Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Figuri emblematice in lupta anticoruptie. Oana Schmidt-Haineala

Romania Libera

Interviu cu Oana Schmidt-Hăineală: Noul CSM, prima ilegalitate

de SABINA FATI

Se arata ca:

„Oana Schmidt-Hăineală, 38 de ani, fostă preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că „marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători“, fiindcă aceştia au nevoie de un „cadru normativ“ şi de „instrumentele necesare“, pe care doar clasa politică le pot asigura. După „marţea neagră“, când Parlamentul a modificat Codul Penal – oferindu-le parlamentarilor superimunitate – şi când a propus legea amnistiei şi graţierii, s-a observat un „regres major“ în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Reprezentanta CSM consideră că „atacurile la adresa independenţei justiţiei“ vor apărea în Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), sugerând că e posibil să fie incluse în acest context şi declaraţiile premierului Victor Ponta.

În ceea ce priveşte cererea făcută de Secţia de Judecători a CSM prin care i se solicită Inspecţiei Judiciare să verifice celeritatea unor dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi dacă DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) instrumentează dosare dintr-o anumită zonă a eşichierului politic, Oana Schmidt-Hăineală lasă să se înţeleagă că este vorba despre o încălcare a regulilor: „Secţia pentru Judecători a CSM nu are abilitatea să dispună controale asupra procurorilor şi viceversa“.

Adjuncta şefului diplomaţiei ­americane, Victoria Nuland, care a vizitat România vineri şi sâmbătă, a declarat că a fost informată despre „posibilele soluţii de viitor“, dar că nu i-a fost „deloc clar“ care este „traiectoria viitoare“ în legătură cu ce-şi doreşte Guvernul de la Bucureşti în privinţa luptei cu ­marea corupţie. Cum decriptaţi acest ­mesaj?

O.S.H.: Din ce am văzut, declaraţiile oficialului american se refereau la actele normative discutate de Parlament în ceea ce media numeşte „marţea neagră“… Cred că mesajul este în aceeaşi linie fermă adoptată de Ambasada SUA imediat după şedinţa Parlamentului de la începutul lunii decembrie. Mai cred că, pentru a fi credibili şi pentru a ne demonstra angajamentul în consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice, nu este suficient să vorbim frumos şi să facem promisiuni, ele trebuie dublate de fapte.

„E îngrijorător că există atacuri la adresa independenţei justiţiei“, a mai declarat diplomata americană. Despre ce atacuri ar fi vorba?

O.S.H.:Independenţa justiţiei este o valoare esenţială a statului de drept şi modul în care se realizează protecţia ei este atent urmărit de partenerii noştri externi. În ultimii doi ani, CSM, instituţia care, potrivit Constituţiei, trebuie să apere independenţa justiţiei, a luat frecvent poziţii publice în acest sens. Vorbim deci de situaţii numeroase în care secţiile sau plenul, ori conducerea CSM au sesizat Inspecţia Judiciară şi în care s-a constatat că independenţa justiţiei a fost încălcată prin declaraţii publice ale unor actori politici.

Şeful Consiliului Superior al ­Magistraturii, Adrian Bordea, a spus după întâlnirea cu diplomaţii ­Ambasadei SUA că reprezentanţii CSM nu vor fi „pionii vreunei ­ambasade“, că ei nu se vor ­„plânge într-o parte sau în alta pentru că ­oricum prea mult sprijin nu­ ­primesc“. E o delimitare faţă de ­criticile Statelor Unite sau un ­semnal că aceste critici nu vor fi ­luate în seamă?

O.S.H.:În primul rând, nu ştiu dacă au existat sau nu critici din partea Ambasadei SUA, toate informaţiile pe această temă le deţin din media. În al doilea rând, eu consider că este esenţial pentru credibilitatea Consiliului ca dialogul onest, deschis şi constant cu partenerii externi să fie menţinut. Să nu uităm că progresele s-au făcut în justiţie în cadrul configurat de MCV, că anumite derapaje au fost stopate în acest cadru, că suntem parte a unei sinergii, şi nu pionii cuiva. Este esenţial, pentru a fi respectaţi, să ne respectăm partenerii strategici; or, SUA, UE, Comisia Europeană interacţionează cu noi prin mecanismele diplomatice. Avem proiecte finanţate de ambasade – de plidă, de Ambasada Olandei –, sunt schimburi de bune practici benefice pentru sistemul judiciar românesc, care ne-au ajutat mult în cursul timpului. Pe segmentul nostru, al justiţiei, parteneriatele externe trebuie consolidate şi dezvoltate, nicidecum sistate.

