Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Paradigma romaneasca…

Eu cred ca orice tara (si cateodata chiar grupuri de tari) are un anumit sistem sau model dupa care se desfasoara lucrurile acolo. Spre exemplu, putem vorbi despre modelul scandinav sau despre cel american. Spun model pentru ca am nevoie de un model dupa care sa-mi coordonez actiunile. Poate fi vorba de un model social, de un model economic, politic etc. Putem spune, foarte bine, in loc de model, sistem. Sistemul acesta – adica modelul dupa care se desfasoara lucrurile intr-o tara – are legatura cu etosul poporului respectiv, al acelei tari sau, de ce nu, al unui grup de tari. Daca presupunem ca el ar fi determinat de acest etos atunci de ce nu am admite ca, la randul sau, sistemul ii influenteaza pe oameni si determina un anumit tip de om, cu intreaga tipologie aferenta.

Gandul

CADOUL USL pentru clienţii politici din COMPANIILE DE STAT. Lista oamenilor de partid ale căror salarii vor creşte şi de 25 de ori

Se arata ca:

„În avanpremiera unor runde electorale importante în 2014, Guvernul le-a făcut oamenilor de încredere ai partidelor aflate la guvernare un cadou pe seama bugetului de stat. O ordonanţă, care a trecut fără piedici prin Parlament şi mai aşteaptă, până cel târziu pe 22 noiembrie, doar semnătura preşedintelui Traian Băsescu pentru a fi bătută în cuie, face culoar pentru majorarea salariilor directorilor generali din companiile de stat neperfomante şi le permite reprezentanţilor în Adunările Generale ale Acţionarilor să-şi mărească indemnizaţiile de şedinţă de la 47 de lei, cât iau în prezent, până la 25% din cât primeşte şeful companiei.

În AGA, ca şi în CA-urile companiilor de stat, sunt numiţi, aşa cum se poate vedea mai jos, fie apropiaţi ai liderilor de partid, fie marionete ale acestora, de cele mai multe ori secretare sau consilieri de miniştri indiferent de experienţă, sponsori ai partidelor şi, rareori, specialişti.

Aceştia îşi vor putea fixa, în noile condiţii, indemnizaţii de şedinţă şi de 3.000-4.000 de euro. Neoficial, politicienii admit că înainte ca indemnizaţiile să fie reduse drastic, cei numiţi în astfel de poziţii împărţeau profitului cu partidul, fie prin cotizaţii, fie prin sponsorizări, pentru finanţarea campaniilor electorale.

Din 2010 şi până acum, membrii AGA au fost remuneraţi cu 47 de lei pe şedinţă, 1% din indemnizaţia directorilor generali ai companiilor fixată uniform la 4700 de lei cât câştigă şi un secretar de stat în Guvern. Excepţie făceau doar managerii profesionişti, care îşi negociau salariul la numire, completânu-l prin bonusuri. Din 2013, limitarea pentru directori nu a mai fost prelungită. Prin acest act normativ şefii companiilor neperformanete pot câştigat tot atât cât managerii privaţi, iar membrii AGA, 25% din aceste salarii care ajung şi în unele cazuri depăşesc10.000 de euro lunar.

Prevalându-se de o formulare ambiguă a noului text de lege, Guvernul susţine însă că nu a majorat, ci a „limitat” indemnizaţiile la 25% din salariul fix al directorului general. „Limitarea aceasta previne situaţii de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-şi permite să plătească indemnizaţii foarte mari”, a explicat pentru gândul ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, evitând să menţioneze însă în câte cazuri scad şi în câte situaţii indemnizaţiile pot creşte, după OG 26/2013.

Fostul ministru al Finanţelor, PDL-istul Gheorghe Ialomiţianu îl contrazice. Cu toate acestea, Opoziţia nu a făcut niciun demers în Parlament pentru a modifica textul. “Am văzut prea târziu”, se justifică el.

Directorii numiţi politic vor fi plătiţi cât managerii privaţi

Modificarea remuneraţiilor în toate companiile la care statul este acţionar – de la cele mai cunoscute ca Electrica, Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Metrorex, CFR, TAROM, Nuclearelectrica, CNADNR, Rompetrol Rafinare, Loteria Română, Poşta Română, până la cele de care se vorbeşte mai puţin, dar în care se câştigă mult, ca CN Uraniu, Electrocentrale, Conversmin, ROMATSA – s-au făcut în august după ce în luna mai Guvernul introducea o altă “limitare inspirată de modelul din Polonia”, a salariilor directorilor generali la şase salarii medii din ramura respectivă. Regula nu garanta că toate salariile vor merge însă în jos. “Sigur, pentru unii e o scădere, pentru alţii o creştere”, confirma ministrul pentru buget Liviu Voinea, după şedinţa de Guvern din 29 mai, lăsând în continuaare deschisă posibilitratea bonusării în funcţie de performanţă.

În august, în timpul vacanţei parlamentare, Guvernul a venit cu o nouă ordonanţă, simplă, prin care face două modificări esenţiale, prin articolul 14, alineatele (1) şi (2). Reglementările sunt “pierdute” la finalul unui text de lege care se referă, în cea mai mare parte, la disciplina bugetară. Mai întâi, Guvernul a ridicat companiile cu pierderi şi cu şefi numiţi politic prin ordin de ministru la rang de companii cu management corporatist şi criterii de performanţă.

Echivalarea priveşte însă strict nivelul la care sunt plătiţi directorii, membrii CA şi ai consiliilor de supraveghere. “Nivelul remuneraţiilor membrilor CA, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile OUG 109/2011 (selecţia aşa-numitului management privat, n.red.) se stabileşte prin asimilare cu cele prevăzute de aceasta”, cu condiţia să existe bani în bugetul aprobat, se arată în textul ordonanţei.

În prezent, există 157 de companii de stat doar la nivel naţional, fără a le pune la socoteală pe cele locale. Chiar dacă managementul privat a fost instalat la o parte dintre acestea – Transgaz, CFR etc – un singur director general  era total străin de relaţii politice,  cel de la TAROM.

Liberalul Orban traduce: “De fapt vor să-i plătească mai bine şi pe cei numiţi politic”

În traducerea foştilor miniştri Gheorghe Ialomiţianu (PDL) şi Ludovic Orban (PNL), prevederea înseamnă un singur lucru: directorii numiţi politic vor fi plătiţi mai bine, în funcţie de cum negociază cu statul.

“Până acum, erau companii care intrau pe ordonanţa privind guvernanţa corporatistă unde s-a implementat managementul profesionist, în baza unei selecţii, cu indicatori de performanţă, în funcţie de care primesc salariile şi aveam şi celelalte companii, care nu intră în prevederile acestei legi. Aici, pe sub mână, au introdus posibilitatea majorării salariilor şi pentru directorii din celelalte companii fără să spună exact ce se preia din OUG 109/2011. Vor avea aceleaşi salarii indiferent de performanţa lor şi vor fi numiţi direct de către miniştri, de către primari, preşedinţi de CJ, că avem şi companiile de la nivel local”, spune Ialomiţianu, pentru gândul.

În opinia lui Orban, „limitarea” din lege „e o gargară”. „De fapt vor să-i plătească mai bine şi pe cei numiţi politic. Dar să nu ne facem acum iluzii că acolo unde au fost selectaţi pe OUG 109 au venit manageri străini. A venit la TAROM şi, pentru câteva luni, a fost un grec la CFR. În celelalte companii din Transporturi şi de la Ministerul Economiei toţi au fost numiţi pe relaţii politice”, explică fostul ministru PNL al Transporturilor, singurul parlamentar al USL care a votat împotriva ordonanţei în Camera Deputaţilor.

Cum să câştigi la stat un sfert din salariul de director mergând la o şedinţă

De salariile directorilor din companii, Guvernul i-a agăţat şi pe reprezentanţii în adunările generale ale acţionarilor, consilii în care se iau decizii administrative precum numirea şefilor companiilor, selectarea managerilopr privaţi dintr-o listă propusă de consultanţi independenţi, sau majorările de capital, nu şi de gestionare efectivă a contractelor sau de strategie. Practic, membrii AGA desemnaţi de stat, numiţi prin pixul ministrului, stabilesc salariul directorului general ca apoi să primească până la 25% din această sumă pentru o şedinţă la care participă în timpul orelor de program, pentru care îşi primesc oricum salariul.

“Operatorii economici nu pot acorda membrilor AGA remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali, pe şedinţă”, se arată în ordonanţa adoptată în Parlament. Până acum, aceştia primeau 1%, printr-o regulă stabilită pentru 2010 şi 2011 de Guvernul Boc şi păstrată în 2012 şi 2013, prin memorandumuri, de Guvernul Ponta. Mai mult, salariul şefilor companiilor era limitat la acea data la o indemnizaţie de secretar de stat, adică 4700 de lei. Excepţie au făcut doar instituţiile bancare ale statului (CEC Bank şi Exim Bank), cele de asigurări şi Fondul Proprietatea.

„Pentru membrii AGA, avem o creştere a indemnizaţiilor de la 1% la 25% din indemnizaţia fixă a directorilor. Practic, avem o creştere de două ori: o dată, salariile directorilor pot să fie 4.000 de euro, 10.000. 20.000 de euro, depinde cât negociază; a doua oară, creşte procentul de la 1% la 25%”, explică Gheorghe Ialomiţianu.

Indemnizaţia de 47 de lei avea şi ea hibele sale, crede Ludovic Orban, contactat de gândul. Prima era demotivarea de a mai merge la şedinţe. “Era absurd. Nu trecea nimeni pe acolo. Nu te duci până la Portul Constanţa să iei 47 de lei”, justifică liberalul nemulţumirea celor plătiţi modic. În opinia sa, „reprezentanţii AGA trebuie să fie plătiţi proporţional cu dividendele încasate. N-ai profit, nu iei bani”. Fostul ministru al Transporturilor confirmă că „ministrul hotărăşte ce remuneraţie primesc membrii AGA”, dar şi că „în cele mai multe cazuri, reprezentanţii statului sunt numiţi politic”.

Zgonea: „Poate plecăm şi noi acolo, că la ce salarii avem…”

În ciuda acestor detalii, la votul decisiv din Camera Deputaţilor s-au opus doar 66 de parlamentari din 339: PDL, liberalul Ludovic Orban şi Kereskenyi Gabor de la UDMR. La Senat, textul a trecut ca uns, votat la unison de toate partidele. Cauza Guvernului a fost susţinută în plenul Parlamentului de secretarul de stat de la Economie, Dan Manolescu, membru în AGA la EximBank. În acest moment, legea este la promulgare cu termen 22 noiembrie.

La debateri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a admis deschis majorarea indemnizaţiilor, ca şi numirile politice. “Dacă veniţi la guvernare n-o să mai ia nimeni de la PDL 47 de lei, o să ia 2.000 de euro. Poate plecăm şi noi acolo, că la ce salarii avem…”, le-a replicat Zgonea PDL-iştilor, potrivit stenogramei şedinţei.

Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, cel care a iniţiat în vară textul ordonanţei, susţine însă că indemnizaţiile AGA şi salariile directorilor nu cresc, ci se limitează. „A existat o interdicţie care a expirat la 31 decembrie 2012. Ordonanţa respectivă s-a dat în contextul în care nu aveam procedura de management privat. Acum toate companiile de stat, cu foarte mici excepţii, din domeniul siguranţă naţională, au trecut sau vor trece la management privat. În cadrul managementului privat nu exista o regulă privind sumele care puteau fi stabilite prin contractul de mandat.  Şi atunci am introdus această limitare. Limitarea aceasta previne situaţii de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-şi permite să plătească indemnizaţii foarte mari”, a precizat Voinea, pentru gândul.

Tinerele speranţe din AGA: consiliere de 23 de ani şi profesoare de desen la CNADNR, sponsori ai partidelor la Loterie, tatăl Dracula Park la TAROM

În urma noilor reglementări, gândul a făcut lista reprezentanţilor în AGA şi în Consiliile de Administraţie ale celor mai importante companii de stat, cei mai mulţi numiţi pe filieră politică, chiar dacă oficial au existat şi selecţii pentru management privat. Printre aceştia figurează nume cu notorietate, ca Remus Vulpescu şi Iulian Butnaru, consilierii vicepremierului Daniel Chiţoiu. Contactat de gândul, Vulpescu spune că este plătit cu 47 de lei lunar şi nu îşi va majora indemnizaţia, însă admite că legea are ambuguităţi care dau această posibilitate. “La Transgaz şi Transelectrica, aflate în coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, remuneraţia reprezentanţilor statului în AGA (inclusiv eu) este de 47 lei per sedinţă şi nu va creşte”, spune Vulpescu.

AGA Companiei Naţionale de Autostrăzi este dominată de consilierii ministrului Dan Şova, în ciuda lipsei de experienţă în domeniu a multora dintre aceştia. Şova a numit aici o profesoară de desen autoare de manual, un referent care a lucrat la grupul parlamentar PSD, o tânără de 23 de ani salariată a unei fundaţii a lui Dan Voiculescu şi pe fiul unei controversate foste şefe a Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor. În CA pe de altă parte apar doi foşti secretari de stat la Departamentul Marilor Proiecte, Simona Maya Teodoroiu şi Alexandru Năstase, ambii susţinuţi de PSD, alături de preşedintele PSD Corabia, de un fost partener la casa de avocatură Şova & Asociaţii, un consilier al premierului Victor Ponta – Costin Mihalache – şi un fost director controversat din CNADNR.

Numirea în proporţie covârşitoare a consilierilor fără experienţă sau apropiaţilor de partid într-o companie este menită „să îi asigure ministrului un control, asupra companiei, a Consiliului de Administraţie şi, implicit, a directorului general”, explică Ludovic Orban.

În unele cazuri, relaţiile sponsor-partid sunt evidente în listele publicate anual în Monitorul Oficial. Un exemplu este Adrian Ştefan Bădescu, promovat în conducerea Loteriei. Dacă în 2011 apare în lista sponsorilor PSD cu o sumă de 3-4 ori mai mare decât cea cu care au contribuit la partid lideri ca Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc sau Titus Corlăţean, în 2012, la vârsta de 27 de ani, este promovat consilier la Cancelaria Prim-Ministrului şi membru CA la Loteria Română.

Numele lui Adrian Ştefan Bădescu apare în lista sponsorilor PSD. Sursa: Monitorul Oficial

La CFR SA, în AGA, 2 din cei 5 reprezentanţi ai statului sunt consilieri la partidele aflate la putere, iar un al treilea director de cabinet în Minister, cu experienţă strict în organizarea agendei demnitarilor pentru care a lucrat. În linii, mari, aceeaşi situaţie apare şi la CFR Marfă, companie cu mari probleme financiare a cărei privatizare s-a ratat recent şi aflată în atenţia FMI.

Un secretar de stat de la Justiţie – Ovidiu Puţura, susţinut de PNL – , este în CA al Metrorex. Cristina Petrescu, o fostă sindicalistă CFR, acum consilier la cabinetul secretarului de stat PSD din Ministerul Dezvoltării, Iulian Matache, a  fost numită în CA la Compania Naţională de Investiţii. Sorin Marica, fostul şef al companiei Dracula Park, înfiinţată pentru un proiect care nu s-a materializat niciodată, a fost cooptat în virtutea relaţiei bune cu PSD, consilier la Ministerul Transporturilor, de unde a ajuns în AGA TAROM. Marius Nica, secretarul general de la Ministerul Mediului, fost director de cabinet, a ajuns preşedintele CA la Loteria Română. Ion Moraru, Secretarul General al Guvernului are un loc asigurat permanent într-un consiliu interministerial special pe lângă EximBank, fiind astfel remunerat cu încă 18.000 de lei lunar.

Printre cei mai bine plătiţi se numără şi Cosmin Marinescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor încasează ca reprezentant în AGA a CEC Bank, la care statul este unic acţionar, 4000 de euro pe lună.

Cea mai recentă declaraţie de interese a secretarului de stat Cosmin Marinescu arată că în AGA CEC Bank remuneraţia este de 4.000 de euro pe lună. Dacă noua ordonanţă se va aplica în toate companiile, CEC nu va mai fi excepţia, ci regula. Sursa: ANI

Printre demnitarii cu cei mai mulţi apropiaţi în aceste consilii se numără ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, ministrul pentru proiecte de infastructură, Dan Şova, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, foştii miniştri liberali Varujan Vosganian şi Relu Fenechiu, ministrul pentru Energie Constantin Niţă, dar şi premierul Victor Ponta.

LISTA CELOR MAI BINE PLASAŢI REPREZENTANŢI AI STATULUI ÎN COMPANII

TRANSGAZ

Salariul fix actual al directorului general: 27.500 de lei lunar. O propunere recentă a AGA este majorarea la 10.000 de euro lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

ROMGAZ

Salariul fix actual al directorului general: 11.000 de lei

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

ELECTRICA

Salariul fix actual al directorului general: 50.000 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

CNADNR

Salariul fix al directorului general: 10.000 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Costin MIHALACHE Preşedintele CA. Din ianuarie este numit consilier de stat al premierului Victor Ponta. Vine de la compania Plastidrum din Teleorman şi nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR. Soţia sa, Andreea Mihalache, este membru în CA la Poşta Română.
Simona Maya TEODOROIU Secretar de stat la Ministerul Justiţiei, susţinută de PSD. Pentru o scurtă perioadă în 2013 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură condus de Dan Şova.  Nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR.
Mircea POP Fost director general adjunct la CNADNR, destituit de CA. A fost consilier în Guvernul Adrian Năstase.
Alexandru NĂSTASE Consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului. Până pe 8 noiembrie a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură condus de Dan Şova, unde a venit dintr-o firmă de publicitate pe care o deţine împreună cu soţia.
Monica TRUŢER Reprezentant al Ministerului de Finanţe. Era şi în timpul guvernării Boc, director adjunct în Ministerul de Finanţe. Este de asemenea membru în CA al CFR Călători.
Toma-Longin COCOCI Preşedinte PSD Corbia, vicepreşedinte PSD Olt şi consilier la cabinetul ministrului Dan Şova, nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR.
Radu-Ştefan CERNOV Avocat, fost membru asociat în Societatea Civilă de Avocaţi Şova şi Asociaţii. Numele său a apărut în scandalul legat de contractele de consultanţă juridică pe care casa de avocatură le-ar fi încheiat cu CE Turceni şi CE Rovinari. Este numit administrator la Metrorex şi până recent a fost membru în CA Transgaz, poziţie din care a demisionat.

LOTERIA ROMÂNĂ

Salariul fix al directorului general: 20.354 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Brigita ORZAN Director de cabinet al ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. A venit la Ministerul Finanţelor în iunie 2012, ca director la cabinetul secretarului de stat la acea vreme Liviu Voinea, renunţând la postul de la compania de consultanţă Voinea Business Development, unde câştiga 9.500 de lei lunar. Deţine Rowel Soft SRL împreună cu Roland Orzan. Pentru participarea în AGA este remunerată, în prezent, cu 94 de lei lunar.
Tudor SIMOTA Consilierul ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. A venit la Guvern de la Fundaţia Culturală DELTA Este din Arad şi fugurează ca unic acţionar la Adeserv Company SRL şi preşedinte al Asociaţiei Casa româno-chineză.
Ioan RĂCEU Director în Ministerul Finanţelor, membru CA la Monitorul Oficial în AGA la Loteria Română şi în comisia de privatizare a Nuclarelectrica.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Marius NICA Preşedinte CA. Este secretar general la Ministerul Mediului, poziţie în care a fost promovat în februarie de la cea de director de cabinet al ministrului Rovana Plumb.
Adrian Mişu MANOLACHE Directorul Loteriei Române. Fost director regional la BCR şi director execuitiv al sucursalei din Prahova. Are 35 de ani şi e licenţiat în Relaţii Internaţionale la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.
Adrian Nicusor NICA Este consultant fiscal şi a lucrat la ANAF. Apare şi ca membru în AGA de la Transelectrica.
Adrian Ştefan BĂDESCU Dacă în 2011 apare în lista sponsorilor PSD cu o sumă de 3-4 ori mai mare decât cea cu care au contribuit la partid lideri ca Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc sau Titus Corlăţean, în 2012, la vârsta de 27 de ani, este promovat consilier la Cancelaria Prim-Ministrului şi membru CA la Loteria Română. Figurează de asemenea ca membru în Consiliul Naţional al PSD şi a fost consilier remunerat la partid.
Daniel DIACONESCU Vine din ANAF. Este şi memebru AGA la Transelectrica.

TAROM

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Liliana MUŞAT Reprezentant al Ministerului Finanţelor. Este consilier superior la Direcţia de Programare Bugetară, transferată de la Ministerul Transporturilor anul acesta. Numită şi în AGA APDM Galaţi. În 2012, era membru CA la Aeroporturi Bucureşti, ROMATRSA, CFR MARFĂ, CNADNR, PLASIDRUM şi reprezentant al statului în AGA TAROM.
Sorin MARICA Din acest an, consilier la Ministerul Transporturilor, la cabinetul secretarului de stat Nicuşor Buică, unde a venit de la conducerea companiei Dracula Park SA, înfiinţată pentru un proiect care nu s-a materializat niciodată. Apropiat al PSD, postură în care în 2002 a fost consilier la Ministerul Turismului în timpul mandatului lui Dan Mathei Agathon.
Daniela Alina MARIN Consilier al ministrului Ramona Mănescu. Este vicepreşedinte TNL, membru PNL sector 1, calitate în care a fost delegată la Congresul PNL de la începutul anului, înscrisă în 2008 pe lista PNL pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Gabriel DUMITRESCU Director la  ROMATSA şi fost director general Tarom.
Gabriel STROE Director de achiziţii al aeroportului Otopeni.
Marius ILIE Reprezentantul SIF MUNTENIA.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Dante STEIN Este consilier onorific al premierului Victor Ponta şi fiul fostului proprietar al companiei AutoItalia, Herbert Stein. Este cetăţean austriac, a fost vicepreşedinte executiv la AutoItalia. Familia Stein face afaceri în România în leasing şi asigurări auto.
Manuel DONESCU Numit în februarie secretar de stat în Ministerul Trasporturilor, cu sprijinul PNL, fost consilier al lui Daniel Chiţoiu. A lucrat în MAE, fiind trimis la Ambasada din Beijing, unde a fost consilier diplomatic, şi la cea din Tokio, ca secretar I.
Răzvan FILIPESCU Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, numit cu susţinerea PSD. A fost director general la Prod Transports Cereal SA din Agigea şi administrator în turism. Între 2003 şi 2004, în timpul guvernării Năstase, a lucrat la Corpul de Control al Prim-Ministrului.
Florin LUCA Consultant strategie bancară.
Bogdan SPETEANU Director general BCR Leasing.

CEC Bank SA

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Cosmin MARINESCU Consilierul lui Daniel Chiţoiu la Ministerul Finanţelor este conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice. Este numit politic membru în AGA CEC Bank SA (de unde câştigă lunar 4000 euro) şi în AGA Formenerg SA (47 lei de lei pe lună). Anul  trecut, a fost colaborator la Ministerul Economiei,  în timpul lui Chiţoiu, fiind numit în această calitate în Consiliul de Administraţiei al EON Energie şi în comisia de privatizare a NuclearElectrica.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Radu Graţian GHEŢEA Preşedintele CEC Bank. Numit în 2007, pe filieră PNL.
Andrei Liviu STAMAŢIAN Prim-vicepreşedintele CEC Bank.
Mihaela Lucica POPA Vicepreşedinte CEC Bank
Gheorghe CARABAŞAN A intrat în CEC Bank în 2007, ca vicepreşedinte. Fost director al Alpha Bank, are 39 de ani în activitatea bancară, iar între 1973 şi 1994 a lucrat în Banca Română de Comerţ Exterior.
Ciprian BADEA Secretar general în Ministerul Finanţelor, promovat în timpul guvernării USL pe filiera PNL, din poziţia de director al Direcţiei Juridice pe care o deţinea de mai mulţi ani. Este membru neremunerat în AGA EximBank şi a Fondului Proprietatea şi plătit în AGA Imprimeriei Naţionale, în care reprezintă statul din timpul guvernării Tăriceanu. De la CEC Bank, unde a intrat tot în timpul primei guvernări PNL, a încasat, în 2012, 292.040 de lei.
Mirela SITOIU Este director de resurse umane în Ministerul Finanţelor. A intrat în AGA CEC Bank în 2012, după schimbarea de putere din Guvern.
Constantin MIHAIL Vicepreşedinte ANAF, un mai vechi colaborator al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, cu care a lucrat la ANAF în timpul Guvernului Tăriceanu. La acea vreme, Constantin Mihail era director la Direcţia Generală pentru Remormă şi Cooperare Internaţională, dar şi şef de cabinet al vicepreşedintelui ANAF.
Valentin MAVRODIN Fost secretar de stat la Ministerul Finanţelor în timpuil mandatului lui Varujan Vosganian, în Guvernul Tăriceanu. În prezent, este director general în Minister, poziţie din care a fost numit în AGA Formenerg, dar şi în comisia de privatizare de la Hidroelectrica.  În timpul Guvernului Boc a fost susţinut în CA al ROMATSA, dar şi în AGA CEC Bank unde a răms o perioadă şi după instalarea USL la putere.
Florin TUNARU Este inspector fiscal la Teleorman din ’90. În 2010, i-a devenit consilier personal liderului PSD, Liviu Dragnea, la Consiliul Judeţean, iar în mai 2012, imediat după instalarea Guvernului Ponta, a fost avansat vicepreşedinte al ANAF şi numit în CA al CEC Bank.
Gelu Ştefan DIACONU Preşedintele ANAF, fost şef al vămilor, fost secretar de stat la Economiei şi apoi la Finanţe în timpul mandatelor lui Daniel Chiţoiu. A obţinut 105.000 de euro numai dintr-un litigiu în care a cerut compensaţii la încetarea mandatului său la EximBank.

EXIMBANK

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Dan MANOLESCU Secretar de stat în Ministerul Finanţelor, promovat de PNL. Este vicepreşedintele Consiliului Superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, condusă de Daniel Chiţoiu şi vine dintr-o compania Soter & Partners, unde a coordonat departamentul de consultanţă fiscală.
Adrian Mişu MANOLACHE Directorul Loteriei Române. Fost director regional la BCR şi director execuitiv al sucursalei din Prahova. Are 35 de ani şi e licenţiat în Relaţii Internaţionale la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.
Ciprian BADEA Secretar general în Ministerul Finanţelor, promovat în timpul guvernării USL pe filiera PNL, din poziţia de director al Direcţiei Juridice pe care o deţinea de mai mulţi ani. Este membru neremunerat în AGA EximBank şi a Fondului Proprietatea şi plătit în AGA Imprimeriei Naţionale, în care reprezintă statul din timpul guvernării Tăriceanu. De la CEC Bank, unde a intrat tot în timpul primei guvernări PNL, a încasat, în 2012, 292.040 de lei.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Traian HALALAI Preşedintele executiv al băncii din noiembrie 2012, numit cu sprijinul lui Victor Ponta în locul lui Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană.
Paul ICHIM Vicepreşedinte al EximBank din martie 2009. Anterior, a lucrat în sectorul bancar şi în Ministerul Finanţelor unde a fost, între 2000 şi 2005, secretar de stat şi consilier al ministrului.
Vasile SECAREŞ Profesor universitar, specialist în relaţii internaţionale. A fost consilier prezidential al lui Ion Iliescu pe probleme de analiză politică. Se numără printre fondatorii FSN şi a fost, până în 1997 vicepreşedinte EximBank.
Emilian BĂDICĂ Membru în CA din partea celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF). A fost membru în Consiliu şi în mandatul precedent.
George CĂLIN

În Eximbank funcţionează şi o structură care aprobă regimul de acordare a dife­ri­telor facilităţi din portofoliul băncii, aşa-numitul Comitet Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA),  în care şi-au găsit loc 11 oameni din Guvern remunerate cu 18.000 de lei lunar. Printre ei: doi secretari de stat de la Finanţe (Enache Jiru şi Gheorghe Gherghina), secretarul General la Guvernului, Ion Moraru, un secretar de stat de le Economie, unul de la Interne, unul de la Dezvoltare, şi reprezentanţi ai Transporturilor şi Agriculturii.

TRANSELECTRICA

Salariul fix al directorului general: 19.500 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Aurora NEGRUŢ Preşedinte al CA, desemnat din poziţia de Şef Serviciu la Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. A lucrat în Ministerul Economiei la OPSPI şi AVAS. În prezent, este numită reprezentant al statului în DFEE Electrica SA, CE Oltenia, Cuprumin, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Dumitru Remus VULPESCU Reprezentant al statului, directorul de cabinet al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, fostul şef al OPSPI devenit cunoscut în timpul privatizării controversate a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Membru în AGA TRANSGAZ şi TRANSELECTRICA (ultima calitate de reprezentare nefiind menţionată în declaraţia de interese). A fost în ultimul an membru AGA Electrica, CNI Coresi, şi al CA în Rompetrol Rafinare până în iunie, când a fost înlocuit de Gabriel Dumitraşcu, şeful Departamentului pentru privatizări în energie.

METROREX

Salariul fix al directorului general: 15.750 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Gheorghe HUŢANU Reprezintă Ministerul Tranporturilor. A fost şeful corpului de control în vremea ministrului Ovidiu Silaghi, promovat din postul de consilier la cabinetul unui secretar de stat în care a fost instalat în 2012. Anterior, a fost consilierul personal al lui Radu Stroe la Secretariatul General al Guvernului, tras o vreme pe linie moartă cât timp a fost implicat într-un proces penal. Fost comisar şef al Gărzii Financiare Mureş, a fost arestat în 2007 pentru luare de mită, timp de patru luni, condamnat ulterior la 4 ani şi 8 luni d eînchisoare, dar achitat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Petru MARCULEŢ Este director în Ministerul Transporturilor, în care lucrează din 1989. De-a lungul timpului, a fost reprezentantul statului în adunările generale ale acţionarilor şi în consiliile de administraţie ale mai multor companii, între care CNADNR, TAROM, ARR şi Metrorex. De la compania care operează transportul subteran în Bucureşti lua în 2008, ca reprezentant în AGA, peste 19.000 de lei pe an. Ulterior, indemnizaţia s-a redus la 42 de lei pe şedinţă până la această ordonanţă care permite din nou creşterea.
Ion Laurenţiu VOICU Conduce Direcţia de Comunicare a Ministerului Transporturilor, poziţie din care a fost numit de toate guvernările să reprezinte statul la vârful companiilor din Transporturi. În 2009, de exemplu, figura în CA la CFR Călători, în AGA la Metrorex şi în AGA la Aeroport Otopeni.
Emil UNGUREANU Director la Direcţia pentru Fonduri Externe din Ministerul Transporturilor. Soţia sa, Angela Ungureanu, a fost angajată la Metrorex în perioada în care Emil Ungureanu figura ca membru al AGA în aceeaşi companie. Anterior, a reprezentat statul în CA a TAROM.
Mărioara NIŢU Reprezentantul Ministerului Finanţelor, în care este director general adjunct. Este numită politic reprezentatul statului  în CA CFR Marfă, CN APDM SA Galaţi, CN CAN SA Constanţa, în AGA Metrorex, dar şi CA al uneia dintre cele mai vânate companii, ROMATSA, ca şi în comisiile de privatizare pentru Poştei Române şi Nuclearelectrica. Este membră şi în comisia de tragere LOTO la Loteria Naţională de unde a încasat 4200 de lei anul trecut.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Dragoş-AlexandruDRAGHICI Desemnat şef al CFR Marfă în urma selecţiei managementului privat
Florin-Mihai ALEXANDRESCU Fost consilier personal al lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor. Membru în AGA Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale. Este absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
Ovidiu PUŢURA Secretar de stat la Ministerul Justiţiei, propulsat de PNL, încă din Guvernul Ponta 1. Este judecător şi a fost detaşat la MJ de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. În cazul său, participarea ca reprezentant al statului în diverse companii s-a dovedit profitabilă: ia 3000 de lei lunar din CA GDF Suez Energy Romania şi 18.000 de lei pe lună din CIFGA Eximbank. Anterior, a fost membru în CA Electrica, CA GDF Suez Energzy România, CA Romgaz, administrator special Romaero, administrator Romsilva şi EximBank.
Petru-Bogdan MIHOC Consultant financiar la compania Prospecţiuni.

ROMATSA

Salariul fix al directorului general: 42.315 lei lunar

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Cristian GHIBU Preşedintele CA. Este secretar de stat Ministerul Transporturilor, instalat în mandatul lui Relu Fenechiu al cărui apropiat este şi degrevat de responsabilităţi de către Ramona Mănescu. A fost preşedintele comisiei pentru privatizarea CFR Marfă, eşuată recent.
Aleodor FRÂNCU Director General al ROMATSA, susţinut de PNL. A fost şef al Cancelariei prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, demis după ce CNSAS a susţinut că a colaborat cu Securitatea înainte de 1989. După plecarea din Guvern, a renunţat la calitatea de membru PNL.
Bogdan COSTAŞ Fost director de investiţii în Ministerul Justiţiei şi director economic la Administraţia Penitenciarelor.
Carmen RADU Fostul preşedinte al EximBank, a fost propusă de liberali în 2013 pentru funcţia de vicepreşedinte al băncii, însă a decis să renunţe la acest post.
Valentin CIMPUIERU Director General Adjunct Tehnic şi Dezvoltare Romatsa
Elena DOBRAN Consilier juridic la Auroritatea Aeronautică
Mărioara NIŢU Reprezentantul Ministerului Finanţelor în care este director general adjunct. Este numită politic reprezentatul statului  în CA CFR Marfă, CN APDM SA Galaţi, CN CAN SA Constanţa, în AGA Metrorex, dar şi CA al uneia dintre cele mai vânate companii, ROMATSA, ca şi în comisiile de privatizare pentru Poştei Române şi Nuclearelectrica. Este membră şi în comisia de tragere LOTO la Loteria Naţională de unde a încasat 4200 de lei anul trecut.

CFR SA

Salariul fix al directorului general: 66.642 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Cristian MihaiMARINESCU Secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor; om de afaceri, membru al PSD Ilfov după ce a fost exclus din PSD Sibiu, anterior consilier al lui Victor Ponta.
ConstantinZAHARIA Consilierul personal al ministrului PNL al Transporturilor, Ramona Mănescu, fost director în minister, tras pe linie moartă în timpul lui Relu Fenechiu după ce, în mandatului ministrului Ovidiu Silaghi ar fi încercat să transfere, ca director general al CFR Marfă, gratis, peste 1000 de vagoane către GFR, firma lui Gruia Stoica.
Gherasim PUI Expert la Direcţia Generală Strategie, Management şi Afaceri Externe din Ministerul Transporturilor. Numit politic în AGA Telecomunicaţii CFR în Consiliul de Administraţie la Reparaţii Locomotive Braşov şi în cel al Metrorex.
Maria Mirela VOICA Este directorul de cabinet al secretarului de stat Nicuşor Buică, având în spate o experienţă exclusiv în posturi în care a fost numită politic la cabinetul demnitarului. A venit la Transporturi în martie dintr-o poziţie de consilier la Ministerul Mediului, în care a lucrat şi Buică, fiind anterior angajată ca şefă de cabinet a secretarului de stat responsabil de Păduri, Cristian Apostol, membru PDL Prahova şi fost director Romsilva.
Tudor STOIAN Reprezentant al Ministerului Finanţelor, consilier la Direcţia de Reglementare în domeniul Activelor Statului. Numit, de mai mulţi ani, în AGA la Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, CFR SA, Radionav SA Constanţa şi în Consiliul de Administraţie la Romavia, Ro-army security, Societatea de Administrare Active Feroviare “SAAF” SA şi la Administraţia Zonei Libere Galaţi.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Florian Raimund KUBINSCHI A fost promovat preşedintele CA după venirea Ramonei Mănescu la Ministerul Transporturilor din membru al CA desemnat în timpul mandatului lui Relu Fenechiu. Vicepreşedinte Volksbank, a fost vicepreşedinte executiv MKB Romexterra Bank şi CFO la Banca Ţiriac, devenită ulterior HVB Ţiriac.
George MICU Unul dintre oemenii de încredere ai liberalului Relu Fenechiu, numit în aprilie manager la CFR SA şi demis de Ramona Mănescu.  A fost director general adjunct al CFR Marfă, dar şi membru în Consiliul de Administraţie de la CFR Călători. Într-un raport al Corpului de Control al fostului prim-ministru Emil Boc, se menţionează că a semnat ilegal, în 2011, 5 hotărâri ale Consiliului de Administraţie, în perioada în care era numit interimar la conducerea CFR Marfă de către fostul ministru PDL, Anca Boagiu.
Sebastian Gabriel TCACIUC Economist, vine din mediul privat. Este director de investiţii la Advent International, fost CFA la Ceramica SA, analist la Alpha Bank şi la ING.
Enache JIRU Fost şef al Trezoreriei, a avansat la conducerea CEC şi în cea a Minsiterului de Finanţe, unde este secretar de stat, cu sprijinul PSD, fiind un mai vechi colaborator al lui Mihai Tănăsescu. Până în 2000, a lucrat la Banca Naţională, după 2005 numărându-se printre consultanţii companiei Energy Holding. În perioada 2009-2010, a fost preşedinte al Comisiei de Selecţie a Administratorului pentru Fondul Proprietatea. În prezent, este membru în consiliul de supraveghere a AAAS, în CA la CN CFR SA, în comisia de privatizare Hidroelectrica şi CIFGA Eximbank.

CFR Călători

Salariul fix al directorului general: 41.175 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Mihaela SIMION Este şef serviciu la Directia Economică din Ministerul Transporturilor, numită cenzor, CA, comisii de privatizare, AGA în numeroase companii de-a lungul timpului. Soţul, Gheorghe Simion, este angajat la Grup Feroviar Român, ca şef serviciu.
George ŞERBAN A fost consilier personal al secretarului de stat de la Transporturi, Lucian Iliescu.
Marin STANCU Şef serviciu în Ministerul Transporturilor,fost director în minister în perioada Guvernării Tăriceanu A fost numit în trecut în CA Metrorex şi în conducerea AFER.
Mihail VOICU Este consilier superior în Ministerul Transporturilor
Ovidiu Valentin NĂSTASE Adjunct al şefului Finanţelor Publice sector 4.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Corina Alexandrina GĂTEJ Preşedintele CA a fost consiliera preşedintelui Traian Băsescu pe probleme legate de mediul de afaceri în perioada 2009-2010. La Cotroceni a venit din poziţia de CEO Unilever South Central Europe.
Valentin DOROBANŢU Selectat manager privat la CFR Călători în timpul mandatului lui Relu Fenechiu. A ocupat de-a lungul timpului mai multe posturi de conducere în cadrul CFR Intrastructură, în Autoritatea Feroviară Română şi la CFR Călători. Potrivit declaraţiei de interese, este şi membru al AGA la CFR Gevaro
Claudiu Octavian DUMITRESCU Susţinut de PNL, este director în Ministerul Transporturilor, fost director în CFR pe vremea lui Radu Berceanu, în Guvernul Tăriceanu. Numit politic în AGA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători SA, în CC – AFER şi UP. În trecut, reprezentantul statului în AGA la Metrorex şi SFT CFR.
Dana Rachila GALBEN Este adjunct în Direcţia Strategie şi Afaceri Externe în Ministerul Transporturilor. Fost membru AGA şi CA la CFR Călători, CNADNR, Plastidrum, CFR SA.
Alexandru PETRESCU

CFR Marfă

Salariul fix al directorului general: 42.750 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Anca BOŢOC Directorul de cabinet al fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, este fost consilier la Camera Deputaţilor. În  timpul guvernării PDL, a fost şefa de cabinet a a ministrului Gabriel Sandu la Comunicaţii.
Mariana VLAD Consilier al ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu. A venit de la Exim Bank unde a fost expert la Relaţii Publice.
Dana Rachila GALBEN Este adjunct în Direcţia Strategie şi Afaceri Externe în Ministerul Transporturilor. Fost membru AGA şi CA la CFR Călători, CNADNR, Plastidrum, CFR SA.
Claudiu Octavian DUMITRESCU Susţinut de PNL, este director în Ministerul Transporturilor, fost director în CFR pe vremea lui Radu Berceanu, în Guvernul Tăriceanu. Numit politic în AGA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători SA, în CC – AFER şi UP. În trecut, reprezentantul statului în AGA la Metrorex şi SFT CFR.
Maria POPESCU Reprezentanta Ministerului Finanţelor este şef serviciu la Direcţia de Programare Bugetară în Sectorul Securiotate Naţională şi Administraţie, membru CA la Romtehnica, RA RAR şi al AGA în CFR Marfă.

* Salariile directorilor generali provin dintr-o informare furnizată de Guvern în mai 2013. După aplicarea ordonanţei acestea vor putea fi renegociate.”

Articolul din Gandul arata o fateta a ceea ce as numi paradigma romaneasca. Dar acest aspect este cat se poate de graitor pentru ca sa-ti dai seama in ce consta modelul romanesc… La noi se maresc taxele si impozitele pe care trebuie sa le plateasca firmele private, se mai adauga si taxe si impozite noi, bineinteles in ideea ca nu sunt bani, nu sunt venituri bugetare suficiente. In schimb, se maresc ( pardon, se „limiteaza”) salariile directorimii si indemnizatiile celor din AGA. De la intreprinderile de stat. Cu pierderi. Dar cu pierderi foarte mari… Pe de alta parte, as remarca „vasta experienta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, a celor din  AGA, de exemplu Edit Gyenge, consiliera ministrului Dan Sova si reprezentant al statului in AGA la CNADNR. Are 23 de ani, a terminat liceul de Arte Plastice, scrie poezii…

Si trebuie specificat un lucru: foarte multi din cei care lucreaza in mediul privat, cu putine exceptii, au salariile atat de mari, la nivelul celor de la stat, chiar daca lucreaza intr-o functie de conducere…

Guvernul le măreşte salariile şefilor autorităţilor de management. Teodorovici: „Le uniformizăm în sus”

Se arata ca:

„Toţi cei şapte şefi ai autorităţilor de management (AM) pentru proiectele cu fonduri europene vor deveni, până la sfârşitul anului, printre cei mai bine plătiţi bugetari din România. Ei ar urma să câştige peste 10.000 de euro brut lunar, primind în continuare şi bonusul de 75% de la Comisia Europeană, mult peste indemnizaţia de 6.148 de lei a prim-ministrului.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, susţine că a primit acordul premierului Victor Ponta pentru a le egaliza salariile cu cel mai mare din sistem, chiar dacă performanţa lor a fost diferită.

„O veste foarte bună este că încercăm acum şi sper până la final de an, deja premierul acceptat acestă abordare, să uniformizăm salariile la autorităţile de management. Ştim că sunt diferenţe. Sunt două ministere care merg mai bine acum, ca salarizare, Dezvoltarea şi ministerul nostru, iar Mediu, Transport, Competitivitate, Muncă şi PODCA (Programul de Dezvoltare a Capacităţii Administrative) au salarii mai mici pentru că bazele sunt diferite şi a fost acceptul primului-ministru de a uniformiza această bază salarială peste care se face top-up-ul de 75% de la Comisia Europeană”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Teodorovici, uniformizarea se va face „în sus”, justificarea fiind motivarea şefilor AM pentru absorbţia mai bună a banilor europeni. „Se duc în sus. Ne aşteaptă un efort esenţial pentru atragerea de fonduri europene şi automat trebuie să porneşti cu nişte oameni care să fie bine salarizaţi”, a spus acesta.

Din estimările lui Eugen Teodorovici, şeful AM cel mai bine plătit „are brut undeva peste 10.000 de lei”. „Se uniformizează baza peste care o să dăm acest top-up de 75%”, a adăugat el.” (subl. mea)

Dar eu stau si ma intreb: chiar asa de mici, nemotivante au fost pana acum salariile sefilor AM pentru proiecte cu fonduri europene? Eu nu prea vad performante la capitolul asta, atragerea de fonduri europene, si „uniformizarea se va face „in sus””? La o firma privata poti sa fii si performant dar daca ceri o marire de salariu te poti trezi, netam-nesam, dat afara, chiar daca cererea ta este justificata…

Si acum ne apropiem de punctul culminant al postarii, si anume de intrebarea: ce tip de om creeaza aceasta paradigma romaneasca descrisa de catre cele doua articole de mai sus?

Agerpres

DNA: Directori CEC Bank Braşov, trimişi în judecată

Se arata ca:

„Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciului Teritorial Braşov au dispus trimiterea în judecată a inculpatei Florentina Tăvălică, director al CEC Bank – Sucursala Braşov la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată privind acordarea ilegală de credite.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni AGERPRES, în acelaşi dosar, pentru fapte similare, au mai fost deferiţi justiţiei Afrodita Nicoleta Renţea, director operaţiuni la CEC Bank – Sucursala Braşov (până la data de 5 ianuarie 2009 şi, în continuare, şef serviciu credite până la 21 martie 2013), şi Mugur Babciuc, administrator al SC ”On Astor” SRL Braşov.

Florentina Tăvălică, în calitate de director al CEC Bank Braşov (octombrie 2005 – 21 martie 2013), în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă ale anului 2008, a condiţionat acordarea unor credite bancare societăţii SC ”On Astor” de efectuarea unor lucrări de amenajare a unui imobil, lucrări evaluate la suma de peste 6.800 lei, pe care le-a pretins de la administratorului firmei.

„Acesta din urmă a acceptat cererea şi a dispus efectuarea lucrărilor. După acest moment, inculpatele Tăvălică şi Renţea au oferit inculpatului Babciuc varianta de obţinere de bani de la CEC Bank Braşov, prin intermediul altor firme (care să nu aibă datorii la bugetul de stat şi care să obţină credite succesive până la pragul maxim de 600.000 lei) şi garantarea lor doar formală, prin facturi care să ateste existenţa unui stoc de marfă nereal”, susţin anchetatorii.

Sursa citată precizează că, în perioada aprilie 2008 – februarie 2009, inculpatele Tăvălică şi Renţea, în calitatea lor de director, respectiv director operaţiuni (până la data de 5 ianuarie 2009 şi, în continuare, şef serviciu credite), cu ştiinţă şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu aprobând şi acordând, cu încălcarea normelor bancare, un număr de 12 credite, în favoarea a 12 societăţi comerciale deţinute de cunoscuţi ori de angajaţi ai lui Mugur Babciuc ori de persoane care deţineau firme fără activitate.

„Ca urmare, s-a produs o pagubă totală patrimoniului CEC Bank SA în sumă de peste 7 milioane lei şi s-a obţinut de către SC ‘On Astor’ un avantaj patrimonial echivalent cu valoarea creditelor. Inculpatul Babciuc, care a pus la dispoziţie acte necorespunzătoare realităţii, le-a ajutat pe cele două inculpate să aprobe şi să acorde, în mod nelegal, un număr de 9 credite în favoarea unor societăţi comerciale. Totodată, inculpatul Mugur Babciuc, în calitate de administrator, a emis şi semnat la rubrica furnizor mai multe facturi fiscale, prin care a atestat nereal vânzarea unor materiale de construcţie în favoarea unor societăţi comerciale, documente ce au fost depuse la CEC Bank Braşov, ca garanţie fictivă a creditelor acordate în favoarea acestora”, precizează DNA.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor aparţinând inculpatei Tăvălică până la concurenţa sumei de peste 7 milioane lei (compusă din prejudiciului cauzat din acordarea ilegală a creditelor şi contravaloarea lucrărilor de construcţie primite ca mită), precum şi asupra bunurilor aparţinând inculpatei Renţea până la concurenţa sumei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin acordarea ilegală a creditelor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Braşov. AGERPRES/(AS – autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)”

Sigur, ramane de vazut daca acuzatiile ce i se aduc Florentinei Tavalica, de catre anchetatorii DNA, sunt justificate si numai Justitia poate stabili lucrul acesta. Pana atunci, desigur, exista prezumtia de nevinovatie. Dar mie, citind acest articol, mi-a venit o alta intrebare in minte, presupunand ca e adevarata acuzatia – „luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată privind acordarea ilegală de credite„: cum e posibil sa se preteze la astfel de lucruri un director al unei sucursale CEC Bank din tara noastra? Deci un om care nu se poate spune ca are un salariu modest, ca traieste in conditii proaste, cu alte cuvinte un om amarat… Ci ditamai directoarea de filiala CEC dintr-un oras important al tarii… Ca pe unul amarat, care, saracul de el, e vai de capul lui si fura pot sa-l inteleg. Dar aici e vorba de oameni care nu numai ca au mijloace materiale cu mult peste media din Romania dar care sunt si in functii importante. Eu nu cred ca un director de sucursala CEC are un salariu modest, nemotivant, ca sa se preteze la mita. Pentru ca pe acela care are un salariu mic si nemotivant il inteleg… Si sunt multi astfel de oameni care sunt expusi la mita datorita salariului mic. Dar un director al CEC Bank…? Adica iti risti functia, linistea, cariera in conditiile in care ai un salariu foarte bun, primind mita? E foarte greu de inteles…

Cate ceva despre meci…

Mediafax

ROMÂNIA – GRECIA, scor 1-1 în returul barajului. „Tricolorii” au ratat calificarea la Cupa Mondială din Brazilia – FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Reprezentativa României a ratat calificarea la Cupa Mondială din Brazilia, după ce a încheiat la egalitate, marţi seară, pe Arena Naţională, scor 1-1, cu selecţionata similară a Greciei, în manşa retur a barajului de accedere la turneul din 2014.

România a înscris prin Torosidis ’55 (autogol), iar pentru Grecia a punctat Mitroglou ’23.

În tur, vineri, la Pireu, Grecia s-a impus cu scorul de 3-1.

0-1: În minutul 23, Kostas Mitroglou a deschis scorul după o pasă de la Karagounis şi a înscruis cu un şut plasat de la 13 metri în dreapta lui Tătăruşanu.

1-1: Torosidis a încercat să degajeze o minge de la 14 metri, însă a şutat în vinclu în dreapta lui Karnezis.

România: Tătăruşanu – Măţel, Goian, Chiricheş, Raţ (Latovlevici ’26) – Hoban – Torje (Niculae ’56), Stancu (Grozav ’86), Tănase, Maxim – Marica. Selecţioner: Victor Piţurcă

Grecia: Karnezis – Torosidis (Vyntra ’72), Papastathopoulos, Siovas (Manolas ’80), Holebas – Maniatis, Karagounis (Samaris ’73), Tziolis – Salpingidis, Mitroglou, Samaras. Selecţioner: Fernando Santos

Cartonaşe galbene: Mitroglou ’24, Holebas ’57, Tziolis ’89

Meciul a fost arbitrat de o brigadă din Serbia, cu Milorad Mazici la centru. El a fost ajutat de asistenţii Milovan Ristici şi Dalibor Djurdjevici, şi de rezerva Bosko Jovanetici. Cei patru arbitri au fost supervizaţi de italianul Alfredo Trentalange (observator pentru arbitri), iar observator de joc din partea FIFA a fost danezul Steen Michael Dahrup.

Pe tabela electronică a Arenei Naţionale au fost afişate versurile „Deşteaptă-te, române”, în timpul intonării imnului. Fanii români au susţinut echipa naţională şi fluturând steguleţe tricolore, aflate pe scaunele de pe Arena Naţională. La începutul meciului, suporterii români au afişat un imens drapel tricolor care a acoperit întreaga peluză şi au afişat un banner: „Luptaţi pentru neam, credinţă şi ţară”. […]”

Nu stiu cum se face dar noi intotdeauna „luptam pentru neam, credinta si tara” dar rezultatele sunt mediocre sau submediocre. Ca echipa noastra a jucat prost, asta a putut-o constata oricine e de buna-credinta. Toata lumea a fost dezamagita de jocul slab al Nationalei… Insa pe mine m-a frapat faptul ca ai nostri au jucat fara convingere, fara determinare… Uitati-va cum a jucat Franta, ce s-a aflat intr-o situatie mai grea decat a noastra dupa ce Ucraina castigase cu 2-0 in tur. In min. 34 scorul era deja 2-0 pentru Franta!! S-a vazut vointa, hotararea de a invinge! S-a vazut seriozitatea cu care au pregatit meciul. La noi lucrurile stau exact invers: nu s-a vazut seriozitatea in tratarea partidei, nici in tur si nici in partida retur, cand aveam sanse bunicele sa ne calificam. Le-am ratat prea usor. Nu mai vorbesc de faptul ca apararea noastra a avut carente grave atat in primul cat si in cel de-al doilea meci. Or, de lucrul acesta e responsabil, dupa parerea mea, antrenorul. Daca lucrurile ar fi fost tratate asa cum trebuie, in  primul meci ar fi trebuit ca apararea noastra sa straluceasca, sa inchida culoarele de atac ale adversarilor, marcaj strict, atentie maxima pentru a putea scoate un 0-0 sau 1-1. Aceleasi carente in aparare, daca nu si mai grave, s-au vazut si acum – primul gol pe care l-am primit  sta marturie… Chiar daca nivelul valoric al echipei noastre e unul mai slab, cu o aparare darza, atenta, inchizand imediat orice atac al adversarului, muncind cu tenacitate pe teren, si efectuand contraatacuri rapide prinzand pe picior gresit adversarul, eu cred ca am fi reusit sa scoatem un rezultat mult mai bun si chiar sa ne calificam. Nu mi se pare ca era ceva imposibil. Sunt si din cei care vor demiterea lui Piturca… Dar cine ar dori sa vina la Nationala? Eu cred ca Puiu Iordanescu ar fi cel mai nimerit. A avut rezultate frumoase la echipa Nationala. Ar dori sa preia Nationala? Poate ar fi o problema varsta, 63 de ani… Poate ca nu… Ar trebui sa ne gandim si la oameni mai tineri capabili si dornici sa antreneze Nationala…

Ceea ce m-a mahnit pe mine, in afara de rezultat si de faptul ca nu ne-am calificat, a fost ca am vazut o Nationala ce parea compusa din amatori. Chestia asta cu amatorismul in fotbal era buna pe vremea lui Ceausescu, desi pe vremea aceea fotbalul romanesc a avut si rezultate remarcabile. Nu mai vorbesc de faptul ca pe vremea aceea au fost jucatori mari, fabulosi, legendari precum un Ilie Balaci sau Dobrin, un Dudu Georgescu, Stefanescu. Sunt numai cateva exemple dar lista nu s-a epuizat. Insa atunci nu se putea vorbi de un fotbal profesionist. Acum, da! Ei, echipa parca nu a inteles lucrul asta, ca s-a dat un upgrade fotbalului nostru si de la un fotbal amator s-a trecut la unul profesionist. Nu s-a vazut, in general vorbind, profesionismul jucatorului nostru. Poti sa nu ai in echipa jucatori exceptionali precum Hagi, dar asta nu inseamna ca nu te poti califica la un campionat mondial. Cu atat mai mult cu cat fotbalul este un sport de echipa. Echipa noastra, asa mi-a lasat impresia, nu a pornit cu convingerea in victorie nici in tur si nici acum, in retur. Pe de alta parte nu au stralucit nici din punct de vedere tehnic. Suturi imprecise, centrare si mingea trimisa exact la adversar (mai bine zis in adversar), cand coechipierii erau lateral vreo 2-3 m, deci centrari nu numai imprecise dar si prost executate… Am batut atatea cornere si nu am reusit sa punem vreo problema serioasa adversarului. Sigur, Piturca a facut echipa, in calitate de antrenor…  In orice caz, este deprimant ceea ce s-a intamplat, jocul echipei, rezultatul. Supararea suporterilor, pe deplin justificata. Federatia ar trebui sa se gandeasca serios si sa incerce sa dea un nou suflu Nationalei…

DE citit si…

Ce echipe s-au calificat la Cupa Mondială din 2014

Se arata, printre altele, ca:

„În urma meciurilor disputate marţi, s-au calificat Ghana, Algeria, Croaţia, Portugalia, Franţa şi Grecia.

Cele 30 de naţiuni calificate sunt:

Din Europa – Olanda, Italia, Belgia, Elveţia, Germania, Spania, Anglia, Rusia, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Portugalia, Franţa, Grecia.

Din zona Asia – Japonia, Australia, Iran, Coreea de Sud.

Din America de Sud – Argentina, Columbia, Chile, Ecuador, Brazilia.

Din zona CONCACAF – SUA, Costa Rica, Honduras.

Din Africa – Nigeria, Coasta de Fildeş, Camerun, Ghana, Algeria.

Mai sunt de disputat întâlnirile retur din barajele intercontinentale: Uruguay – Iordania (în tur 5-0, miercuri dimineaţă ora 08.00) şi Mexic – Noua Zeelandă (în tur 5-1, în noaptea de miercuri spre joi ora 01.00).

Tragerea la sorţi a grupelor turneului final al Cupei Mondiale din 2014 va avea loc la 6 decembrie, de la ora 18.00, la Costa do Sauipe. Cele 32 de formaţii calificate vor fi împărţite în patru urne valorice în funcţie de locul ocupat în clasamentul FIFA publicat în data de 17 octombrie.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Noiembrie 20, 2013 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

11 comentarii »

  1. Reblogged this on Blog Popa Țeapă.

    Comentariu de Popateapa | Noiembrie 20, 2013 | Răspunde

  2. De ce ne intrebam de ce ar lua mita un functionar cu salariu bun si nu ne-am intreba ce-i mai lipseste lui … (oricare om de afaceri prosper)?

    Intr-unpost anterior ati spus ca Nastase ar fi facut singura reforma economica remarcabila. La ce anume v-ati referit?

    Comentariu de Radu | Noiembrie 20, 2013 | Răspunde

    • @Radu
      Un functionar la stat nu poate fi catalogat drept un om de afaceri prosper. Un om de afaceri, de regula, nu lucreaza la stat, nu este platit din bugetul de stat.

      Eu nu spun ca guvernarea Nastase n-ar fi facut si greseli, n-ar fi avut si deficiente. Dar cred ca ar trebui sa recunoastem si marile merite ale acestei guvernari. Deficit bugetar mic, privatizari reusite, investitii in infrastructura, Romania a reusit cea mai mare crestere economica in perioada 2000-2004 care s-a inregistrat din 1989 pana atunci. Inflatia a scazut foarte mult si leul a devenit mai puternic. Secotrul privat a prins un avant remarcabil si s-a dezvoltat, a creat locuri de munca. De fapt am scris pe larg despre aceste lucruri si am evidentiat si altele, nu reiau aici, intr-un scurt comentariu. Or, din 2008 incoace nu s-au prea vazut lucruri pozitive, nici din punct de vedere economic si nici macar pe plan extern. Finalizarea negocierilor de aderare la UE a avut loc pe vremea guvernarii Nastase. Acum noi tot ratam integrarea in Spatiul Schengen. Economic, am tot scris despre asta, vedeti si Dvs., vedem cu totii lucrurile nu merg bine…

      Si atunci…?

      Comentariu de Motanul Incaltat | Noiembrie 21, 2013 | Răspunde

    • @Radu
      Acum stiti cum e? E cam asa:
      – Hai sa facem o reforma! Pai, hai dom’ne s-o facem!! Dar nu merg treburile mai deloc, nu merg cum trebuie. In schimb tu vrei sa faci reforme…

      Mi se pare contradictoriu… Ca daca vrei sa faci o reforma, atunci si treburile trebuie sa mearga, sa functioneze. Pe cand la noi se tot clameaza reforma, trambitata pe toate gardurile, dar nu se vede ca economia functioneaza bine, ca pe plan extern lucrurile merg bine. Este adevarat: daca lucrurile nu merg bine atunci trebuie sa faci reforme. In asta nu e o contradictie. Dar cum e atunci cand tot trambitezi reforma si lucrurile merg prost, din ce in ce mai prost? Ca pe urma sa vii sa spui: „Pai, dom’le, stai sa vezi, ca de aia merg prost, ca nu s-a facut reforma asta odata si odata”. Aici nu e contradictie? Ca mai toate guvernele astea, daca e s-o luam pe a dreapta au tot spus ca va fi bine, va fi bine si, in realitate, i-a blagoslovit pe romani cu ceva exact contrariu decat „binele” proclamat pe toate posturile de televiziune, in campaniile electorale etc.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Noiembrie 21, 2013 | Răspunde

      • Referitor la reforme, se poate discuta la infinit. Unele ies din prima, au efect linistitor, altele au efect intarziat, dar mai consistent, etc. Vreau sa spun ca nu se pot cataloga simplist prin rezultat. O reforma trebuie sa fie privita ca un proces determinat de o actiune si un rezultat obtinut intr-un anume context (mai important decat actiunea in multe cazuri). Romania sta sub semnul inapoierii, adica are probleme de actualizare. La noi reformele vizeaza acest aspect simplu si tot nu se reuseste mai nimic. Asta ne arata ca exista un conflict de interese privind reformarea Romaniei, adica actualizarea ei, altfel spus, integrarea sa europeana.

        Comentariu de Radu | Noiembrie 22, 2013

      • @Radu
        Nu se poate pune problema in astfel de termeni deoarece Romania este deja integrata in Uniunea Europeana incepand din 1 ianuarie 2007. Pentru ca daca ar fi asa cum spuneti Dvs. Romania ar avea iluzia integrarii si nu e adevarat. Insa, dupa parerea mea, o tara care e in afara UE nu inseamna neaparat ca ar fi o tara inapoiata.

        Romania, facand parte din UE, nu se poate spune ca ar fi inapoiata in sensul ca ar fi ramas in urma fata de alte tari care au reusit sa se integreze. Din acest punct de vedere actualizarea, cum va place Dvs. sa spuneti, s-a infaptuit. Romania sufera insa de o inapoiere economica fata de tarile dezvoltate ale Europei, in principal fata de cele din Zona Euro. Ne putem intreba de ce? Daca ne vom uita pe evolutia PIB-ului Romaniei din 1989 incoace vom observa ca perioada 1990-2000 a fost una de stagnare, de baltire in mizerie. Perioada 2000-2008 a fost cea in care ne-am apropiat, din punctul de vedere al nivelului economic, de tarile dezvoltate din Europa, nu suficient, e adevarat, dar s-au facut pasi insemnati in aceasta directie. Iar din 2009 incoace suntem din nou la un nivel economic precar, cu cresteri economice foarte mici care nu se resimt in cresterea nivelului de trai si nici in imbunatatirea mediului de afaceri. Nu stiu daca ati citit ultima mea postare – Cresterea economica. Scurte considerente – in care citam printre altele un articol din Puterea unde era expusa opinia analistului-sef al BCR, Dl. Eugen Şinca, si care arata, printre altele, urmatorul lucru:

        „Zeci de ani până la UE

        România, pentru a se putea ridica la nivelul ţărilor din UE, are nevoie de câteva decenii de creştere economică constantă, susţine Şinca. “Toate politicile pro-creştere economică sunt binevenite, deoarece România are nevoie de un avans mediu de 3-4% pe an, susţinut câteva decenii la rând, pentru a converge la nivelul de trai din zona euro. În primul rând, avem nevoie de noi finanţări externe, iar listările la bursă a unor pachete minoritare din cadrul companiilor energetice pot ajuta. În al doilea rând, avem nevoie de repornirea motoarelor interne ale creşterii – eliminarea zonelor de ineficienţă, reforma agriculturii şi orientarea ei spre piaţă, creşterea numărului de turişti străini care ne vizitează ţara”, a completat Eugen Şinca.”

        Ajunsi in acest punct ne putem intreba, intr-adevar, daca exista un conflict de interese care tine Romania pe loc… Mie mi se pare, mai degraba, ca exista un complex de interese… Tot in ultimul meu articol aratam parerea D-lui. Lucian Isar, analist economic:

        „Partea proastă este că în continuare mergem cu frâna trasă. Politica monetară și de credit faultează economia românească.”

        Si eu cred ca s-ar impune sporirea masei monetare si a volumului de credite. Dar trebuie spus urmatorul lucru, referitor la ce preciza Dl. Isar, si anume ca la noi piata de capital nu e dezvoltata, mai dezvoltat este sistemul bancar. Si in asemenea conditii trebuie sa ne referim la banci. Ati pomenit de Dl. Nastase, va invit sa cititi acest editorial: Impozitarea bancilor, din care voi spicui:

        ” 1. Cat din active si cota de piata detin bancile straine in Romania?

        Băncile străine deţin o cotă totală de piaţă de 86%.
        Cota de piata a institutiilor de credit in functie de structura actionariatului la 30 iunie 2010
        1. Austria – 38,38%
        2. Grecia – 16,99%
        3. Franta – 14,80%
        4. Romania – 13,97%
        5. Olanda – 7,12%
        6. Italia – 2,21%
        7. Alte tari – 6,43%
        Structura capitalului social a institutiilor de credit in functie de tara de origine la 30 iunie 2010 (pondere in total capital social privat strain)
        1. Grecia – 33,79%
        2. Austria – 21,89%
        3. Olanda – 14%
        4. Ungaria – 5,60%
        5. Franta – 4,50%
        6. Alte tari – 20,22%
        Gradul de concentrare a sistemului bancar romanesc este sub media UE, pastrându-şi trendul descendent inceput in urma cu patru ani pana la sfarsitul anului 2009;
        Indicele Herfindahl-Hirschmann a scăzut de la 1264 (concentrare medie) în anul 2003 la 857 în 2009, după care a crescut la 865 în primul trimestru din 2010 şi la 874 în al doilea trimestru din 2010; valorile mai mici de 100 ale IHH se referă la o piaţă bancară slab concentrată; IHH în UE-27 a fost 1100;
        Primele 5 bănci deţin 53% din total active, faţă de 64% în 2003;
        Băncile cu capital străin deţin o pondere de 86,1% din totalul activelor bancare (iulie 2010), faţă de 88,2% în 2008 şi 62,5% în 2004;
        Gradul de intermediere financiară din România (ponderea activelor bancare în PIB) a fost în 2009 de aproximativ 60% faţă de o medie comunitară de 340%. Ponderea creditelor în PIB a fost de 50% în 2009, faţă de 150% în UE-27.
        […]
        3. Cât este rata dobânzii în alte ţări?
        România Media zonei euro
        Credite în euro/iulie 2010
        Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi (peste 10 ani ani) 5,18%(DAE = 7,3%) 3,84%
        Rata medie a dobânzii la creditele noi de consum şi alte tipuri de credite acordate populaţiei (peste 5 ani), 5,45%(DAE = 9,45%) 7,7%
        Rata medie a dobânzii la creditele acordate firmelor 6,09% 3,85%

        Sursa BNR, BCE

        În septembrie 2010 (România), rata dobânzii la creditele ipotecare noi (în euro) prin „prima casă” este de aproximativ 4,5% şi de aproximativ 6,4% pentru celelalte credite ipotecare (în euro)!!!
        Rata dobânzii la creditele ipotecare în euro este de 2,75% în Franţa, 7% în Bulgaria şi 3,2% în Portugalia;
        Rata dobânzii la euro este influenţată în mod decisiv de riscul de ţară:
        Ø Conform agenţiilor de rating, România are un climat economic şi politic instabil;

        Ø Conform COFACE, România are un rating B, în timp ce Ungaria are A4, Polonia şi Slovacia au A3, iar Cehia A2;

        Ø Cu cât riscul de ţară este mai ridicat, cu atât prima de risc este mai mare, mărind şi rata dobânzii la care se împrumută agenţii economici din România (statul, băncile, populaţia…).

        DE CE ROMANIA NU POATE AVEA RATELE DOBANZILOR DIN FRANTA, GERMANIA…?

        Ø băncile din România se împrumută de la bănci din străinătate pentru a oferi credite în euro – apare un cost de refinanţare (peste Euribor);

        Ø fiecare bancă din străinătate are la rândul său un anumit grad de risc, ceea ce măreşte rata dobânzii la care ea obtine fonduri;

        Ø în plus, împrumuturile acordate băncilor din România ţin cont de prima de risc a ţării noastre (aproximată a fi similară cu prima de risc asociată titlurilor de stat în euro pe 5 ani);

        Ø în prezent România are una din cele mai ridicate prime de risc din UE (cu excepţia Greciei, Portugaliei) – aproximativ 360 de puncte (adică aproximativ 3,6 puncte procentuale în plus la rata dobânzii la creditele în euro).

        Rata dobânzii la creditele în euro ar trebui să fie de cel puţin 4,9% (3,6% riscul de ţară
        + 1,3% rata de finanţare ale celor mai puternice bănci europene)[…]”

        Se observa urmatorul fenomen: pe langa faptul ca bancile straine detin o cota de piata de 86%, deci sistemul bancar din Romania e detinut majoritar de bancile straine (bancile straine detin o pondere de 86,1% din totalul activelor bancare!!!), mai observam ca rata medie a dobanzilor, inca din 2010 (articolul e scris atunci), la creditele in euro acordate firmelor e mult mai mare decat in Zona Euro, pe cand la creditele de consum si „alte tipuri de credite acordate populatiei” rata dobanzii e mai mica decat cea din Zona Euro. Acelasi fenomen este prezent si acum, dar ratele dobanzii la creditele in euro acordate firmelor sunt mult mai mari decat in 2010, ceea ce inseamna credite mai scumpe decat in Zona Euro. Si toate acestea in conditiile in care Dl. Isarescu a redus rata dobanzii de politica monetara tocmai pentru ca a vrut sa dea un semnal bancilor sa dea credite cu o rata a dobanzii mai mica, deci mult mai accesibile. Si se vede ca bancile, majoritar straine, n-au prea marsat in aceasta directie din cauza neincrederii in mediul economic romanesc dominant de o crestere ingrijoratoare a creditelor neperformante din volumul total de credite (spre 25%). De aceea nu ne ramane decat politica monetara, intrucat avem moneda proprie, leul, si ar trebui dezvoltata piata de capital, bursele de unde firmele s-ar putea imprumuta si in felul acesta sistemul bancar ar avea, ca sa zic asa, o concurenta care ar putea determina o scadere a ratei dobanzilor.

        DE CE ROMANIA NU POATE AVEA RATELE DOBANZILOR DIN FRANTA, GERMANIA…? Pot fi si aspecte geopolitice. Imi amintesc de faptul ca s-a pus problema de ce nu avem un volum mai mare de investitii din Germania la care Dl. Ilie Serbanescu, tot analist economic, a dat ca raspuns motivul geopolitic. Si e foarte probabil sa fie asa… De ce nu ar sta lucrurile asa si in privinta ratelor dobanzilor…? Asa ca si in aceasta privinta e foarte probabil sa fie tot asa…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Noiembrie 23, 2013

      • Motane, cred ca esti gresit informat, sau sursele atale sunt eronate. In zona euro, cum spui tu, adica Germania, Franta, Olanda, etc etc, adica West-Europe cum spuneam noi, nu East-Europe, dabanzile ptr creditele acordate populatie, ptr ORICE, casa, masina, erc, etc, nu prea depasesc 5%. De fapt in rare cazuri, de risc mare, ajung la 4,8-4,9%. Mi-am luat masina din Olanda, noua. Am luat credit de la banca TOTI banii, fara sa dau un cent avans si platesc 4,8% dobanda, pentru ca NU SUNT REZIDENT. Firma vireaza direct bancii rata din salariul meu, si toata lumea multumita. Cat e dobanda la un credit auto in Romania? Ai idee? Dar la un credit ipotecar, ca sa-ti iei o casa?

        Comentariu de Rica Venturiano | Noiembrie 25, 2013

      • @Rica
        Pai, eu ce am zis…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Noiembrie 26, 2013

      • @Rica
        La un credit pentru nevoi personale rata dobanzii acum este in jur de 10-11% cam pe acolo. Poti gasi si cu 12%. Insa, din cate am inteles, la creditele pentru nevoi personale, s-au mai redus ratele dobanzii… Nu cu mult, dar… Uite aici un articol in acest sens. Daca e asa cum spui inseamna ca in Zona Euro rata dobanzii e mai mica… Deci, in general vorbind, e cum am spus si eu mai sus… Articolul pe care l-am citat este din 2010, am mentionat asta.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Noiembrie 26, 2013

      • Atunci „mea culpa”. Eu am citi (aiurea se pare) ca ai fi spus ca LA NOI rata dobanzii este mai mica. Daca iti aduci aminte, daca nu rasfoieste blogul, ti-am mai dat un exemplu cu o banca di Austria, care prefer sa acorde imprumutauri cetatenilor din tarile „fost comuniste’, unde avea filiale, tocmai pentru ca acolo practica o dobanda mare fata de cea practicata in tara de origine, si de aceea austriceii au facut scadal.

        Comentariu de Rica Venturiano | Noiembrie 26, 2013

  3. […] exista un acord din partea PNL prinvind infiintarea comisiei de ancheta […]

    Pingback de De ce nu ar vrea PNL infiintarea comisiei de ancheta? Considerati oportuna infiintarea acestei comisii? | Hai ca se poate! | Noiembrie 20, 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: