Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ce ne transmite SUA…

Gandul

Mesajul Statelor Unite de Ziua Naţională a României

Se arata ca:

„Departamentul de Stat american a transmis, vineri seară, un mesaj adresat României cu ocazia Zilei Naţionale.

„În numele preşedintelui Obama şi al poporului Statelor Unite, transmit urările noastre de bine tuturor românilor care îşi sărbătoresc Ziua Unirii de 1 Decembrie”, deschide şeful diplomaţiei americane, John Kerry, mesajul de felicitare.

Kerry vorbeşte despre punctele foarte importante în care relaţia strategică SUA-România a evoluat în acest an, fiind nominalizat scutul de la Deveselu, ale cărui lucrări de construcţie au început în luna octombrie.

„Am reînnoit Acordul Fulbright, prin intermediul căruia peste 3.000 de studenţi, profesori şi intelectuali din ambele ţări au beneficiat de schimburi de experienţe încă din 1960. Relaţiile noastre economice cu România sunt puternice, concretizate în investiţii de miliarde de dolari din 1990”, se mai arată în textul transmis de Washington ţării noastre.

„Statele Unite sunt mândre să aibă un aliat puternic şi un prieten apropiat în România şi sperăm că acest parteneriat va fi şi mai puternic în anii care urmează”, este finalul comunicatului.”

Nu putem decat sa multumim pentru cuvintele frumoase si urarile de bine! Ce am dori noi? Sa vedem mai multe investitii americane in Romania, nu numai in sectorul extractiv, in interesul ambelor parti, desigur. Mai ales ca in Europa investitiile au scazut dramatic. Ar fi aici multe lucruri de facut, privatizari de facut, pe care le vrem de succes. Daca partea americana s-ar arata interesata ar fi un lucru de bun augur, cred eu. Legaturile economice dintre tarile noastre ar trebui sa fie mai stranse pentru ca suntem aliati si prieteni apropiati. Suntem de aceeasi parte a baricadei si trebuie sa ne apropiem si mai mult. As fi dorit, spre exemplu, ca sa vedem o apetenta, un interes mai mare al SUA fata de Europa Centrala si de Est, spre a investi aici si a deschide linii de creditare. A avut loc un forum economic China-Europa Centrala si de Est. Eu cred ca nu se poate sa nu te intrebi: de ce nu SUA – Europa Centrala si de Est? China spunea ca a deschis o linie de creditare de 10 miliarde $. Eu sunt convins ca daca SUA ar deschide aici, in Europa centrala si de Est, o linie de creditare de 100 miliarde $, lucru pe care poate sa-l faca, si ar ajuta la refacerea economiilor acestor tari care au avut mult de suferit de pe urma Crizei economice, ar avea numai de castigat, dat fiind efectul multiplicativ al investitiilor. Si e clar ca SUA are nevoie de parteneri puternici, de aliati puternici, cu democratii puternice. Si chiar asa, de ce nu am privatiza CFR, sa zicem, cu Caile Ferate Americane, vorba lui Basescu? De ce ar fi o idee rea? Potentialul, nu numai al Romaniei, dar al intregii Europe Centrale si de Est, este foarte mare si este de neinteles de ce SUA nu a manifestat un interes mai mare fata de aceasta zona, investind mai mult aici.

De problema vizelor nici numai vorbesc! Si aici se vede o reticenta pe care o intelegem ceva mai greu… Insa chestiunea principala acum este cea economica si ar fi bine ca sa vedem o implicare si un interes crescand al SUA fata de ceasta zona si fata de tara noastra.

Eu sper sa gasim impreuna cele mai bune solutii la problemele comune, si ma refer in principal la cele economice, in vederea combaterii somajului si reluarii cresterii economice in rate mari de crestere. Iar colaborarea cu tarile din Centrul si Estul Europei, inclusiv cu cele de la periferia Uniunii, ar putea fi o solutie pentru ambele parti, atat pentru noi cat si pentru marele nostru partener: SUA.

Sa ne ajute Dumnezeu!

noiembrie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

N-are dreptate Ucraina…?

Yahoo News

Ucraina şochează UE şi cere 160 de miliarde de euro pentru a ajunge la standarde europene

Se arata ca:

„Comisarul european pentru Extindre şi politică de vecinătate Stefan Fule a delarat joi, la Vilnus, că suma cerută de Ucraina în vederea ridicării economiei la standardele europene este exorbitantă, relatează Interfax-Ucraina.

Suma de „160 miliarde de euro, cerută de partea ucraineană în vederea modernizării economiei este neproporţională, exorbitantă. Dacă ar fi s-o împărţim în tranşe pentru următorii zece ani, ea ar constitui 10% din PIB-al Ucrainei”, a declarat Stefan Fule, joi, la Forumul de afaceri de la Vilnus.

El a subliniat că cererile partenerilor ucraineni sunt fără precedent în istoria comunităţii europene şi vin în contradicţie cu experienţele statelor care au semnat deja acorduri de liber-schimb cu Uniunea Europeană (UE).

Stefan Fule le-a recomandat oamenilor de afaceri ucraineni să se axeze mai mult pe profitul pe care l-ar putea aduce regimul de liber-schimb cu UE. “Îmi displace că oamenii de afaceri ucraineni vorbesc mereu de pierderi şi nu de investiţii sau modernizare”, a adăugat comisarul european, punctând că astfel se pune sub semnul întrebării bunăstarea poporului ucrainean.

“Singurele pierderi pe care le pot intui sunt pierderile survenite pe fondul «inactivităţii»”, a mai spus Fule.
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat mai devreme că ţara sa ar avea nevoie de cel puţin 160 de miliarde de euro, până în 2017, ca să ridice economia Ucrainei la standardele europene.”

HotNews

Viktor Ianukovici: Ucraina are nevoie de la partenerii europeni de un ajutor financiar

Se arata ca:

Presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat vineri ca Ucraina intentioneaza in continuare sa semneze acordurile de asociere cu UE in viitor, insa isi doreste ca UE ca faca „pasi decisivi” pentru un pachet de ajutor economic pentru Kiev, scrie Reuters.

Justificandu-si decizia de a nu semna acordul vineri la summit-ul de la Vilnius, el le-a spus liderilor UE intr-o sesiune inchisa: „Din nefericire, Ucraina, in ultima vreme, s-a dovedit ca este singura in gestionarea problemelor grave financiare si economice.

„Asa ca astazi avem nevoie de la partnereii nostri europeni sa faca pasi decisivi inspre Ucraina pentru a realiza un program de ajutor financiar-economic”, a spus el.

Ianukovici a declarat ca Ucraina are in continuare intentia de a semna un acord cu Uniunea Europeana. „Confirm intentia Ucrainei de a semna un acord de asociere in viitorul apropiat”, a spus Ianukovici, potrivit unui comunicat pe site-ul presedintiei ucrainene.

Amintim ca Ucraina a anuntat, cu cateva zile inainte de a semna Acordul de Asociere cu UE, ca suspenda orice negociere. In ciuda negocierilor de joi seara, prelungite pana tarziu in noapte, liderii europeni nu au reusit sa ajunga la un acord cu presedintele ucrainean. Surse din interiorul negocierilor sustin ca, la un moment dat, europenii ar fi fost dispusi sa renunte inclusiv la conditia eliberarii Iuliei Timoshenko.

Vai, cat de socanta e Ucraina!! 160 de miliarde de euro, cum se poate asa ceva?? Dar e, oare, chiar atat de socanta cererea Ucrainei? Ca sa fiu sincer, nu mi se pare… Cum ai putea altfel sa aduci aceasta tara de 44.854.065 locuitori si cu un PIB/locuitor de numai, atentie!!, $3.862 la standardele europene? Si cum ar putea satisface Ucraina conditiile pe care ar trebui sa le indeplineasca ca tara europeana, fara bani? Si e vorba de o tara in care saracia e mai mare decat in Romania. 160 miliarde de euro ar insemna in jur de 3555 euro/locuitor si ar insemna o rampa de lansare a economiei acestei tari. Altminteri ce altceva ar putea sa insemne conditiile pe care ar trebui sa le respecte Ucraina? O emigrare masiva? Vestul, in special Marea Britanie, se teme de o emigrare in masa, deosebit de numeroasa, din Romania si Bulgaria, tari care amandoua nu au populatia Ucrainei. Cum ar fi o emigrare masiva din Ucraina, tara cu aproape 45 de milioane de locuitori? Lui Fule ii „displace că oamenii de afaceri ucraineni vorbesc mereu de pierderi şi nu de investiţii sau modernizare”. Dar daca asta e situatia acolo? Ca oamenii aceia doar nu vorbesc prostii! Situatia din Ucraina are trasaturi specifice rezultate din prabusirea URSS si e o situatie foarte greu de indreptat. Fara capital masiv nici nu vad cum s-ar putea indrepta. Pentru ca Ucraina nu poate respecta exigentele UE, nu ca nu ar vrea… Asa cum au fost prezentate lucrurile mi se pare ca s-a creat impresia ca Ucraina face pe nebuna si impune pretentii exagerate. Totusi, realitatea e alta si nu cred ca suma asta de 160 de miliarde de euro e scoasa din ifosele de fita ale Ucrainei. Ci sunt bani necesari modernizarii tarii si imbunatatirii situatiei economice pentru ca Ucraina sa se poata ridica la nivelul exigentelor UE. Cu alte cuvinte Ucraina a cerut justificat aceasta suma care nu ar trebui, desigur, platita imediat ci in transe care se pot discuta.

Basescu da pe dinafara cu intelepciunea…

Mediafax

Băsescu, la Vilnius: Senzaţia a fost că Ianukovici a venit la un târg. În UE principiile nu se târguiesc, ci se acceptă sau nu

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după Summit-ul de la Vilnius, că senzaţia a fost că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a venit „la un târg”, el menţionând că în UE principiile nu se târguiesc, ci se acceptă sau nu.

„Vreau să ştiţi că toate statele membre au ridicat orice condiţionalitate legată de semnarea celor două acorduri, însă senzaţia pe care eu am avut-o, atât în intervenţia de aseară, cât de azi, a fost că domnul Ianukovici a venit la un târg. Iar în UE, principiile nu se târguiesc, se acceptă sau nu”, a spus Băsescu.

El a mai spus că speră ca preşedintele Ucrainei să fi înţeles că UE nu plăteşte calitatea de asociat.

„Sper ca domnul Ianukovici să fi înţeles, în special din poziţia Poloniei, României, Germaniei, dar şi mult mai delicatele intervenţii de azi, că principiile UE nu se negociază, cum nu le-a negociat nimeni. Acordurile rămân pe masă, cu respectarea tuturor principiilor UE. UE nu plăteşte calitatea de asociat, ţi-o asumi gratis sau nu ţi-o asumi”, a spus Băsescu.

Liderii europeni nu au reuşit, joi seară, să convingă Ucraina să semneze un acord de asociere cu UE.

„Din nefericire, se pare că argumentele în favoarea semnării nu au ajuns la preşedintele Viktor Ianukovici”, a declarat pentru AFP preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite.

Ucraina intenţionează să semneze un Acord de Asociere cu UE într-un „viitor apropiat”, a declarat, vineri, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, după ce a refuzat să semneze un astfel de acord la summitul de la Vilnius.”

Ce putem spune despre Basescu? Baiat „destept”, nu? 😆 Ce sa intelegem noi de aici? Ca Romania si-a asumat gratis principiile UE cand s-a integrat in Uniunea Europeana. Fara niciun deal! Fara niciun agreement! Without negociation! Without talks!! Adica GRATIS!! Cum nu pot sa-mi suspectez Presedintele de minciuna, mi se pare indicat sa spun: ASA NE TREBUIE!!

Am citit cu cateva zile in urma un articol in care unul din noii nostri economisti, animat, desigur, de o cauza mai buna, se intreba, siderat, fireste, de ce la noi nu exista, nu se fac drumuri private. Toate bune si frumoase, dar cine ar fi dispus sa dea bani din buzunarul lui (daca ii are, fireste) – ca asta inseamna privat, nu? – pentru ca sa construiasca drumul lui, privat, intre doua localitati, A si B, din scumpa noastra tarisoara. Intrebarea asta nu si-o punea distinsul, stimabilul, onorabilul domn! Cam asa arata si „intelepciunea” distinsului nostru Presedinte! Daca tacea, filozof ramanea! 😆

In primul rand ca nimeni nu-si asuma ceva gratis. Aceasta puritate este absurda din start. Presedintele manifesta o „delicatete nenanturala a sentimentelor. Maestrul stie, din fericire, ca este nevoit sa-si recupereze pionul pentru a nu afecta echilibrul in centru” (dupa Nimzovici – Sistemul meu sahist”)!! 🙂 Daca ne luam dupa „inteleptele” cuvinte basesciene, Ucraina ar fi „atrasa pe un camp „compromis”” 😉 . Iar daca stau bine si ma gandesc nu numai Ucraina nu vrea in UE… Daca nu ma insel nici Islanda nu se prea grabeste…

DE citit si…

COMENTARIU Le Monde: Republica Moldova şi Georgia, noile linii de frontieră între UE şi Rusia. Cu Ucraina, preşedintele Putin a câştigat prima partidă

Se arata ca:

Noile linii de frontieră între Uniunea Europeană şi Rusia s-au deplasat, după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, către R.Moldova şi Georgia, două ţări prooccidentale care vor fi vizate de o mobilizare previzibilă a Moscovei privind subminarea parcursului lor european.

Summitul de la Vilnius, în Lituania, trebuia să ofere o nouă dimensiune Parteneriatului Estic, însă eforturile în acest sens s-au soldat cu un revers important pentru diplomaţia europeană, care a subestimat puterea de influenţă a Rusiei în regiune.

Ucraina, cel mai important membru al Parteneriatului Estic, a cedat în cele din urmă ameninţărilor Rusiei, iar, dintre celelalte cinci ţări implicate iniţial în acest proces (Armenia, Belarus, R.Moldova, Georgia şi Azerbaidjan) au rămas numai doi supravieţuitori: Republica Moldova şi Georgia, un mic premiu de consolare, potrivit ediţiei electronice de vineri a cotidianului francez Le Monde.

Prin urmare, noile linii de frontieră s-au deplasat către Republica Moldova şi Georgia, care vor fi implicate într-o „ciocnire dintre doi titani”, potrivit aprecierii lui Michal Baranowki, de la German Marshall Fund.

„Conflictul în jurul Parteneriatului Estic marchează revenirea bruscă a rivalităţii geopolitice la porţile Europei”, apreciază el pentru Le Monde.

„Cu Ucraina, preşedintele Putin a câştigat prima partidă şi nu intenţionează să se oprească aici”, avertizează expertul polonez

În prezent, fostele ţări sovietice au în faţă două opţiuni, şi anume un proiect european, care propune asimilarea unor norme de drept şi de bună guvernanţă, şi o propunere rusă, Uniunea Euroasiatică, fondată pe coerciţie şi supunere.

În acest context, Republica Moldova şi Georgia devin noile mize, ţinând cont de faptul că sunt două dintre cele mai prooccidentale ţări din Parteneriatul Estic. Rusia îşi va folosi toate mijloacele pentru a le submina parcursul european, iar calendarul îi oferă o marjă de manevră în acest sens, întrucât Acordurile de Asociere parafate de R.Moldova şi Georgia cu UE vor fi semnate oficial abia la sfârşitul anului 2014, apreciază publicaţia franceză.

Până atunci, „se aşteaptă o vastă campanie de intimidare”, subliniază un apropiat al premierului moldovean. „Rusia, preconizează el, va încerca să înlăture de la putere Guvernul proeuropean de centru-dreapta sprijinindu-se pe opoziţia comunistă prorusă”, relatează Le Monde.

De asemenea, autorităţile de la Chişinău se tem de o nouă tentativă de destabilizare economică, potrivit unei formule cunoscute: şantaj cu preţul gazelor şi embargo comercial.

În ceea ce priveşte Georgia, ea ştie până unde pot ajunge represaliile Rusiei, anunţă publicaţia, care reaminteşte faptul că tancurile ruseşti nu au ezitat să invadeze teritoriul georgian, în 2008, pentru a soluţiona un litigiu de frontieră.

Însă, în afară de mobilizarea previzibilă a Rusiei, perioada post-Vilnius va reprezenta un test al determinării europenilor de a apăra ce a mai rămas din Parteneriatul Estic.

„Ei dispun de o întreagă paletă de instrumente pentru a atrage R.Moldova şi Georgia: eliminarea restricţiilor privind vizele, accesul la pieţele UE pentru a compensa blocadele ruseşti, deblocarea unor linii de credit, etc.”, apreciază Nicu Popescu, un expert moldovean.

În caz contrar, declaraţiile de intenţie europene nu vor rezista în faţa presiunilor Rusiei, conchide Le Monde.”

Sa-i atraga, dar ca pe urma sa le ofere ce? Austeritate, somaj masiv, ca in Grecia, ca in Spania…?

Video Craiova: Înghesuială la Lidl, pentru tigăi şi oale la preţ redus – VIDEO

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Forumul economic China-Europa Centrala si de Est…

Interesant este ca toata lumea este concentrata asupra a ceea ce ar avea Romania de castigat de pe urma „aprofundarii cooperarii bilaterale in noile circumstante” – trebuie sa recunoastem ca lucrurile sunt prezentate intr-un mod triumfalist -, dar putini se intreaba ce interes are China din toata afacerea asta, ce urmareste China prin aceasta mutare.

Mediafax

Premierul Chinei: România-fanion de colaborare China-Europa Centrală, firmele vor veni prin România

Se arata ca:

Guvernul chinez consideră România drept un „fanion de colaborare” între China şi Europa Centrală şi de Est, încurajând firmele chineze să investească în România şi, totodată, prin România să activeze şi pe alte pieţe, a afirmat, luni, premierul Chinei, Li Keqiang, după discuţia cu premierul Ponta.

Premierul chinez a arătat că vizita sa la Bucureşti, la doar patru luni după vizita prim-ministrului Victor Ponta la Beijing, dovedeşte că relaţiile bilaterale sunt excepţionale, iar cele două părţi se tratează ca parteneri strategici.

„Guvernul Chinei acordă o importanţă desoebită relaţiilor chinezo-române. Vreau să vă spun că România, atât din punct de vedere al populaţiei, cât şi al suprafeţei, este a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, iar în ultimii ani România a cunoscut o creştere economică foarte rapidă şi această dezvoltare a României este în favoarea nivelului de trai al populaţiei din România, este în favoarea dezvoltării Europei Centrale şi de Est, precum şi în favoarea Uniunii Europene (…) Pentru reuniunea liderilor de guverne, noi considerăm România ca un fanion de colaborare între China şi Europa Centrală şi de Est şi o să promovăm. Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„, a arătat premierul chinez.

Acesta a adăugat că România are o influenţă deosebită în spaţiul central şi est-european, dar şi un rol important pentru relaţiile dintre China şi Europea Centrală şi de Est, precum şi pentru relaţiile China-Uniunea Europeană.

„Eu sunt ca un prieten care a venit din îndepărate şi sunt extrem de încântat pentru aceste lucruri”, a spus în acest context Li Keqiang.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani.

Premierul chinez se va afla în România în perioada 25-28 noiembrie.

Marţi, România organizează a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China, la care vor participa 16 şefi de guvern.

Aceasta este a doua reuniune a şefilor de guverne din ţările Europei Centrale şi de Est şi China, după cea organizată anul trecut la Varşovia.

Cu acest prilej, va fi organizată şi a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, la care 1.000 de reprezentanţi ai unor companii private şi de stat.

Li Keqiang: „Fabricat în China” e o sintagmă universal cunoscută,”Grânarul Europei” poate exporta tot

Ştampila „Fabricat în China” este o sintagmă cunoscută în toată lumea, iar România este supranumită „Grânarul Europei”, China putând importa atât cât poate România livra, inclusiv produse din carne, a declarat premierul chinez Li Keqiang, prezentând avantajele colaborării dintre cele două state.

„«Fabricat în China» este o sintagmă cunoscută în întreaga lume şi, în procesul de dezvoltare a sa, China îşi modernizează şi upgradează economia şi instalaţiile, iar fabricarea instalaţiilor chineze are o pondere din ce în ce mai importantă pe piaţa globală. Astăzi, am discutat în mod special cu domnul prim-ministru Ponta pentru cooperarea în domeniul instalaţiilor chinezeşti, de construirea infrastructurii româneşi în alte domenii specifice, ca de exemplu: calea ferată rapidă, energia eoliană, energia nucleară, precum şi calea ferată obişnuită”, a spus Li Keqiang, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că România este cunoscută ca fiind „Grânarul Europei”, iar China este interesată să importe produse.

„România are avantaje în ceea ce priveşte fabricarea instalaţiilor, precum şi avantaje din punct de vedere agricol. România este supranumită «Grânarul Europei» şi noi dorim să importăm produse, din carnea de vită, de oaie, din România. Cât puteţi să ne furnizaţi, putem să importăm de la dumneavoastră”, i-a spus Li Keqiang lui Ponta, care a răspuns, zâmbind: „Sigur !”.

De asemenea, premierul chinez a amintit faptul că România este a doua ţară ca mărime din regiune.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari, în primele 10 luni ale anului 2013.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari, în 2008, la aproape un miliard de dolari, anul trecut.

Li Keqiang: Relaţiile dintre China-Europa Centrală şi de Est, parte importantă a cooperării China-UE

Relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană, iar relaţiile de cooperare cu România constituie o bază solidă de reper în cadrul acestei cooperări, a declarat premierul chinez, Li Keqiang.

„China consideră că relaţiile de cooperare chinezo-române constituie o bază solidă de reper în cadrul cooperării China-Europa Centrală şi de Est, precum şi în cadrul formatului de cooperare China-UE. Noi am hotărât împreună cu partea română să alegem România pentru găzduirea reuniunii şefilor de guvern China-Europa Centrală şi de Est şi aceasta dovedeşte în sine că relaţiile şi cooperarea China-UE pot promova şi cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Considerăm că relaţiile de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE, iar partea chineză consideră, de asemenea, că relaţiile chinezo-române, cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est, este în favoarea procesului de integrare europeană. Sperăm şi dorim să vedem o Europă unită, prosperă şi dezvoltată şi o monedă Euro puternică”, a spus premierul chinez, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.” (subl. mea)

Premierul chinez: Suntem pregătiţi să valorificăm o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari

Se arata ca:

China este pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica o serie de canale de finanţare considerând că poate fi valorificată cu succes o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari americani, în liniile trasate de regulamentele UE, a declarat premierul chinez.

„China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi canalele de finanţare.

El a adăugat că Guvernul chinez este pregătit să exploreze posibilităţile de a semna un acord-cadru privind investiţiile industriale împreună cu ţările din regiune pentru a sprijini companiile competente în sensul investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, precum şi pentru ideea înfiinţării unei platforme pentru schimburi la nivelul IMM-urilor.

Potrivit acestuia, estimările iniţiale sugerează că, între 2013 şi 2020, China va importa bunuri în valoare de 3.000 de miliarde doar din Europa şi investiţia de afaceri şi numărul de turişti chinezi către Europa vor creşte.

Trebuie să facem eforturi pentru a dubla volumul comercial, volumul comerţului. În ultimii ani, comerţul dintre cele două părţi, dintre China şi cele 16 ţări din regiune s-a dublat, însă cifrele sunt încă modeste. Să cooperăm, aşadar, pentru a dubla încă o dată volumul comercial în următorii cinci ani. Împreună vom declara anul 2014 ca anul investiţiilor şi promovării de afaceri între China şi Europa Centrală şi de Est şi vom avea în această o serie de activităţi, precum o întâlnire la nivel ministerial privind cooperarea economică şi comercială, de asemenea, un târg de bunuri şi un forum pentru cooperarea agricolă, toate acestea vizând dezvoltarea pe mai departe a schimburilor comerciale”, a mai afirmat prim-ministrul Chinei.

El a asigurat că doreşte schimburi comerciale echilibrate între cele două părţi, prin importul de produse agricole de calitate, precum carne de oaie, de vită, produse lactate, precum şi alte bunuri foarte competitive şi, de asemenea, să fie încurajaţi mai mulţi turişti chinezi să viziteze ţările din regiune.

„Trebuie să facem eforturi să cooperăm pentru a construi proiecte de infrastructură de scară de mare anvergură. De-a lungul istoriei ţările din regiune au realizat progrese importante la nivelul infrastructurii, dar cu trecerea timpului a apărut o nevoie de transformare şi de îmbunătăţire a acestei infrastructuri şi este nevoie, o mare nevoie de capital, de tehnologie şi de echipament. Putem spune că produsele chinezeşti sunt populare în întreaga lume şi recent, pe măsură ce economia ţării noastre s-a dezvoltat, producătorii de echipamente din anumite sectoare din China au realizat noi şi noi progrese şi realizări. China are o industrie producătoare de echipamente matură şi bine pusă la punct la un nivel avansat mai cu seamă în zone precum căi ferate de mare viteză, energie nucleară. Acestea sunt zone unde China este foarte dezvoltată.

De asemenea, echipamentele produse în ţara noastră sunt fiabile pentru că, având în vedere stadiul de dezvoltare al ţarii noastre, costurile şi ofertele de preţ sunt avantajoase, în acelaşi timp produsele fiind şi foarte fiabile. China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale”, a adăugat Li Keqiang.

Potrivit acestuia, China este pregătită să coopereze cu ţările din regiune pentru a crea condiţiile ca firmele să aibă condiţii în ceea ce priveşte accesul la piaţă, vizele rezidenţiale şi permisele de muncă, Li Keqiang adăugând că ar trebui ca guvernele „să fie mai îndrăzneţe” în ceea ce priveşte inovaţiile, iar asociaţiile de afaceri, think-tank-urile şi presa să contribuie la această comunicare şi să dea un mesaj pozitiv, astfel încât oamenii să ştie că Europa Centrală şi de Est şi China cooperează în vederea unor relaţii consolidate.

„Reforma chineză şi dezvoltarea acestei ţări vor fi benefice, aşadar, nu doar pentru poporul chinez, dar vor aduce oportunităţi de dezvoltare pentru ţările din regiunea dumneavoastră şi pentru alte ţări din lume. În Europa se spune că un gram de acţiune face cât o tonă de teorie şi, în China, noi spunem ‘Mai bine ne ridicăm şi trecem la treabă decât să stăm jos şi să vorbim’. Stau, aşadar, aici, în faţa dumneavoastră, şi-mi exprim dorinţa ca împreună cu liderii din ţările din regiune să trecem la treabă, astfel încât să transpunem aceste linii directoare în realitate. Şi, în acest sens, este nevoie de efortul concertat al guvernelor, firmelor şi comunităţilor de afaceri din cele două partenere. Şi cred că, atât timp cât cooperăm împreună cu sinceritate, beneficiile reciproce pentru China şi ţările din Europa Centrală şi de Est se vor extinde, iar cooperarea noastră practică va avea mai multe rezultate, iar dezvoltarea noastră comună va avea un viitor mai luminos”, a încheiat premierul chinez.”

Prim-ministrul Chinei: Suma contractelor semnate cu firmele româneşti este uriaşă, va depăşi estimarea

Se arata ca:

Prim-ministrul Chinei, Li Keqiang, a afirmat că suma contractelor de investiţii pe care companiile chineze le vor semna cu cele româneşti, cu prilejul vizitei sale la Bucureşti, este „uriaşă” şi va depăşi valoarea stabilită iniţial.

Întrebat de jurnalişti, într-o conferinţă de presă susţinută cu premierul Victor Ponta, ce contracte vor fi semnate cu prilejul vizitei sale la Bucureşti şi care va fi valoarea acestor investiţii, premierul chinez a arătat că, pe lângă memorandumurile semnate la Palatul Victoria, vor fi multe alte contracte.

„În ceea ce priveşte suma, vreau să vă asigur că este uriaşă. Deseară, grupul de lucru dintre cele două părţi va discuta şi proiectele privind calea ferată rapidă şi pe cele în domeniul infrastructurii, iar toate aceste proiecte vor depăşi valoarea care este iniţial stabilită în contracte. Nu vreau să spun un plafon pentru sumă, fiindcă aş dori să fie o surpriză”, a declarat premierul Chinei.

Sumele vehiculate neoficial ca reprezentând valoarea contractelor semnate cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului chinez oscilează între 5 şi 8 miliarde euro.

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.”

Ponta: Mai multă cooperare şi relaţii strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi

Se arata ca:

România vrea o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene şi consideră că mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între UE şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi, iar implicarea Chinei în proiecte economice în regiune este un lucru pozitiv, a spus premierul Ponta.

„România îşi doreşte o relaţie specială cu China în cadrul regiunii şi al Uniunii Europene. Mai multă cooperare şi relaţii mai strânse între Uniunea Europeană şi China înseamnă avantaj pentru ambele părţi şi avantaje pentru România. Implicarea Chinei în proiecte concrete de dezvoltare economică în regiune este un lucru extrem de pozitiv”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul chinez, Li Keqiang.

Financial Times a scris, joi, că vizita premierului chinez în capitala României a creat îngrijorare la Bruxelles, fiind văzută ca o strategie „divide şi cucereşte”, pentru a pune presiune pe UE în disputele cu Beijingul.

România şi China au semnat o Declaraţie de „aprofundare a cooperării bilaterale în noile circumstanţe”

Se arata ca:

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au semnat, luni, la Bucureşti, o Declaraţie comună privind „aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe”, prin care garantează colaborarea indiferent de eventuale schimbări internaţionale şi interne şi arată că UE şi China sunt forţe strategice.

În document, partea română arată că va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei.

Premierul Victor Ponta a apreciat că semnarea documentului reprezintă încă un pas către realizarea unui parteneriat „cu adevărat strategic” între România şi China.

Cele două părţi arată că „în cei 64 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, raporturile dintre România şi China s-au dezvoltat constant, înregistrând rezultate fructuoase în toate domeniile de cooperare. Cele două ţări au avut permanent o viziune strategică asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale, considerându-se reciproc drept prieteni buni şi parteneri buni şi sinceri, care cooperează în avantajul ambelor părţi. Relaţiile de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi Republica Populară Chineză pot fi apreciate drept un exemplu de relaţii inter-statale în perioada actuală.

Cele două părţi consideră că, indiferent de schimbările care se pot produce pe plan internaţional şi în situaţia internă din cele două ţări, prietenia tradiţională dintre România şi China se bucură constant de sprijinul deplin şi larg al celor două ţări şi popoare, constituind tezaurul lor comun şi un fundament substanţial pentru consolidarea dialogului politic şi a cooperării pragmatice în plan economic şi comercial şi pentru aprofundarea schimburilor inter-umane în cadrul Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre cele două ţări.

Cele două părţi reafirmă că respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale celeilalte părţi şi luarea în considerare a intereselor cheie şi preocupărilor majore ale fiecărei părţi constituie trăsături intrinseci ale prieteniei tradiţionale dintre România şi China. Partea română va continua ca şi până acum să aplice ferm politica unei singure Chine şi să sprijine cauza reunificării Chinei. Partea chineză acordă o înaltă apreciere acestui fapt.

Cele două părţi consideră că popoarele lor depun eforturi pentru a deveni prospere şi puternice prin explorarea unor căi de dezvoltare în concordanţă cu situaţia naţională proprie, se respectă şi sprijină reciproc în acest proces. Partea română dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de China în ultimele decenii în dezvoltarea sa economică şi socială şi sprijină obiectivul formulat de partea chineză de aprofundare cuprinzătoare a reformei. Partea chineză dă o înaltă apreciere rezultatelor obţinute de România în dezvoltarea sa economică şi socială.

Cele două părţi consideră că aprofundarea în continuare a relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi China corespunde aspiraţiilor şi intereselor fundamentale ale celor două ţări şi popoare şi sunt decise ca, pe baza principiilor respectului reciproc, egalităţii şi avantajului reciproc, să îmbogăţească conţinutul prieteniei tradiţionale sino-române, să dezvolte şi mai mult cooperarea reciproc avantajoasă şi să promoveze prosperitatea celor două ţări.

Cele două părţi subliniază că anul 2014, în care se împlinesc 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la constituirea relaţiilor de Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, reprezintă un moment important în evoluţia relaţiilor româno-chineze şi au decis să folosească această ocazie pentru a extinde cooperarea bilaterală în plan politic, economic, comercial, al schimburilor inter-umane şi în alte domenii şi să acţioneze intens pentru ridicarea relaţiilor bilaterale la un nivel superior.

Cele două părţi subliniază că dialogul politic la nivel înalt are o importanţă deosebită pentru aprofundarea înţelegerii şi încrederii reciproce între cele două ţări şi impulsionarea dezvoltării în continuare a relaţiilor bilaterale. În acest scop, cele două părţi îşi vor intensifica contactele bilaterale la nivel înalt şi vor folosi oportunităţile oferite de conferinţele internaţionale şi alte reuniuni pentru a efectua schimburi de vederi în probleme de interes comun.

Cele două părţi consideră că trebuie să aprofundeze în continuare cooperarea în domeniile economic, comercial, financiar-bancar, construcţiei infrastructurii, energiei, agriculturii, ştiinţei şi tehnologiei, telecomunicaţiilor, tehnologiei informatice, protecţiei mediului, turismului şi în alte sectoare şi salută cu satisfacţie semnarea cu prilejul acestei vizite a mai multor documente bilaterale destinate punerii în practică a obiectivelor de cooperare convenite. Cele două părţi vor adopta măsurile necesare pentru a impulsiona firmele din cele două ţări să valorifice condiţiile şi posibilităţile de cooperare oferite de programele de dezvoltare ale economiilor ţărilor lor.

Partea română salută participarea companiilor chineze la proiecte investiţionale în diverse domenii în România şi le va asigura condiţii egale derulării acestora, conform legislaţiei în vigoare. Partea chineză dă o înaltă apreciere măsurilor adoptate de partea română pentru simplificarea procedurilor de viză pentru oamenii de afaceri chinezi care se deplasează în România, sprijină în continuare firmele chineze să se deplaseze în România pentru investiţii şi afaceri şi încurajează implicarea activă a firmelor româneşti în proiecte de dezvoltare ale Chinei.

Cele două părţi sunt de acord ca, în continuare, Comisia mixtă economică inter-guvernamentală să joace un rol de coordonare şi îndrumare, să întărească rolul Grupului de lucru în proiecte de infrastructură din subordinea Comisiei mixte, oferind condiţii prielnice pentru ca firmele din cele două ţări să desfăşoare o cooperare pragmatică.

Cele două părţi consideră că întărirea schimburilor inter-umane reprezintă una dintre modalităţile importante de creştere a înţelegerii reciproce şi de dezvoltare durabilă a relaţiilor bilaterale. Cele două părţi îşi vor spori eforturile pentru a sprijini colaborarea directă dintre organizaţiile şi structurile de resort în vederea intensificării şi diversificării relaţiilor culturale, educaţionale, cu precădere în învăţământul superior şi cercetarea tehnico-ştiinţifică, şi în alte domenii. Cele două ţări au decis ca în 2014 – an cu semnificaţie deosebită – să organizeze o serie de activităţi, inclusiv de promovare a schimburilor de cercetători şi experţi în domenii de interes comun, înfiinţare de tabere de creaţie ale tinerilor şi de reţele de comunicare între reprezentanţii elitelor intelectuale, festivaluri de filme şi artă.

Cele două părţi sunt de comun acord că formatul de cooperare China – ţările Europei Centrale şi de Est oferă noi oportunităţi pentru dezvoltarea în profunzime a relaţiilor bilaterale. Această cooperare corespunde aspiraţiilor comune şi intereselor fundamentale ale popoarelor Chinei şi ţărilor Europei Centrale şi de Est, este benefică promovării cooperării în toate domeniile dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi impulsionează dezvoltarea largă şi echilibrată a relaţiilor dintre China şi Uniunea Europeană. Partea chineză acordă o înaltă apreciere sprijinirii şi impulsionării de către România a cooperării dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi preţuieşte eforturile mari făcute de România pentru organizarea reuniunii liderilor din China şi ţările Europei Centrale şi de Est.

Cele două părţi consideră că Uniunea Europeană şi China sunt forţe strategice importante pe scena internaţională, sunt parteneri importanţi de cooperare pentru promovarea păcii, prosperităţii şi stabilităţii în lume şi pentru întâmpinarea provocărilor globale. Ambele părţi susţin dezvoltarea robustă a Parteneriatului Strategic Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză, salută rezultatele Summitului UE-China de la Beijing şi decid să contribuie mai intens la impulsionarea dezvoltării relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China. Partea chineză acordă o înaltă apreciere rolului pozitiv jucat de România în Uniunea Europeană şi în relaţiile dintre China şi Uniunea Europeană.

Cele două părţi consideră că multi-polarizarea lumii actuale şi globalizarea economică se dezvoltă în profunzime, diversitatea culturală şi informatizarea societăţilor avansează în continuare, iar diverse probleme şi provocări apar permanent. În noile circumstanţe, fiecare parte trebuie să-şi întărească comunicarea, coordonarea şi cooperarea pragmatică, să contribuie la pacea trainică şi prosperitatea comună pe glob.

Cele două părţi reafirmă respectarea strictă a scopurilor şi principiilor „Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite” şi a principiilor de drept internaţional unanim recunoscute. Cele două părţi sprijină Organizaţia Naţiunilor Unite să se manifeste drept organizaţia internaţională inter-guvernamentală cu cea mai largă reprezentativitate pe glob şi să îşi asume responsabilitatea esenţială în salvgardarea păcii şi securităţii în lume şi pentru identificarea soluţiilor adecvate pentru a răspunde oricărei ameninţări la adresa păcii şi stabilităţii pe glob. Cele două părţi sprijină întărirea colaborării dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi organizaţiile regionale şi subregionale.

Cele două părţi se opun ferm oricărei forme de terorism şi sunt dispuse să-şi întărească cooperarea anti-teroristă şi să promoveze în comun cooperarea anti-teroristă internaţională. Cele două părţi vor continua să îşi întărească colaborarea privind prevenirea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile”.”

ACORDURI România-China: Care sunt proiectele pentru care cele două ţări colaborează

Se arata ca:

România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.

A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au convenit şi un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti şi un memorandum de înţelegere privind promovarea cooperării investiţionale.

Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani, împreună cu o importantă delegaţie de oameni de afaceri.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari în primele 10 luni din acest an.

Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari în 2008 la aproape 1 miliard de dolari anul trecut.

Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari.”

Două companii din China au semnat o scrisoare de intenţie cu administratorii judiciari ai Oltchim

Se arata ca:

Administratorii judiciari ai Oltchim au semnat luni o scrisoare de intenţie cu Baota Petrochemical Group şi Junlun Petroleum, cele două companii din China fiind interesate să participe la privatizarea combinatului din Râmnicu-Vâlcea, aflat în insolvenţă.

„Prin această scrisoare de intenţie, garantăm companiilor chineze un tratament nediscriminatoriu la participarea la procesul de vânzare a Oltchim, precum şi respectarea tuturor angajamentelor europene. Pentru noi este un lucru foarte bun că mai există încă un consorţiu interesat de Olchim. Există un interes major pentru Oltchim, care sper să se concretizeze în cât mai multe oferte”, a declarat luni într-o conferinţă ministrul Economiei, Andrei Gerea.

La conferinţă nu au participat şi reprezentanţii companiilor chineze.

Gherea a spus că va fi un proces transparent şi concurenţial, iar Ministerul Economiei este „optimist şi încrezător” şi aşteaptă „cu emoţie” să dechidă ofertele.

Întrebat dacă solicitarea de transparenţă şi de tratament nediscriminatoriu au reprezentat o cerinţă a companiilor chineze sau au venit din partea Ministerului Economiei, Gerea a afirmat: „Ne-am întâlnit undeva la mijloc”.

„Scrisoarea de intenţie este, dacă vreţi, un gest simbolic, dar cu o încărcătură foarte mare”, a mai spus ministrul.

Statul deţine, care deţine prin Ministerul Economiei 54,7% din acţiunile Oltchim, a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza combinatul chimic. Oltchim a intrat în insolvenţă în luna ianuarie a acestui an.

Vânzarea Oltchim este programată pentru luna februarie a anului viitor, iar ofertele angajante vor putea fi depusă până la 17 ianuarie.”

Ponta: China are nevoie de prieteni politici pe termen lung, de încredere, şi de parteneri comerciali

Se arata ca:

China are nevoie de prieteni politici pe termen lung şi de încredere, precum şi de parteneri comerciali la nivel mondial, iar România şi ţările din zonă au o tradiţie în acest sens, în vederea unei relaţii care se poate dezvolta în viitor, a afirmat premierul Victor Ponta.

El a arătat totodată că şi China are nevoie, de asemenea, de o Europă puternică, de un partener puternic pe scena mondială, şi că, cu cât mai puternică este Europa, cu atât va fi mai bine pentru China şi pentru restul lumii.

„Însă, trebuie să spun astăzi, aici, foarte clar: Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările din Europa se dezvoltă din punct de vedere economic suficient de rapid pentru a creşte standardele de trai, infrastructura şi serviciile sociale, iar Europa poate fi puternică doar dacă toate ţările prezente astăzi aici, chiar dacă nu sunt încă membre ale UE, se pot integra în acest program cât mai rapid. UE care include ţările noastre, însă şi alte ţări precum Republica Moldova, Turcia, Ucraina şi, astfel, această regiune poate fi un actor global de care lumea are nevoie”, a spus Ponta la deschiderea Forumului Economic şi Comercial China – Europa Centrală şi de Est.

Premierul a arătat totodată că această regiune a Europei pune atât de mult accent pe relaţiile speciale cu China deoarece majoritatea dintre state sunt „tinere democraţii” şi noi membri ai UE sau ţări în curs de integrare în UE, situaţie care poate fi favorabilă dacă se reuşeşte să fie folosit potenţialul.

Ponta a precizat totodată că ultimele cifre şi previziuni cu privire la România şi la celelalte ţări din regiune sunt pozitive şi încurajatoare, România având cea mai crescută rată de creştere din UE, cu o datorie publică şi un deficit bugetar scăzute.

„Previziunile independente prezentate de regiunea noastră indică că este cea mai dinamică din Europa. Este un lucru extraordinar? Eu cred că nu. Permiteţi-mi să fac o comparaţie: regiunea noastră este precum un student care este plin de energie, care tocmai a terminat facultatea, plin de ambiţie şi muncitor, care tocmai s-a mutat la oraş şi face parte din societate, aşa cum şi-a dorit dintotdeauna, însă el este tânăr şi este slab plătit întrucât salariile mari sunt pentru oamenii cu mai multă experienţă. I-ar plăcea să înveţe mai mult şi sa fie format mai bine, însă cursurile sunt foarte scumpe şi el nu-şi permite să le plătească, nu poate să acceseze tehnologiile performante din acelaşi motiv. Nu are casă şi maşină, iar băncile preferă să acorde credite clienţilor mai vechi, nu unui tânăr cu cotă de risc crescută.

Regulile sunt deja formate şi el trebuie să le respecte fără să pună întrebări, însă aceste reguli ar trebui să ofere oportunităţi egale. El consideră că are aceleaşi obligaţii, însă nu aceleaşi drepturi şi viitorul nu se află în mâinile sale. Cu toţi suntem tineri. Ce ar trebui să facem? Să ne plângem, să ne acceptăm soarta? Nu cred. Nu cred că vom face acest lucru. Trebuie să fim creativi, trebuie să avem încredere în noi înşine, trebuie să avem încredere în potenţialul nostru şi să lucrăm mai mult. Dar, de asemenea, este nevoie să căutăm un partener şi un prieten cu aceeaşi experienţă, cu acelaşi trecut, cu aceeaşi ambiţie şi cu acelaşi interes. Trebuie să lucrăm împreună cu acest partener pentru a găsi oportunităţi, pentru a iniţia proiecte care să ne ducă la succes şi prosperitate”, a afirmat Ponta.

El a prezentat şi o serie de cifre, arătând că peste 30 de ani de creştere a economiei chineze au făcut China un partener de comerţ foarte important pentru mai mult de 120 de ţări la nivel mondial şi a doua economie la nivel mondial, valoarea schimburilor economice între Uniunea Europeană şi China depăşind zilnic un miliard de euro.

Investiţiile chineze în Uniunea Europeană au crescut, în 2011, de 30 de ori comparat cu anii anteriori şi aproape 20% din investiţiile străine din China provin din Uniunea Europeană, însă doar 1,4% din investiţia străină din Uniunea Europeană provine din China.”

Ponta nu vrea la CSAT. Cu Basescu

CSAT se reuneşte marţi în şedinţă. Şedinţa a fost convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Se arata ca:

Membrii CSAT se reunesc, marţi, la Palatul Cotroceni, în şedinţă, potrivit programului anunţat, luni seară, de Preşedinţie. Potrivit anunţul Preşedinţiei, şedinţa va începe la ora 15.00.

CSAT va discuta, marţi, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, informează Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Şedinţa CSAT, convocată de Băsescu în perioada în care Ponta are pregătite întâlniri cu premieri

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Astfel, marţi, în intervalul orar 14.15-14.45, Ponta are programată o întâlnire bilaterală cu omologul polonez, iar de la ora 15.00, când va începe şedinţa CSAT, Ponta ar trebui să se întâlnească cu prim-ministrul slovac.

În continuare, tot marţi, premierul Ponta are programate întrevederi cu prim-miniştrii din Cehia, Albania şi Slovenia.

Bogdan Oprea: Convocarea CSAT a fost făcută de pe 18 noiembrie, cu acordul premierul Ponta

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că încă din 18 noiembrie s-a decis convocarea CSAT, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Guvernul a retransmis programul de marţi al lui Ponta, din care rezultă că premierul nu merge la CSAT

Se arata ca:

Guvernul a retransmis programul de marţi al premierului Victor Ponta, din care rezultă că şeful Guvernului nu va participa la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, programul indicând în continuare că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Programul actualizat al premierului, care include modificări legate doar de detaliile de organizare a întrevederilor cu premierii străini, a fost transmis de Guvern luni seara, după ce Preşedinţia a anunţat convocarea CSAT.

Programul indică în continuare că premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat anterior Preşedinţia.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.”

Ponta l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT

Se arata ca:

Premierul Victior Ponta a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că l-a delegat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe la şedinţa CSAT, care urmează să aibă loc în cursul după-amiezii.

Întrebat de MEDIAFAX dacă va participa la şedinţa CSAT sau dacă a împuternicit o altă persoană să îl reprezinte la această reuniune, Ponta a precizat că l-a desemnat pe vicepremierul Gabriel Oprea să participe.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) convocată de către preşedintele Traian Băsescu este programată la o oră la care premierul Victor Ponta are pregătite, din timp, întrevederi cu mai mulţi prim-miniştri, veniţi la Bucureşti pentru reuniunea China-Europa Centrală şi de Est.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea a declarat, luni, că convocarea CSAT s-a făcut încă din 18 noiembrie, cu acordul premierului, iar speculaţiile pe această temă sunt „complet neadevărate şi răuvoitoare”.

„Convocarea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de mâine (marţi, n.r.), 26 noiembrie, a fost făcută încă de lunea trecută, 18 noiembrie, şi cu acordul prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, care este şi vicepreşedinte al CSAT”, a precizat Bogdan Oprea, într-o declaraţie de presă remisă MEDIAFAX.

Oprea a mai arătat că „orice speculaţii legate de data stabilirii acestei şedinţe sunt complet neadevărate şi răuvoitoare”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, „caracterul de urgenţă al şedinţei este dat de faptul că bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale trebuie avizate de CSAT înainte de votarea bugetului pe anul 2014 în Parlamentul României”.

Bogdan Oprea a menţionat că bugetul de stat pe 2014 a fost depus la Camera Deputaţilor, Camera decizională, abia luni, 18 noiembrie, adică ziua în care s-au făcut şi demersurile pentru convocarea şedinţei, iar puncte de vedere ale instituţiilor implicate au fost depuse la Secretariatul CSAT până vineri, 22 noiembrie.

„Ţinând cont şi de faptul că preşedintele României se află într-o deplasare externă joi şi vineri, dar şi de caracterul de urgenţă al subiectelor aflate pe ordinea de zi, şedinţa CSAT a putut fi convocată doar la începutul acestei săptămâni”, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea.

Programul premierului pentru ziua de marţi indică faptul că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

Potrivit programului, premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

CSAT va discuta, marţi, de la ora 15.00, propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, a anunţat Preşedinţia.

„O şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele României, domnul Traian Băsescu, va avea loc marţi, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 15.00, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională„, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei remis, luni seară, agenţiei MEDIAFAX.

Preşedintele îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar primul-ministru pe cea de vicepreşedinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidential pentru securitate naţională. Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.” (subl. mea)

Inapoi la Forum…

Premier chinez: Autorităţile trebuie să creeze o ambianţă bună pentru colaborarea între firme

Se arata ca:

Firmele chineze şi cele din Europa Centrală şi de Est trebuie să fie „îndrumate” să se cunoască reciproc, pentru a realiza cooperări cu avantaje de ambele părţi, iar autorităţile trebuie să creeze „o ambianţă bună” pentru o astfel de colaborare, a afirmat premierul chinez, Li Keqiang.

El a susţinut că aceste relaţii politico-economice sunt favorabile atât pentru China, cât şi pentru statele din regiune.

„Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est constituie o parte importantă a relaţiilor China-UE şi această cooperare cu regiunea dumneavoastră este benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu dintre China şi UE, pentru integrarea europeană, pentru dezvoltarea politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, pentru dezvoltarea echilibrată a regiunii europene şi pentru politica europeană de dezvoltare echilibrată a zonei estice, deci avem foarte multe interese convergente comune”, a spus Li Keqiang.

Lucrările summit-ului premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.”

Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est – Premierul Chinei: România va fi tigru al Europei. Dacă toţi tigrii vor colabora, va fi o piaţă uriaşă

Se arata ca:

România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă, a afirmat premierul Chinei, Li Keqiang, arătând că potenţialul de dezvoltare a relaţiilor comerciale şi investiţiilor dintre China şi ţările din regiune este foarte mare.

„Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, a spus premierul Chinei în deschiderea Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.

Li Keqiang a artătat că este convins de potenţialul relaţiilor economice dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, după ce premierii acestor ţări i-au prezentat perspectivele economice excelente ale regiunii.

El adăugat că Europa, în mod particular Uniunea Europeană, este cel mai mare partener comercial al Chinei, dar că, în cadrul relaţiilor comerciale China-UE, comerţul cu ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă doar 10%, iar volumul investiţiilor este şi mai mic, fapt ce constituie un potenţial deosebit pentru dezvoltarea acestor relaţii.

Premierul Victor Ponta şi premierul chinez Li Keqiang i-au primit, marţi dimineaţă, la Palatul Parlamentului, pe şefii de guverne care participă la Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, premierul român întrebându-i pe unii dintre ei, în limba engleză, dacă „s-au trezit”.

La Palatul Parlamentului, primirea şefilor de guverne a fost programată pentru o oră matinală, premierul Victor Ponta ajungând la Palatului Parlamentului în jurul orei 08:30. Ulterior, în holul de onoare unde au fost făcute primirile oficiale, a ajuns şi premierul chinez. Cei doi i-au întâmpinat pe oaspeţii oficiali, iar Ponta, în mai multe rânduri, i-a întrebat în engleză pe oficialii străini dacă s-au trezit, la momentul în care îi întâmpina.

Cea de-a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est se desfăşoară, marţi, la Bucureşti, după ce prima ediţie a avut loc la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua la Varşovia, în 2012.

Potrivit site-ului Forumului, organizatorii aşteptau în jur de 1.000 de reprezentanţi ai firmelor private şi de stat din China şi 16 state central şi est-europene: România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Republica Macedonia.

Forumul de la Bucureşti are cinci teme majore: energie, agricultură, turism, IT&C şi infrastructură.”

Summit-ul premierilor China-Europa Centrală şi de Est, încheiat cu adoptarea „Bucharest Guidelines”

Se arata ca:

Lucrările Summit-ului Premierilor din China-Europa Centrală şi de Est s-au încheiat, marţi, cu adoptarea documentului Bucharest Guidelines, care prevede promovarea investiţiilor şi afacerilor în domeniul infrastructurii, IMM, agriculturii, transporturilor feroviare şi telecomunicaţiilor.

„Am încercat să prezentăm centrul şi estul Europei ca fiind o regiune dinamică, cu o economie în creştere orientată spre investiţii, cu potenţial semnificativ de dezvoltare în multe domenii, cu proiecte importante la nivel regional în domeniul energiei, infrastructurii, investiţiilor în educaţie, inovaţie şi tehnologie. Ţările membre ale grupului Europa Centrală şi de Est sunt atât ţări membre deja ale UE, cât şi ţări candidate, iar această întâlnire la nivel înalt de astăzi s-a constituit într-un efort complementar al cadrului general de relaţii strategice între UE şi China”, a spus premierul Ponta la finalul reuniunii.

Acesta a arătat că participanţii au agreat în final linii de acţiune viitoare în baza unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării în domeniile de interes comun, cu accent pe promovarea investiţiilor, a cooperării economice şi comerciale.

Printre măsurile avute în vedere în document se numără desemnarea anului 2014 ca an pentru promovarea investiţiilor şi afacerilor în relaţia Europa Centrală şi de Est – China şi organizarea de diverse acţiuni în context, precum continuarea organizării anuale atât a forumurilor economice, cât şi a reuniunilor la nivel de şefi de guverne.

Alte obiective de colaborare vor fi încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii în baza unei platforme de cooperare China – Europa Centrală şi de Est, dezvoltarea agriculturii, constituirea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol şi crearea unui forum de cooperare agricol, încurajarea instituţiilor financiare din regiune în sensul cooperării pentru „valorificarea deplină” a finanţării speciale de 10 miliarde de dolari pe care China a pus-o la dispoziţia ţărilor din regiune, consolidarea cooperării în materie de investiţii în infrastructură şi conectivitate, respectiv reţele de transport feroviar.

Părţile au convenit şi extinderea cooperării în domeniile ştiinţei, tehnologiei, inovaţiei, protecţiei mediului şi energiei, precum şi promovarea schimburilor culturale.

Potrivit premierului Ponta, au fost discutate totodată măsuri concrete privind facilitarea liberei circulaţii şi încurajarea turismului între China şi aceste ţări.” (subl. mea)

Gandul

Cu ce s-a ales România după vizita chinezilor. Forumul de la Bucureşti, mai mult turism decât business: „Aşteptăm un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica strictă”

Se arata, printre altele, ca:

„Mai bine de 300 de oameni de afaceri chinezi au venit să-şi flancheze prim-minsitrul în prima sa descindere în Estul Europei, o piaţă încă nouă pentru mulţi. Au umplut Intecontinentalul, au făcut turism la Bran şi la Braşov, mii de poze în Casa Poporului, cu roşii coapte şi cu Eugenii, cu tinere românce în costume populare ori cu ministrul Maria Grapini împingând firul roşu prin gherghef.

„Foarte frumoasă ţară, oameni prietenoşi. Ştiţi, China şi România au o istorie veche, o prietenie frumoasă”. Domnul Li, tizul lui Li Keqiang, a venit să exploateze petrol şi gaze naturale. Până acolo, muşcă cu poftă dintr-un covrigel de Boromir şi pune la păstrare, în pumn, câteva boabe de struguri din Vrancea.

Domnului Sun, covrigeii româneşti nu i-au făcut cu ochiul. Nici muşchiuleţul, nici pastrama, nici caşcavalul afumat pe care ţara gazdă le-a scos la expoziţie pe lângă vinuri, miere de albine, iaurturi, ouă încondeiate, softuri şi smântână. Director regional al unei companii din energie, Sun Haibiao aşteaptă altceva: „un semnal de la prim-minstrul nostru şi să renunţaţi la politica voastră strictă. Fără garanţii guvernamentale pentru finanţarea chineză, noi nu putem veni aici”.

Top România turistică: Dracula, pastrama, Eugeniile

Dincolo de giganţi (Huawei, ZTE, GCN, China Huadian, Sinohydro), aceşti 300 de oameni de afaceri chinezi au plătit parte în parte cu Guvernul de la Beijing un sejur de 5 zile în România. Domnul Lu i-a adus pe toţi cu YangGuang Int Travel Agency, le-a angajat translatori şi i-a plimbat prin jur.

„Stau cinci-şase zile, până vineri dimineaţă. I-am dus duminică la Braşov. Foarte frumos, le-a plăcut mult natura, oraşul. Apoi am fost la Bran şi la Sinaia. La Peleş era închis, dar am fost la Pelişor. De-acum în Bucureşti, le facem un program la mall-uri şi poate, dacă este timp, mergem să vadă Dunărea, doar e cel mai mare fluviu”, închide tot sejurul într-o frază. Costurile sunt secrete, spune precaut. „Îmi pare rău, Guvernul suportă parţial şi nu pot să vă spun. Dar mie îmi rămâne puţin”, se scuză pentru auditoriul de chinezi cu care fumează fără oprelişti la Casa Poporului, chiar dacă niciunul nu pricepe o vorbă.

În topul preferinţelor turiştilor chinezi rămân Dracula, gustările cu pastramă servite de românce în costume populare şi biscuiţii Eugenia.

Ordinea chineză a lucrurilor

Luni, au avut discuţii de afaceri la hotel, marţi la forumul din Parlament. Nu vor semna însă niciun contract decât dacă, la întoarcere, la întâlnirea cu Li Keqiang, li se va spune să o facă. „Aprobarea trebuie să vină de la prim-minsitrul nostru”, explică domnul Sun, regional manager la SEPCO III Electric Power Construction Cooperation şi unul din puţinii vorbitori de engleză.

A ajuns „doar de câteva ore”, s-a uitat de jur împrejur, la expoziţia de vinuri, iaurturi şi mere româneşti lângă laptopuri, tablete şi telefoane inteligente made in China şi a înţeles. În calculul preliminar, compania sa, cu 10 ani de experienţă  în Africa, în India şi Orientul Mijlociu, dar încă începătoare în Europa, nu va investi în România.

„Noi facem proiecte EPC, adică partea de inginierie, asigurăm materialele şi la final construim şi proiectul, fie direct, fie prin subcontractori. Încă nu pot spune că am găsit un proiect concret. Am identificat încă de acum câţiva ani nişte oportunităţi, dar lucrurile au devenit dificile din motive politice şi nu numai, care ţin de România”, spune. Lista de aşteptări a lui Sun Haibiao e scurtă, dar de nenegociat. „Guvernul nu ne oferă niciun fel de garanţie pentru finanţarea prin credite la băncile noastre, din China. Politica noastră e foarte strictă. Dacă avem nevoie de bani, trebuie să îi luăm de la băncile chinezeşti care întotdeauna ne cer garanţii guvernamentale. Aşteptăm un semnal de la prim-minsitrul nostru, domnul Li. Dacă renunţaţi la politica voastră strictă…”, rezumă simplu.

În ordinea chineză a lucrurilor, banii ar trebui să vină de la băncile din Beijing şi în mică parte de la Guvernul român. Guvernul trebuie însă să garanteze împrumutul. Altfel, chinezii  merg în ţări non-UE. „Avem proiecte anul acesta în Bosnia. Abordarea e următoarea: finanţare din China, investiţie minoră a statului şi contractor EPC. Trebuie să îi raportăm premierului condiţiile de fianţare şi de la el vine aprobarea”, explică domnul Sun.

Li şi tizul său din energie

Pe domnul Li l-ai lua oricând drept importator de produse agricole. Orice îi ajunge în mână duce la nas, apoi la gură şi murmură un „mmmm”. În realitate însă, e jucător în energie. Unul prudent şi secretos: „Am o companie în Beijing. Exploatăm gaze şi petrol. Numele ei? Nu înţeleg ce vreţi să spuneţi”. Domnul Li, aşa cum îl „denunţă” ecusonul, e în tratative cu Romgaz. „Ceea ce căutăm e un parteneriat cu o companie din România. Am încercat în trecut cu Petrom, n-a mers. Să vedem cu Romgaz. Nu am intrat în contact cu Guvernul până acum, sperăm să avem susţinerea. Dar totul e doar în stadiu iniţial, e prima dată când venim aici. Avem tehnologia pentru exploatarea gazelor naturale, nu, gaze de şist nu”, simte de la distanţă orice subiect sensibil şi dă să fugă spre o masă în dreptul coşului cu struguri.

Alţi doi magnaţi în devenire scanează vinurile Cramelor Tohani. Să investească nu vor, să cumpere nu pot. Chemaţi să-şi pună mărfurile pe taraba Parlamentului, expozanţii sunt şi ei sceptici. „Nu e vorba de semnat niciun contract, să ştiţi. Ăsta nu e nici măcar un târg de profil, ce aşteptări să ai?”.

Din urmă, oficialii îşi fac cărare printre camere de luat vederi. Ministrul Maria Grapini trece voiasă pe la standul ouălor încondeiate de Valeria Farcal în Bucovina şi pune mâna pe gherghef. Chinezii scot telefonul şi fac poze. „Afacerea” cu ouă încondeiate are trecere, cel mult, pe Facebook.

Ministrului Comerţului chinez, Gao Hucheng, un alai de afacerişti de la Beijing îi face reverenţe. Constantin Niţă şi Daniel Chiţoiu trec fără oprire.

Prim-chinezul Li Keqiang, condus de Victor Ponta printre standurile expoziţionale, ia în mână o roşie mângâind-o îndelung. În calculele lui de acasă intră importuri de carne şi de alimente de 1 miliard de euro pe an. El se fereşte însă să arunce cifre ori promisiuni.

La vinuri, se opreşte un minut. Făcându-şi curaj, producătorul încearcă să îl abordeze: „Vreau să îmi fac o pogdorie în China”. „Vorbiţi limba chineză?”, îl întreabă Li, mirat, cât răsfoieşte un pliant în limba lui. Românul se desumflă: „Nu”.

În săli, se recită ode ditirambice – „Prietenia istorică România-China” va face România „un tigru al Europei” – şi se înşiră utopii – tronsoane de autostradă finalizate în timp record, Canalul Siret – Bărăgan, linie ferată de mare viteză Bucureşti-Constanţa. Ultimii mici întreprinzători chinezi rămaşi după ora prânzului se bat să-şi recupereze paşapoartele.”

Reuniunea China-Europa Centrală şi de Est. Cu un ochi la „regulamentele UE”, premierul chinez ne invită la o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „România va fi un tigru al Europei”. UPDATE

Se arata ca:

„Oaspetele de onoare al reuniunii China-Europa Centrală şi de Est, premierul chinez Li Keqiang, a deschis marţi, la Palatul Parlamentului, lucrările Forumului Economic şi Comercial cu un apel la cooperare „cu sinceritate”, pentru „un viitor mai luminos” şi promiţându-ne nouă, românilor, că vom ajunge un „tigru al Europei”. Ofertele generoase ale Chinei pentru această regiune a continentului european au venit însoţite, însă, de mai multe trimiteri la „regulamentele UE”, o sintagmă menită să asigure Bruxelles-ul, îngrijorat de summitul de la Bucureşti, de buna credinţă a Beijingului. În discursul său, premierul Victor Ponta a prezentat reuniunea din Capitală drept „o şansă unică”, de care toţi participanţii din celelalte 16 state trebuie să profite: „Nu rataţi această şansă. S-ar putea să nu mai vină niciodată”, a îndemnat Ponta, nu înainte însă de a remarca lungul drum pe care l-au făcut „prietenii chinezi” până în România. „Distanţa este pur geografică şi este scurtată de prietenia noastră. După această zi, vom fi şi mai buni prieteni”, a spus, încrezător, şeful guvernului român.

Dacă premierul României a vorbit despre „prietenie”, omologul chinez ne-a făcut şi un compliment: „Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, este promisiunea oficialului chinez.

„Atât timp cât cooperăm cu sinceritate, beneficiile economice pentru China şi Europa Centrală şi de Est st se vor extinde, iar cooperarea noastră va avea mai multe rezultate şi un viitor mai luminos”, a promis Li Keqiang, amintind că regiunea are la dispoziţie o linie de credit de 10 miliarde de dolari: „Dacă se va dovedi un succes, vom extinde această cooperare, în limitele regulamentului UE. Încurajăm din ce în ce mai multe firme să folosească această linie de credit specială şi instituţiile noastre financiare să îşi facă birouri şi sucursale în zona dumneavoastră”, a spus premierul chinez, dând asigurări că regimul de la Beijing îşi doreşte „o Europă prosperă, o UE puternică, un Euro puternic”. În spiritul discursului oficial chinez, Li Keqiang a subliniat că „lumea are nevoie de o Chină prosperă”, dar „dezvoltarea Chinei nu va fi durabilă fără cooperarea cu celelalte ţări”.

UPDATE 13:40 China, Ungaria şi Serbia au încheiat azi, la Bucureşti, un acord pentru construirea împreună a unei linii de cale ferată care să unească cele două state europene, anunţă agenţia chineză de presă Xinhua. Detalii, AICI.

UPDATE 13:30 Victor Ponta, dar mai ales omologul chinez s-au concentrat în declaraţiile de presă pe liniştirea Uniunii Europene privind scopul acestui summit. Mai toată declaraţia lui Li Keqiang a spus, de mai multe ori şi în formulări diferite, acest lucru: „Cooperarea China-Europa Centrală şi de Est merge în acelaşi sens cu cooperarea cu UE, este o parte importantă a relaţiilor cu UE, fiind benefică pentru aprofundarea parteneriatului amplu de cooperare dintre China şi UE. Totodată, (relaţia China-Europa Centrală şi de Est, n.red.) este favorabilă şi dezvoltării politicii către Vest a Republicii Populare Chineze, precum şi orientării către Est a Uniunii Europene, astfel încât să aibă o dezvoltare echilibrată. De aceea, această colaborare cu regiunea dumneavoastră este benefică şi poate aduce reale beneficii popoarelor celor două părţi. Este nevoie ca prin colaborarea dintre cele două regiuni să se promoveze colaborarea cu UE”.

UPDATE 13:15 La declaraţiile de presă susţinute la finalul summitului premierilor, Victor Ponta a anunţat semnarea unui document numit „Bucharest Guidelines”, pentru consolidarea cooperării China-Europa Centrală şi de Est. Printre altele, şeful guvernului român a anunţat că participanţii la summit au decis şi crearea unei asociaţii pentru promovarea cooperării în domeniul agricol.

UPDATE 11:15 Pe rând, miniştri din România, Serbia, Slovenia, Albania, Polonia, Bulgaria, Cehia, Lituania şi Letonia au vorbit, în cadrul şedinţei plenare, despre avantajele pieţelor proprii pentru investiţiile chineze. De pe scena sălii A.I. Cuza din Casa Poporului, fiecare a încercat să îşi „împacheteze” economiile cât mai atrăgător pentru afaceriştii şi oficialii de la Beijing. „Uşa Poloniei pentru investiţiile chineze este larg deschisă”, a spus ministrul adjunct al economiei din Polonia, Ilona Antoniszyn-Klik, încurajându-i pe afaceriştii asiatici să investească în proiecte de infrastructură în Polonia, energie ecologică, tehnologie inovatoare şi amintindu-le despre performanţele ţării sale în materie de absorbţie de fonduri europene.

Invitaţie la „echipamente fiabile” made in China

Premierul chinez a declarat anul 2014 drept un an al investiţiilor chineze în Europa Centrală şi de Est, un an al „schimburilor comerciale echilibrate”, un an în care turiştii chinezi vor fi încurajaţi de statul comunist să vină în această regiune. „Să valorificăm acele puncte forte din cooperarea noastră, astfel încât să se dezvolte”, a îndemnat oficialul chinez, care a inclus în oferta ţării sale pentru noi şi proiecte de infrastructură cât mai ambiţioase, dar şi echipamente: „Este nevoie de tehnologie şi echipament aici şi putem spune că produsele chinezeşti sunt populare. China are o industrie matură de echipamente, care s-a dezvoltat mult. Sunt echipamente fiabile”.

Ţările din Centrul şi Estul Europei pot beneficia de această industrie, a adăugat el, în proiecte importante de infrastructură, de la drumuri la căi ferate de mare viteză, precum şi proiecte în domeniul energiei nucleare.

Dincolo de diversificarea – din nou, „în limitele regulamentului UE” – liniilor de investiţii în Europa şi sprijin pentru IMM, Li Keqiang a promis noi locuri de muncă pe pieţele noastre. „Suntem dornici să îmbunătăţim cooperarea în acest sens. China este pregătită să coopereze cu ţările din regiunea dumneavoastră, pentru a crea condiţiile ca firmele din cele două partenere să aibă facilităţi privind piaţa muncii. Ar trebui ca regulile să fie mai îndrăzneţe în ceea ce priveşte mediul de afaceri.

Bruxelles-ul, cu ochii pe Bucureşti

Reuniunea de la Bucureşti a şefilor de guvern din Europa Centrală şi de Est, cu ocazia Forumului Economic şi Comercial China-Europa, a adus un adevărat desant al oamenilor de afaceri chinezi. Peste 300 dintre ei au ajuns luni, la Bucureşti, împreună cu delegaţia guvernamentală condusă de Li Keqiang – prima astfel de delegaţie care a ajuns în ultimii 19 ani în ţara noastră. Atenţia gazdelor române este pe măsura promisiunilor măreţe ale guvernului comunist, oaspeţii chinezi având parte de diferite gesturi extraordinare de protocol (detalii, AICI). Dincolo de participanţii chinezi, la summit sunt prezenţi, potrivit organizatorilor, 10 premieri europeni. Ţările participante sunt Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Letonia, alături de România şi China.

Evenimentul este privit cu îngrijorare la Bruxelles, de unde au venit, în ultimele zile, mesaje de avertizare pentru participanţi. Oficialii europeni, care negociază un ambiţios acord de investiţii UE-China (după o serie de dispute), se tem că Beijingul a adoptat, în formularea comisarului pentru Comerţ, Karel de Gucht, o strategie „divide et impera” (dezbină şi cucereşte). În contextul îngrijorărilor că Beijingul îşi forţează o nouă poziţie pe pieţele europene ocolind Bruxelles-ul, oficialii europeni ar fi transmis statelor membre o circulară cu două reguli privind relaţiile cu China. Prima dintre ele spune că orice negociere bilaterală cu China nu poate trece peste liniile directoare stabilite la nivel comunitar. A doua regulă este ca statele membre să informeze instituţiile europene în legatură cu eventualele acorduri încheiate cu China.

Investiţiile chineze în UE au crescut, în 2011, de 30 de ori faţă de anii anteriori. Prin comparaţie, aproape 20% din investiţiile străine din China provin din UE, dar numai 1,4% din investiţia străină din UE îşi are originile în China. Anul acesta, relaţiile comerciale dintre China şi România au avut o valoare de 3,2 miliarde de dolari.”

Am remarcat in PSD o nuanta referitor la viziunea colaborarii Romaniei cu tarile din Asia… Premierul Victor Ponta a fost din totdeauna un sustinator fervent al unei cooperari largi cu China. In schimb altii s-ar indrepta mai degraba spre Singapore, Qatar sau India…

De observat faptul ca tarile din Europa Centrala si de Est erau nu cu prea mult timp in urma sub forul tutelar la URSS… Acum premierul chinez doreste ca toti tigrii sa colaboreze spre a face o piata uriasa.

Nu cred ca e vorba de o strategie de tip „divide et impera”… Ci mai mult de o expansiune economica a Chinei spre Europa, Tarile din Europa Centrala si de Est, foste comuniste, fiind un fel de avanpost folosit pentru extinderea afacerilor chineze spre Europa de Vest. De fapt premierul chinez a spus-o destul de limpede: „Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăşoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară„. Chinezii cauta sa-si mareasca prezenta din punct de vedere economic in Europa profitand de actuala stare de lucruri de aici si de faptul ca in SUA inca persista o recesiune moderata. China in mod sigur cauta sa aiba un profit din toata povestea asta: sa nu ne imaginam ca deschide linii de creditare de 10 miliarde $ pe ochi frumosi. Sau ca ne va ajuta doar de dragul de a ne ajuta, sau ca ne vor da bani gratis. Sumele acestea mari ar trebui sa ne puna pe ganduri ca nu cumva sa se creeze o dependenta economica fata de China, ce ar genera si o dependenta de ordin politic. Adevarul este ca situatia de acum este rodul politicilor gresite duse de Comisia Europeana, de promovare a austeritatii la sugestiile Germaniei. In meciul asta, UE – China, acum e 1-0 pentru China… Pe de alta parte trebuie sa recunoastem ca politica dusa de China e mult mai inteleapta decat cea a Rusiei. China nu se opune integrarii unor state in UE ci doreste extinderea afacerilor sale in UE, ceea ce Rusia nu prea reuseste, si mentinerea unor bune relatii cu statele din Europa. Excelent jucat, trebuie sa recunoastem!

Eu cred ca trebuie sa dezvoltam relatiile economice cu China, dar cred ca trebuie sa fim si foarte atenti deoarece China este un peste mare, sa nu ne inghita.

In dezvoltarea unei relatii cu China, de altfel un lucru normal si necesar, prudenta ar trebui sa ne calauzeasca si sa ramanem fideli spiritului si valorilor euroatlantice.

Update

Gandul

Premierul Chinei în Parlament: „Mă simt ca acasă”. Trăirile lui Li în Casa Poporului, aplaudat de „prieteni dragi”. VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Propunerea, discuţiile profunde şi speranţa 

Locul proiectelor concrete a fost lăsat la final. După lungi fraze măgulitoare, primul-ministru chinez a venit cu „propunerea”: „În primul rând, aprofundarea încrederii politice comune între China şi România. Apoi valorificarea potenţialului de afaceri. Partea chineză doreşte să importe mai multe produse româneşti de calitate – carne şi alte produse agricole. Anul viitor vom importa aproape 5.000 de vite şi în următorii zece ani importul va creşte. Cele două părţi pot să construiască parcuri industriale comune. În România, multe proiecte de infrastructură au nevoie de modernizare, iar în China avem tehnologie sigură, calitate mare şi preţuri mai mici. Dorim crearea unor grupuri de lucru pentru reactoare nucleare şi linii feroviare. Deja au început discuţii profunde pentru finanţare. Sperăm ca instituţiile bancare să ofere finanţare”. „Sperăm”, ar fi strigat la unison parlamentarii, prea ocupaţi însă să aplaude în picioare, încântaţi aflând cum „China consideră România ca un pilon important pentru Europa Centrală şi de Est şi cu UE”.

Entuziast şi el, Li s-a aplaudat pe sine, i-a salutat şi le-a promis solemn: „relaţiile noastre sunt ca un vapor care vine din istorie şi merge încrezător înainte. Avem vapor, avem şi vântul potrivit”. […]”

Ponta vrea să îl şi conducă la aeroport pe premierul chinez: „Şi-ar dori foarte mult să îi facă o surpriză”

DE citit si…

Ziare.com

Basescu despre mesajul UE cu privire la China: Imi venea sa le spun „cu Nabucco ce-ati avut?”

Se arata ca:

Vizita premierului Chinei si a delegatiei oamenilor de afaceri chinezi la Bucuresti trebuie privita cu profesionalism, a declarat presedintele Traian Basescu, care a cerut sa nu se repete cazul Nabucco, in care egoismul din cadrul UE i-a rapit Romaniei sansa proiectului.

„Intalnirea trebuie privita cu profesionalism. (…) Trebuie profesionalisti, tehnicieni, studii de fezabilitate care sa ii faca pe investitorii chinezi sa priveasca cu atentie propunerile Romaniei. In China avem un partener care are incredere in noi. (…)

Daca proiectele care vor fi prezentate vor fi realiste si convingatoare, Romania nu poate decat sa castige”, a declarat presedintele luni, la postul public de radio.

Basescu a facut referire la mesajul transmis de partenerii europeni in Romaniei inainte de vizita oficialilor chinezi, pe care l-a privit „oarecum ironic”, si a avertizat sa nu fie repetat cazul proiectului Nabucco.

„S-a dat un mesaj al Bruxelles-ului catre toate statele: ‘Sa nu iesiti din limitele negociate de UE’. Cred ca acest mesaj a fost neinspirat, mai ales intr-o tara ca Romania, unde egoismul unor parteneri ai Romaniei i-a rapit sansa unui proiect ca Nabucco.

Acest egoism a facut ca TAP sa fie ales in detrimentul Nabucco. TAP se termina in sudul Europei, in Italia, acolo unde exista deja alternative in functiune la gazul de la Gazprom.

Acest egoism s-a justificat economic. Dar Nabucco a fost in primul rand un proiect politic. Dar a fost mai ieftin proiectul prin Italia. Pe acest fond va spun ca am privit relativ ironic mesajul Bruxelles-ului, imi venea sa transmit mesajul ‘Dar cu Nabucco ce-ati avut?’, ‘Dar cu conditiile intransigente cu Ucraina ce-ati avut?'”, a adaugat Basescu.

Circulara de Bruxelles

Cu cateva zile inainte de vizita la Bucuresti a premierului chinez, Bruxelles-ul a transmis celor 28 de state membre ale Uniunii Europene o circulara legata de relatiile cu China, prin care le-a cerut acestora sa nu exceada liniile de negociere intre blocul european si China.

La randul sau, premierul Victor Ponta a declarat ca discutiile din cadrul Forumului Economic si Comercial China – Europa Centrala si de Est sunt in conformitate cu obiectivele parteneriatului cu Uniunea Europeana.

Delegatia formata din premierul Li Keqiang, mai multi alti oficiali chinezi si peste 300 de oameni de afaceri din China ajuns luni la Bucuresti. Aceasta este prima vizita in Romania a unui premier al R.P. Chineze dupa 19 ani.

Autoritatile romane vor sa implice China in trei proiecte principale: proiectul Cheap Tarnita Lapustesti – constand in construirea unei hidrocentrale in judetul Cluj, definitivarea unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda si un proiect de tip „Green/Brown Field” pentru construirea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari.”

Americanii si-au trimis bombardierele in spatiul aerian al Chinei

Se arata ca:

Armata americana a trimis, marti, doua bombardiere in spatiul aerian al Chinei, fara a avea autorizatie din partea Beijingului.

Statele Unite au survolat cu doua avioane Air Force B-52 un teritoriu disputat din Marea Chinei de Est, scrie USA Today.

Aparatele de zbor au decolat de la baza aeriana americana din Insula Guam, nu au avut armament la bord si au parasit spatiul aerian chinez fara incidente.

China pretinde un teritoriu de un milion de mile patrate situat in ocean, cunoscut sub numele de Marea Chinei de Est, insistand asupra faptului ca resursele energetice si fauna piscicola ii apartin.

Insa o mare parte din aceasta zona se afla in apropierea coastelor Japoniei, Taiwan si Coreea de Sud, care au reactionat la pretentiile teritoriale ale tarii vecine.

Duminica, China a mers mai departe cu amenintarile, precizand ca spatiul pretins va fi folosit pentru controlarea traficului aerian. Din acesta fac parte insulele Senkaku detinute de japonezi, pe care chinezii le numesc Diaoyus. De asemenea, in zona extinsa de identificare aeriana este inclus si Arhipelagul Ieodu, administrat de Coreea de Sud.

In replica la actiunile Beijingului, americanii vor trimite miercuri mai multe avioane in teritoriul disputat, iar japonezii vor survola cu o flota de nave de lupta. „

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 27, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii

Cresterea economica. Scurte considerente

Multi se intreaba cum de avem crestere economica si treburile merg mai rau sau daca intr-adevar avem crestere economica. Datele statistice pe care ni le ofera FMI – aici. Dar mi-a atras atentia o postare a D-nei. Ana Birchall (PSD):

Despre bugetul de stat pe anul 2014

Se arata ca:

„Bugetul de stat pe anul 2014 este construit în echilibru între asigurarea protecţiei sociale şi asigurarea investiţiilor pentru dezvoltare şi creştere sustenabilă.

Guvernul USL a construit un buget echitabil şi bine calculat care asigură în acelaşi timp grija pentru măsurile de protecţie socială şi necesarul de fonduri pentru derularea proiectelor de investiţii. Este un buget care se bazează pe creştere şi nu pe austeritate, este un buget care are grijă de cei mulţi şi începe să restabilească ordinea socială prin creşteri de salarii, pentru profesori şi medici, prin creşteri de pensii şi prin creşterea salariului minim.Bugetul pe anul 2014 reflectă foarte bine politicile publice ale unui guvern mixt din punct de vedere ideologic. Nu cred că există o dovadă mai clară că USL-ul funcţionează, şi funcţionează bine, decât proiectul de buget pe anul 2014. Pensiile cresc cu 3,76%, salariul minim creşte cu 12,5%, venitul minim garantat creşte cu 5%, salariile profesorilor debutanţi cresc cu 10%, veniturile medicilor rezidenţi cresc cu 150 de euro pe lună şi toate acestea se petrec în contextul relaxării fiscale; CAS-ul la angajator este programat să scadă cu 5 procente din vara anului viitor.

La sfârşitul anului 2013, România este stabilă din punct de vedere macroeconomic. Creşterea economică a depăşit prognozele FMI şi a ajuns la 2,7%, în acelaşi timp, anul acesta ne putem lăuda cu cel mai mare PIB din istoria României, de 140,5 miliarde de euro. Am depăşit pragul psihologic al PIB-ului din 2008. Dacă observăm şi faptul că inflaţia a scăzut până la 1,8% de la 4,95% cât era în 2012, ajungem la concluzia că mediul economic din România se însănătoşeşte foarte rapid, şi asta datorită unui set de politici publice eficiente, implementate de Guvern. Aceste politici trebuie să continue şi în anii următori şi bugetul multianual 2014 – 2017 este o premisă excelentă de creştere.

Nu este prima oară când declar faptul că USL trebuie să aibă ca prioritate conturarea unei clase de mijloc, puternice şi reprezentative. Politicile fiscal-bugetare prevăzute în proiectul de buget vor determina întărirea clasei de mijloc prin: creşteri graduale de salarii, creşterea investiţiilor publice, stimularea mediului de afaceri cu scheme de garanții de stat orientate către sectorul IMM şi, nu în ultimul rând, sprijin pentru producătorii agricoli.

Măsurile de creştere anunţate sunt dublate de o predictibilitate a sistemului fiscal, care se asigură prin eliminarea oricăror posibilităţi de creştere a taxelor. Fie că vorbim de TVA, fie că vorbim de cota unică sau CAS, taxele nu vor creşte şi astfel sistemul fiscal va deveni fundamentul pe care clasa de mijloc din România se va reinventa.” (subl. mea)

Mi se pare foarte optimist articolul: vor creste pensii, salarii, ceea ce, desigur, nu-i rau. Dupa cum observati, vor creste in sectorul de stat… Totusi inteleg ca va creste si salariul minim… Toate acestea in conditiile relaxarii fiscale!!! Asta e chiar interesant!!

Dupa parerea mea, ar trebui sa pastram un optimism moderat (asta ca sa nu fim pesimisti, ca nu-i bine!) intrucat lucrurile nu sunt, cel putin pentru mine, foarte clare. Iata cateva articole:

Ziarul Financiar

Coface estimează o creştere economică de 1-1,5% în 2013, fără a lua în calcul aportul agriculturii

Articolul este din 8 august 2013 si arata ca:

„Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit recent prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2% şi la 2,25% anul viitor, pe fondul unor exporturi mai puternice în primul semestru şi a unei producţii agricole mai bune. Ministrul delegat al Bugetului, Liviu Voinea, a declarat anterior că estimarea de creştere economică pentru acest an a fost ridicată, în urma discuţiilor cu FMI, de la 1,6% la 1,9%, Guvernul estimând însă pentru sfârşitul anului un avans al PIB peste noua ţintă.

Deşi există semnale favorabile de creştere în 2013, cu un an agricol bun, acestea nu sunt resimţite în economia reală, de către firme, care se confruntă în continuare cu multe probleme, cele mai importante fiind lipsa de lichiditate şi accesul dificil la creditare, potrivit reprezentanţilor Coface.

În 2013, în ciuda semnalelor bune de creştere a PIB, cu un an agricol care se anunţă bun, nu le resimţim în economie, toate companiile confirmă ca acesta este un an mai greu decât cei anteriori, toţi se plâng de lipsa de creditare, de lichiditate, de sarcina pe care au preluat-o de a finanţa la rândul lor alte companii prin activitatea lor comercială. Nu vedem în continuare o îmbunătăţire, din contră, când companiile mari intră în insolvenţă începi să te întrebi cum va arăta peste câţiva ani această ţară„, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, country manager Coface.

El a arătat că economia românească este legată de ţările din zona euro, aflate însă în continuare în recesiune.

Coman spune că deşi avansul exporturilor a fost motorul creşterii economice în primul semestru aceasta nu se vede în economie, unde consumul a scăzut „fabulos”.

„Şansele noastre se leagă ca de fiecare dată de agricultură, anul acesta se anunţă de excepţie, exporturile funcţionează, dar cred că trebuie făcut foarte mult pentru blocajele financiare, pentru creditare. Băncile nu văd un apetit foarte mare pentru a credita pentru că văd foarte mult risc în jurul lor, atunci evident că atenţia lor în a da bani companiilor este mult mai mare”, a menţionat Coman.

Directorul Coface nu anticipează pentru acest an o revigorare a economiei reale, a companiilor, aceasta fiind posibilă începând cu 2014 sau 2015, dacă şi ţările din zona euro vor depăşi situaţia dificilă cu care se confruntă.” (subl. mea)

Agerpres

ŞTIRILE SERII – ECONOMIC – 20 NOIEMBRIE

Se arata, printre altele, ca:

Creşterea economică a României se va situa la 3% în 2013, dar fără contribuţia agriculturii ar fi de numai 1,4-1,5%, a declarat miercuri preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, la o conferinţă cu tema ‘România şi zona euro’, organizată la Banca Naţională a României /BNR/.
Economia a performat mai slab în 2013 decât în 2012. Anul trecut, creşterea economică a fost de 0,7%, dar fără agricultură (fără influenţa agriculturii în PIB – n.r.) ar fi fost de 2,2%. În 2013 creşterea economică va fi probabil de 3%, iar fără agricultură – de 1,4-1,5%’, a precizat Dumitru.” (subl. mea)

Digi24

IMPARȚIAL. Lucian Isar, economist: Fără aportul agriculturii, creșterea economică din 2013 ar fi mai mică decât în 2012

Articolul este din 14 august 2013 si arata, printre altele, ca:

„Analistul economic Lucian Isar a comentat cifrele anunțate astăzi cu privire la creșterea economică a României. În opinia acestuia, creșterea economică cu 1,7% în prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, înseamnă, de fapt, o stagnare, pentru că, în realitate, a fost de numai 1,2%, iar agricultura este cea care va salva economia în 2013.

În realitate, fenomenul se numește creștere recesionară. Economia crește, dar nu prea mult, în schimb, crește și șomajul. Aș sparge răspunsul în partea bună, partea proastă și realitatea. Partea bună e că tocmai s-au aprobat 3,8 miliarde de lei pentru investiții, că în acordul cu FMI avem o creștere a plafoanelor și a ajutoarelor de stat. Avem ajutoare de stat introduse și la companii mici și mijlocii – este proiectul pilot al vicepremierului Daniel Chițoiu. Astea sunt elementele bune, sunt convins că la un moment dat lucrurile se vor mișca, pentru că sunt direcționate la injectat bani în economie.

Partea proastă este că în continuare mergem cu frâna trasă. Politica monetară și de credit faultează economia românească.

Realitatea este că n-am crescut decât cu 0,3 trimestru la trimestru, comparativ cu 0,7 creșterea Germaniei, cu 0,5 creșterea Franței. Iar la nivel de an, în realitate, n-am crescut decât cu 1,2%. Acel 1,7% este un truc optic comparat semestru la semestru. Dacă am compara mere cu mere, am vorbi de 1,2. O creștere care, mai degrabă, este stagnare. Plus/minus 1% înseamnă stagnare economică”, a afirmat economistul Lucian Isar.

Fostul ministru delegat pentru Mediu de Afaceri în cabinetul Ponta 1 a mai spus că surpriza bună este agricultura, iar, la finalul anului, creșterea economică fără aportul agriculturii ar fi mai mică decât în 2012.

În România, perioada este de doi ani. Un an mai prost, un an mai bun – așa este periodicitatea climaterică și, prin urmare, dacă ne vom uita la sfârșitul anului, vom vedea că, în 2013, creșterea economică fără aportul agriculturii va fi mai mic decât 2012. Agricultura ne salvează în 2013 la poza de final”, a adăugat Lucian Isar.

„Domnul Isar, uitându-se la economie din avion, vede ce a descris. Dacă e să ne uităm la economie din elicopter, putem vedea o economie cu două viteze. Avem o zonă foarte dinamică legată de exporturi, care e într-o ușoară creștere. Cealaltă zonă de economie, care merge foarte prost, sunt sectoare industriale care ori sunt pe cale de dispariție, ori sunt în agonie. Sectorul petrochimic, de exemplu, sau sectorul siderurgic. Mechel a închis patru dintre cele cinci combinate pe care le are în România”, a spus Răzvan Orășanu, analist economic.

Economia României a crescut cu 1,7% în prima jumătate a lui 2013, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Analiştii au formulat câteva estimări privind evoluţia Produsului Intern Brut încă de acum câteva zile, mizând pe o creștere de până la 2%.

Tabloul economiei nu arată nici pe departe bine, în ciuda veştilor primite de la Institutul Naţional de Statistică, șomaj este ridicat, iar investițiile scăzute.” (subl. mea)

Puterea

Experţii susţin că România îşi datorează creşterea economică agriculturii

Articolul este din 19 august 2013 si arata ca:

Fără agricultură, creşterea economică din 2013 ar fi mult mai mică decât cea de anul trecut. Potrivit experţilor, performanţele mai multor sectoare s-au înrăutăţit pe parcursul anului, singura salvare fiind situaţia bună din domeniul agriculturii. Mai mult, aceştia consideră că sunt necesare multiple reforme pentru ca România să ajungă în viitor la acelaşi nivel de trăi ca în restul zonei euro.

Contribuţia agriculturii în prognoza de creştere economică a acestui an este de un punct procentual, a declarat analistul-şef al Băncii Comerciale Române, Eugen Şinca. „Aceasta reprezintă aproape jumătate din estimarea noastră de creştere economică, de 2,5% în 2013. Dacă am compara PIB-ul cu contribuţie zero a agriculturii din 2012 şi 2013, România ar fi avut o creştere de 2,1% în 2012 şi va avea în jur de 1,5% în 2013, ceea ce înseamnă că performanţa unor sectoare precum comerţul cu amănuntul sau lucrările de construcţii s-a înrăutăţit în acest an”, potrivit lui Şinca.

Încrederea consumatorilor, încă scăzută

Conform analistului BCR, anul acesta s-a înregistrat o reducere semnificativă a investiţiilor în infrastructură, dar s-a putut observa o intrare în funcţiune a unor capacităţi de producţie finanţate cu câţiva ani în urmă. “Restructurarea unor companii de stat şi private şi-a pus amprenta asupra încrederii consumatorilor, care nu sunt dispuşi să cheltuiască foarte mult în prezent. Investiţiile în infrastructură au fost destul de reduse în prima jumătate a anului 2013, pe fondul accesării dificile de fonduri europene şi a lipsei proiectelor în parteneriat public privat. Un mare plus în acest an este reprezentat de industrie şi exporturi, iar aici putem vorbi despre punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie realizate cu investiţii private în anii precedenţi şi reorientarea cu succes a exportatorilor români către pieţe din afara Uniunii Europene”, a declarat analistul.

Zeci de ani până la UE

România, pentru a se putea ridica la nivelul ţărilor din UE, are nevoie de câteva decenii de creştere economică constantă, susţine Şinca. “Toate politicile pro-creştere economică sunt binevenite, deoarece România are nevoie de un avans mediu de 3-4% pe an, susţinut câteva decenii la rând, pentru a converge la nivelul de trai din zona euro. În primul rând, avem nevoie de noi finanţări externe, iar listările la bursă a unor pachete minoritare din cadrul companiilor energetice pot ajuta. În al doilea rând, avem nevoie de repornirea motoarelor interne ale creşterii – eliminarea zonelor de ineficienţă, reforma agriculturii şi orientarea ei spre piaţă, creşterea numărului de turişti străini care ne vizitează ţara”, a completat Eugen Şinca.” (subl. mea)

Romania Libera

Salvare. Agricultura propulsează încă o dată PIB-ul oficial. Creştere economică doar pe hârtie în trimestrul III

Articol din 15 noiembrie 2013, arata ca:

„Economia a crescut după primele nouă luni cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia este pusă sub semnul întrebării de economişti, care spun că această creştere este doar aparentă, rezultată în urma raportării la o perioadă proastă. Fără contribuţia agriculturii am fi aproape de recesiune.

Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier), în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Pentru primele nouă luni din acest an PIB a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, afirmă Institutul Naţional de Statistică într-un comunicat de presă.

Datele sunt însă doar estimative. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la începutul lunii decembrie.

Semnele de întrebare: etalonul folosit şi efectul agriculturii

Raportarea ce indică o creştere economică s-a făcut faţă de trimestrul III din anul trecut, care a fost unul prost. Desigur, procedând astfel, trimestrul III din 2013 riscă să pară strălucit. Potrivit estimărilor Statisticii de acum un an, trimestrul III din 2012 a fost cu 0,5% din PIB mai slab decât al doilea trimestru din 2012 şi cu 0,6% mai slab decât acelaşi trimestru din 2011.

”Există un efect de bază puternic în ambele cazuri: trimestrul similar din anul precedent a fost în recesiune”, spune economistul Florin Cîţu.

În plus, o bună parte din creştere se datorează evoluţiei pozitive a agriculturii. ”Ca şi în trimestrul III din 2011 sectorul agricol are o contribuţie semnificativă. Atunci contribuţia a fost de 1,7% din 4,1%. Pentru 2013 estimez o contribuţie aproape de 3% din 4,1%. Din estimările mele, fără agricultură creşterea economică rămâne sub 0,5% pe an”. Cifra este foarte apropiată de eroarea statistică. Există riscul ca. această creştere economică estimată, să se dovedească a fi absentă.

Record de neîncredere al mediului de afaceri

Este de asemenea un fapt ciudat că acest reviriment al economiei nu este simţit de către mediul de afaceri, care ar trebui să fie cel mai bun indicator al unei eventuale ameliorări. Un studiu Eurostat dat publicităţii cu două săptămâni în urmă indica faptul că încrederea mediului de afaceri şi a populaţiei în economia României a înregistrat în octombrie cea mai mare scădere din UE, în contextul unei înrăutăţiri puternice a percepţiei privind sectorul serviciilor.

Indicele încrederii în economie a scăzut cu 2,6 puncte, de la cota de 97,4 în septembrie la 94,8 în octombrie. Pe locul al doilea la nivel european în funcţie de declinul încrederii în octombrie se situa Lituania – cu un declin de 2,4 puncte, urmată de Bulgaria şi Spania ambele cu câte 2,2 puncte. În aceeaşi lună, încrederea în zona euro urcase cu 0,9 puncte, iar în UE cu 1,1 puncte.” (subl. mea)

De unde rezulta ca PIB-ul a crescut in 2013 datorita agriculturii. Daca nu punem contributia agriculturii Romania a performat mai rau in 2013 decat in 2012!! Stau si ma intreb ce an agricol va fi 2014… In orice caz, s-au redus investitiile in infrastructura (accesare dificila fonduri europene si lipsa proiecte in parteneriat public-privat), avem industrii pe cale de disparitie, mediul de afaceri nu se simte deloc bine, increderea acestuia si a populatiei in economia romaneasca fiind redusa, investitiile sunt scazute, avem o crestere economica prea anemica pentru ca sa facem pasi importanti spre nivelul de trai din Zona Euro. Ce trebuie retinut de aici? Trebuie retinut ca situatia nu este deloc roz!!

Dar apropo de cresterea economica datorata agriculturii, intrucat ar trebui sa vedem si cum se produce un astfel de lucru, va invit sa cititi acest articol din Lumea Satului:

Insula Mare a Brăilei, un adevărat centru tehnologic în agricultură

Se arata ca:

„Pe 28-29 mai, în cadrul fermei Agricost, noul arendaş al terenului arabil din Insula Mare a Brăilei, s-a desfăşurat simpozionul „Centrul de Excelenţă DuPont & Pioneer în Insula Mare a Brăilei“, în cadrul căruia au fost prezentate diverse soiuri de hibrizi, tehnici agricole şi soluţii de protecţie a plantelor. Continuatoare a TCE 3 Brazi, ferma Agricost cultivă 56.000 ha, dintre care 41.000 ha sunt irigate şi 15.000 ha sunt neirigate, având intenţia ca, în următorii trei ani, să ude întreaga suprafaţă exploatată. Cu o istorie începută din 1965, exploataţia din Insula Mare a Brăilei se poziţionează drept cea mai mare fermă din Uniunea Europeană, cultivând în anul curent nu mai puţin de 18.000 ha de grâu, 7.000 ha de orz, 10.000 ha de porumb, 5.000 ha de soia şi 5.000 ha de floarea-soarelui. În ciuda faptului că, anul trecut, România s-a confruntat cu o secetă puternică, sistemul de irigaţii şi bunul management al fermei au permis ca, în Insula Mare a Brăilei, să se obţină producţii de 6,2-6,3 tone la hectar grâu, 10 t/ha porumb, 3,5 t/ha floarea-soarelui şi 3,7 t/ha soia.

Cea mai mare exploataţie agricolă din UE şi problemele ei

Deşi se bucură de comasarea terenurilor şi de productivităţi ridicate, ferma din Insula Mare a Brăilei are de înfruntat, în egală măsură, şi multe provocări a căror rezolvare ţine de utilizarea celor mai eficiente şi moderne soluţii tehnice. „Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este fluctuaţia pânzei freatice, care face ca cel puţin 10% din suprafaţă să nu o putem exploata din cauza excesului de umiditate. De exemplu, anul acesta am pompat în jur de 80 milioane de metri cubi de apă în Dunăre. Pe de altă parte, în timpul verii avem o secetă mai pronunţată faţă de celelalte zone, pentru că aici, faţă de terasele Brăilei, plouă cu 50 mm mai puţin pe an şi atunci suntem nevoiţi să aducem apa din Dunăre în fiecare vară pentru a putea să irigăm. Preocuparea noastră în acest sens a fost majoră deoarece, în momentul în care am preluat acest pământ, el era într-o stare foarte proastă, am investit pas cu pas şi anul trecut, când am avut una dintre cele mai puternice secete din România, am reuşit să folosim la adevărata sa valoare sistemul nostru de irigaţii şi am obţinut producţii foarte bune“, ne-a explicat directorul general al companiei, Lucian Buzdugan.

Alături de apă, fertilitatea limitată a solului, în a cărui compoziţie se află multă argilă aluvionară, este o altă problemă importantă a exploataţiei. În acest sens, compania brăileană a adoptat ultimele tehnologii conservative din domeniu, renunţând la arat, prăşit, discuit sau la alte tipuri de lucrări care presupun expunerea solului la agresiunea razelor solare şi a vântului.

„Datorită tehnologiei conservative pe care o folosim sau aşa zisa – dry farming culturile arată foarte bine. Spre exemplu, rapiţa pe care aţi văzut-o a avut parte doar de 7 litri de ploaie şi o parte din ea nu a fost irigată; cu toate acestea, vom obţine peste 3 tone la hectar prin măsurile conservative pe care le aplicăm pentru sol şi apă. Imediat ce am recoltat grâul, planta premergătoare, intrăm cu un utilaj special care nu răstoarnă brazda şi care afânează solul încă din iulie anul precedent. Întoarcerea brazdei înseamnă o expunere a solului la agresiunea razelor solare şi a vântului, care usucă ultima picătură de umezeală. De asemenea, razele solare omoară toate bacteriile care ajută la creşterea fertilităţii solului“, a precizat Lucian Buzdugan. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că, pentru buna funcţionare a celei mai mari exploataţii agricole din UE, cei aproape 1.000 de angajaţi traversează zilnic Dunărea cu bacul, întrucât nu există un pod care să lege insula de uscat.

Irigaţiile – marele atu al „Bărăganului dintre ape“

În contextul în care, în ultimii ani, seceta a devenit un fenomen normal în România, cei din Insula Mare a Brăilei, cunoscută şi ca „Bărăganul dintre ape“, au investit masiv în sistemul de irigaţii, reuşind să ajungă de la 7.000 ha irigate la 41.000 ha, cu intenţia clară ca, în următorii trei ani, să acopere toate cele 56.000 ha. Conform directorului general al firmei, utilizarea apei este punctul strategic din întregul proces de producţie. „Sunt culturi pe care nu le putem cultiva în zona neirigată din sudul insulei, precum porumbul sau soia. Între grâul irigat şi cel neirigat, anul trecut, spre exemplu, a fost o diferenţă de 4 tone la hectar. Din punctul meu de vedere, investiţiile în irigaţii sunt cele mai justificate. Am fost de curând în Elveţia şi la 2.500 de metri altitudine cei de acolo irigau inclusiv păşunile. Dacă şi acolo unde plouă 1.000 mm se justifică irigatul, cum să nu se justifice la noi, unde plouă doar 250 mm pe an şi avem secetă ca în Israel?!“, a declarat Lucian Buzdugan. De altfel, în opinia lui Buzdugan, acest capitol ar trebui să fie punctul de referinţă pentru dezvoltarea agriculturii la nivel naţional şi, în contextul divizării pământului în celelalte zone ale ţării, întregul sistem de irigaţii ar trebui regândit. „Cert este că trebuie să transformăm transportul apei de irigaţii într-o problemă de infrastructură, aşa cum facem şosele, autostrăzi, cum ducem energie electrică la casa fiecărui om, aşa trebuie să ducem prin conductă apa de irigat la fiecare solă şi acolo să o vindem pe bază de contor şi fiecare fermier va plăti apa consumată în funcţie de cultura pe care o are. Dacă mă las în baza unui puţ care seacă vara şi mă apuc să investesc în seminţe, erbicide, pesticide şi aşa mai departe, tot planul de afaceri se duce pe apa sâmbetei. Eu nu zic ca statul să investească dacă nu sunt bani, ci să se găsească companii care au bani şi sunt dispuse să investească şi să facă o afacere din transportul apei astfel încât atât producătorul agricol, cât şi furnizorul de apă să îşi poată face un plan de afaceri“, a mai afirmat Lucian Buzdugan.

Peste 7 ani de colaborare cu DuPont şi Pioneer

Simpozionul organizat împreună cu DuPont şi Pioneer a confirmat totodată cei peste 7 ani de experienţă comună ai celor din Insula Mare a Brăilei cu compania producătoare de seminţe şi soluţii pentru protecţia plantelor. În acest sens, au fost prezentate mai multe soluţii de fertilizare, combatere a buruienilor şi a dăunătorilor, regulatori de creştere, dar şi hibrizi pentru fiecare dintre plantele cultivate în această fermă. Pentru cultura de cereale păioase au fost prezentate mai multe sole, tratate cu erbicidele şi fungicidele companiei DuPont, Granstar Super, Cerlit, Alert, Evolus şi Acanto. „Grâul a fost erbicidat cu Granstar Super şi Cerlit, unul dintre cele mai eficiente erbicide pentru cultura de păioase. Alături de erbicidare, s-au folosit şi trei fungicide: Alert, Evolus şi Acanto Plus, pe bază de flusilazol şi carbendazim, care asigură un start sănătos culturilor. Fungicidul Evolus are trei substanţe active: proquinazid, tebuconazol şi procloraz. În ultimele faze de vegetaţie, în special după înflorit, recomandăm Acanto Plus, fungicid pe bază de picoxistrobin şi ciproconazol, care are proprietatea de a se reactiva după fiecare ploaie, după roua de dimineaţă“, a precizat Adrian Teban, directorul de dezvoltare DuPont.

Totodată, întrucât anul viitor flusilazolul va fi interzis de legislaţia europeană, reprezentantul DuPont a anunţat lansarea noului produs Cielex. La cultura porumbului, alături de utilizarea regulatorului de creştere Moddus (folosit şi la orz) şi lansarea noului produs Principal Plus, o noutate în Insula Mare a Brăilei o reprezintă hibridul PR32F73. „Nu-l veţi regăsi în catalogul Pioneer; este un hibrid foarte productiv pe care compania Pioneer l-a adus anul trecut în România special la cererea echipei tehnice din Insula Mare a Brăilei, în momentul finalizării unei investiţii proprii într-un sistem mare de depozitare şi uscare. Am testat acest hibrid anul trecut cu dumnealor şi, în urma acestui proces, am obţinut peste 16 tone boabe“, a explicat Manuela Dumitru, promotor Pioneer. Conform acesteia, producţia de 16 tone s-a realizat exclusiv datorită irigaţiilor şi fertilizării. În ceea ce priveşte culturile de rapiţă şi floarea-soarelui, alături de cei doi hibrizi Pioneer – PR46W14, cel mai bine vândut hibrid de rapiţă în România, şi P64LE25, hibrid de floarea-soarelui ce permite aplicarea tehnologiei Express, remarcabilă mai este utilizarea în fertilizare a sulfatului de amoniu, care mobilizează fosforul din sol pentru ca acesta să fie asimilat de către plantă.

Secretul recoltelor bogate, toţi hibrizii se testează înainte de a intra în cultură

Un element important în Insula Mare a Brăilei este selecţia riguroasă a tuturor hibrizilor care ajung să fie cultivaţi în cultura mare. Din cele 5 tipuri de culturi prezentate, trei hibrizi aparţineau Pioneer şi doi, cei de cereale păioase, Institutului de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea, pe lângă acestea fiind testate nu mai puţin de 370 de soiuri pentru toate plantele aflate în cultură, pe o suprafaţă totală de aproximativ 350 ha. Conform lui Grigore Mocanu, în insulă sunt testaţi 106 hibrizi de rapiţă, 57 de soiuri de grâu, 17 soiuri de orz, 19 soiuri de triticale, 65 de hibrizi de floarea-soarelui, 7 soiuri de soia şi 108 hibrizi de porumb de la majoritatea producătorilor şi importatorilor din ţară. „În Insula Mare a Brăilei nu intră niciun produs, niciun soi, niciun hibrid până nu este testat în primul rând în acest câmp micro, pentru că unii hibrizi sau unele soiuri, care în terasa Brăilei sau în Bărăgan merg foarte bine, aici nu îşi găsesc locul, nu dau producţie mare şi alţii care merg mai prost în terasă merg mult mai bine aici şi atunci avem această obligaţie, să testăm şi să vedem care sunt hibrizii care dau, în condiţiile concrete ale noastre, maximum de randament. Anul acesta avem 1.700 de sole cu astfel de teste. În afară de acest micro, cele mai bune rezultate pe care le obţin hibrizii trec, în anul următor, în loturi macro de 5 ha şi apoi în cultura mare“, a declarat Grigore Mocanu, consilier tehnic la Ferma Gemenele din Insula Mare a Brăilei.

Planuri de viitor

În viitor, compania vizează atât o extindere în ceea ce priveşte sistemele de depozitare, cât şi o creştere a producţiei totale. „Am terminat de curând un siloz şi vom realiza încă cel puţin 5 silozuri pentru depozitare. De altfel, avem o tehnologie nouă de depozitare în silobag-uri, adusă din Argentina, care funcţionează foarte bine. Acestea au o capacitate de 200 de tone. De asemenea, ne-am propus să obţinem 1.000 tone de cereale pe cap de salariat, să ne încadrăm în 50 litri de motorină pe hectar şi să ne asigurăm independenţa energetică“, a precizat Lucian Buzdugan. În acest sens, se vor face investiţii în utilizarea biomasei pentru a putea fi utilizate resturile vegetale în vederea obţinerii energiei electrice, dar şi în utilizarea biocombustibilului.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013″

Amanunte interesante si aici. Am dat acest exemplu, dar asta nu inseamna ca Romania functioneaza la intreaga sa capacitate in agricultura. Trebuie facute, in continuare, investitii mari, dar nu trebuie neglijate nici celelalte aspecte, cel industrial, infrastructura etc. Per ansamblu lucrurile nu merg bine si nu indreptatesc un optimism exagerat, festivist.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 22, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Paradigma romaneasca…

Eu cred ca orice tara (si cateodata chiar grupuri de tari) are un anumit sistem sau model dupa care se desfasoara lucrurile acolo. Spre exemplu, putem vorbi despre modelul scandinav sau despre cel american. Spun model pentru ca am nevoie de un model dupa care sa-mi coordonez actiunile. Poate fi vorba de un model social, de un model economic, politic etc. Putem spune, foarte bine, in loc de model, sistem. Sistemul acesta – adica modelul dupa care se desfasoara lucrurile intr-o tara – are legatura cu etosul poporului respectiv, al acelei tari sau, de ce nu, al unui grup de tari. Daca presupunem ca el ar fi determinat de acest etos atunci de ce nu am admite ca, la randul sau, sistemul ii influenteaza pe oameni si determina un anumit tip de om, cu intreaga tipologie aferenta.

Gandul

CADOUL USL pentru clienţii politici din COMPANIILE DE STAT. Lista oamenilor de partid ale căror salarii vor creşte şi de 25 de ori

Se arata ca:

„În avanpremiera unor runde electorale importante în 2014, Guvernul le-a făcut oamenilor de încredere ai partidelor aflate la guvernare un cadou pe seama bugetului de stat. O ordonanţă, care a trecut fără piedici prin Parlament şi mai aşteaptă, până cel târziu pe 22 noiembrie, doar semnătura preşedintelui Traian Băsescu pentru a fi bătută în cuie, face culoar pentru majorarea salariilor directorilor generali din companiile de stat neperfomante şi le permite reprezentanţilor în Adunările Generale ale Acţionarilor să-şi mărească indemnizaţiile de şedinţă de la 47 de lei, cât iau în prezent, până la 25% din cât primeşte şeful companiei.

În AGA, ca şi în CA-urile companiilor de stat, sunt numiţi, aşa cum se poate vedea mai jos, fie apropiaţi ai liderilor de partid, fie marionete ale acestora, de cele mai multe ori secretare sau consilieri de miniştri indiferent de experienţă, sponsori ai partidelor şi, rareori, specialişti.

Aceştia îşi vor putea fixa, în noile condiţii, indemnizaţii de şedinţă şi de 3.000-4.000 de euro. Neoficial, politicienii admit că înainte ca indemnizaţiile să fie reduse drastic, cei numiţi în astfel de poziţii împărţeau profitului cu partidul, fie prin cotizaţii, fie prin sponsorizări, pentru finanţarea campaniilor electorale.

Din 2010 şi până acum, membrii AGA au fost remuneraţi cu 47 de lei pe şedinţă, 1% din indemnizaţia directorilor generali ai companiilor fixată uniform la 4700 de lei cât câştigă şi un secretar de stat în Guvern. Excepţie făceau doar managerii profesionişti, care îşi negociau salariul la numire, completânu-l prin bonusuri. Din 2013, limitarea pentru directori nu a mai fost prelungită. Prin acest act normativ şefii companiilor neperformanete pot câştigat tot atât cât managerii privaţi, iar membrii AGA, 25% din aceste salarii care ajung şi în unele cazuri depăşesc10.000 de euro lunar.

Prevalându-se de o formulare ambiguă a noului text de lege, Guvernul susţine însă că nu a majorat, ci a „limitat” indemnizaţiile la 25% din salariul fix al directorului general. „Limitarea aceasta previne situaţii de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-şi permite să plătească indemnizaţii foarte mari”, a explicat pentru gândul ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, evitând să menţioneze însă în câte cazuri scad şi în câte situaţii indemnizaţiile pot creşte, după OG 26/2013.

Fostul ministru al Finanţelor, PDL-istul Gheorghe Ialomiţianu îl contrazice. Cu toate acestea, Opoziţia nu a făcut niciun demers în Parlament pentru a modifica textul. “Am văzut prea târziu”, se justifică el.

Directorii numiţi politic vor fi plătiţi cât managerii privaţi

Modificarea remuneraţiilor în toate companiile la care statul este acţionar – de la cele mai cunoscute ca Electrica, Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Metrorex, CFR, TAROM, Nuclearelectrica, CNADNR, Rompetrol Rafinare, Loteria Română, Poşta Română, până la cele de care se vorbeşte mai puţin, dar în care se câştigă mult, ca CN Uraniu, Electrocentrale, Conversmin, ROMATSA – s-au făcut în august după ce în luna mai Guvernul introducea o altă “limitare inspirată de modelul din Polonia”, a salariilor directorilor generali la şase salarii medii din ramura respectivă. Regula nu garanta că toate salariile vor merge însă în jos. “Sigur, pentru unii e o scădere, pentru alţii o creştere”, confirma ministrul pentru buget Liviu Voinea, după şedinţa de Guvern din 29 mai, lăsând în continuaare deschisă posibilitratea bonusării în funcţie de performanţă.

În august, în timpul vacanţei parlamentare, Guvernul a venit cu o nouă ordonanţă, simplă, prin care face două modificări esenţiale, prin articolul 14, alineatele (1) şi (2). Reglementările sunt “pierdute” la finalul unui text de lege care se referă, în cea mai mare parte, la disciplina bugetară. Mai întâi, Guvernul a ridicat companiile cu pierderi şi cu şefi numiţi politic prin ordin de ministru la rang de companii cu management corporatist şi criterii de performanţă.

Echivalarea priveşte însă strict nivelul la care sunt plătiţi directorii, membrii CA şi ai consiliilor de supraveghere. “Nivelul remuneraţiilor membrilor CA, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile OUG 109/2011 (selecţia aşa-numitului management privat, n.red.) se stabileşte prin asimilare cu cele prevăzute de aceasta”, cu condiţia să existe bani în bugetul aprobat, se arată în textul ordonanţei.

În prezent, există 157 de companii de stat doar la nivel naţional, fără a le pune la socoteală pe cele locale. Chiar dacă managementul privat a fost instalat la o parte dintre acestea – Transgaz, CFR etc – un singur director general  era total străin de relaţii politice,  cel de la TAROM.

Liberalul Orban traduce: “De fapt vor să-i plătească mai bine şi pe cei numiţi politic”

În traducerea foştilor miniştri Gheorghe Ialomiţianu (PDL) şi Ludovic Orban (PNL), prevederea înseamnă un singur lucru: directorii numiţi politic vor fi plătiţi mai bine, în funcţie de cum negociază cu statul.

“Până acum, erau companii care intrau pe ordonanţa privind guvernanţa corporatistă unde s-a implementat managementul profesionist, în baza unei selecţii, cu indicatori de performanţă, în funcţie de care primesc salariile şi aveam şi celelalte companii, care nu intră în prevederile acestei legi. Aici, pe sub mână, au introdus posibilitatea majorării salariilor şi pentru directorii din celelalte companii fără să spună exact ce se preia din OUG 109/2011. Vor avea aceleaşi salarii indiferent de performanţa lor şi vor fi numiţi direct de către miniştri, de către primari, preşedinţi de CJ, că avem şi companiile de la nivel local”, spune Ialomiţianu, pentru gândul.

În opinia lui Orban, „limitarea” din lege „e o gargară”. „De fapt vor să-i plătească mai bine şi pe cei numiţi politic. Dar să nu ne facem acum iluzii că acolo unde au fost selectaţi pe OUG 109 au venit manageri străini. A venit la TAROM şi, pentru câteva luni, a fost un grec la CFR. În celelalte companii din Transporturi şi de la Ministerul Economiei toţi au fost numiţi pe relaţii politice”, explică fostul ministru PNL al Transporturilor, singurul parlamentar al USL care a votat împotriva ordonanţei în Camera Deputaţilor.

Cum să câştigi la stat un sfert din salariul de director mergând la o şedinţă

De salariile directorilor din companii, Guvernul i-a agăţat şi pe reprezentanţii în adunările generale ale acţionarilor, consilii în care se iau decizii administrative precum numirea şefilor companiilor, selectarea managerilopr privaţi dintr-o listă propusă de consultanţi independenţi, sau majorările de capital, nu şi de gestionare efectivă a contractelor sau de strategie. Practic, membrii AGA desemnaţi de stat, numiţi prin pixul ministrului, stabilesc salariul directorului general ca apoi să primească până la 25% din această sumă pentru o şedinţă la care participă în timpul orelor de program, pentru care îşi primesc oricum salariul.

“Operatorii economici nu pot acorda membrilor AGA remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali, pe şedinţă”, se arată în ordonanţa adoptată în Parlament. Până acum, aceştia primeau 1%, printr-o regulă stabilită pentru 2010 şi 2011 de Guvernul Boc şi păstrată în 2012 şi 2013, prin memorandumuri, de Guvernul Ponta. Mai mult, salariul şefilor companiilor era limitat la acea data la o indemnizaţie de secretar de stat, adică 4700 de lei. Excepţie au făcut doar instituţiile bancare ale statului (CEC Bank şi Exim Bank), cele de asigurări şi Fondul Proprietatea.

„Pentru membrii AGA, avem o creştere a indemnizaţiilor de la 1% la 25% din indemnizaţia fixă a directorilor. Practic, avem o creştere de două ori: o dată, salariile directorilor pot să fie 4.000 de euro, 10.000. 20.000 de euro, depinde cât negociază; a doua oară, creşte procentul de la 1% la 25%”, explică Gheorghe Ialomiţianu.

Indemnizaţia de 47 de lei avea şi ea hibele sale, crede Ludovic Orban, contactat de gândul. Prima era demotivarea de a mai merge la şedinţe. “Era absurd. Nu trecea nimeni pe acolo. Nu te duci până la Portul Constanţa să iei 47 de lei”, justifică liberalul nemulţumirea celor plătiţi modic. În opinia sa, „reprezentanţii AGA trebuie să fie plătiţi proporţional cu dividendele încasate. N-ai profit, nu iei bani”. Fostul ministru al Transporturilor confirmă că „ministrul hotărăşte ce remuneraţie primesc membrii AGA”, dar şi că „în cele mai multe cazuri, reprezentanţii statului sunt numiţi politic”.

Zgonea: „Poate plecăm şi noi acolo, că la ce salarii avem…”

În ciuda acestor detalii, la votul decisiv din Camera Deputaţilor s-au opus doar 66 de parlamentari din 339: PDL, liberalul Ludovic Orban şi Kereskenyi Gabor de la UDMR. La Senat, textul a trecut ca uns, votat la unison de toate partidele. Cauza Guvernului a fost susţinută în plenul Parlamentului de secretarul de stat de la Economie, Dan Manolescu, membru în AGA la EximBank. În acest moment, legea este la promulgare cu termen 22 noiembrie.

La debateri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a admis deschis majorarea indemnizaţiilor, ca şi numirile politice. “Dacă veniţi la guvernare n-o să mai ia nimeni de la PDL 47 de lei, o să ia 2.000 de euro. Poate plecăm şi noi acolo, că la ce salarii avem…”, le-a replicat Zgonea PDL-iştilor, potrivit stenogramei şedinţei.

Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, cel care a iniţiat în vară textul ordonanţei, susţine însă că indemnizaţiile AGA şi salariile directorilor nu cresc, ci se limitează. „A existat o interdicţie care a expirat la 31 decembrie 2012. Ordonanţa respectivă s-a dat în contextul în care nu aveam procedura de management privat. Acum toate companiile de stat, cu foarte mici excepţii, din domeniul siguranţă naţională, au trecut sau vor trece la management privat. În cadrul managementului privat nu exista o regulă privind sumele care puteau fi stabilite prin contractul de mandat.  Şi atunci am introdus această limitare. Limitarea aceasta previne situaţii de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-şi permite să plătească indemnizaţii foarte mari”, a precizat Voinea, pentru gândul.

Tinerele speranţe din AGA: consiliere de 23 de ani şi profesoare de desen la CNADNR, sponsori ai partidelor la Loterie, tatăl Dracula Park la TAROM

În urma noilor reglementări, gândul a făcut lista reprezentanţilor în AGA şi în Consiliile de Administraţie ale celor mai importante companii de stat, cei mai mulţi numiţi pe filieră politică, chiar dacă oficial au existat şi selecţii pentru management privat. Printre aceştia figurează nume cu notorietate, ca Remus Vulpescu şi Iulian Butnaru, consilierii vicepremierului Daniel Chiţoiu. Contactat de gândul, Vulpescu spune că este plătit cu 47 de lei lunar şi nu îşi va majora indemnizaţia, însă admite că legea are ambuguităţi care dau această posibilitate. “La Transgaz şi Transelectrica, aflate în coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, remuneraţia reprezentanţilor statului în AGA (inclusiv eu) este de 47 lei per sedinţă şi nu va creşte”, spune Vulpescu.

AGA Companiei Naţionale de Autostrăzi este dominată de consilierii ministrului Dan Şova, în ciuda lipsei de experienţă în domeniu a multora dintre aceştia. Şova a numit aici o profesoară de desen autoare de manual, un referent care a lucrat la grupul parlamentar PSD, o tânără de 23 de ani salariată a unei fundaţii a lui Dan Voiculescu şi pe fiul unei controversate foste şefe a Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor. În CA pe de altă parte apar doi foşti secretari de stat la Departamentul Marilor Proiecte, Simona Maya Teodoroiu şi Alexandru Năstase, ambii susţinuţi de PSD, alături de preşedintele PSD Corabia, de un fost partener la casa de avocatură Şova & Asociaţii, un consilier al premierului Victor Ponta – Costin Mihalache – şi un fost director controversat din CNADNR.

Numirea în proporţie covârşitoare a consilierilor fără experienţă sau apropiaţilor de partid într-o companie este menită „să îi asigure ministrului un control, asupra companiei, a Consiliului de Administraţie şi, implicit, a directorului general”, explică Ludovic Orban.

În unele cazuri, relaţiile sponsor-partid sunt evidente în listele publicate anual în Monitorul Oficial. Un exemplu este Adrian Ştefan Bădescu, promovat în conducerea Loteriei. Dacă în 2011 apare în lista sponsorilor PSD cu o sumă de 3-4 ori mai mare decât cea cu care au contribuit la partid lideri ca Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc sau Titus Corlăţean, în 2012, la vârsta de 27 de ani, este promovat consilier la Cancelaria Prim-Ministrului şi membru CA la Loteria Română.

Numele lui Adrian Ştefan Bădescu apare în lista sponsorilor PSD. Sursa: Monitorul Oficial

La CFR SA, în AGA, 2 din cei 5 reprezentanţi ai statului sunt consilieri la partidele aflate la putere, iar un al treilea director de cabinet în Minister, cu experienţă strict în organizarea agendei demnitarilor pentru care a lucrat. În linii, mari, aceeaşi situaţie apare şi la CFR Marfă, companie cu mari probleme financiare a cărei privatizare s-a ratat recent şi aflată în atenţia FMI.

Un secretar de stat de la Justiţie – Ovidiu Puţura, susţinut de PNL – , este în CA al Metrorex. Cristina Petrescu, o fostă sindicalistă CFR, acum consilier la cabinetul secretarului de stat PSD din Ministerul Dezvoltării, Iulian Matache, a  fost numită în CA la Compania Naţională de Investiţii. Sorin Marica, fostul şef al companiei Dracula Park, înfiinţată pentru un proiect care nu s-a materializat niciodată, a fost cooptat în virtutea relaţiei bune cu PSD, consilier la Ministerul Transporturilor, de unde a ajuns în AGA TAROM. Marius Nica, secretarul general de la Ministerul Mediului, fost director de cabinet, a ajuns preşedintele CA la Loteria Română. Ion Moraru, Secretarul General al Guvernului are un loc asigurat permanent într-un consiliu interministerial special pe lângă EximBank, fiind astfel remunerat cu încă 18.000 de lei lunar.

Printre cei mai bine plătiţi se numără şi Cosmin Marinescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor încasează ca reprezentant în AGA a CEC Bank, la care statul este unic acţionar, 4000 de euro pe lună.

Cea mai recentă declaraţie de interese a secretarului de stat Cosmin Marinescu arată că în AGA CEC Bank remuneraţia este de 4.000 de euro pe lună. Dacă noua ordonanţă se va aplica în toate companiile, CEC nu va mai fi excepţia, ci regula. Sursa: ANI

Printre demnitarii cu cei mai mulţi apropiaţi în aceste consilii se numără ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, ministrul pentru proiecte de infastructură, Dan Şova, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, foştii miniştri liberali Varujan Vosganian şi Relu Fenechiu, ministrul pentru Energie Constantin Niţă, dar şi premierul Victor Ponta.

LISTA CELOR MAI BINE PLASAŢI REPREZENTANŢI AI STATULUI ÎN COMPANII

TRANSGAZ

Salariul fix actual al directorului general: 27.500 de lei lunar. O propunere recentă a AGA este majorarea la 10.000 de euro lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

ROMGAZ

Salariul fix actual al directorului general: 11.000 de lei

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

ELECTRICA

Salariul fix actual al directorului general: 50.000 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

CNADNR

Salariul fix al directorului general: 10.000 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Costin MIHALACHE Preşedintele CA. Din ianuarie este numit consilier de stat al premierului Victor Ponta. Vine de la compania Plastidrum din Teleorman şi nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR. Soţia sa, Andreea Mihalache, este membru în CA la Poşta Română.
Simona Maya TEODOROIU Secretar de stat la Ministerul Justiţiei, susţinută de PSD. Pentru o scurtă perioadă în 2013 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură condus de Dan Şova.  Nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR.
Mircea POP Fost director general adjunct la CNADNR, destituit de CA. A fost consilier în Guvernul Adrian Năstase.
Alexandru NĂSTASE Consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului. Până pe 8 noiembrie a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură condus de Dan Şova, unde a venit dintr-o firmă de publicitate pe care o deţine împreună cu soţia.
Monica TRUŢER Reprezentant al Ministerului de Finanţe. Era şi în timpul guvernării Boc, director adjunct în Ministerul de Finanţe. Este de asemenea membru în CA al CFR Călători.
Toma-Longin COCOCI Preşedinte PSD Corbia, vicepreşedinte PSD Olt şi consilier la cabinetul ministrului Dan Şova, nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR.
Radu-Ştefan CERNOV Avocat, fost membru asociat în Societatea Civilă de Avocaţi Şova şi Asociaţii. Numele său a apărut în scandalul legat de contractele de consultanţă juridică pe care casa de avocatură le-ar fi încheiat cu CE Turceni şi CE Rovinari. Este numit administrator la Metrorex şi până recent a fost membru în CA Transgaz, poziţie din care a demisionat.

LOTERIA ROMÂNĂ

Salariul fix al directorului general: 20.354 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Brigita ORZAN Director de cabinet al ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. A venit la Ministerul Finanţelor în iunie 2012, ca director la cabinetul secretarului de stat la acea vreme Liviu Voinea, renunţând la postul de la compania de consultanţă Voinea Business Development, unde câştiga 9.500 de lei lunar. Deţine Rowel Soft SRL împreună cu Roland Orzan. Pentru participarea în AGA este remunerată, în prezent, cu 94 de lei lunar.
Tudor SIMOTA Consilierul ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. A venit la Guvern de la Fundaţia Culturală DELTA Este din Arad şi fugurează ca unic acţionar la Adeserv Company SRL şi preşedinte al Asociaţiei Casa româno-chineză.
Ioan RĂCEU Director în Ministerul Finanţelor, membru CA la Monitorul Oficial în AGA la Loteria Română şi în comisia de privatizare a Nuclarelectrica.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Marius NICA Preşedinte CA. Este secretar general la Ministerul Mediului, poziţie în care a fost promovat în februarie de la cea de director de cabinet al ministrului Rovana Plumb.
Adrian Mişu MANOLACHE Directorul Loteriei Române. Fost director regional la BCR şi director execuitiv al sucursalei din Prahova. Are 35 de ani şi e licenţiat în Relaţii Internaţionale la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.
Adrian Nicusor NICA Este consultant fiscal şi a lucrat la ANAF. Apare şi ca membru în AGA de la Transelectrica.
Adrian Ştefan BĂDESCU Dacă în 2011 apare în lista sponsorilor PSD cu o sumă de 3-4 ori mai mare decât cea cu care au contribuit la partid lideri ca Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc sau Titus Corlăţean, în 2012, la vârsta de 27 de ani, este promovat consilier la Cancelaria Prim-Ministrului şi membru CA la Loteria Română. Figurează de asemenea ca membru în Consiliul Naţional al PSD şi a fost consilier remunerat la partid.
Daniel DIACONESCU Vine din ANAF. Este şi memebru AGA la Transelectrica.

TAROM

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Liliana MUŞAT Reprezentant al Ministerului Finanţelor. Este consilier superior la Direcţia de Programare Bugetară, transferată de la Ministerul Transporturilor anul acesta. Numită şi în AGA APDM Galaţi. În 2012, era membru CA la Aeroporturi Bucureşti, ROMATRSA, CFR MARFĂ, CNADNR, PLASIDRUM şi reprezentant al statului în AGA TAROM.
Sorin MARICA Din acest an, consilier la Ministerul Transporturilor, la cabinetul secretarului de stat Nicuşor Buică, unde a venit de la conducerea companiei Dracula Park SA, înfiinţată pentru un proiect care nu s-a materializat niciodată. Apropiat al PSD, postură în care în 2002 a fost consilier la Ministerul Turismului în timpul mandatului lui Dan Mathei Agathon.
Daniela Alina MARIN Consilier al ministrului Ramona Mănescu. Este vicepreşedinte TNL, membru PNL sector 1, calitate în care a fost delegată la Congresul PNL de la începutul anului, înscrisă în 2008 pe lista PNL pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Gabriel DUMITRESCU Director la  ROMATSA şi fost director general Tarom.
Gabriel STROE Director de achiziţii al aeroportului Otopeni.
Marius ILIE Reprezentantul SIF MUNTENIA.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Dante STEIN Este consilier onorific al premierului Victor Ponta şi fiul fostului proprietar al companiei AutoItalia, Herbert Stein. Este cetăţean austriac, a fost vicepreşedinte executiv la AutoItalia. Familia Stein face afaceri în România în leasing şi asigurări auto.
Manuel DONESCU Numit în februarie secretar de stat în Ministerul Trasporturilor, cu sprijinul PNL, fost consilier al lui Daniel Chiţoiu. A lucrat în MAE, fiind trimis la Ambasada din Beijing, unde a fost consilier diplomatic, şi la cea din Tokio, ca secretar I.
Răzvan FILIPESCU Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, numit cu susţinerea PSD. A fost director general la Prod Transports Cereal SA din Agigea şi administrator în turism. Între 2003 şi 2004, în timpul guvernării Năstase, a lucrat la Corpul de Control al Prim-Ministrului.
Florin LUCA Consultant strategie bancară.
Bogdan SPETEANU Director general BCR Leasing.

CEC Bank SA

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Cosmin MARINESCU Consilierul lui Daniel Chiţoiu la Ministerul Finanţelor este conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice. Este numit politic membru în AGA CEC Bank SA (de unde câştigă lunar 4000 euro) şi în AGA Formenerg SA (47 lei de lei pe lună). Anul  trecut, a fost colaborator la Ministerul Economiei,  în timpul lui Chiţoiu, fiind numit în această calitate în Consiliul de Administraţiei al EON Energie şi în comisia de privatizare a NuclearElectrica.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Radu Graţian GHEŢEA Preşedintele CEC Bank. Numit în 2007, pe filieră PNL.
Andrei Liviu STAMAŢIAN Prim-vicepreşedintele CEC Bank.
Mihaela Lucica POPA Vicepreşedinte CEC Bank
Gheorghe CARABAŞAN A intrat în CEC Bank în 2007, ca vicepreşedinte. Fost director al Alpha Bank, are 39 de ani în activitatea bancară, iar între 1973 şi 1994 a lucrat în Banca Română de Comerţ Exterior.
Ciprian BADEA Secretar general în Ministerul Finanţelor, promovat în timpul guvernării USL pe filiera PNL, din poziţia de director al Direcţiei Juridice pe care o deţinea de mai mulţi ani. Este membru neremunerat în AGA EximBank şi a Fondului Proprietatea şi plătit în AGA Imprimeriei Naţionale, în care reprezintă statul din timpul guvernării Tăriceanu. De la CEC Bank, unde a intrat tot în timpul primei guvernări PNL, a încasat, în 2012, 292.040 de lei.
Mirela SITOIU Este director de resurse umane în Ministerul Finanţelor. A intrat în AGA CEC Bank în 2012, după schimbarea de putere din Guvern.
Constantin MIHAIL Vicepreşedinte ANAF, un mai vechi colaborator al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, cu care a lucrat la ANAF în timpul Guvernului Tăriceanu. La acea vreme, Constantin Mihail era director la Direcţia Generală pentru Remormă şi Cooperare Internaţională, dar şi şef de cabinet al vicepreşedintelui ANAF.
Valentin MAVRODIN Fost secretar de stat la Ministerul Finanţelor în timpuil mandatului lui Varujan Vosganian, în Guvernul Tăriceanu. În prezent, este director general în Minister, poziţie din care a fost numit în AGA Formenerg, dar şi în comisia de privatizare de la Hidroelectrica.  În timpul Guvernului Boc a fost susţinut în CA al ROMATSA, dar şi în AGA CEC Bank unde a răms o perioadă şi după instalarea USL la putere.
Florin TUNARU Este inspector fiscal la Teleorman din ’90. În 2010, i-a devenit consilier personal liderului PSD, Liviu Dragnea, la Consiliul Judeţean, iar în mai 2012, imediat după instalarea Guvernului Ponta, a fost avansat vicepreşedinte al ANAF şi numit în CA al CEC Bank.
Gelu Ştefan DIACONU Preşedintele ANAF, fost şef al vămilor, fost secretar de stat la Economiei şi apoi la Finanţe în timpul mandatelor lui Daniel Chiţoiu. A obţinut 105.000 de euro numai dintr-un litigiu în care a cerut compensaţii la încetarea mandatului său la EximBank.

EXIMBANK

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Dan MANOLESCU Secretar de stat în Ministerul Finanţelor, promovat de PNL. Este vicepreşedintele Consiliului Superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, condusă de Daniel Chiţoiu şi vine dintr-o compania Soter & Partners, unde a coordonat departamentul de consultanţă fiscală.
Adrian Mişu MANOLACHE Directorul Loteriei Române. Fost director regional la BCR şi director execuitiv al sucursalei din Prahova. Are 35 de ani şi e licenţiat în Relaţii Internaţionale la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.
Ciprian BADEA Secretar general în Ministerul Finanţelor, promovat în timpul guvernării USL pe filiera PNL, din poziţia de director al Direcţiei Juridice pe care o deţinea de mai mulţi ani. Este membru neremunerat în AGA EximBank şi a Fondului Proprietatea şi plătit în AGA Imprimeriei Naţionale, în care reprezintă statul din timpul guvernării Tăriceanu. De la CEC Bank, unde a intrat tot în timpul primei guvernări PNL, a încasat, în 2012, 292.040 de lei.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Traian HALALAI Preşedintele executiv al băncii din noiembrie 2012, numit cu sprijinul lui Victor Ponta în locul lui Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană.
Paul ICHIM Vicepreşedinte al EximBank din martie 2009. Anterior, a lucrat în sectorul bancar şi în Ministerul Finanţelor unde a fost, între 2000 şi 2005, secretar de stat şi consilier al ministrului.
Vasile SECAREŞ Profesor universitar, specialist în relaţii internaţionale. A fost consilier prezidential al lui Ion Iliescu pe probleme de analiză politică. Se numără printre fondatorii FSN şi a fost, până în 1997 vicepreşedinte EximBank.
Emilian BĂDICĂ Membru în CA din partea celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF). A fost membru în Consiliu şi în mandatul precedent.
George CĂLIN

În Eximbank funcţionează şi o structură care aprobă regimul de acordare a dife­ri­telor facilităţi din portofoliul băncii, aşa-numitul Comitet Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA),  în care şi-au găsit loc 11 oameni din Guvern remunerate cu 18.000 de lei lunar. Printre ei: doi secretari de stat de la Finanţe (Enache Jiru şi Gheorghe Gherghina), secretarul General la Guvernului, Ion Moraru, un secretar de stat de le Economie, unul de la Interne, unul de la Dezvoltare, şi reprezentanţi ai Transporturilor şi Agriculturii.

TRANSELECTRICA

Salariul fix al directorului general: 19.500 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Aurora NEGRUŢ Preşedinte al CA, desemnat din poziţia de Şef Serviciu la Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. A lucrat în Ministerul Economiei la OPSPI şi AVAS. În prezent, este numită reprezentant al statului în DFEE Electrica SA, CE Oltenia, Cuprumin, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Dumitru Remus VULPESCU Reprezentant al statului, directorul de cabinet al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, fostul şef al OPSPI devenit cunoscut în timpul privatizării controversate a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Membru în AGA TRANSGAZ şi TRANSELECTRICA (ultima calitate de reprezentare nefiind menţionată în declaraţia de interese). A fost în ultimul an membru AGA Electrica, CNI Coresi, şi al CA în Rompetrol Rafinare până în iunie, când a fost înlocuit de Gabriel Dumitraşcu, şeful Departamentului pentru privatizări în energie.

METROREX

Salariul fix al directorului general: 15.750 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Gheorghe HUŢANU Reprezintă Ministerul Tranporturilor. A fost şeful corpului de control în vremea ministrului Ovidiu Silaghi, promovat din postul de consilier la cabinetul unui secretar de stat în care a fost instalat în 2012. Anterior, a fost consilierul personal al lui Radu Stroe la Secretariatul General al Guvernului, tras o vreme pe linie moartă cât timp a fost implicat într-un proces penal. Fost comisar şef al Gărzii Financiare Mureş, a fost arestat în 2007 pentru luare de mită, timp de patru luni, condamnat ulterior la 4 ani şi 8 luni d eînchisoare, dar achitat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Petru MARCULEŢ Este director în Ministerul Transporturilor, în care lucrează din 1989. De-a lungul timpului, a fost reprezentantul statului în adunările generale ale acţionarilor şi în consiliile de administraţie ale mai multor companii, între care CNADNR, TAROM, ARR şi Metrorex. De la compania care operează transportul subteran în Bucureşti lua în 2008, ca reprezentant în AGA, peste 19.000 de lei pe an. Ulterior, indemnizaţia s-a redus la 42 de lei pe şedinţă până la această ordonanţă care permite din nou creşterea.
Ion Laurenţiu VOICU Conduce Direcţia de Comunicare a Ministerului Transporturilor, poziţie din care a fost numit de toate guvernările să reprezinte statul la vârful companiilor din Transporturi. În 2009, de exemplu, figura în CA la CFR Călători, în AGA la Metrorex şi în AGA la Aeroport Otopeni.
Emil UNGUREANU Director la Direcţia pentru Fonduri Externe din Ministerul Transporturilor. Soţia sa, Angela Ungureanu, a fost angajată la Metrorex în perioada în care Emil Ungureanu figura ca membru al AGA în aceeaşi companie. Anterior, a reprezentat statul în CA a TAROM.
Mărioara NIŢU Reprezentantul Ministerului Finanţelor, în care este director general adjunct. Este numită politic reprezentatul statului  în CA CFR Marfă, CN APDM SA Galaţi, CN CAN SA Constanţa, în AGA Metrorex, dar şi CA al uneia dintre cele mai vânate companii, ROMATSA, ca şi în comisiile de privatizare pentru Poştei Române şi Nuclearelectrica. Este membră şi în comisia de tragere LOTO la Loteria Naţională de unde a încasat 4200 de lei anul trecut.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Dragoş-AlexandruDRAGHICI Desemnat şef al CFR Marfă în urma selecţiei managementului privat
Florin-Mihai ALEXANDRESCU Fost consilier personal al lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor. Membru în AGA Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale. Este absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
Ovidiu PUŢURA Secretar de stat la Ministerul Justiţiei, propulsat de PNL, încă din Guvernul Ponta 1. Este judecător şi a fost detaşat la MJ de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. În cazul său, participarea ca reprezentant al statului în diverse companii s-a dovedit profitabilă: ia 3000 de lei lunar din CA GDF Suez Energy Romania şi 18.000 de lei pe lună din CIFGA Eximbank. Anterior, a fost membru în CA Electrica, CA GDF Suez Energzy România, CA Romgaz, administrator special Romaero, administrator Romsilva şi EximBank.
Petru-Bogdan MIHOC Consultant financiar la compania Prospecţiuni.

ROMATSA

Salariul fix al directorului general: 42.315 lei lunar

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Cristian GHIBU Preşedintele CA. Este secretar de stat Ministerul Transporturilor, instalat în mandatul lui Relu Fenechiu al cărui apropiat este şi degrevat de responsabilităţi de către Ramona Mănescu. A fost preşedintele comisiei pentru privatizarea CFR Marfă, eşuată recent.
Aleodor FRÂNCU Director General al ROMATSA, susţinut de PNL. A fost şef al Cancelariei prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, demis după ce CNSAS a susţinut că a colaborat cu Securitatea înainte de 1989. După plecarea din Guvern, a renunţat la calitatea de membru PNL.
Bogdan COSTAŞ Fost director de investiţii în Ministerul Justiţiei şi director economic la Administraţia Penitenciarelor.
Carmen RADU Fostul preşedinte al EximBank, a fost propusă de liberali în 2013 pentru funcţia de vicepreşedinte al băncii, însă a decis să renunţe la acest post.
Valentin CIMPUIERU Director General Adjunct Tehnic şi Dezvoltare Romatsa
Elena DOBRAN Consilier juridic la Auroritatea Aeronautică
Mărioara NIŢU Reprezentantul Ministerului Finanţelor în care este director general adjunct. Este numită politic reprezentatul statului  în CA CFR Marfă, CN APDM SA Galaţi, CN CAN SA Constanţa, în AGA Metrorex, dar şi CA al uneia dintre cele mai vânate companii, ROMATSA, ca şi în comisiile de privatizare pentru Poştei Române şi Nuclearelectrica. Este membră şi în comisia de tragere LOTO la Loteria Naţională de unde a încasat 4200 de lei anul trecut.

CFR SA

Salariul fix al directorului general: 66.642 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Cristian MihaiMARINESCU Secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor; om de afaceri, membru al PSD Ilfov după ce a fost exclus din PSD Sibiu, anterior consilier al lui Victor Ponta.
ConstantinZAHARIA Consilierul personal al ministrului PNL al Transporturilor, Ramona Mănescu, fost director în minister, tras pe linie moartă în timpul lui Relu Fenechiu după ce, în mandatului ministrului Ovidiu Silaghi ar fi încercat să transfere, ca director general al CFR Marfă, gratis, peste 1000 de vagoane către GFR, firma lui Gruia Stoica.
Gherasim PUI Expert la Direcţia Generală Strategie, Management şi Afaceri Externe din Ministerul Transporturilor. Numit politic în AGA Telecomunicaţii CFR în Consiliul de Administraţie la Reparaţii Locomotive Braşov şi în cel al Metrorex.
Maria Mirela VOICA Este directorul de cabinet al secretarului de stat Nicuşor Buică, având în spate o experienţă exclusiv în posturi în care a fost numită politic la cabinetul demnitarului. A venit la Transporturi în martie dintr-o poziţie de consilier la Ministerul Mediului, în care a lucrat şi Buică, fiind anterior angajată ca şefă de cabinet a secretarului de stat responsabil de Păduri, Cristian Apostol, membru PDL Prahova şi fost director Romsilva.
Tudor STOIAN Reprezentant al Ministerului Finanţelor, consilier la Direcţia de Reglementare în domeniul Activelor Statului. Numit, de mai mulţi ani, în AGA la Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, CFR SA, Radionav SA Constanţa şi în Consiliul de Administraţie la Romavia, Ro-army security, Societatea de Administrare Active Feroviare “SAAF” SA şi la Administraţia Zonei Libere Galaţi.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Florian Raimund KUBINSCHI A fost promovat preşedintele CA după venirea Ramonei Mănescu la Ministerul Transporturilor din membru al CA desemnat în timpul mandatului lui Relu Fenechiu. Vicepreşedinte Volksbank, a fost vicepreşedinte executiv MKB Romexterra Bank şi CFO la Banca Ţiriac, devenită ulterior HVB Ţiriac.
George MICU Unul dintre oemenii de încredere ai liberalului Relu Fenechiu, numit în aprilie manager la CFR SA şi demis de Ramona Mănescu.  A fost director general adjunct al CFR Marfă, dar şi membru în Consiliul de Administraţie de la CFR Călători. Într-un raport al Corpului de Control al fostului prim-ministru Emil Boc, se menţionează că a semnat ilegal, în 2011, 5 hotărâri ale Consiliului de Administraţie, în perioada în care era numit interimar la conducerea CFR Marfă de către fostul ministru PDL, Anca Boagiu.
Sebastian Gabriel TCACIUC Economist, vine din mediul privat. Este director de investiţii la Advent International, fost CFA la Ceramica SA, analist la Alpha Bank şi la ING.
Enache JIRU Fost şef al Trezoreriei, a avansat la conducerea CEC şi în cea a Minsiterului de Finanţe, unde este secretar de stat, cu sprijinul PSD, fiind un mai vechi colaborator al lui Mihai Tănăsescu. Până în 2000, a lucrat la Banca Naţională, după 2005 numărându-se printre consultanţii companiei Energy Holding. În perioada 2009-2010, a fost preşedinte al Comisiei de Selecţie a Administratorului pentru Fondul Proprietatea. În prezent, este membru în consiliul de supraveghere a AAAS, în CA la CN CFR SA, în comisia de privatizare Hidroelectrica şi CIFGA Eximbank.

CFR Călători

Salariul fix al directorului general: 41.175 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Mihaela SIMION Este şef serviciu la Directia Economică din Ministerul Transporturilor, numită cenzor, CA, comisii de privatizare, AGA în numeroase companii de-a lungul timpului. Soţul, Gheorghe Simion, este angajat la Grup Feroviar Român, ca şef serviciu.
George ŞERBAN A fost consilier personal al secretarului de stat de la Transporturi, Lucian Iliescu.
Marin STANCU Şef serviciu în Ministerul Transporturilor,fost director în minister în perioada Guvernării Tăriceanu A fost numit în trecut în CA Metrorex şi în conducerea AFER.
Mihail VOICU Este consilier superior în Ministerul Transporturilor
Ovidiu Valentin NĂSTASE Adjunct al şefului Finanţelor Publice sector 4.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Corina Alexandrina GĂTEJ Preşedintele CA a fost consiliera preşedintelui Traian Băsescu pe probleme legate de mediul de afaceri în perioada 2009-2010. La Cotroceni a venit din poziţia de CEO Unilever South Central Europe.
Valentin DOROBANŢU Selectat manager privat la CFR Călători în timpul mandatului lui Relu Fenechiu. A ocupat de-a lungul timpului mai multe posturi de conducere în cadrul CFR Intrastructură, în Autoritatea Feroviară Română şi la CFR Călători. Potrivit declaraţiei de interese, este şi membru al AGA la CFR Gevaro
Claudiu Octavian DUMITRESCU Susţinut de PNL, este director în Ministerul Transporturilor, fost director în CFR pe vremea lui Radu Berceanu, în Guvernul Tăriceanu. Numit politic în AGA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători SA, în CC – AFER şi UP. În trecut, reprezentantul statului în AGA la Metrorex şi SFT CFR.
Dana Rachila GALBEN Este adjunct în Direcţia Strategie şi Afaceri Externe în Ministerul Transporturilor. Fost membru AGA şi CA la CFR Călători, CNADNR, Plastidrum, CFR SA.
Alexandru PETRESCU

CFR Marfă

Salariul fix al directorului general: 42.750 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Anca BOŢOC Directorul de cabinet al fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, este fost consilier la Camera Deputaţilor. În  timpul guvernării PDL, a fost şefa de cabinet a a ministrului Gabriel Sandu la Comunicaţii.
Mariana VLAD Consilier al ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu. A venit de la Exim Bank unde a fost expert la Relaţii Publice.
Dana Rachila GALBEN Este adjunct în Direcţia Strategie şi Afaceri Externe în Ministerul Transporturilor. Fost membru AGA şi CA la CFR Călători, CNADNR, Plastidrum, CFR SA.
Claudiu Octavian DUMITRESCU Susţinut de PNL, este director în Ministerul Transporturilor, fost director în CFR pe vremea lui Radu Berceanu, în Guvernul Tăriceanu. Numit politic în AGA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători SA, în CC – AFER şi UP. În trecut, reprezentantul statului în AGA la Metrorex şi SFT CFR.
Maria POPESCU Reprezentanta Ministerului Finanţelor este şef serviciu la Direcţia de Programare Bugetară în Sectorul Securiotate Naţională şi Administraţie, membru CA la Romtehnica, RA RAR şi al AGA în CFR Marfă.

* Salariile directorilor generali provin dintr-o informare furnizată de Guvern în mai 2013. După aplicarea ordonanţei acestea vor putea fi renegociate.”

Articolul din Gandul arata o fateta a ceea ce as numi paradigma romaneasca. Dar acest aspect este cat se poate de graitor pentru ca sa-ti dai seama in ce consta modelul romanesc… La noi se maresc taxele si impozitele pe care trebuie sa le plateasca firmele private, se mai adauga si taxe si impozite noi, bineinteles in ideea ca nu sunt bani, nu sunt venituri bugetare suficiente. In schimb, se maresc ( pardon, se „limiteaza”) salariile directorimii si indemnizatiile celor din AGA. De la intreprinderile de stat. Cu pierderi. Dar cu pierderi foarte mari… Pe de alta parte, as remarca „vasta experienta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, a celor din  AGA, de exemplu Edit Gyenge, consiliera ministrului Dan Sova si reprezentant al statului in AGA la CNADNR. Are 23 de ani, a terminat liceul de Arte Plastice, scrie poezii…

Si trebuie specificat un lucru: foarte multi din cei care lucreaza in mediul privat, cu putine exceptii, au salariile atat de mari, la nivelul celor de la stat, chiar daca lucreaza intr-o functie de conducere…

Guvernul le măreşte salariile şefilor autorităţilor de management. Teodorovici: „Le uniformizăm în sus”

Se arata ca:

„Toţi cei şapte şefi ai autorităţilor de management (AM) pentru proiectele cu fonduri europene vor deveni, până la sfârşitul anului, printre cei mai bine plătiţi bugetari din România. Ei ar urma să câştige peste 10.000 de euro brut lunar, primind în continuare şi bonusul de 75% de la Comisia Europeană, mult peste indemnizaţia de 6.148 de lei a prim-ministrului.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, susţine că a primit acordul premierului Victor Ponta pentru a le egaliza salariile cu cel mai mare din sistem, chiar dacă performanţa lor a fost diferită.

„O veste foarte bună este că încercăm acum şi sper până la final de an, deja premierul acceptat acestă abordare, să uniformizăm salariile la autorităţile de management. Ştim că sunt diferenţe. Sunt două ministere care merg mai bine acum, ca salarizare, Dezvoltarea şi ministerul nostru, iar Mediu, Transport, Competitivitate, Muncă şi PODCA (Programul de Dezvoltare a Capacităţii Administrative) au salarii mai mici pentru că bazele sunt diferite şi a fost acceptul primului-ministru de a uniformiza această bază salarială peste care se face top-up-ul de 75% de la Comisia Europeană”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Teodorovici, uniformizarea se va face „în sus”, justificarea fiind motivarea şefilor AM pentru absorbţia mai bună a banilor europeni. „Se duc în sus. Ne aşteaptă un efort esenţial pentru atragerea de fonduri europene şi automat trebuie să porneşti cu nişte oameni care să fie bine salarizaţi”, a spus acesta.

Din estimările lui Eugen Teodorovici, şeful AM cel mai bine plătit „are brut undeva peste 10.000 de lei”. „Se uniformizează baza peste care o să dăm acest top-up de 75%”, a adăugat el.” (subl. mea)

Dar eu stau si ma intreb: chiar asa de mici, nemotivante au fost pana acum salariile sefilor AM pentru proiecte cu fonduri europene? Eu nu prea vad performante la capitolul asta, atragerea de fonduri europene, si „uniformizarea se va face „in sus””? La o firma privata poti sa fii si performant dar daca ceri o marire de salariu te poti trezi, netam-nesam, dat afara, chiar daca cererea ta este justificata…

Si acum ne apropiem de punctul culminant al postarii, si anume de intrebarea: ce tip de om creeaza aceasta paradigma romaneasca descrisa de catre cele doua articole de mai sus?

Agerpres

DNA: Directori CEC Bank Braşov, trimişi în judecată

Se arata ca:

„Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciului Teritorial Braşov au dispus trimiterea în judecată a inculpatei Florentina Tăvălică, director al CEC Bank – Sucursala Braşov la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată privind acordarea ilegală de credite.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni AGERPRES, în acelaşi dosar, pentru fapte similare, au mai fost deferiţi justiţiei Afrodita Nicoleta Renţea, director operaţiuni la CEC Bank – Sucursala Braşov (până la data de 5 ianuarie 2009 şi, în continuare, şef serviciu credite până la 21 martie 2013), şi Mugur Babciuc, administrator al SC ”On Astor” SRL Braşov.

Florentina Tăvălică, în calitate de director al CEC Bank Braşov (octombrie 2005 – 21 martie 2013), în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă ale anului 2008, a condiţionat acordarea unor credite bancare societăţii SC ”On Astor” de efectuarea unor lucrări de amenajare a unui imobil, lucrări evaluate la suma de peste 6.800 lei, pe care le-a pretins de la administratorului firmei.

„Acesta din urmă a acceptat cererea şi a dispus efectuarea lucrărilor. După acest moment, inculpatele Tăvălică şi Renţea au oferit inculpatului Babciuc varianta de obţinere de bani de la CEC Bank Braşov, prin intermediul altor firme (care să nu aibă datorii la bugetul de stat şi care să obţină credite succesive până la pragul maxim de 600.000 lei) şi garantarea lor doar formală, prin facturi care să ateste existenţa unui stoc de marfă nereal”, susţin anchetatorii.

Sursa citată precizează că, în perioada aprilie 2008 – februarie 2009, inculpatele Tăvălică şi Renţea, în calitatea lor de director, respectiv director operaţiuni (până la data de 5 ianuarie 2009 şi, în continuare, şef serviciu credite), cu ştiinţă şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu aprobând şi acordând, cu încălcarea normelor bancare, un număr de 12 credite, în favoarea a 12 societăţi comerciale deţinute de cunoscuţi ori de angajaţi ai lui Mugur Babciuc ori de persoane care deţineau firme fără activitate.

„Ca urmare, s-a produs o pagubă totală patrimoniului CEC Bank SA în sumă de peste 7 milioane lei şi s-a obţinut de către SC ‘On Astor’ un avantaj patrimonial echivalent cu valoarea creditelor. Inculpatul Babciuc, care a pus la dispoziţie acte necorespunzătoare realităţii, le-a ajutat pe cele două inculpate să aprobe şi să acorde, în mod nelegal, un număr de 9 credite în favoarea unor societăţi comerciale. Totodată, inculpatul Mugur Babciuc, în calitate de administrator, a emis şi semnat la rubrica furnizor mai multe facturi fiscale, prin care a atestat nereal vânzarea unor materiale de construcţie în favoarea unor societăţi comerciale, documente ce au fost depuse la CEC Bank Braşov, ca garanţie fictivă a creditelor acordate în favoarea acestora”, precizează DNA.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor aparţinând inculpatei Tăvălică până la concurenţa sumei de peste 7 milioane lei (compusă din prejudiciului cauzat din acordarea ilegală a creditelor şi contravaloarea lucrărilor de construcţie primite ca mită), precum şi asupra bunurilor aparţinând inculpatei Renţea până la concurenţa sumei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin acordarea ilegală a creditelor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Braşov. AGERPRES/(AS – autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)”

Sigur, ramane de vazut daca acuzatiile ce i se aduc Florentinei Tavalica, de catre anchetatorii DNA, sunt justificate si numai Justitia poate stabili lucrul acesta. Pana atunci, desigur, exista prezumtia de nevinovatie. Dar mie, citind acest articol, mi-a venit o alta intrebare in minte, presupunand ca e adevarata acuzatia – „luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată privind acordarea ilegală de credite„: cum e posibil sa se preteze la astfel de lucruri un director al unei sucursale CEC Bank din tara noastra? Deci un om care nu se poate spune ca are un salariu modest, ca traieste in conditii proaste, cu alte cuvinte un om amarat… Ci ditamai directoarea de filiala CEC dintr-un oras important al tarii… Ca pe unul amarat, care, saracul de el, e vai de capul lui si fura pot sa-l inteleg. Dar aici e vorba de oameni care nu numai ca au mijloace materiale cu mult peste media din Romania dar care sunt si in functii importante. Eu nu cred ca un director de sucursala CEC are un salariu modest, nemotivant, ca sa se preteze la mita. Pentru ca pe acela care are un salariu mic si nemotivant il inteleg… Si sunt multi astfel de oameni care sunt expusi la mita datorita salariului mic. Dar un director al CEC Bank…? Adica iti risti functia, linistea, cariera in conditiile in care ai un salariu foarte bun, primind mita? E foarte greu de inteles…

Cate ceva despre meci…

Mediafax

ROMÂNIA – GRECIA, scor 1-1 în returul barajului. „Tricolorii” au ratat calificarea la Cupa Mondială din Brazilia – FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Reprezentativa României a ratat calificarea la Cupa Mondială din Brazilia, după ce a încheiat la egalitate, marţi seară, pe Arena Naţională, scor 1-1, cu selecţionata similară a Greciei, în manşa retur a barajului de accedere la turneul din 2014.

România a înscris prin Torosidis ’55 (autogol), iar pentru Grecia a punctat Mitroglou ’23.

În tur, vineri, la Pireu, Grecia s-a impus cu scorul de 3-1.

0-1: În minutul 23, Kostas Mitroglou a deschis scorul după o pasă de la Karagounis şi a înscruis cu un şut plasat de la 13 metri în dreapta lui Tătăruşanu.

1-1: Torosidis a încercat să degajeze o minge de la 14 metri, însă a şutat în vinclu în dreapta lui Karnezis.

România: Tătăruşanu – Măţel, Goian, Chiricheş, Raţ (Latovlevici ’26) – Hoban – Torje (Niculae ’56), Stancu (Grozav ’86), Tănase, Maxim – Marica. Selecţioner: Victor Piţurcă

Grecia: Karnezis – Torosidis (Vyntra ’72), Papastathopoulos, Siovas (Manolas ’80), Holebas – Maniatis, Karagounis (Samaris ’73), Tziolis – Salpingidis, Mitroglou, Samaras. Selecţioner: Fernando Santos

Cartonaşe galbene: Mitroglou ’24, Holebas ’57, Tziolis ’89

Meciul a fost arbitrat de o brigadă din Serbia, cu Milorad Mazici la centru. El a fost ajutat de asistenţii Milovan Ristici şi Dalibor Djurdjevici, şi de rezerva Bosko Jovanetici. Cei patru arbitri au fost supervizaţi de italianul Alfredo Trentalange (observator pentru arbitri), iar observator de joc din partea FIFA a fost danezul Steen Michael Dahrup.

Pe tabela electronică a Arenei Naţionale au fost afişate versurile „Deşteaptă-te, române”, în timpul intonării imnului. Fanii români au susţinut echipa naţională şi fluturând steguleţe tricolore, aflate pe scaunele de pe Arena Naţională. La începutul meciului, suporterii români au afişat un imens drapel tricolor care a acoperit întreaga peluză şi au afişat un banner: „Luptaţi pentru neam, credinţă şi ţară”. […]”

Nu stiu cum se face dar noi intotdeauna „luptam pentru neam, credinta si tara” dar rezultatele sunt mediocre sau submediocre. Ca echipa noastra a jucat prost, asta a putut-o constata oricine e de buna-credinta. Toata lumea a fost dezamagita de jocul slab al Nationalei… Insa pe mine m-a frapat faptul ca ai nostri au jucat fara convingere, fara determinare… Uitati-va cum a jucat Franta, ce s-a aflat intr-o situatie mai grea decat a noastra dupa ce Ucraina castigase cu 2-0 in tur. In min. 34 scorul era deja 2-0 pentru Franta!! S-a vazut vointa, hotararea de a invinge! S-a vazut seriozitatea cu care au pregatit meciul. La noi lucrurile stau exact invers: nu s-a vazut seriozitatea in tratarea partidei, nici in tur si nici in partida retur, cand aveam sanse bunicele sa ne calificam. Le-am ratat prea usor. Nu mai vorbesc de faptul ca apararea noastra a avut carente grave atat in primul cat si in cel de-al doilea meci. Or, de lucrul acesta e responsabil, dupa parerea mea, antrenorul. Daca lucrurile ar fi fost tratate asa cum trebuie, in  primul meci ar fi trebuit ca apararea noastra sa straluceasca, sa inchida culoarele de atac ale adversarilor, marcaj strict, atentie maxima pentru a putea scoate un 0-0 sau 1-1. Aceleasi carente in aparare, daca nu si mai grave, s-au vazut si acum – primul gol pe care l-am primit  sta marturie… Chiar daca nivelul valoric al echipei noastre e unul mai slab, cu o aparare darza, atenta, inchizand imediat orice atac al adversarului, muncind cu tenacitate pe teren, si efectuand contraatacuri rapide prinzand pe picior gresit adversarul, eu cred ca am fi reusit sa scoatem un rezultat mult mai bun si chiar sa ne calificam. Nu mi se pare ca era ceva imposibil. Sunt si din cei care vor demiterea lui Piturca… Dar cine ar dori sa vina la Nationala? Eu cred ca Puiu Iordanescu ar fi cel mai nimerit. A avut rezultate frumoase la echipa Nationala. Ar dori sa preia Nationala? Poate ar fi o problema varsta, 63 de ani… Poate ca nu… Ar trebui sa ne gandim si la oameni mai tineri capabili si dornici sa antreneze Nationala…

Ceea ce m-a mahnit pe mine, in afara de rezultat si de faptul ca nu ne-am calificat, a fost ca am vazut o Nationala ce parea compusa din amatori. Chestia asta cu amatorismul in fotbal era buna pe vremea lui Ceausescu, desi pe vremea aceea fotbalul romanesc a avut si rezultate remarcabile. Nu mai vorbesc de faptul ca pe vremea aceea au fost jucatori mari, fabulosi, legendari precum un Ilie Balaci sau Dobrin, un Dudu Georgescu, Stefanescu. Sunt numai cateva exemple dar lista nu s-a epuizat. Insa atunci nu se putea vorbi de un fotbal profesionist. Acum, da! Ei, echipa parca nu a inteles lucrul asta, ca s-a dat un upgrade fotbalului nostru si de la un fotbal amator s-a trecut la unul profesionist. Nu s-a vazut, in general vorbind, profesionismul jucatorului nostru. Poti sa nu ai in echipa jucatori exceptionali precum Hagi, dar asta nu inseamna ca nu te poti califica la un campionat mondial. Cu atat mai mult cu cat fotbalul este un sport de echipa. Echipa noastra, asa mi-a lasat impresia, nu a pornit cu convingerea in victorie nici in tur si nici acum, in retur. Pe de alta parte nu au stralucit nici din punct de vedere tehnic. Suturi imprecise, centrare si mingea trimisa exact la adversar (mai bine zis in adversar), cand coechipierii erau lateral vreo 2-3 m, deci centrari nu numai imprecise dar si prost executate… Am batut atatea cornere si nu am reusit sa punem vreo problema serioasa adversarului. Sigur, Piturca a facut echipa, in calitate de antrenor…  In orice caz, este deprimant ceea ce s-a intamplat, jocul echipei, rezultatul. Supararea suporterilor, pe deplin justificata. Federatia ar trebui sa se gandeasca serios si sa incerce sa dea un nou suflu Nationalei…

DE citit si…

Ce echipe s-au calificat la Cupa Mondială din 2014

Se arata, printre altele, ca:

„În urma meciurilor disputate marţi, s-au calificat Ghana, Algeria, Croaţia, Portugalia, Franţa şi Grecia.

Cele 30 de naţiuni calificate sunt:

Din Europa – Olanda, Italia, Belgia, Elveţia, Germania, Spania, Anglia, Rusia, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Portugalia, Franţa, Grecia.

Din zona Asia – Japonia, Australia, Iran, Coreea de Sud.

Din America de Sud – Argentina, Columbia, Chile, Ecuador, Brazilia.

Din zona CONCACAF – SUA, Costa Rica, Honduras.

Din Africa – Nigeria, Coasta de Fildeş, Camerun, Ghana, Algeria.

Mai sunt de disputat întâlnirile retur din barajele intercontinentale: Uruguay – Iordania (în tur 5-0, miercuri dimineaţă ora 08.00) şi Mexic – Noua Zeelandă (în tur 5-1, în noaptea de miercuri spre joi ora 01.00).

Tragerea la sorţi a grupelor turneului final al Cupei Mondiale din 2014 va avea loc la 6 decembrie, de la ora 18.00, la Costa do Sauipe. Cele 32 de formaţii calificate vor fi împărţite în patru urne valorice în funcţie de locul ocupat în clasamentul FIFA publicat în data de 17 octombrie.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 20, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Despre Elena Udrea…

Foarte multa lume nu o agreeaza , unii o urasc. Fara indoiala ca la mijloc e vorba si de foarte multa invidie si, de ce nu, rautate. Pentru mine Elena Udrea nu a excelat in ceva, nu pot spune ca o agreez sau ca nu o agreez, dar nici ca o urasc… De fapt cred ca multa lume nu intelege cum stau lucrurile. Eu i-am urmarit declaratiile de-a lungul timpului si pot spune, fara teama de a gresi prea mult, ca in acestea n-am constatat ceva senzational, sau sa aiba niste idei iesite din comun, care sa frizeze genialitatea. Impresia pe care mi-o lasa este mai degraba cea de fetita rasfatata, fusese casatorita cu un om de afaceri bogat, un fel de printesa ce-si duce traiul fara sa cunoasca lipsuri, nevoi crude nici atat, dar ambitioasa si dornica sa faca o cariera in politica. Modelul ei politic este Traian Basescu pentru ca nu a gasit ceva mai bun. Insa Elena Udrea nu este deloc, cum s-a mai spus, „un Traian Basescu in fusta” pentru ca ea, desi a invatat de la Basescu, precum si afirma, a fost formata la alta scoala. Cea a lui Nastase si Hrebenciuc. Elena Udrea este mai degraba un „Hrebenciuc in fusta”, pentru ca de fapt ucenicia, adica acel lucru ce nu se uita niciodata intr-o cariera, si-a facut-o la scoala politica a PSD, migratia catre PDL avand loc ulterior. Ca si Hrebenciuc, Elena Udrea doreste sa fie o mare combinatoare, precum Hrebenciuc, recunoscut de toti drept un expert in combinatii politice. Pe Traian Basescu a vrut sa-l copieze  in vremea cand era ministru la Dezvoltare… Insa e foarte posibil sa se fi apropiat de Traian Basescu si de frica, deoarece lui Basescu nu-i plac, ii uraste, oamenii care-l contrazic si ar avea alte idei decat domnia sa. In rest, cel putin asta e impresia mea, Elena Udrea a dus o viata de printesa de aceea nici nu ma mira ca a mers in tocuri, sau cum o fi mers, in nu stiu care sat, ceea ce pe mine nu ma deranjeaza neaparat… Insa lucru asta indica ceva, si anume cat de departe este ea de lumea reala, cu atat mai mult de economia reala. O priveam la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan, pe Realitatea… Vorbind despre situatia economica si criticand Guvernul, Udrea a reluat ideea ca nu sunt bune maririle de taxe si impozite si nici taxe mai multe, adica ceea ce a facut Guvernul actual. Vrand sa critice ceea ce a zis Ponta, si anume ca „de unde mai multi bani la buget daca nu din mariri de taxe si impozite”, Elena a dat solutia: din combaterea evaziunii care se face la TVA… Eu ma asteptam la mai mult din partea Elenei Udrea… Eu inteleg ca avem, ca asa trebuie sa avem, ca asa e moda acum, guverne conduse de cei ce termina facultatea de Drept, in special, dupa noua moda, procurori… Nu avem un economist bun care sa fie in fruntea Guvernului… A micsora taxele si impozitele pe vreme de criza este o masura clasica. Rau e ca premierul o ignora sau nu o intelege cum trebuie…

English: Elena Udrea, Minister of Tourism (200...

English: Elena Udrea, Minister of Tourism (2008-), Romania. Taken in Sinaia. (Photo credit: Wikipedia)

Dar voi cauta sa explic aici de ce combaterea evaziunii fiscale nu poate da rezultatele asteptate… Cu totii vedem aceasta masura ca pe un fel de solutie salvatoare. Elena vorbea de vreo 10 miliarde euro evaziune la TVA, daca nu si ceva mai mult… Iata un articol aparut in Ziarul Financiar ce trateaza aceasta problema:

Consiliul Fiscal: TVA generează 60% din evaziunea fiscală, iar contribuţiile sociale 24%

Se arata ca:

„Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, ajungând în 2012 la aproape 14% din PIB (circa 80 mld. lei), iar cea mai mare parte este generată de TVA,  evaziunea fiscală în cazul acestei taxe atingând un maxim de 9,6% din PIB după majorarea cotei standard de TVA, în 2010, de la 19% la 24%, apreciază Consiliul Fiscal.

„Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, evaziunea la TVA atingând un maxim de 9,6% din PIB în 2010 (nivel similar celui din 1996), în 2011-2012 înregistrând o reducere până la 8,3% din PIB. De remarcat că în 2010, când a fost crescută cota legală de TVA de la 19% la 24%, evaziunea fiscală a crescut de la 8% din PIB în 2009 la 9,6% din PIB în 2010“, se arată în raportul anual al Consiliului Fiscal.

Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maximum, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.

În aceste condiţii, o reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară, în opinia Consiliului Fiscal.

România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în 2012 doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale din PIB mai mici decât media europeană. „Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare deficitară a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată. Totuşi, în ultimii ani au fost iniţiate o serie de măsuri care au condus la îmbunătăţirea acestei situaţii, dar impactul acestora va fi probabil pe deplin observabil în viitor“, în opinia Consiliului Fiscal.

Câţi români muncesc „la negru“

Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „munca la negru“ (salariaţi în economia subterană).

La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane de salariaţi „la negru“, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie.

În calculul evaziunii fiscale la CAS şi impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaţilor aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru şi sectorului informal (populaţie).

În ceea ce priveşte evaziunea la accize şi „taxa pe viciu“ la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie la evaziune o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012.

În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.

Pe baza calculelor Consiliului Fiscal aferente evaziunii fiscale, se poate calcula un grad de conformare la principalele impozite şi taxe, ca raport între veniturile încasate efectiv la buget şi veniturile teoretice (care includ evaziunea fiscală şi veniturile încasate în mod efectiv).

Gradul de conformare la plata impozitelor şi taxelor a fost în 2012 la nivelul de 64,3%, în uşoară îmbunătăţire faţă de 2010, când s-a atins un minim al ultimilor 12 ani, conform raportului Consiliului Fiscal.

Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50% TVA încasat din obligaţiile teoretice de plată a TVA în 2012. De asemenea, se remarcă în cazul TVA, ca de altfel şi la accize şi taxa pe viciu la alcool şi tutun, o uşoară îmbunătăţire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS şi impozitul pe profit se remarcă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.

Consiliul Fiscal este o instituţie independentă care are printre atribuţii evaluarea proiecţiilor macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozelor de venituri la buget, monitorizarea respectării regulilor fiscale sau emiterea de recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

Care sunt criticile Consiliului Fiscal din Raportul anual

  • Eficienţa colectării impozitelor rămâne în continuare scăzută.
  • Balanţa riscurilor în ceea ce priveşte conduita necesară pentru politica fiscal-bugetară înclină mai degrabă pe partea negativă – un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat.
  • Avansul economic peste aşteptări nu este susceptibil a genera încasări suplimentare semnificative la buget.
  • Starea financiară a sistemului de pensii de stat este foarte precară.
  • Lipsa unei liste de priorităţi investiţionale la nivel naţional.
  • Acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul companiilor de stat constituie un risc la adresa sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu.
  • Evaziunea fiscală este foarte ridicată în România şi privează bugetul de sume consistente.
  • Derapajele de politică fiscală (cum ar fi reversarea unor măsuri de austeritate implementate deja) au potenţialul de a conduce la deteriorarea percepţiei de risc faţă de România şi pot contribui la o volatilitate ridicată a ratelor de dobândă şi a cursului de schimb, mai ales în contextul majorării semnificative a ponderii titlurilor de stat deţinute de nerezidenţi.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.09.2013

Revin. Pe de alta parte, tot Elena Udrea a aratat numarul enorm de firme care au dat faliment. Si atunci nu se poate sa nu-ti pui problema ce se intampa de fapt… Adevarul este ca in economia romaneasca nu se prea castiga iar evaziunea asta de 10-12 mld. euro la TVA – sunt convins ca o sa sochez pe multi – reprezinta o suma mica la nivelul unei tari precum Romania.

Elena Udrea

Cand vorbim de evaziune fiscala o facem atunci cand o firma se sustrage de la plata obligatiilor legale catre stat, adica taxe si impozite. Deci, practic, evaziunea fiscala tine de nivelul fiscalitatii pentru ca daca, sa presupunem, nu s-ar mai plati deloc taxe si impozite, nu s-ar putea vorbi nici de un fenomen evazionist, in termeni legali, desigur. Pe de alta parte vorbesti de numarul foarte mare de firme intrate in faliment sau in insolventa – dupa Andreea Paul 74 de firme pe zi intrate in insolventa in 2013 – in crestere fata de 2011 – 53 firme pe zi, lucru care, desigur, este ingrijorator. Insa tocmai asta arata nivelul foarte scazut al cererii pe piata, care afecteaza deflationist economia romaneasca si de aici castigurile mici. Apoi numarul foarte mare de oameni care lucreaza la negru… De unde rezulta al doilea parametru de care depinde nivelul evaziunii fiscale: castigurile firmelor, cat castiga firma respectiva. Or, la noi, firmele castiga putin, lucru ce se reflecta in PIB pana la urma, veniturile sunt mici si au fost, si sunt in continuare, micsorate de criza.  In schimb avem un sector de stat cu intreprinderi neperformante, care produc pierderi uriase, care s-au amplificat in vremurile din urma, cu o clientela politica ce trebuie, nu-i asa?, bine platita, cu tot felul de intreprinderi „pusculita”, bani pentru partid, ce sa ne tot ascundem dupa deget, guvernantii vrand sa salveze aparentele si sa arate lucrurile ca si cum nu ar fi asa – asta au facut totii si am ajuns unde am ajuns – ca doar „are balta peste”! Acest sector de stat nu a ajuns inca la numarul de 800-900.000 de oameni, sustenabil pentru economia romaneasca. Iar acest sector trebuie tinut prin taxele si impozitele impuse sectorului privat care si castiga putin si mai are si veniturile dimunuate de criza. Din aceasta cauza rezulta evaziunea fiscala si nu numai. Se poate vedea cu ochiul liber ca la noi banii incep sa se castige „din altceva”, de aici si toate arestarile din ultima vreme, efectuate de catre DNA, factorul politic fiind extrem de implicat, desigur. Si as avea o remarca de facut: piata libera se transforma in economia subterana. Adica economia reala. Aceasta lipsa de respect fata de pietele libere, degradarea acestora, o vom plati scump cu totii candva. Pentru ca acest fenomen accelereaza degradarea economica a tarii. Mai trebuie spus ca bancile, in ciuda semnalelor pozitive date de BNR, de reducere a ratei dobanzii de politica monetara, mentin o rata a dobanzii ridicata, care nu ajuta firmele, desigur, dar este motivata de cresterea abnorma a creditelor neperformante, ce au ajuns la vreo 21-22% din volumul de credite. In asemenea conditii nu se mai poate castiga pe cale legala. Eu stau si ma intreb daca Elena Udrea a condus o firma sa vada ce inseamna sa platesti oamenii care iti lucreaza, sa platesti creditele pe care le ai la  banci, sa te lupti cu beneficiarii care nu-ti platesc decat cu mare greutate, sa platesti consumul firmei (curent electric, apa, gaze etc), sa mai platesti si darile catre stat marite de actualul Guvern etc… Si sa castigi foarte putin sau sa mergi in pierdere… In asemenea conditii o firma incepe sa intre in zona gri a economiei si pe urma in cea neagra. Ca nu are incotro, asta e nenorocirea! Tocmai din aceste cauze nu numai ca e dificil sa lupti cu evaziunea fiscala pe vremuri de criza, dar e aproape imposibil. Iar daca totusi incepi, constati repede ca nu e eficace.

In legatura cu faptul ca Romania trebuie sa plateasca Comisiei Europene 1 miliard de euro pentru deficiente in sistem in perioada 2009-2011, Elena Udrea a reluat ideea cum ca banii, de fapt, se realoca spre alte proiecte (pe care trebuie sa le propui, numai ca Ponta si Guvernul n-ar face lucrul asta). Am avut o discutie interesanta cu Andreea Paul pe tema asta – aici, pe care o voi reda si aici:

Motanul Incaltat says:

@Andreea Paul
Dar cum ramane cu faptul ca Romania trebuie sa plateasca Comisiei Europene, pentru deficiente in sistem in perioada 2009-2011, peste 1 miliard de euro? Si e vorba de perioada 2009-2011… cand nu era USL la Putere. Articolul din Mediafax arata:

“Potrivit acestuia, suma reprezintă 5% din alocarea financiară actuală, fiind “o sumă imensă”, preluată de către bugetul de stat.”

Cu alte cuvinte e vorba de clasicul “vom plati cu totii”. Lasand de o parte faptul ca o foarte insemnata parte a populatiei nu prea intelege de ce trebuie sa platim cu totii, eu va intreb: chestiunea asta cu fondurile europene este chiar atat de complicata? Ca pare, cel putin pentru tara noastra, o problema de nerezolvat… Spuneti-ne ce trebuie sa invatam: Teoria lui Einstein, fizica atomica, mecanica cuantica etc? Acuma, zau, serios vorbesc, ca nu cred ca e cineva care sa inteleaga foarte clar de ce merge atat de greu. Chiar nu se gasesc oameni care sa poata face o treaba buna in acest sens? De ce Guvernul nu angajeaza o firma privata de consultanta, una serioasa? Iata ce mai spune articolul din Mediafax:

” Potrivit Ministrului Fondurilor Europene, preluarea acestei datorii de către bugetul de stat “creează mari dificultăţi, pentru că suma asta este automat pe deficit”.

“În relaţia noastră cu FMI-ul, această sumă, automat, se regăseşte pe partea de deficit”, a conchis Teodorovici.”

Scuzati-ma, dar daca asa stau lucrurile integrarea in UE ne creeaza mai multe dificultati decat binefaceri… Asta ne mai lipsea! De unde sa mai platesti atatia bani…? Ne tot cacaim la capitolul asta fara sa rezolvam mare lucru… O mosmondim acolo ca pe urma sa iasa o coscogea penalizarea din partea Comisiei Europene!! Este de-a dreptul stupefiant!!

 Andreea Paul says:

Domnul Teodorovici minte cu nerușinare atunci când afirmă că România trebuie să dea înapoi 1 miliard de euro Comisiei Europene. Romania nu va da bani înapoi Comisiei Europene. Banii de la corecțiile financiare se realocă spre alte proiecte din lista de rezervă! Numai că, așa cum vedem în ultimul an și jumătate, e complicată treaba să găsești noi proiecte, să le evaluezi, să semnezi contractele. Nu mai bine găsim noi niște proiecte deja începute pe la autoritățile locale și mai pompăm niște bani clientelei USListe așa cum ne propune domnul Dragnea?

Vicepremierul Dragnea a adăugat că, pentru autorităţile locale, va fi efectuată o realocare de fonduri europene de la Programele Operaţionale de Transport şi de Mediu, în cuantum de 350 milioane euro, pentru proiecte de dezvoltare, precum lucrări începute la şcoli şi drumuri judeţene.

Realocarea a 350 de milioane de euro de la programele operaționale Mediu și Transport către Programul Operațional Regional, așa cum a propus vicepremierul Liviu Dragnea, este o măsură care va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice. Deja lucrările de investiții în infrastructură stagnează în urma rectificărilor bugetare negative iar acum USL propune să ia și din banii europeni care aveau o destinație clară. Doamnele ministru Mănescu și Plumb trebuie să spună clar care proiecte vor fi afectate de această realocare și care sunt până la urmă argumentele pentru care acceptă această tăiere de fonduri. La Programul Operațional Transport aveam o listă de proiecte agreată cu Comisia Europeană, acum ele practic nu vor mai fi realizate sau vor fi amânate pe termen nedeterminat. PDL îi cere vicepremierului Dragnea să prezinte cum vor fi utilizate fondurile europene: pentru proiecte care au deja co-finanțare din POR, și atunci înseamnă că le vor fi umflate bugetele, sau pentru proiecte care au început prin fonduri de la bugetele de stat sau locale. În acest din urmă caz vine însă întrebarea care vor fi criteriile prin care acestea vor fi selectate.

@Andreea Paul
Inteleg ca va mentineti aceasta afirmatie:

“Domnul Teodorovici minte cu nerușinare atunci când afirmă că România trebuie să dea înapoi 1 miliard de euro Comisiei Europene. Romania nu va da bani înapoi Comisiei Europene.”

Inteleg ca nu nuantati asupra acestei afirmatii… Dar as dori sa va intreb pe ce baza legala: “Banii de la corecțiile financiare se realocă spre alte proiecte din lista de rezervă! “? Se poate face acest lucru? Putem vorbi de un reach an agreement in acest sens intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana? E vorba de o regula nescrisa dar acceptata de toata lumea?

Pe de alta parte, in ceea ce priveste partea a doua a comentariului Dvs., daca lucrurile stau intr-adevar asa cum spuneti, si subliniez lucrul acesta, mie mi se pare ca plimbarea asta a banilor de la POT la POR, realocarea aceasta este de fapt o deturnare de fonduri, sau cel putin seamana cu asa ceva. Din moment ce pe un program operational, cum ar fi, spre exemplu, POT, avem deja o serie de proiecte demarate si agreate cu Comisia Europeana, bani cu destinatie clara, ce altceva ar putea sa insemne sa iei din acesti bani de aici si sa-i duci spre un alt program operational, cum ar fi, de exemplu, POR, spre alte proiecte care au deja cofinantare convenita cu Comisia Europeana? Problema ar fi daca exista o aprobare legala in acest sens din partea Comisiei, altminteri exista o foarte mare posibilitate ca Romania sa sufere noi sanctiuni din partea acesteia. De aceea nu cred ca e posibil sa plimbi bani in felul acesta de la un program operational la altul. Mai ales ca, spre exemplu, Comisia, intr-un astfel de caz, ti-ar putea opri finantarea si daca s-ar intampla asa nici macar Presedintele Basescu n-ar putea face mare lucru…

Cred ca Dvs., PDL, ar trebui sa cereti USL sa explice care e baza legala pentru care se iau bani, ce au deja o destinatie clara agreata de Comisie, de la un program operational pentru ca sa-i mute la un alt program operational. Daca s-a agreat cu Comisia o asemenea procedura de lucru.”

Eu nu spun decat ca ar fi bine sa fie asa: „Banii de la corecțiile financiare se realocă spre alte proiecte din lista de rezervă!”. Mi-e teama sa nu fie invers: sa trebuiasca sa platim 1 miliard de euro pentru ca sa putem sa avem finantare pentru noi proiecte. Pentru ca daca e asa cum sustine PDL, Romania nu trebuie sa plateasca nimic. Si atunci pentru ce a mai fost penalizata tara noastra? Elena Udrea a reiterat ceea ce a spus Andreea Paul, nimic mai mult.

In ceea ce priveste faptul ca ar vota cu Crin Antonescu in turul II pentru ca n-ar avea cu cine altcineva, eu cred ca trebuie spus urmatorul lucru: o refacere a Dreptei dupa modelul CDR sau al Aliantei DA, deci o Dreapta ce sa cuprinda PNL, PDL, PMP, FC, tinand cont ca PMP si FC, cu unele exceptii, desigur, sunt foste fractiuni din PDL, nu mi se pare un lucru usor intrucat Alianta DA a suferit rapid un esec pe care Traian Basescu s-a chinuit sa-l faca rasunator. Si iata ca rasuna si pana acum. Esecul CDR a fost de asemenea unul de mare ecou. De aceea unificarea Dreptei dupa modeulul CDR sau cel al Aliantei DA este un lucru ce necesita timp si destul de dificil, mai ales ca s-a vazut ceva ce parea imposibil pe vremea, sa zicem, a CDR-ului: o coabitare eficace intre PNL si PSD!! Cel putin pana acum. Micile certuri, disensiuni n-au practic importanta. Pe cand cu PDL-ul, cel putin cu acel PDL condus de Basescu sau dupa preceptele acestuia, lucrurile n-au stat deloc asa de bine… Asta daca nu consideram ca orice alianta politica de pe esicherul politic romanesc este pur formala si lipsita de orice continut, in rest jucandu-se o piesa de teatru in fata electoratului, deci ceva fals din start.

Elena Udrea

Cu atat mai mult cu cat Antonescu ar obtine presedintia cu sprijinul masiv al PSD! Ponta este fortat sa mearga pe ideea Antonescu – Presedinte, intrucat o eventuala retragere a PNL din USL ar lasa PSD fara majoritate in Senat si ar trebui sa avem alegeri anticipate. In orice caz, Elena Udrea a parut, reluand o idee exprimata de Traian Basescu, increzatoare intr-o eventuala alianta pe care eu as numi-o de tip DA sau CDR, insa mie nu mi se pare chiar atat de simplu… PNL-ul a dus-o mai bine cu PSD-ul decat cu PDL-ul, inca de pe vremea lui Tariceanu! Asemenea traditii nu se pot uita usor, mai ales cand iti merge bine alaturi de partenerul tau, cand, iata, poti sa ajungi si Presedinte. Pe cand de la partidele de dreapta – PMP, PC, PDL – PNL nu are nimic de castigat. Si nici Antonescu. Pentru ca aceste partide sunt prea mici ca sa-l poata sustine eficace in alegerile prezidentiale. O eventuala participare a lui Ponta in cursa pentru prezidentiale ar rupe USL-ul. Nici ideea cu doi candidati USL nu merge pentru ca i-ar scadea sansele lui Antonescu…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 15, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

Cum se explica urmatorul lucru…?

Iata un editorial foarte interesant semnat de Paul Krugman pe blogul sau din The New York Times:

Ideological Ratings

Se arata ca:

„So S&P has downgraded France. What does this tell us?

The answer is, not much about France. It can’t be overemphasized that the rating agencies have no, repeat no, special information about national solvency — especially for big countries like France. Does S&P have inside knowledge of the state of French finances? No. Does it have a better macroeconomic model than, say, the IMF — or for that matter just about any one of the men and women sitting in this IMF conference room with me? You have to be kidding.

So what’s this about? I think it’s useful to compare IMF projections for France with those for another country that has been getting nice words from the raters lately, the UK. The charts below are from the WEO database — real numbers through 2012, IMF projections up to 2018.

First, real GDP per capita:

So France has done better than the UK so far, and the IMF expects that advantage to persist.

Next, debt relative to GDP:

France is slightly less indebted, and the IMF expects this difference to widen a bit.

So why is France getting downgraded? Because, S&P says, it hasn’t carried out the reforms that will enhance its medium-term growth prospects. What does that mean?

OK, another dirty little secret. What do we know — really know — about which economic reforms will generate growth, and how much growth they’ll generate? The answer is, not much! People at places like the European Commission talk with great confidence about structural reform and the wonderful things it does, but there’s very little clear evidence to support that confidence. Does anyone really know that Hollande’s policies will mean growth that is x.x percent — or more likely, 0.x percent — slower than it would be if Olli Rehn were put in control? No.

So, again, where is this coming from?

I’m sorry, but I think that when S&P complains about lack of reform, it’s actually complaining that Hollande is raising, not cutting taxes on the wealthy, and in general isn’t free-market enough to satisfy the Davos set. Remember that a couple of months ago Olli Rehn dismissed France’s fiscal restraint — which has actually been exemplary — because the French, unacceptably, are raising taxes rather than slashing the safety net.

So just as the austerity drive isn’t really about fiscal responsibility, the push for “structural reform” isn’t really about growth; in both cases, it’s mainly about dismantling the welfare state.

S&P may not be participating in this game in a fully conscious way; when you move in those circles, things that in fact nobody knows become part of what everyone knows. But don’t take this downgrade as a demonstration that something is really rotten in the state of France. It’s much more about ideology than about defensible economic analysis.”

Despre ce este vorba? S&P a retrogradat Franta din cauza refuzului acestei tari de a lua celebrele de acuma masuri de „reforme structurale”, pentru ca nu si-a „intensificat” perspectivele de crestere pe termen mediu. Krugman afirma ca, la ora actuala, nu stim prea multe despre „reformele” care ar putea genera cestere economica. Care ar fi acelea, stiintific vorbind? Pentru ca in articol se arata un paradox: Franta este retrogradata de catre S&P dar, cu toate acestea, macroeconomic vorbind – luandu-ne cel putin dupa ce ne spun cifrele – aceasta tara sta mult mai bine decat UK. Cele doua grafice arata, bazandu-se de datele puse la dispozitie de catre FMI, ca, luand anul 2007 ca an de referinta (100%), PIB-ul Frantei pe locuitor s-a situat peste cel al Regatului Unit (primul grafic) si datoria (ca procent din PIB) este in scadere in Franta fata de UK, Franta fiind mai putin indatorata, desi situatia, cel putin intre 2007-2011(12), a stat invers. Concluzia pe care care o trage Dl. Krugman este ca aceste rating-uri sunt ideologice, sustinand teoria austeritatii si nu welfare state-ul…

Interesant este urmatorul lucru: sa vedem cum a evoluat din 2007 somajul in cele doua tari – aici, din World Economic Outlook Database, October 2013. In primul rand cred ca este necesar sa precizam ca e vorba de doua tari comparabile ca numar de locuitori!! Vom constata ca somajul (ca procent din forta totala de munca) este mai scazut in UK decat in Franta!! Sub guvernarea socialista somajul merge in Franta spre 11% in vreme ce in UK somajul are tendinta de scadere, de la 8,020% in 2012 la 7,743 in 2013 si, previziunea FMI pe 2014, 7,528%.

Si atunci cum se explica fenomenul asta?

Sub guvernarea socialista din Franta nu numai ca nu s-au creat locuri de munca, dar s-au mai si dat afara oameni, crescand somajul. Prin asta sa se explice oare cresterea economica a Frantei, superioara celei din Regatul Unit? Pe de alta parte unde e mai bine: in Franta, unde ratele somajului sunt foarte ridicate, sau in UK, unde nu este asa? Nu mai vorbesc de scaderea in popularitate a lui Hollande si a socialistilor… Lasand la o parte aspectul politic, cum se explica fenomenul? Sau trebuie sa privim problema strict din punct de vedere al productivitatii muncii? Cu alte cuvinte, vreau sa spun, in Franta este o productivitate a muncii mai ridicata decat in UK, lucru ce nu are legatura neaparat cu nivelul somajului. Este, oare, asa?

Va propun sa cititi un interesant articol pe aceeasi tema din The Guardian:

François Hollande’s shaky credibility takes another hit with credit-rating cut

Se arata, printre altele, ca:

„France’s second credit-rating downgrade by Standard & Poor’s in less than two years is as damaging politically for the socialist François Hollande as it was for his rightwing predecessor Nicolas Sarkozy, who lost the election shortly after France lost its AAA rating in January 2012.

S&P directly attacked Hollande’s economic policy, questioning the socialist government’s capacity to repair Paris’s stuttering economic motor. It said the problem with France was that the government’s tentative reforms were not enough to lift growth in the eurozone’s second largest economy.

Hollande, recently found to be the most unpopular French president on record in a poll by BVA, was already struggling to sell his economic measures to the nation. „The recovery is here,” Hollande declared in August after a small rebound in growth following months of stagnation. But real, sustained growth is expected to be slow in returning.

While the government highlights reforms such as injecting more flexibility into the rigid labour market, policies for companies to boost competitiveness and pensions reform, surveys show the electorate is baffled by policy muddles and tax U-turns. Voters are also alarmed by record levels of unemployment and nightly TV news bulletins about factory closures.

The worst of this has come in Brittany in recent weeks. The socialist stronghold, which voted resoundingly for Hollande last year, has now come to symbolise a popular revolt against his economic approach and tax policy.

Brittany is the heartland of France’s pork and poultry sectors, which have seen major factory closures. Hard-pressed farmers, fishermen and food industry workers have joined forces to don red bonnets – symbol of a local 17th century tax revolt – and focused their rage on a new eco-tax on lorries thought up under Sarkozy but due to be implemented by Hollande. The tax was duly suspended by a jittery government – its second tax climbdown in a week after it scrapped plans to raise taxes on some savings products amid a public outcry. This month, it also scrapped a new corporate tax that had infuriated business leaders.

Hollande’s government is struggling to bring down the public deficit without killing the fragile economic recovery. He has promised to cut state spending without swinging the axe against France’s vast public sector and welfare state. He has also promised to improve competitiveness and, most significantly, has vowed to tackle rising unemployment, bringing down levels before the end of this year. All of these have caused economists to cough and splutter about impossible promises.

Unemployment is now at 11%, 3.29m people, a historic high. Hollande has staked his credibility on his promise to halt the rising curve of joblessness by end of this year. But without strong growth, he can only rely on measures such as state-assisted job contracts for the young, which are taking a long time to have an effect.

S&P warned that with joblessness likely to stay high, Hollande will have a difficult job getting more reforms past a distrustful electorate. Hollande’s critics say structural reform has not gone nearly deep enough, fearing that one and a half years into a five-year mandate and faced with a tax revolt and tricky municipal elections next spring‚ further reforms will be put on hold. The government is experiencing a growing backlash from voters and businesses after it imposed €30bn in tax hikes this year, seeking to honour a promise to its EU partners to bring its budget deficit below the bloc’s target ceiling of 3% next year‚ a target it is still struggling to meet, later than promised. But it is not just the rich who are complaining about taxes, lower-income households also feel they are being targeted. Consumer-spending is low.

Jean-Marc Ayrault, France’s prime minister, told the regional press last month: „You can’t redress in one and a half years, a country that has been degraded for ten years,” a direct jibe at the rightwing governments before him.

The government said S&P had failed to take into account key reforms, such as pensions, and attacked what the finance minister called the ratings agency’s „inaccurate criticisms” of the French economy. Hollande has insisted he won’t be changing tack on the economy because of S&P’s report. But the downgrade leaves him under even more pressure to do more to sell and explain his economic policy to the public on both the left and right.”

De observat ca si in acest articol se vorbeste de somajul foarte ridicat in Franta, 11%, care inseamna 3,29 milioane de oameni, un maxim istoric. Aspectul politic e usor de inteles: se incearca sa se loveasca in guvernul socialist de la Paris prin aceasta retrogradare a rating-ului… Aspectul economic ridica multe probleme. Pentru ca nu e foarte clar, spre exemplu, de ce alte tari, care inteleg ca fac reforme, nu au si cresteri economice, sau daca le au sunt foarte mici. Cum, repet, nu e deloc clar de ce intr-o tara care, comparativ cu o alta, are o crestere economica mai mare si o tendinta de scadere a datoriei, somajul este mai mare…

Update

Iata ce spune Dl. Krugman referitor la problema somajului in Franta:

More Notes On France-Bashing

Se arata ca:

„First things first: France has problems. Unemployment is high, especially among young people, many small businesses are struggling, the population is aging (although not nearly as much as in many other countries, Germany very much included.)

By just about any measure I can find, however, France looks not too bad by European standards. GDP has recovered roughly to pre-crisis levels; the budget deficit is fairly small and the medium-term debt outlook not at all scary; the long-term budget outlook is actually pretty good compared with its neighbors, thanks to a higher birth rate.

Yet the country is the subject of vituperative, over-the-top commentary. Here’s The Economist, a year ago, declaring France “The time bomb at the heart of Europe”. Here’s CNN declaring that France is in “free fall”.

That CNN piece actually offers a few specifics. It argues that France faces a “yawning competitiveness gap” due to rising labor costs. Hmm. Here’s what I get from European Commission numbers, comparing France with the euro area as a whole:

European Commission

There’s a bit of deterioration there, I guess — but it’s more yawn-inspiring than yawning.

CNN also declares,

France’s decline is best illustrated by the rapid deterioration in its foreign trade. In 1999, France sold around 7% of the world’s exports. Today, the figure is just over 3%, and falling fast.

Hmm.Just about every advanced country, the United States very much included, has a declining share of world exports (Germany is an exception); this New York Fed research paper notes that this decline is more or less in line with the declining share of advanced economies in world GDP as emerging nations rise, and it portrays France as more or less typical.

Again, the point is not that France is problem-free; the question is why this only moderately troubled nation attracts rating downgrades and so much apocalyptic rhetoric.

And the answer just has to be politics. France’s sin isn’t excessive debt, especially poor growth, lousy productivity (it has more or less matched Germany since 2000), poor job growth (ditto), or anything like that. Its sin is that of balancing its budget by raising taxes instead of slashing benefits. There’s no evidence that this is a disastrous policy — and in fact bond markets don’t seem concerned — but who needs evidence?”

Recunoaste faptul ca Franta are probleme, in primul rand somajul ridicat, in special in randul tinerilor, multe din micile afaceri se zbat, populatia imbatranita (nu atat de mult ca alte tari, Germania fiind „foarte inclusa” in aceasta categorie). Totusi, considera ca dupa „standarderele europene” Franta nu arata deloc rau… (interesant, dupa „standardele europene” 😀 ). PIB-ul si-a revenit la nivelul pre-criza, deficitul bugetar este mic, datoria pe termen mediu nu e ceva care sa te sperie. In ceea ce priveste datoria pe termen lung sta destul de bine comparativ cu vecinii, datorita ratelor mari ale nasterilor. Considera deplasat ce a afirmat in urma cu un an The Economist – „Bomba cu ceas din inima Europei” sau CNN, ca Franta ar fi „in cadere libera”. Nu e de acord cu ceea ce declara CNN cu privire la marirea costurilor cu forta de munca in Franta, si anume ca „se casca un decalaj de competitivitate”, argumentand prin costurile unitare cu forta de munca (v. graficul) aratand ca decalajul fata de Zona Euro nu este asa de mare. Referitor la ceea ce declara CNN, „rapida deteriorare a comertului exterior”, Krugman spune ca fenomenul de declin al cotei din totalul exporturilor pe plan mondial se manifesta in fiecare economie avansata, foarte mult in United States, Germania fiind exceptia. Spune ca doar tarile cu probleme moderate atrag retrogradari ale ratingurilor si retorici apocaliptice. Afirma ca raspunsul nu poate fi decat unul politic. Spune ca „pacatul” Frantei nu este debitul excesiv, in special cresterea slaba, sau o productivitate slaba (din punctul de vedere al productivitatii comparandu-se mai mult sau mai putin cu Germania, incepand din anul 2000), o crestere slaba in privinta locurilor de munca. Spune ca „pacatul” ei este ca doreste sa-si echilibreze balanta bugetara prin marirea taxelor in loc sa taie beneficiile. Spune ca nu este o evidenta ca aceasta ar fi o politica dezastruoasa – pietele bondurilor nu par a fi ingrijorate – „dar cine are nevoie de evidente?”.

Un alt articol interesant despre Franta este acesta:

Non-Crisis France

Iata ce arata:

„A few people have asked a pretty good question, albeit in fairly belligerent tones: How can I say that France isn’t doing too badly, when I also say that the euro has been such a problem?

The answer lies in the nature of the euro problem; France is not Spain.

What happened when the euro was created was a flood of capital out of the core, mainly Germany, to the periphery, especially Spain. The counterpart of this move was the emergence of huge current account surpluses in the core, huge deficits in the periphery. The problem now is that correcting these imbalances is very hard given a common currency. Here’s the usual picture — but this time with France added:

France, which didn’t get a big, unjustified confidence boost from the euro, wasn’t part of this process — it was neither a big lender nor a large borrower. So it doesn’t have the peripheral adjustment problem.

You can also look at inflation:

The first decade of the euro left Spain very overvalued, Germany very undervalued. France was in between, so there was no big news either way.

To use the jargon, the euro area suffered from very large asymmetric shocks — but France, which roughly tracked the euro average, wasn’t subject to these shocks.

So again, why the downgrade?

In 2011-2012 markets turned on France, for a while. But this was a liquidity issue, not a real concern about solvency, and it went away when the ECB signaled that it was willing to do its job as lender of last resort:

Spread between French and German 10-year bond yields. Spread between French and German 10-year bond yields.

Oh, and here was the massive action after S&P’s announcement:

Bloomberg News

Seven whole basis points!

So I stand by my assessment: S&P wasn’t really assessing French default risk, it was slapping the French on the wrist for not being sufficiently committed to dismantling the welfare state.”

Explicatia pe care o da Krugman pentru retrogradarea Frantei de catre S&P este ca Franta nu a facut suficient pentru „demantelarea welfare state”… El arata ca Franta nu se gaseste in situatia grea in care se gasesc tarile de la periferia UE (spre ex. Spania). Franta nici nu a dat foarte mult cu imprumut si nici nu a facut imprumuturi mari, de aceea nu are problemele de ajustare pe care le are periferia. Franta este undeva pe la mijloc intre Spania si Germania atat in privinta contului curent cat si in privinta inflatiei. Spune ca Zona Euro a suferit niste „socuri asimetrice”, dar Franta nu a fost subiectul unor asemenea socuri.

De acord, dar asta nu inseamna ca in Franta s-a imbunatatit mediul de afaceri. Pe de alta parte recunoaste ca micile afaceri „se zbat”. N-as crede ca din cauza imbatranirii populatiei… Pe de alta parte, chiar daca dupa „standardele europene Franta nu arata chiar asa de rau” ( 😀 ), cum s-ar putea rezolva problema somajului, atat de ridicat in aceasta tara? Daca ne uitam pe datele puse la dispozitie de catre FRED somajul a crescut puternic din 2008 incoace… De vazut si acest tabel si facut o comparatie cu ce rate ale somajului erau in 1970…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 9, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 115 comentarii

Care e parerea Dvs.?

Am citit un editorial pe Contributors, semnat Dragos Paul Aligica, citandu-l pe Ioan Petru Culianu, si care m-a tulburat putin si m-a pus pe ganduri… Eu cred ca trebuie neaparat citit si de aceea il voi transcrie integral aici.

Ideologia Protestatarilor: Despre context cu I. P. Culianu

Se arata ca:

„Dupa tot zbuciumul public recent legat de relatia romanului cu mediul natural, capitalismul international si politica nationala, poate ca ar fi momentul sa luam o pauza, sa tragem aer in piept si sa incercam sa ne lamurim un pic cam care sunt coordonatele locului sau locurilor ideologice pe care le populam (sau vrem sa le populam) in toata povestea asta.

Am tot asteptat ca autoproclamatii ideologi si doctrinari ai acestor miscari sa faca un pas inainte in aceasta privinta. Am asteptat ca dincolo de lozinci, clisee si eventual injurii la adresa celor perceputi ca oponenti, sa apara cumva, candva si pozitii mai substantiale. O provocare la o discutie publica serioasa. O contributie care sa mute cumva accentul din planul echivalentului intelectual al datului cu petul in caldaram, in planul unei dezbateri de idei.

Timpul nu e trecut. Totusi: Timpul trece. Acum se ia o pauza de Sarbatori (Taierea Porcului, Revelion etc., Boboteaza etc.). Se ia un time-out de la miscari sociale, proteste si activitati intelectuale contexe si ne mai revenim in primavara. Ar fi pacat.

In loc sa profitam de starea de lucruri creata si sa ne punem niste probleme serioase, ajungem sa ratam iarasi o ocazie buna de a incerca sa stabilim cam pe unde ne aflam in contextul mai larg al mersului ideilor publice la romani. Vrem sau nu sa incercam sa clarificam ceva privind contextul ideologic si politic? Cum vrem sa ne plasam in el sau cum vrem sa ne abatem de la el?

In acest sens, indraznesc sa propun un posibil punct de plecare (sau o posibila directie de abordare) intr-o posibila discutie publica. E o tema centrala pentru Romania moderna, pentru proiectul cultural si intelectual care a definit-o si o defineste. Am sa fac apel la un text antologic semnat de Ioan Petru Culianu (“Mircea Eliade” ). Mai precis la cateva extrase din text. Sunt tributar in acest demers, demersului initiat acum 2 ani de Blogary (Vezi aici un grupaj extins de fragmente relevante plus comentarii pertinente).

Iata deci ce spune Culianu despre problema Capitalismului la romani:

Duşmanii capitalismului

În fond, în România n-a existat decît o singură mare şcoală istorică, aceea a lui Nicolae Iorga (1871-1940), care profesa ideea unei tradiţii socio-culturale primordiale şi a unei devoluţii istorice: la început, românii cinstiţi şi întreprinzători trăiau într-o armonie care a fost subminată, infectată şi în cele din urmă desfiinţată de intervenţia străină (ungurească, turcească, rusească, evreiască etc.)

Acesta devine un principiu incontestat ce prezidează Zeitgeist-ul românesc pînă la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial. Cu toate interpretările felurite la care a fost supus, el continuă să domine subconştientul unei întregi epoci, prezentîndu-se ca o evidenţă internă, indiscutabilă şi de nedezrădăcinat din viaţa politică, socială şi culturală a românilor. […]

Iorga a fost doar unul dintre profeţii acestui postulat metafizic fatal, care a luat cel puţin patru forme distincte şi interdependente: la stînga, poporanismul, progenitură a socialismului, identificînd entitatea naţională cu entitatea culturală; la centru, ideologia Sămănătorului lui N. Iorga; la dreapta, ortodoxismul lui Nichifor Crainic, care descoperea în fiinţa ortodoxă a românilor esenţa culturală a naţiunii; la extrema dreaptă, Garda de Fier care, combinînd poporanismul socialist, reformismul lui N. Iorga, ortodoxismul şi antisemitismul (redus, e drept, la o dimensiune economică şi culturală, nu rasială) voia să înfăptuiască “revoluţia socială a iubirii”, al cărei scop era să creeze Omul Nou, restitutio ad integrum a românului de la începuturile istoriei sale, atunci cînd “străinii” nu-l corupseseră încă…

Aversiunea faţă de capitalism, care este una dintre ideile dominante ale grupării din jurul Sămănătorului, avea rădăcini sociale puternice şi fatale în România, unde îşi găsise expresia încă de pe la 1850, deci chiar de la apariţia culturii române moderne. Încă de la apariţia, extrem de tardivă, a capitalismului în România, intelighenţia românească a fost complet descumpănită. Cel dintîi roman modern românesc demn de acest nume, Ciocoii vechi şi noi de Nicolae Filimon (1863) (unde ciocoii, termen foarte depreciativ, ar fi echivalentul burgheziei), este o critică feroce a arivismului, însoţită de o exaltare fără limite a valorilor sociale tradiţionale, adică a “armoniei”, a înţelegerii cordiale dintre feudali şi ţărani. Figura cea nouă care vină să tulbure această armonie este arivistul – în fond, reprezentantul eticii capitaliste a liberei iniţiative.

Puţin contează că “libera iniţiativă” este denaturată şi transformată, în acest roman, în hoţie şi şarlatanie meschină. Ideea însăşi a capitalismului e ceea ce nu-i convine lui Filimon, cum nu-i convine niciunuia dintre marii scriitori de la sfîrşitul secolului al XIX lea şi începutul secolului XX. Aproape că nu există vreo creaţie majoră a literaturii române, chiar dincolo de aceste limite cronologice, care să nu conţină, implicit sau explicit, o “critică” a capitalismului ce nu-i, în sine, decît simptomul unei stări de confuzie, de descumpănire dinaintea invaziei noilor structuri economice şi sociale pe care românii, nefiind pregătiţi ideologic şi etic să le accepte, le abhoră.

După Filimon, e rîndul lui Duiliu Zamfirescu (1858-1922) să prezinte în culorile cele mai negre figura reprezentantului liberei iniţiative agricole, acela care rupe armonia prestabilită dintre latifundiari şi ţărani (în romanele Viaţa la ţară, 1894-95 şi Tănase Scatiu, 1895-96), ştafeta fiind apoi preluată de marele romancier Mihail Sadoveanu (1880-1961), membru al cercului Sămănătorul, care se slujeşte de aceleaşi culori, fără a se fixa totuşi exclusiv asupra capitalismului rural: capitalismul urban, deplasarea forţei de muncă de la sat la oraş şi alienarea totală care rezultă de aici formează subiectul mai multor romane şi nuvele publicate de Sadoveanu începînd din 1904. Scriitorii şi ideologii români reacţionează violent împotriva noilor structuri economice şi sociale, calificîndu-le de “străine”.  […]

Există un singur contra-exemplu la această regulă, un exemplu ce nu serveşte, de altfel, decît la a o întări: acela al scriitorului transilvănean Ioan Slavici (1848-1925).  […] În scrierile lui Slavici nu e nici umbră din acea rezistenţă dramatică la spiritul capitalismului pe care o manifestau confraţii săi de peste Carpaţi. Pentru Slavici, capitalismul era o realitate, un mod de a trăi, un punct de vedere asupra lumii ce se confunda, într-o anumită măsură, cu propria-i fiinţă, cu propriile-i opţiuni şi idealuri.
Aşa cum foarte bine a observat criticul literar N. Manolescu, unul dintre personajele cele mai populare ale lui Slavici, Mara, este o business-woman care acţionează după principiile clasice ale capitalismului primitiv.

[…] Să rezumăm acum situaţiunea: în România, la începutul secolului XX, nu existau prieteni ai capitalismului, în afara capitaliştilor înşişi. Între războaie, opinia publică, exprimîndu-se prin cele mai influente instrumente ale presei, de la extrema stîngă pînă la extrema dreaptă, rămînea de aceeaşi părere, în pofida intrării în viaţa culturală a transilvănenilor, a căror etică religioasă nu era defel intrasingentă faţă de exercitarea comerţului şi a obţinerii de profituri. Curentul dominant, cel al “ortodoxiştilor” avîndu-l ca purtător de cuvînt pe Nichifor Crainic, stabilea o identitate esenţială între poporul român şi creştinismul răsăritean şi prin aceasta împărtăşea cu socialiştii şi poporaniştii repulsia faţă de sistemul de producţie capitalist.

[…] Membrii Gărzii de Fier, care pozau şi ei în cavaleri ai ortodoxiei, împărtăşeau cu aceasta paradoxul ce-i scăpase unuia din părinţii lor spirituali, savantul Nicolae Iorga, ale cărui idei “reacţionare” au putut fi astăzi uitate din pricină că el a căzut victimă, în 1940, terorii legionare: voinţa de a accentua cu orice preţ apartenenţa României la Orientul bizantino-slav, ceea ce însemna acceptarea, pînă la urmă, a tutelei culturale şi a pretenţiilor imperiale ale ruşilor… “

Bun. Deci asa pune problema Ioan Petru Culianu. Ar fi multe de spus cu privire la supravietuirea, avatarurile, reformularile si resurgenta recenta a acestui curent in comunism si post-comunism. Ar fi multe de spus despre aliante si aliajele ideologice cu care acest curent subteran al culturii sau mentalului romanesc opereaza in istoria recenta. Ar fi multe de spus despre legaturile paradoxale care se forjeaza intre aceste forte si idei si ceea ce Johan Goldberg inspirat a numit “fascismul liberal”, referindu-se la progresivismul stangist corect politic promovat de elitele occidentale. (Vezi aici)

Dar momentan e bine sa nu aglomeram lucrurile. Sa ramanem concentrati o secunda pe cele spuse de Ioan Petru Culianu. Merita.”

De acord cu Aligica: merita!! Si chiar merita sa meditam mai mult la cele aratate de Culianu… Insa pe mine m-a derutat putin ceea ce afirma Culianu, nu ca as dori neaparat sa-l contrazic, dintr-un spirit de contrazicere, desigur, dar pentru ca mi-au venit in minte trei chestiuni:

(1) Daca lucrurile stau asa, atunci e foarte clar: este o explicatie pentru starea de fapt din Romania;

(2) Noi unde vrem sa ajungem?

(3) Ceea ce arata Culianu, aversiunea fata de „capitalism”, fata de „profit” nu e caracteristica numai Romaniei, cum poate gresit ar putea crede unii…

Caci vreau sa-l vad si eu pe acela, chiar din partea dreapta a esicherului nostru politic, care ar gandi asa:

The Social Responsibility of Business is to Increase its Profits

by Milton Friedman

Adica: responsabilitatea sociala a afacerii consta in cresterea profiturilor!! 😀

Si e foarte interesant ce arata Friedman:

„In the present climate of opinion, with its wide spread aversion to „capitalism,” „profits,” the „soulless corporation” and so on, this is one way for a corporation to generate goodwill as a by-product of expenditures that are entirely justified in its own self-interest.”

Incerc sa traduc:

„In actualul climat de opinie in care este raspandita pe scara larga aversiunea fata de „capitalism”, „profituri”, „corporatii fara suflet” si asa mai departe, aceasta (capitalismul, profitul, n.m.) este singura cale pentru o corporatie de a genera valoare, prosperitate (pentru definitia lui ‘goodwill’ – vezi si aici, dar sensul mi se pare mai mult literar decat economic, n.m.) ca produs secundar al cheltuielilor justificate in propriul sau interes”

Deci nu numai la noi se manifesta „aversiunea” fata de „capitalism”. Pentru ca, si aici e foarte interesant, noi, oamenii, cand ne gandim la profit ne gandim la ceva rau, il asociem cu ceva rau, lipsit de scrupule, inuman etc. Fara sa ne gandim ca fara profit ajungem in starea pestilentiala de mizerie. Un exemplu in acest sens este, din pacate, Romania unde intreprinderile de stat produc pierderi uriase economiei nationale. Guvernul nu se grabeste sa le privatizeze (cum sa incapa „saracele” intreprinderi pe mana unor capitalisti „verosi” si ai nostri sa nu mai poata fura in voie din bani publici? Ce se va face clientela politica in acest caz?) iar pierderile acestor intreprinderi devin si mai mari. La noi s-a promovat ideea, de catre PSD mai ales, nu a statului asistential (ca inca ar fi fost bine!!) ci a statului providential!!  Ce inseamna asta? Inseamna ca poti sa ai un job (la stat, dar boala s-a extins si in sectorul privat, dar ce credeati?) si sa nu faci nimic ca „rezolva statul”, primesti salariu, si inca unul mare, fara sa te „omori” cu munca cine stie ce. „Cum s-o dam afara, saraca? Are doi copii!!” – faptul ca are doi copii, asta conteaza si nu cat munceste, ce munceste si cum munceste, si, ceea ce e cel mai important, cat profit aduce intreprinderii. Iar cel care munceste cu adevarat si aduce profit e dat afara, este pur si simplu ca un surghiunit in tara asta, de acest stat providential, dar care nu poate sa multumeasca pe toata lumea. Asta este paradigma statului providential in Romania, dar nu cred ca numai in Romania e asa… Dar care e consecinta ce va rezulta de aici? Consecinta este, si se vede de pe acum, ca aceasta tara merge inexorabil catre mizerie si slab dezvoltare. Ceea ce se intampla acum in Romania, cu acest Guvern, este ca se pun bazele unei perioade asemanatoare cu cea intre 1990-2000, adica o perioada de stagnare in mizerie, fara niciun progres economic. Si asta in vreme ce alte tari vor progresa!! Ideea care sta la baza acestui stat providential a exprimat-o, ca nimeni altul, Victor Ponta: „vom plati cu totii!”. Nici macar veniturile statului nu se mai redistribuie, ci pierderile. Or, o astfel de filozofie, in care pierderile sunt redistribuite, duce de regula la dezastre ce-ti tiuie urechile!! Asta inseamna daca mergi pe filozofia care spune ca profitul este neaparat ceva rau: incepi sa redistribui pierderile. Iar Stanga politica, inclusiv cea europeana, pare sa nu invete din aceste lectii simple, in vreme ce  dreapta politica exacerbeaza virtutea si moralitatea in dauna profitului si capitalismului, parca uitand de celebrul adagiu al lui Montesquieu: „Insasi virtutea are nevoie de limite„. Poate ca pentru capitalism nu trebuie sa fii nici bun si nici din cale afara de virtuos ci sa fii de bune moravuri, desigur. Chestiunea, din punct de vedere politic, este ca atat Stanga cat si Dreapta cauta sa obtina o Putere cat mai mare, care, bineinteles, tinde sa devina abuziva, adica o concentrare cat mai mare de putere, lucru ce nu e de dorit. Friedman, intr-un acord aproape perfect cu Montesquieu, foarte interesant, spunea: „The problem in this world is to avoid concentration of power – we must have a dispersion of power.” – „Problema in aceasta lume este sa evitam concentrarea de putere – trebuie sa avem dispersia puterii„, adica „puterea sa opreasca puterea„, cum excelent arata Montesquieu. Lucru ce ar trebui avut in vedere pentru ca, mergand pe aceeasi idee, a acumularii de putere, la noi s-au creat si structuri locale care concentreaza puterea pe plan local, faimosii baroni locali. Iar o astfel de Putere – si nu ideea de Profit cum gresit se crede – nu e in folosul cetateanului! Astfel de concentrari de Putere nu sunt in folosul cetateanului iar cei care au avut interes sa prezinte contrariu lucrurile au pervertit sensul notiunilor aruncand vina pe Profit si nu pe Puterea din ce in ce mai mare pe care incepura unii s-o capete, fara sa intalneasca obstacole. Si aici e vorba de ceea ce se cheama putere politica si exercitarea ei, care daca devine abuziva distruge statul de drept pentru ca devine de fapt discretionara. Interesant este ca la noi legatura dintre Puterea Politica si Puterea Economica este urmatoarea: Puterea Politica este cauza Puterii Economice. In Romania cu cat ai mai multa putere politica ai, poti sa ai, si mai multe putere economica si nu invers. Este regretabila aceasta subordonare, bineinteles, care franeaza activitatea sectorului privat, legand-o de politic, fiind la cheremul politicului, fara ca sectorul privat sa castige ceva notabil din asta, dimpotriva. Pe masura ce sectorul privat creste si se dezvolta, statul trebuie sa se restranga din economie, lucru care face ca relatia de cauzalitate descrisa mai sus sa nu mai functioneze asa de bine. Tocmai din aceasta cauza nu sunt dorite investitii straine la noi si nu se doreste o dezvoltare a sectorului privat, pentru ca daca s-ar dezvolta n-ai mai putea sa fii prins cu niste clenciuri si sa fii la mana unor politruci. Insa faptul ca Puterea, in cele din urma, corupe, este de multa vreme, practic din totdeauna. Asa ca nici lucrul asta nu trebuie sa-l vedem ca fiind caracteristic doar Romaniei.  Ceea ce se desprinde este faptul ca in aceasta criza economica „profitul”, „capitalismul” sunt in centrul unei lupte politice in vederea concentrarii de putere. Si nimeni parca nu observa ca tocmai aceasta concentrare de putere este rea, abuziva, nu atat capitalismul sau profitul. Interesant este ca asemenea lupte politice sunt descrise, in general vorbind, ca fiind „bune”, „benefice pentru democratie”, „democratice” deci „bune”, doar profitul fiind privit in cheie negativa!! Dar daca punem problema si altfel: capitalism inseamna libertate, parca nimeni nu observa ca aceste lupte „bune” si „democratice” – in antiteza cu „raul” reprezentat prin capitalism – au drept scop acumularea de putere cu consecinta diminuarii libertatii individului. Cu alte cuvinte se atenteaza la drepturile si libertatile cetateanului! Acest lucru parca nimeni nu doreste sa-l remarce!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 7, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Despre ce se intampla in Anglia…

Mediafax

O elevă britanică s-a sinucis după ce colegii de clasă au batjocorit-o luni întregi. Înainte de gestul radical, tânăra şi-a explicat decizia într-un poem

Se arata ca:

O elevă britanică a decis să se sinucidă după ce colegii ei de clasă au respins-o şi au batjocorit-o timp de mai multe luni. Cazul a impresionat Marea Britanie, numeroşi elevi venind la înmormântarea fetei.

Izzy Dix (14 ani) şi-a dorit cu orice preţ să fie acceptată de colegii ei. Din păcate, acest lucru nu a reuşit să îl obţină decât după moartea ei, relatează dailymail.co.uk.

Fata de 14 ani s-a născut în Marea Britanie, dar în anul 2003 s-a mutat împreună cu mama ei în Australia. Acolo a fost o elevă populară. Problemele ei cu colegii au apărut acum doi ani când Izzy s-a întors în Marea Britanie alături de mama sa Gabbi şi a început să meargă la şcoală în ţara în care se născuse.

Nereuşind să mai îndure chinurile la care colegii ei o supuneau zilnic, numind-o, printre altele, „australiancă ciudată”, „frigidă” şi „urâtă”, Izzy a ales să îşi pună capăt zilelor.

Înainte de gestul radical, Izzy a scris un poem care explică suferinţa pricinuită de colegi, pe care l-a intitulat sugestiv „I give up” (Renunţ): „Încep să văd mulţimea…/Văd multe persoane,/Sunt vesele şi fericite./Se află acolo din acelaşi motiv ca şi mine,/Să sărbătorească…/Le zâmbesc şi le salut,/Ele par şocate şi surprinse să mă vadă (…)/<<Ce am făcut rău?>>/Mă alungă (…)/Inima mea începe să se rupă/Mă uit în jos şi merg,/Ochii mei se îneacă într-o mare de emoţii (…) Renunţ”.

Mama ei susţine că a luat legătura de nenumărate ori cu cadrele didactice şi cu cei care conduc şcoala, dar că nimeni nu a băgat în seamă reclamaţiile ei. Mulţi profesori au venit la înmormântare pentru a-i aduce un ultim omagiu fetei, dar Gabbi, care este şi ea cadru didactic, susţine că datoria acestora era să facă ceva în timp ce fiica ei era chinuită la şcoală.

O parte dintre cei care au batjocorit-o pe fată la şcoală au venit la înmormântarea ei, una dintre colegele care i-au provocat suferinţă lui Izzy mergând la Gabbi pentru a o îmbrăţişa: „A fost una dintre primele persoane care s-au apropiat să mă îmbrăţişeze. Eram într-o stare în care nu mai puteam face nimic decât să accept”, îşi aminteşte Gabbi.

Mama lui Izzy şi-a exprimat dorinţa ca fiica ei, care voia să devină jurnalist, să fie ultimul adolescent care se sinucide din pricina batjocurii de la şcoală: „Fiica mea nu e primul adolescent care se sinucide din această cauză, dar sper să fie ultimul. Ea ar fi fost prima persoană în măsură să vorbească despre nedreptate. A fost membru al Amnesty. Voia să schimbe lumea. Încă o mai poate schimba”, precizează Gabbi.” (subl. mea)

Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

Stateam si ma gandeam la acest caz, la felul in care colegii o respingeau numind-o „„australiancă ciudată”, „frigidă” şi „urât㔄. Ea era britanica, nu australianca, dar, bineinteles, nu putea fi o „britanica ciudata”, nu-i asa? Nu putea fi o britanica, dar „frigida si urata”, nu? Unitatea biologica a planetei noastre nu se rezuma numai la oameni frumosi iar felul de a gandi a acestor copii parca are in sinea lui germenul fascismului… Au respins-o pentru ca era „urata”, ca si cum toti oamenii trebuie sa fie frumosi, sa apartina unei asemenea rase, „frigida” vrand sa arate prin asta ca nu-si indeplineste functia de baza pe care orice femeie ar trebui sa si-o indeplineasca – aceea de a avea dorinta sexuala pentru ca sa faca, la randul ei, copii. Au respins-o pentru ca era „australianca” – ceea ce dovedeste xenofobie in toata regula!! Asa sunt educati acesti copii si, un lucru de asemenea foarte grav, cadrele didactice, inclusiv cei care conduc scoala, n-au luat in considerare reclamatiile mamei aceste nefericite fete, ca si cum nici nu i-ar fi interesat. Ca si cum nici n-ar fi trebuit sa ia atitudine… Iar in felul acesta, din pacate, scoala nu si-a putut indeplini functia ei de baza: aceea de a face educatie tinerei generatii, lasandu-i pe acesti tineri prada unor idei gresite, fara sa-i indrepte catusi de putin…

Si atunci ce sa ne mai miram la ce scriu tabloidele britanice despre pericolul pe care il reprezinta romanii, despre alerta care se face in legatura cu „noul val de imigranti romani si bulgari”, situatie ce a cuprins parca toata Europa. Iata un articol mult mai recent din Gandul:

PRESA BRITANICĂ ATACĂ din nou România. „Hoardele de români vor invada” Regatul Unit. Britanicii, îngrijoraţi de recrutările de forţă de muncă ieftină pentru hoteluri şi fast-food-uri

Acei copii au respins-o pe propria lor compatrioata, crezand ca este, de fapt, australianca (probabil pentru ca venea de acolo). Si atunci eu stau si ma intreb ce vor face parintii lor, care i-au educat, in legatura cu romanii si bulgarii, ce in mod sigur nu sunt „australieni”, si nici nu vin din tari dezvoltate precum Australia, care, intre altele fie zis, are un PIB pe locuitor mai mare decat UK!! Ca daca Romania ar avea PIB-ul Australiei in mod sigur n-ar mai fi fost interesata de UE. Chestiunea este ca recrudescenta fascismului in Marea Britanie este intretinuta de guvernul conservator condus de Dl. Cameron! Asta e parerea mea si nu mi-o voi schimba pana nu vad ca se schimba in bine situatia de acolo. Pana atunci fac un apel la europarlamentarii nostri ca sa propuna Comisiei Europene sanctionarea Marii Britanii pentru faptul ca in scolile de acolo profesorii nu iau atitudine impotriva unor atitudini fasciste pe care le au tot mai multi elevi britanici! Chiar si cu mai bine de un miliard de euro, de ce nu? O asemenea situatie, ca cea din UK, este intolerabila, inadmisibila in UE pentru ca pune in pericol proiectul unei Europe Unite, proiect impotriva caruia este Dl. Cameron care a si spus ca va organiza un referendum pentru iesirea Marii Britanii din UE, desi ulterior a declarat ca nu e de acord cu organizarea unui refrendum si cu iesirea Marii Britanii din UE. Totusi, apropo de referendum, sondajele indicau ca peste 50% dintre britanici ar fi dorit iesirea din UE. Insa, desigur, in ceea ce priveste razgandirea D-lui. Cameron un rol important a avut-o pozitia D-lui. Obama referitor la Acordul de Comert Liber SUA-UE.

Gandul

Mai mult de jumătate dintre britanici vor ieşirea din Uniunea Europeană

Se arata ca:

„51% dintre britanici ar vota pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană, dacă un referendum în acest sens s-ar organiza în prezent, potrivit unui sondaj citat de Daily Mail.

Astfel, numărul persoanelor care doresc desprinderea de UE atinge cel mai înalt nivel al ultimilor 30 de ani, ultima dată când englezii au manifestat aceeaşi tendinţă fiind în anii ’80, în timpul premierului Margaret Thatcher, când aproape două treimi dintre votanţi dorea părăsirea Uniunii.

Doar 34% dintre cei intervievaţi au spus că nu vor în afara UE.

Premierul britanic, David Cameron, şi-a declarat susţinerea faţă de un referendum în acest sens.

Combatanţii apartenenţei Marii Britanii la UE critică şi votul de săptămâna viitoare, din Parlamentul European, pentru desemnarea lui 2013 ca „Anul Cetăţeanului European”, o campanie de conştientizare a beneficiilor apartenenţei la Uniune. Potrivit aceleaşi surse, campania ar urmări şi să „îmblânzească” spiritele din Regatul Unit. Totodată, bugetul de marketing al acestui demers ar ajunge la 1,75 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu trebuie să folosească banii dobândiţi cu greu, ai Marii Britanii, pentru a promova aşa-numitele beneficii ale apartenenţei la Uniune”, este de părere Tim Aker, reprezentant al grupului anti-european, „Get Britain Out” (Scoateţi Marea Britanie).”

Asta nu se intampla mai departe de anul trecut… Nu stiu cat de relevant si de corect executat este sondajul citat de Daily Mail insa este clar ca atmosfera care se incearca a fi indusa de cercuri interesate, bineinteles, este una eurosceptica! Cat s-a schimbat situatia anul asta fata de anul trecut? Probabil ca nu prea mult… Timpul este prea scurt ca sa se poata schimba ceva semnificativ in aceasta privinta iar tragicul episod cu fata care s-a sinucis confirma ca britanicii nu prea sunt deschisi la primirea de straini si nici ca ar fi prea mult dornici de UE… Ar fi bine sa ma insel eu, insa nu prea cred ca… Sper insa ca lucrurile se vor rezolva pozitiv… Usor de zis…

DE citit si…

Adevarul

Cruciada tabloidelor britanice împotriva imigranţilor continuă: „Românii, sabotaţi de ai lor

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 4, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii