane mai degraba din mediul rural, fara venituri sau cu venituri mici„, de unde rezulta ca votul este legat mai ales de aspectul material al existentei: daca traiesc bine, am venituri mari sau suficiente n-are rost sa ma mai duc la vot, cam asta rezulta. Revenind la analiza pe varste, persoanele de peste 35 de ani se duc la vot – deci persoanele mature. Tinerii nu par a fi interesati de democratie sau nu o inteleg (?!)… Interesant este ca in Revolutia din Decembrie ’89 tinerii au fost cei care s-au jertfit pentru democratie, chiar copii, elevi de liceu care au murit rapusi de gloante sau calcati de tancuri… Acum unii dintre ei sunt cuprinsi de fioruri mistice si fug de acasa la manstire, precum acea fata din Bucuresti care s-a dus pana manastirea Sihastria Rarau… E de remarcat faptul ca nu a ales o manastire de pe langa Bucuresti, ci s-a dus departe, in sihastrie… Un divort ciudat si timpuriu de Lume…

Desi prezenta la vot, masurata in sondaj, nu e mare (asta nu inseamna ca nu ar putea creste), se contureaza de pe acum un bloc politic destul de compact, USD, si o dreapta divizata care, in aceasta stare fiind, nu poate sa invinga USD. Este putin probabil o alianta intre liberali si pedelisti. Ar fi interesant de stiut daca Iohannis ar putea coagula intr-un viitor apropiat fortele de dreapta. Sa nu uitam ca in 2009 Basescu s-a opus desemnarii lui Iohannis ca prim-ministru, preferandu-l pe Lucian Croitoru. Parerea mea este ca, in general vorbind, democrat liberalii nu prefera o alianta cu PNL. Si in ceea ce priveste Alianta DA, PD a acceptat mai mult de nevoie, ca sa zic asa. O viitoare alianta intre PDL si PNL e un lucru foarte dificil de realizat, iar daca se va realiza va fi precum o casatorie strict din interes si nimic mai mult. Pentru Basescu, si conceptia asta predomina, cred, si in PDL, liberalii sunt de stanga, chiar nominal luati. Este cu atat mai surprinzator cu cat PDL, cat a fost la guvernare cu Boc premier, nu a luat masuri veritabile de dreapta: nu s-au vazut disponibilizari masive nici privatizari de succes, nici o dezvoltare a sectorului privat, dimpotriva. Dar intre PNL si PDL sunt si diferente ideologice care ii fac incompatibili, fac parte si din familii politice diferite – ALDE respectiv PPE. Cea dintre Liberalism (de vazut si aici, aici) pe de o parte, si liberal conservatorism si crestin-democratie pe de alta parte. Este interesant ce spune Wikipedia in articolul referitor liberalismul pe tari despre cel din Europa:

„In general, liberalism in Europe is a political movement that supports a broad tradition of individual liberties and constitutionally-limited and democratically accountable government. This usually encompasses the belief that government should act to alleviate poverty and other social problems, but not through radical changes to the structure of society. European liberals are divided on the degree of government intervention in economy, but generally they favor limited intervention.

In most European countries, particularly in northern European countries, Liberalism refers to somebody who emphasizes individual liberty in economical, social, cultural and ethical topics and a free market policy with some degree of government intervention. It generally does not have the particular connotations of radicalism that the word carries in the United States, though it does not exclude them either.” (subl. mea)

E greu de inteles Basescu care din 2004 incoace tot vrea sa fie de dreapta, care ii acuza pe liberali ca sunt de stanga, dar partidul politic european din care face parte – PPE – include si crestin-democratia care are lucruri in comun cu socialismul. Lasand contradictia asta la o parte, liberalii dau o mare importanta libertatii individuale in chestiuni de ordin social, cultural si etic, ceea ce doctrina PPE nu prea face. In SUA conservatorii pun accent pe chestiunile de ordin religios, pe contradictia spirituala dintre Crestinism si Islam. Liberalismul nu este neaparat agnostic, dar ar suna cam asa, spre exemplu un turneu de tenis cu premii in valoare de $1.000.000, in Arabia Saudita sau Qatar! 😉 Cel mai bun castiga! Strictly business! 😀 Cum sa faci o globalizare capitalista daca te cantonezi in contradictii religioase sau de ordin etic? Insa asemenea performante nu sunt la indemana oricui si de aceea conceptia liberala in Europa prevede si actiuni guvernamentale pentru combaterea saraciei, altminteri jumatate Europa ar fi intr-un somaj cronic!! Insa ideea de baza a liberalismului ramane, desigur, libertatea. O societate care nu mai e libera, in care oamenii nu sunt liberi, isi pierde sensul democratic. Conservatorismul, de pilda, este mult mai constrangator… Iata, spre exemplu, ce ne spune Wikipedia despre guvernarea conservatoare a lui Barbu Catargiu, prim-ministru al Romaniei in perioada mai-iunie 1862:

„He also clamped down on rioting in the cities, censored the press, and refused to allow large assemblies to meet. He denied the right of the people to meet on the Bucharest „Field of Liberty” to commemorate the Revolution of 1848, an act which garnered him much animosity.”

Incerc sa traduc:

„El a reprimat revoltele in orase, a cenzurat presa, a refuzat sa permita mitingurile. A negat dreptul oamenilor de a se intruni la Bucuresti pe „Campia Libertatii” pentru a comemora Revolutia de la 1848, un act care i-a atras multa animozitate.”

La o luna dupa incidentul de pe „Campia Libertatii”, Catargiu a fost impuscat mortal pe cand se intorcea de la Parlament. De ce oare? Ghici, ghicitoarea mea! Asasinul nu a putut fi identificat cu toate eforturile depuse de Politie. I-a urmat in functie Nicolae Cretulescu, un politician cu vederi mult mai progresive! Liberal, desigur! 🙂 Liberalii sa se supuna regulii legii conservatoare… 😉

Asa ca… nu prea vad o alianta intre PNL si PDL… Mai ales ca pedelistii impun reguli penelistilor, sa-si schimbe liderul. Or, asta ce e? Imixtiune in treburile interne ale PNL-ului, nu?

Deocamdata nu e clar ce se va intampla pe partea dreapta a esicherului politic.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.