Amalgam

Arme

Gandul

HARTA clienţilor de armament ai României. Cum au evoluat exporturile militare româneşti în ultimii ani

Se arata, printre altele, ca:

„România a exportat armament şi tehnică militară în valoare de aproximativ 84 de milioane de euro în 2012, acesta fiind aproape cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 5 ani. Scăderea faţă de exporturile similare din 2011 este de 36%, după cum arată rapoartele trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, consultate de gândul. Industria de apărare ajunge astfel la o performanţă la export aproape de nivelul anului 2008. România a pierdut clienţi importanţi de armament în 2012 şi nu a reuşit să compenseze suficient prin câştigarea unor contracte noi.

SUA au rămas şi în 2012, la fel ca anul precedent, cel mai important client de armament al României, iar Olanda continuă să fie şi anul acesta cel mai important importator de tehnică militară românescă din Europa, în cadrul contractului multianual privind livrarea şi mentenanţa a două nave militare de patrulare.

Pe de altă parte, România a pierdut în 2012 clienţi importanţi de armament. Maroc, ţară care în anul precedent era al doilea cel mai mare client al României, cu importuri de armament în valoare de 22,5 milioane de euro, nu a mai intrat în 2012 în top, România exportând aici echipamente în modesta valoare de 74.000 de euro. În perioada 2010-2011, marocanii achiziţionaseră din România mai multe elicoptere militare de transport şi mentenanţa aferentă, în valoare totală de 65 de milioane de euro.

Un alt mare client de armament pe care România l-a pierdut în 2012 este Afganistan, ţară din care forţele NATO, inclusiv cele româneşti, au început oficial retragerea. Exporturile româneşti către Kabul în 2012 au fost inexistente, faţă de suma totală de peste 27,5 milioane de euro, din perioada 2010-2011.

Alţi clienţi importanţi care nu au mai lucrat cu România la fel de mult ca în trecut au fost Chile (care îşi repara elicopterele militare de transport şi îşi cumpăra piese de schimb din România), Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziţii modeste, de doar 133.000 de euro) sau Oman (care a făcut achiziţii de peste 4,5 milioane de euro în intervalul 2010-2011, pentru aeronavele sale militare, însă în 2012 a mai cumpărat echipamente de doar 113.000 euro).

România a câştigat însă teren pe alte pieţe de armament. Exporturile către Bulgaria aproape s-au triplat faţă de anul anterior, iar cele către Marea Britanie s-au dublat, păstrând trendul ascendent similar cu anii precedenţi. România a reluat de asemenea relaţia comercială cu Polonia, după ce în 2011 exporturile de armament către această ţară fuseseră modeste.

Explicaţia oficială pentru gaura din 2012: lipsa finanţărilor şi legislaţia proastă

Motivele principale pentru care exporturile de armament ale României au scăzut atât de mult în 2012 sunt lipsa finanţărilor pentru producătorii de armament – companii de stat, în ciuda contractelor ferme pentru export,procedura legală greoaie, care pune beţe în roate firmelor private cooptate de producătorii de armament în procesul de producţie, precum şi necesitatea de a importa materiile prime, la preţuri mai mari, pentru că producţia internă nu mai face faţă, au explicat oficialii Direcţiei pentru Industria de Apărare şi Probleme Speciale, din Ministerul Economiei, la solicitarea gândul.

“În ultimii ani, se constată, sistematic, refuzul finanţării producţiei în general, chiar dacă solicitările de credite au la bază contracte ferme”, arată oficialii de la Economie.

De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii care pot fi cooptate în procesul de producţie de armament, pentru repere şi subansamble destinate produselor militare, se confruntă cu o legislaţie greoaie, care le împiedică accesul în circuitul de producţie. Legislaţia ridică probleme de acces, pentru că producţia de armament implică “riscuri de deturnare, producţie în mediu greu controlabil, documentaţii tehnice clasificate”, mai explică specialiştii de la Ministerul Economiei, pentru gândul.

O altă mare problemă este creşterea costurilor de producţie pentru armament, provocată de necesitatea de a importa materiile prime, pentru că “oferta pieţei interne este din ce în ce mai limitată”.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei arată că anul 2013 va fi mai bun pentru exporturile de armament decât anul trecut. Doar în luna octombrie 2013, valoarea contractelor de export de armament s-a ridicat la 44 de milioane de dolari, cu 5 milioane mai mult ca luna similară din 2012. Creşterea comenzilor din străinătate s-a reflectat şi prin faptul că Romarm a angajat 274 de persoane pentru a face faţă cererii la export.

Specialiştii de la Ministerul Economiei au mai explicat pentru gândul că CSAT urmează să aprobe cât mai curând Strategia Industriei Naţionale de Securitate, care pusă în aplicare prin legi conexe ar urma să restructureze companiile de stat care produc armament, să dezvolte gama de produse militare româneşti şi să implice în această industrie şi companii private sau mixte.

Top 7: cei mai importanţi clienţi de armament ai României, în 2012

1.Statele Unite ale Americii – 22,07 milioane de euro. Exporturile către americani au scăzut cu 35% faţă de anul anterior, însă SUA au rămas cel mai mare client de armament al României. Americanii au importat din România 20.038 de puşti semiautomate, 3.278 de kituri de pistol-mitralieră, 1.000 de pistoale mitralieră, 2.807 pistoale, 1.000 de pistoale semiautomate, 8.000 puşti semiautomate PSL, 7.000 de puşti, 9.500 de puşti sport, 2.785 puşti de asalt, 555 de puşti pentru tir sportiv, 528 de puşti-mitralieră, 75 de mitraliere calibrul 12,7 mm, 60 de mitraliere calibrul 14,5 mm, 79 de aruncătoare de bombe calibrul 60 mm, 34 de aruncătoare de bombe calibrul 73 mm, 59 de aruncătoare de bombe calibrul 82 mm, 66 de mitraliere, 4 mitraliere antiaeriene, o mitralieră pentru tanc, muniţie, bombe calibrul 60 mm, 73 mm şi 82 mm, lovituri calibrul 70,5 mm, lovituri antitanc, piese şi componente pentru aviaţie, servicii tehnice de inspecţie.

2. Olanda – 16,8 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare şi documentaţia tehnică aferentă, în cadrul unui contract multianual care a inclus livrarea şi mentenanţa a două astfel de ambarcaţiuni. Exporturile către această ţară au fost cu aproximativ 1,5 milioane de euro mai mari faţă de anul precedent.

3. Israel – 11,36 milioane. Un client fidel de armament românesc, Israel a rămas constant de-a lungul anilor în contractele cu România, păstrând acelaşi nivel al achiziţiilor. Anul trecut, israelienii au cumpărat din ţara noastră componente de rachetă aer-aer, componente de vehicule militare terestre, părţi de paraşute luminoase pentru bombe, componente electronice şi pentru formarea de imagini, cabluri electrice, echipamente şi software pentru testarea produselor militare, componente de aeronave militare, componente pentru sistem de conducere a focului, componente optice, prefabricate pentru muniţie, un aruncător de grenade calibrul 73 mm, lovituri antitanc calibrul 40 mm.

4. Nigeria – 3,24 milioane euro. Nigerienii au rămas la aproximativ acelaşi nivel al importurilor de armament din România ca în 2011. Au cumpărat 6.300 de pistoale-mitralieră şi servicii de revizie pentru un elicopter militar de transport, pe care l-au achiziţionat în 2011 tot din România.

5. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Exporturile către britanici s-au aflat în 2012 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Către Londra au plecat lunete, piese de rachetă Fire Shadow, piese de motor pentru avion militar, piese pentru paraşute şi pentru veste antiglonţ, cabluri electrice, 14 pistoale-mitralieră, reparaţii veste antiglonţ, paraşute, cartuşe perforant incendiare pentru mitralieră de tanc.

6. Bangladesh – 2,76 milioane euro. Guvernul de la Dhaka a contractat în România reparaţii pentru 4 avioane militare de antrenament, precum şi 3 tunuri de bord pentru aviaţie. În 2011, Bangladesh făcuse achiziţii aproximativ similare, reparându-şi două avioane militare de antrenament în România.

7. Turcia – 2,5 milioane euro. Exporturile către Ankara au continuat şi în 2012 la un nivel similar anului precedent, când România a semnat un parteneriat strategic cu Turcia, iar exporturile de armament au înflorit. Turcii au cumpărat în 2012 muniţie, lovituri de tun calibrul 107 mm, veste antiglonţ, containere pentru tuburile lansatoarelor de rachete, componente pentru lovituri calibrul 107 mm, documentaţie de execuţie pentru componente de luptă, 5 pistoale-mitralieră, extractor de tuburi rupte de calibru mic.

Top 5: cei mai importanţi clienţi de armament din Uniunea Europeană

1. Olanda – 16,8 milioane euro. Olandezii rămân cel mai important client de armament al României, din UE, contractând construcţia şi mentenanţa a două nave de patrulare, în cadrul unui contract multianual.

2. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Britanicii au rămas şi în 2012 al doilea mare client de armament al României, din UE, ajungând la un maximum al valorii achiziţiilor, faţă de anii precedenţi. Exporturile către Marea Britanie aproape s-au dublat faţă de 2011, an în care se întâmplase aceeaşi creştere spectaculoasă – dublare a exporturilor faţă de 2010.

3. Bulgaria – 2,38 milioane euro. Bulgarii aproape că şi-au triplat importurile de armament din România, faţă de anul precedent. La Sofia au ajuns lunete, focoase de iniţiere a dispozitivelor explozive, 8 mitraliere, 10 mitraliere cu trepied, 18 mitraliere antiaeriene, muniţie, lovituri antitanc, maşină de încărcat zale, grenade antitanc.

4. Elveţia – 2,11 milioane euro. Elveţienii rămân şi în 2012 un client european constant de armament românesc. De altfel, în trecut, România a contractat din Elveţia 31 de transportatoare blindate Piranha, în valoare de 47 milioane de dolari, pe care însă nu le-a mai achiziţionat în întregime, pentru că nu corespundeau tehnic cu nevoile din teren. Elveţia a cumpărat anul trecut din România elemente de lovitură de aruncător, componente de vehicul blindat, piese de schimb pentru avion militar de transport, 23 de puşti semiautomate cu lunetă.

5. Polonia – 1,68 milioane euro. Polonezii au reluat contractele de armament cu România, după ce în 2011 achiziţiile au fost modeste. Anul trecut, Polonia a cumpărat din ţara noastră lunete, 7.020 de pistoale-mitralieră, componente pentru avion de luptă.

În restul Europei, achiziţiile de armament românesc au fost extrem de modeste. Cele mai notabile valori de export către ţări europene, în 2012, s-au înregistrat în Belgia (780.000 euro), Croaţia (532.000 euro), Franţa (980.000 euro), Germania (431.000 euro), Italia (284.000 euro).

Grenade antitanc în Arabia Saudită, reparaţii de aeronave în Guineea, India şi Yemen

România a reuşit să păstreze contracte de armament şi să deschidă unele noi şi în ţări din Asia şi Africa, unele supuse embargoului militar sau mari importatoare de armament.

•Arabia Saudită – 1,9 milioane euro. România a exportat aici doar grenade antitanc, această ţară fiind o piaţă nouă în ultimii ani, pentru armamentul românesc.

• Congo – 543.000 euro. România a trimis aici 10 puşti cu lunetă şi accesorii, 30 de aruncătoare calibrul 82 mm şi muniţie pentru mitralieră.

• Guineea – 1,32 milioane euro. România a încheiat la Conakry un contract pentru reparaţia unui elicopter militar şi documentaţia tehnică pentru întreţinere.

• India – 1,19 milioane euro. România a continuat relaţia comercială cu India, în domeniul aeronavelor militare. Anul trecut, indienii şi-au reparat avioane în ţara noastră şi au cumpărat produse pentru motoare de avion de luptă.

• Irak – 1,18 milioane euro. Dacă în 2010 exportam la Bagdad armament de peste 10 milioane de euro, contractele nu au mai mers în anii următori la fel de bine. Anul trecut, aici au ajuns 1.500 de puşti semiautomate cu lunetă.

• Liban – 943.000 euro. Au fost achiziţionate piese de schimb pentru elicopter militar şi lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Malaezia – 828.000 euro. Aici au ajuns lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Pakistan – 1,54 milioane euro. Un partener constant al României pe contractele de armament, Pakistanul a achiziţionat anul trecut echipamente pentru elicopter de transport, lovituri antitanc calibrul 40 mm şi piese de schimb pentru elicopter militar.

• Yemen – 1,76 milioane euro. Contractele cu această ţară au vizat reparaţiile de motoare de aviaţie.

România a cheltuit în 2012 cei mai mulţi bani pe Apărare, după 1989

Deşi în 2012 Guvernul României a acordat Ministerului Apărării cel mai mic procent din PIB de după 1989 – 1,2%, în bani acest lucru s-a tradus în cea mai mare sumă acordată cheltuielilor militare: 7,5 miliarde lei, adică aproximativ 1,7 miliarde euro.

În 2012, cel mai important contract de import militar al României a fost cel cu Italia, privind cele 7 avioane de transport militar C-27J Spartan. Contractul a fost demarat în 2010 şi s-a ridicat la valoarea de 220 de milioane de euro. Tot anul trecut au fost demarate negocierile cu Portugalia, pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16 second-hand. Contractul de aproximativ 630 de milioane de dolari a fost semnat în 2013.

România nu face parte însă nici pe departe din clubul marilor tranzacţii de armament la nivel mondial. Cei mai mari exportatori de armament, la nivel mondial, în ultimii 5 ani, sunt SUA, Rusia, Germania, Franţa şi China, care a surclasat în această perioadă Marea Britanie. Aceste 5 ţări sunt responsabile de 75% din exporturile mondiale de armament, conform unui raport SIPRI.

Cei mai mari exportatori de armament din lume

Cei mai mari importatori de armament la nivel mondial, în ultimii 5 ani, provin cu toţii din Asia: India, China, Pakistan, Coreea de Sud şi Singapore. Dintre acestea, România a avut în 2012 relaţii comerciale notabile pe armament doar cu India şi Pakistan.

Principalii furnizori de arme ale acestor mari consumatori sunt: pentru India – Rusia (79%), Marea Britanie (6%) şi Uzbekistan (3%); pentru China – Rusia (69%), Franţa (13%) şi Ucraina (10%); pentru Pakistan – China (50%), SUA (27%) şi Suedia (5%); pentru Coreea de Sud – SUA (77%), Germania (15%) şi Franţa (5%); pentru Singapore – SUA (44%), Franţa (30%) şi Germania (11%).”

Eu cred ca am putea sa plusam, de ce nu?

Iulia Motoc

Judecătoarea Iulia Motoc pleacă de la Curtea Constituţională

Se arata ca:

„Judecătoarea Iulia Motoc a anunţat duminică pe Facebook că îşi va înceta mandatul la Curtea Constituţională, pe data de 18 decembrie urmând să depună jurământul ca judecător al CEDO.

”Ultima săptămână ca judecător al Curţii Constituţionale. Pe 18 decembrie voi depune jurământul ca judecător al CEDO, la Strasbourg”, a scris Motoc pe Facebook.

Iulia Motoc a fost aleasă la începutul lui octombrie judecător CEDO.

Înlocuirea Iuliei Motoc ar urma să schimbe actuala majoritate la Curtea Constituţională, întrucât, în noua configuraţie a Senatului, postul va reveni USL: Astfel, la CCR ar rămâne 4 judecători numiţi fie direct de preşedintele Traian Băsescu, fie pe filiera PDL, 4 avansaţi de USL şi unul, care ar urma să încline şi balanţa pentru deciziile politice cele mai importante, de către UDMR.

Până în acest moment USL nu a luat însă o decizie privind nominalizarea pe care o va face. Creditat cu cele mai mari şanse este însă senatorul PSD Ioan Chelaru.

Vom reveni cu amănunte.„

Deci o miscare favorabila USL, nu? Interesant!

„Mihaela, dragostea mea!”

Geoană îi răspunde lui Antonescu: „Deşi este cel mai bun prieten al somnului, să nu se culce pe o ureche”

Se arata ca:

„Senatorul PSD Mircea Geoană a lansat o ameninţare voalată la adresa preşedintelui PNL, Crin Antonescu, spunând că „de ce îi este frică nu va scăpa”. Mai mult, Geoană îl avertizează să nu se culce pe o ureche, „deşi este prietenul somnului”, făcând aluzie la faptul că s-ar putea să piardă poziţia de candidat USL la prezidenţialele din 2014.

„Deşi este cel mai bun prieten al somnului, dl Antonescu să nu se culce pe o ureche. De ce îi este frică, de aia nu va scăpa”, a scris Geoană, pe contul personal de Twitter.

Reacţia fostului preşedinte al PSD a venit la câteva zile după ce Antonescu, invitat la o emisiune televizată, a precizat că oricine ar fi un candidat redutabil la prezidenţiale din partea PSD, mai puţin Geoană.

„Sârbu e redutabil, Sorin Oprescu – redutabil, toţi sunt redutabili, mai puţin Mircea Geoană. Victor Ponta ar fi foarte redutabil, ca preşedinte al PSD, ca prim-ministru, ar fi un candidat redutabil”, a declarat, vineri, Antonescu.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, liderul PNL a mai făcut o ironie la adresa fostului candidat PSD la prezidenţiale, comemorând seara în care s-au împlinit patru ani de la alegerile din 2009.

„Chiar aşa, chiar azi se împlinesc 4 ani de la <Mihaela, dragostea mea>, a spus Crin Antonescu, râzând.

În ultima perioadă, Mircea Geoană a făcut o serie de declaraţii publice prin care nu doar că-l avertiza pe faţă pe liderul liberal că a pierdut electoratul pesedist, ci a făcut, în mai multe rânduri, apel la partid pentru a avea un candidat propriu. În replică, Antonescu a spus că  „ridicolul şi penibilul trebuie să aibă o limită“ şi s-a opus numirii lui Geoană drept Înalt reprezentant al Guvernului.”

Sa-l credem pe Geoana sau nu…? „De ce îi este frică nu va scăpa” – va merge PSD cu candidatul sau,  cu Ponta, la prezidentiale…?

Ucraina. Revolutie?

200.000 de persoane au ieşit în stradă la Kiev. Manifestanţii cer demisia preşedintelui

Se arata ca:

„Aproximativ 200.000 de manifestanţi proeuropeni s-au adunat, duminică, în Piaţa Independenţei din Kiev, cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, relatează AFP.

Viktor Ianukovici a renunţat, în urmă cu două săptămâni, la negocierile pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, existând indicii că ar încerca să apropie Ucraina de aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.” (subl. mea)

Aha! „Exista indicii”, nimic mai mult… (?!) Interesant…

Noua moda pe plan mondial: Securismul

Si inteleg prin securism metode specifice fostei Securitati, mai ales din perioada comunismului dinastic (dar nu numai).

FBI poate urmări pe oricine prin intermediul camerei web de la laptop. „Se întâmplă de ani de zile”

Se arata ca:

„Gizmodo scrie că FBI are abilitatea de a activa în secret camera web a oricărui laptop, fără a aprinde LED-ul de lângă şi fără a-i înştiinţa în vreun fel pe utilizatori. Conform sursei, acest lucru se întâmplă de ani de zile, fără ca nimeni să fi ştiut până acum.

Marcus Thomas, fost director adjunct în cadrul Diviziei de tehnologii operaţionale a FBI, a declarat că această tehnică este folosită “în special” în cazuri de terorism şi în “cele mai grele” investigaţii.

Cu toate acestea, Gizmodo consideră “înfricoşător, nebunesc, ridicol şi invaziv” faptul că FBI poate pătrunde în absolut toate laptopurile. “Simpla idee că FBI te poate urmări prin camera web este absolut deranjantă”, arată sursa.

În orice caz, Gizmodo scrie că această dezvăluire arată cât de departe este dispus FBI să meargă pentru a spiona oamenii.”

Ceausescu era mic copil…

Vine Anul Nou!!

Romania Libera

Anul Nou, la Bucureşti la fel de scump ca la Paris ori Istanbul

Se arata ca:

„Anul trecut s-a estimat că 1,5 milioane de români au fost de Revelion la restaurant. Doar câteva zeci de mii de români şi-au petrecut Anul Nou în străinătate. În unele cazuri, pentru aceştia din urmă petrecerea dintre ani s-ar putea dovedi mai ieftină.

Cel mai probabil aceste cifre anunţate de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie se vor păstra deoarece datele economice, dar şi nivelul de trai ori obiceiurile de consum ale românilor s-au schimbat prea puţin în ultimul an.

Suta de euro, la putere

Ne-am întrebat cât de costisitoare este petrecerea Anului Nou la un restaurant din Bucureşti. Şi mai ales am dorit să facem o comparaţie cu oferta existentă în câteva capitale occidentale. Astfel, la restaurantul Şarpele Roz, loc unde vor cânta Nelu Ploieşteanu şi Cornelia Catanga, veţi plăti 125 de euro, iar în meniu se vor afla batog de morun afumat pe salată de crudităţi, corăbioară de ardei, păstrăv, viţel, jumări de raţă, piept de curcan la jar. La JW Marriott, noaptea dintre ani costă 210 euro de persoană. În preţ intră concerte cu trupa Holograf sau cu Paula Seling. De la bar se poate servi orice, iar în meniu găsim iepure, pateu de gâscă, tartă de vită. La Athénée Palace eşti invitat să petreci în stil veneţian la preţul de 190 de euro. Va exista muzică live cu cvartetul Fiore şi cu Twins Band, festin cu cinci feluri de preparate italieneşti şi vinuri şi spumante italieneşti. Restaurantul Sharkia se află în interiorul hotelului Radisson Blu Hotel, iar meniul pentru noaptea de Revelion (care este unul mediteranean) valorează 120 de euro. La Caru cu bere, restaurant cu tradiţie din Centrul Vechi al Capitalei, meniul de Revelion costă 115 euro, iar printre preparatele servite regăsim somon fumé pe pat de gorgonzola, prosciuto cu prune uscate, muşchi de văcuţă argentiniană, foie grass cu dressing de fructe de pădure.

Franţa – mai puţin alcool

Nu e simplu de făcut o com­paraţie cu preţul pe care un occidental sau un turist, chiar şi român, îl plăteşte pentru a nu sta acasă în noaptea dintre ani. Cei mai mulţi români visează să fie de Anul Nou la Paris, Roma, Istanbul, Viena şi Barcelona, potrivit unui studiu realizat de vola.ro.

La Paris, în „Cadet de Gascogne“, restaurant (care poate fi comparat cu Caru cu bere) aflat în Montmartre, meniul costă 120 de euro, iar invitaţii vor fi serviţi cu produse tradiţionale – antricot, mai multe feluri de brânză. Din păcate, băutura nu e inclusă.

La restaurantul „La crémail­lère 1900“, meniul costă 200 de euro, dar nu este atât de diversificat – vită, brânză, jumătate de sticlă de şampanie şi jumătate de vin de Bordeaux. Iar de „Lido de Paris“ staţi departe. Costă 700 euro. Interesant este că dacă la Bucureşti petrecerea Anului Nou la Radisson Blu costă 120 de euro, la Istanbul la acelaşi hotel petrecerea Anului Nou cu bufet deschis, dar şi o noapte de cazare inclusă, costă cu numai 30 de euro mai mult, anume 150 euro. Trei nopţi de cazare, în care este inclusă şi masa de Revelion, costă 369 de euro.

La Istanbul, ofertă mai generoasă

La Marriott Grand Hotel din Roma preţurile sunt prohibitive. Astfel, masa de Revelion, dar şi o noapte de cazare costă 990 de euro, de patru ori mai scump decât la Bucureşti (unde, e drept, nu se oferă cazare).

La Lisabona, într-unul din cele mai frumoase hoteluri din oraş, Altis Hotels, petrecerea de Anul Nou costă 195 de euro (similar cu Bucureştiul), iar băutura este la discreţie. America esta ţara tuturor posibilităţilor şi a tuturor preţurilor. La „Empellon Taqueria“ pentru cele şase feluri de mâncare veţi plăti suma de 150 de dolari. La „Beauty&Essex“, meniul de Anoul Nou este 175 de dolari, dar varietatea culinară este mare – plăcintă dulce de orez, escalop, roşii afumate etc. La „Brooklyn Vinery“ te costă doar 125 de dolari, iar dacă vrei să îţi faci singur meniul… la „The Campbell Apartment“ vei plăti doar intrarea – 30$.

Toate acestea sunt posibile la New York.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.