Dacă Inspecţia Judiciară dă ­dreptate constatărilor Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa lui Victor Ponta, care vor fi urmările?

O.S.H.: Hotărârea Secţiei pentru Procurori este foarte clară şi concordantă cu celelalte hotărâri adoptate de plen sau secţie atunci când s-a solicitat apărarea independenţei justiţiei. Inspecţia trebuie să verifice dacă afirmaţiile premierului au lezat independenţa justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Raportul Inspecţiei este apoi supus votului plenului CSM. Dacă se va hotărî în plen că s-a afectat independenţa justiţiei, CSM va adopta o poziţie publică pe această temă.

Credeţi că judecătorii Înaltei Curţi pot fi intimidaţi de declaraţiile ­premierului care susţine că în ­cazul lui Adrian Năstase a fost vorba ­despre un proces politic?

O.S.H.: Orice magistrat onest este deranjat de astfel de afirmaţii, dar tocmai pentru că este onest nu cred că poate fi intimidat. Este esenţial pentru credibilitatea justiţiei ca actul prin care se stabileşte adevărul judiciar să nu fie contestat în nici un alt mod decât cel stabilit de lege, adică prin căile de atac. Odată o hotărâre rămasă definitivă, vinovăţia unei persoane este stabilită şi nu mai trebuie să formeze obiectul dezbaterii, cu atât mai mult al unei dezbateri politice. Se acreditează de altfel în mod eronat ideea că dosarele privind politicieni sunt dosare politice. Nimic mai fals, acestea sunt dosare obişnuite, doar că privesc persoane din clasa politică.

Declaraţiile premierului de susţinere a unui inculpat şi apoi ­comentariile referitoare la ­„procesele politice“ şi cele la ­adresa DNA vor afecta raportul privind Mecanismul de Cooperare şi ­Verificare?

O.S.H.: Cred că subiectul respectării independenţei justiţiei şi a deciziilor magistraţilor este unul extrem de sensibil şi de maxim interes pentru Comisia Europeană, pentru SUA şi pentru toţi ceilalţi parteneri externi. Cu siguranţă orice poziţionări apar pe scena publică pe acest segment vor fi reflectate în raportul de ţară.

Ce se urmăreşte prin cererea Secţiei de Judecători a CSM prin ­care i se solicită Inspecţiei ­Judiciare să verifice celeritatea unor ­dosare ale DNA şi dacă DNA şi ICCJ ­instrumentează dosare dintr-o ­anumită zonă a eşichierului politic?

O.S.H.: Nu pot să vă răspund foarte precis la această întrebare, nu sunt membră a Secţiei de Judecători, deci nu am participat la şedinţa secţiei. Din afară este greu să-mi imaginez ce urmăresc, mai ales în absenţa unei hotărâri motivate a Secţiei de Judecători. Este prevăzut de regulament şi este în practica unitară şi constantă a CSM ca atunci când se fac sesizări pentru apărarea independenţei prin mecanismul de decizie colectivă, şi nu de către preşedinte sau vicepreşedinte, secţia respectivă să emită o hotărâre motivată. Or, în situaţia de faţă se pare că nu există aşa ceva. Pe de altă parte, Secţia pentru Judecători nu are abilitarea să dispună controale asupra procurorilor, şi viceversa în cazul Secţiei pentru Procurori. Premisa de la care trebuie să plecăm este că în România actul de justiţie nu se înfăptuieşte după criterii politice, ci în mod legal, imparţial şi în sigurul scop al restabilirii ordinii de drept. Orice altă premisă este cel puţin bizară. Ministerul Public şi ICCJ nu deţin statistici privind culoarea politică a persoanelor cercetate, iar legea este una singură şi se aplică la fel, nu distinge între infractorul politician şi cel nonpolitician.

Ce schimbări credeţi că va aduce în funcţionarea CSM noua conducere a Consiliului, despre care premierul a spus că, în sfârşit, a fost aleasă fără ca magistraţii să se fi lăsat „impresionaţi“ de preşedintele ­Băsescu?

O.S.H.:Ca în toate celelalte situaţii, alegerile din acest an au fost libere, democratice, cu respectarea legii şi au implicat exclusiv membrii Consiliului cu drept de vot. Sigur că fiecare conducător de instituţie are o viziune managerială proprie în ceea ce înseamnă administrarea sistemului. Independent de ce cred eu, este extrem de important ca independenţa Consiliului să fie pe deplin conştientizată, să se menţină standardele şi practica în materia apărării independenţei sistemului şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor şi să se menţină în aceiaşi parametri parteneriatele externe şi dialogul cu UE.

Traian Băsescu sugera că ar fi ­necesară amânarea cu două luni a intrării în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. S-ar justifica o astfel de amânare?

O.S.H.: Cred că o amânare de două luni ar fi utilă sistemului nu doar din perspectiva asigurării întregii logistici, dar şi pentru că unele calibrări legislative mai sunt necesare. Am însă serioase îndoieli că o amânare mai este posibilă în acest moment.

Noul Cod de Procedură Penală ­prevede că miniştrii nu vor mai ­putea fi interceptaţi decât după ce sunt anunţaţi şi după ce DNA primeşte un aviz de la Parlament. Membrii Guvernului vor fi astfel protejaţi de o nouă imunitate. Se mai poate schimba ceva?

O.S.H.: Da, acea prevedere este o reală problemă pentru procurori. Dacă ea nu va fi corectată de ministrul Justiţiei anterior intrării în vigoare a Codurilor, vom goli total de eficienţă instituţia interceptărilor în ce priveşte miniştrii, fie că au, fie că nu au calitatea de parlamentari. Practic, noi nu vom mai putea obţine elemente cu relevanţă probatorie în dosarele privind astfel de persoane pentru că simpla solicitare a avizului este de natură a le pune în gardă. Totuşi, o bună parte a urmăririi penale, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfăşoare în condiţii de confidenţialitate. Cred că ministrul ar trebui să ia în considerare punctul de vedere al şefului DNA şi să corecteze aceste norme.

Compromisul prin care a fost numit anul trecut procurorul general, ­după o negociere între preşedinte şi ­premier, a fost o soluţie bună?

O.S.H.: Procuror general a fost numită persoana propusă de ministrul Justiţiei la acel moment, în cadrul normativ în vigoare.

Ar fi util avizul CSM pentru ­proiectul de lege privind amnistia şi graţierea?

O.S.H.: Da, este nevoie de avizul CSM pentru acest proiect de lege, este un act normativ ce priveşte direct activitatea autorităţii judecătoreşti, pentru că principala sarcină a judecătorilor şi procurorilor este aplicarea legii. În urmă cu ceva timp, de altfel, CSM a avizat negativ un proiect de lege ce prevedea graţierea pedepselor de până la 4 ani, deci mai mici decât cele din actualul proiect.

Există legi similare prin care s-au făcut amnistii şi graţieri în masă în statele occidentale?

O.S.H.: Eu nu am cunoştinţă de acte de clemenţă care să vizeze limite de pedeapsă atât de ridicate şi să nu excepteze expres o serie de infracţiuni grave, cum ar fi cele de corupţie şi criminalitate organizată.

Există, din punctul dvs. de ­vedere, semnale privind intenţia ­politicienilor de a încetini lupta cu marea corupţie?

O.S.H.: Cred că semnalul dat de Parlament prin tentativa de a modifica dispoziţii-cheie din actualul şi noul Cod Penal este îngrijorător şi marchează un regres major. Marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători, este nevoie şi de cadrul normativ, avem nevoie de instrumentele necesare pentru a ne putea face treaba. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale din 15 ianuarie, când se va judeca sesizarea ICCJ asupra constituţionalităţii actelor normative de care discutăm.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Oana Schmidt-Haineala

S-ar ridica doua probleme in contextul in care, anul acesta, se va incheia ceea ce generic s-a numit, de-a lungul a 10 ani, Regimul Basescu. USL, desigur, porneste ca favorit, cap de serie nr. 1, ca sa folosesc o exprimare ce o intalnim cu precadere in stirile sportive. Crin Antonescu este de asemenea favoritul cursei pentru Cotroceni. Problemele sunt:

1. Ce se va intampla in ceea ce priveste independenta Justitiei si daca noua Putere va continua linia Basescu in materie?

2. Ce pozitie va adopta noua Putere in relatia cu FMI?

Traian Basescu si Oana Schmidt-Haineala

Si acestea in conditiile in care, repet, Basescu nu va mai putea influenta cu nimic politica tarii pentru cel putin doi ani, pana la alegerile din 2016.

Pana acum, dupa parerea mea, Basescu nu a reusit (inclusiv din vina lui) sa convinga marea majoritate a populatiei ca Justitia ar fi independenta. Basescu a dat intotdeauna de inteles ca ar fi in spatele evenimentelor si asta a fost o greseala daca privim lucrurile dintr-un punct de vedere… De aceea eu pun si imi pun intrebarea: este independenta Justitia astazi? Nu cred ca poate raspunde cineva cu certitudine, desi D-na. Schmidt-Haineala lasa sa se inteleaga ca ar fi independenta. Dar domnia sa, ca jurist, ce sa spuna? Sa spuna ca nu e independenta?

Pe de alta parte, noua Constitutie, daca va fi adoptata, ar lasa tara cu un Presedinte slab, care nu va mai putea fi garantul independentei Justitiei. Puterea o va avea Parlamentul si va fi exercitata aproape in exclusivitate de catre Executiv. La noi fara vointa politica de sus, de la varful piramidei, nu se face nimic pentru ca sistemul este conceput in felul acesta. Este limpede ca amestecul statului in Justitie este unul eminamente politic si Justitia, cel putin in Romania, poate fi folosita in scopul eliminarii adversarilor politici. A da Justitiei putere este de asemenea foarte periculos intrucat ar putea genera abuzuri inimaginabile, intocmai precum Securitatea anilor ’50.  Sa nu uitam ca DNA isi are eficienta, dupa cum arata fara echivoc D-na. Schmidt-Haineala, si datorita interceptarilor, lucru ce ne aminteste de perioade de trista amintire din Istoria contemporana a tarii noastre. Filozofic vorbind, ne putem intreba daca Romania are vocatia statului de drept… Daca nu cumva, din dorinta acerba de a implementa statul de drept, in Romania se ajunge, de fapt, la ceva cu totul opus, la o dictatura. Iar Traian Basescu, daca te uiti mai bine, seamana mai degraba cu Juan Domingo Perón decat cu Ronald Reagan… Si poate de aceea SUA se gandesc (eheei, cine stie…?) sa impuna aici o dictatura cum au facut-o si in tari din continentul Sud-American in a doua jumatate a sec. XX. De aceea combinatia asta dintre independenta Justitiei – stat de drept si FMI trebuie sa fie intr-o proportie de asa maniera incat sa genereze libertate si democratie, dar in primul rand libertate, si nu o aplicare a legii care sa conduca spre fenomene dictatoriale, pentru ca actuala linie Basescu spre asa ceva tinde.

Pe de alta parte, trebuie gasite cai de dezvoltare economica, fara de care lucrurile nu se pot aseza pe un fagas normal si orice reforma a Justitiei, chiar si in sensul independentei sale fata de politic, nu se poate realiza. Pana acum, datorita esecului demiterii lui Basescu pe cale constitutionala, actuala Putere, reprezentata de USL, in conditiile Pactului de Coabitare, continua linia politica a vechii Guvernari Boc. Guvernul Ponta a trebuit sa se imbrace in haine Boc, daca se poate spune asa 😆 . Prin aceasta trebuie inteles ca actuala linie este straina Guvernarii Ponta, numai ca moda, impusa de la Cotroceni, nu s-a schimbat. Clinciuri intre Guvern si Presedintie au mai fost, tocmai din acest motiv dar si pentru faptul ca dupa esecul demiterii nu mai avea rost o noua suspendare si un nou referendum, rezultatul fiind foarte probabil acelasi… Ce moda va urma dupa ce Basescu nu va mai fi Presedinte? Se va face Crin Antonescu un nou Basescu? Iata o alta intrebare dificila… Greu de spus daca Antonescu „va evolua” spiritual pana ce va atinge un nivel Basescu 😆 . Chestia asta cu statul de drept se face la noi datorita faptului ca suntem impinsi de la spate de cerintele partenerilor externi si mai putin din proprie initiativa, fiind intr-o Uniune Europeana in care poporul, care nici nu a fost informat exact cu privire la aceasta, nici nu a fost intrebat daca doreste sa faca parte din asa ceva. Pe de alta parte, am gestionat prost integrarea: ne-am integrat cu MCV-ul atarnat de coada… Ca o tara de rang doi, de la bun inceput.  Iar colaborarile cu FMI au insemnat mai degraba un esec intrucat mergand pe retetele lor economice nu se vede un progres economic real. Basescu nu a dorit sa renunte la relatia cu FMI pentru ca lui Gitenstein ii era teama ca, in felul asta, Romania va renunta la economia de piata. Nici macar la acest capitol nu s-a facut ceva din proprie initiativa, ci tot la sugestii venite din exterior. Romania traieste o situatie de import cultural masiv atat in domeniu de jurisprudenta cat si in domeniul economic, adica Romania importa aceste lucruri care provin din alte culturi, din alte areale culturale.  Si asimileaza aceste lucruri infiorator de prost, in acelasi spirit de comanda comunist care parca ni s-a inoculat in fiinta dupa nici 50 de ani de comunism in Romania. Tocmai asta nu intelegea Mark Gitenstein…

Anunțuri

Ianuarie 19, 2014 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

4 comentarii »

  1. Oricine ar fi scris acest articol , m-ar fi interesat , deoarece …se putea dovedii interesant in pofida fotografiilor in care Traian Basescu este infatisat alaturi de madamme Schmidt , insa daca-i vorba despre Sabina Fatti….Ideal ar fi fost ca madamme Fatti sa se fi intrebat , macar retoric daca nu si altfel ….oare ce anume a recomandat-o pe doamna Haineala pentru acea functie pe care a obtinut-o la nici 38 d e ani ?! Oare dintre toti profesorii tuturor facultatilor unde se invata dreptul din Romania , chiar nu s-a gasiti macar unul care sa poata ocupa acea functie ? Atunci cand se vorbeste despre cineva care-i judecator si mai ales judecator la CSM , se presupune , ca-i vorba despre o persoana ce cunoaste TOATE legile si mai ales cineva care intelege ” litera si spiritul ” acelor legi sub care-si exercita mandatul , si-n plus de asta …de regula te gandesti la cineva mai ” cu capul pe umeri „….la cineva care-i batran si intelept { batranetea fiind din timpuri immemoriale un semn al intelepciunii al experientei } , cel putin prin atitudine daca nu si prin anii de viata si studiu al legislatiei deoarece ….totusi intelepciunea nu este numai apanajul senectutii . Cu toate acestea , tare ma-ndoiesc de faptul ca , madamme Schmidt a reusit la mai putin de 38 de ani declarati , sa poata intrunii aceste calitati . Chiar stau si ma-ntreb : daca in locul lui Solomon ar fi fost madamme Schmidt care ar fi fost soarta …. acelui copil ?!? La aceasta intrebare ….tare mult mi-ar fi placut sa-mi fi raspuns madamme Fatti !

    Comentariu de Marian | Ianuarie 20, 2014 | Răspunde

    • Asa si Laura Codruta Kovesi a ajuns procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in 2006, cred ca avea vreo 33 de ani…

      Comentariu de Motanul Incaltat | Ianuarie 21, 2014 | Răspunde

      • Onorabile !!!! De acuzat poate acuza orice mitocan indiferent de varsta , insa de judecat si incadrat corect in vreo lege ….aici chiar este necesar judecatorul , adica ala despre care am pomenit referindu-ma la intelepciunea sa , la puterea de a discerne intre adevar si neadevar , folosind litera si spiritul legii !

        Comentariu de Marian | Ianuarie 21, 2014

  2. […] te crede nimeni Basescule ca nu stiai. Stiai foarte bine. Ai stiut inca de la inceput pentru tu esti autorul […]

    Pingback de Cum ramane cu orientarea ta pro-Vest, Basescule? | Hai ca se poate! | Ianuarie 20, 2014 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: