Vizita lui Victor Ponta in SUA (II)

Cred ca ar fi interesant de vazut ce a obtinut din punct de vedere economic Victor Ponta in vizita pe care a efectuat-o in SUA.

Gandul

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?” Cum a testat Ponta la Washington susţinerea SUA pentru candidatura sa la Preşedinţie. Ce i-au răspuns americanii

Se arata, printre altele, ca:

„În cele trei zile cât s-a aflat în Statele Unite ale Americii, premierul Victor Ponta a transmis acasă mesajul că SUA îl consideră principalul lor partener în epoca post-Băsescu, fie din postura de premier, fie – surpriză – din cea de preşedinte. Impresia că Victor Ponta s-a prezentat în Statele Unite ca viitor candidat la preşedinţie a fost acreditată mai ales după interviurile sale, la două televiziuni de ştiri din România, în care, în principal pe teme de politică externă, a ignorat poziţionarea lui Antonescu şi, implicit, realitatea că acesta este deocamdată candidatul oficial al USL.

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”, a relatat Ponta întrebarea amicală pe care i-ar fi pus-o vicepreşedintele american Joe Biden, iar el, premierul, i-a expus succint planurile de viitor, printre care şi recunoaşterea independenţei Kosovo. Vedeţi, mai jos, ce a susţinut premierul Ponta la întâlnirea cu Biden.

Casa Albă vrea un „puternic stat de drept”

Pentru moment, SUA nu au dat însă decât semnale de prudenţă, Casa Albă rezumând întâlnirea lui Victor Ponta cu vicepreşedintele Joe Biden, într-un comunicat succint cu avertisment la final şi o fotografie postată pe contul de Twitter al biroului oficialului american. „Succesul României ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun”, a fost mesajul sobru al americanilor. Accentul pus pe „statul de drept” este un semnal clar,  Victor Ponta fiind criticat în mai multe rânduri de oficialii din SUA sau din UE pentru puseele sale autoritariste. Pe de altă parte, în ultimele două luni, premierul Italiei şi cel al Suediei au fost primiţi inclusiv de preşedintele Barack Obama, cu care au ieşit, ulterior, la briefinguri de presă.

Până la un semnal favorabil din partea SUA, Ponta a pozat de la Washington, în potenţial candidat la preşedinţie. Dincolo de discuţiile cu şefii marilor companii americane, premierul a dat câteva mesaje politice: garanţia că România va recunoaşte independenţa Kosovo după încheierea mandatului preşedintelui Traian Băsescu – fără a aduce aici în discuţie o poziţie a lui Crin Antonescu, reconfirmat anul trecut ca prezidenţiabil al USL – şi asigurările că justiţia nu va mai fi parte a disputelor politice. „Eu cred că viitorul preşedinte, că va fi Crin, că va fi…”, a lăsat liderul PSD lista deschisă.

Profilarea ca viitor candidat la preşedinţie a început de la Washington, în 2001, în cazul lui Adrian Năstase. Fostul premier PSD, primit la vremea respectivă, în afara agendei negociate de MAE, inclusiv de liderul american George W. Bush, avea însă o experienţă ca ministru de externe deja recunoscută de americani.

Pentru liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, mesajele lansate de Victor Ponta de la Washington nu sunt ale unui de prezidenţiabil, ci strict ale unui premier. Acesta admite însă că, „personal”, i-ar plăcea să îl vadă pe Ponta preşedinte. „Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni”, a comentat Sârbu pentru gândul.

Recunoaşterea Kosovo, peste capul lui Antonescu

Rolul de viitor decident în politica externă, după 2015, şi-a fost asumat de Victor Ponta în mod concret în întâlnirea cu Joe Biden. Subiectul: recunoaşterea independenţei Kosovo, idee respinsă ferm de Traian Băsescu începând cu 2004. Potrivit unei decizii din 2012 a Curţii Constituţionale, politica externă este strict apanajul preşedintelui în România. „Cred că singurul punct în care nici nu a fost nevoie să dau detalii, pentru că le ştia deja vicepreşedintele, era poziţia României faţă de Kosovo. Şi i-am spus: anul viitor nu se va întâmpla nimic, dar, din 2015, cred că România va fi alături de toate ţările europene. Pentru a avea o poziţie coordonată cu partenerii noştri”, şi-a anunţat premierul, după întâlnire, disponibilitatea de a schimba direcţia, într-un interviu transmis la RTV,  fără a face însă nicio menţiune legată de poziţia lui Crin Antonescu.

În lipsa unui briefing de presă organizat la Casa Albă, de care a avut parte predecesorul său, Adrian Năstase, în 2001 şi în 2004, premierul Ponta a vorbit din studioul tv special amenajat la Washington, pentru două dintre televiziunile de ştiri din România, cu proiecţia Casei Albe pe fundal. De acolo a venit şi explicaţia angajamentului asumat pentru 2015. „Pentru că, ştiţi foarte bine, preşedintele Băsescu a spus că, atât cât va fi domnia sa preşedinte, nu se vor întâmpla anumite lucruri şi ăsta e unul dintre ele; şi nu va mai fi preşedinte la anul, pe vremea asta. Eu cred că viitorul preşedinte, că va fi Crin, că va fi…”, a lăsat Ponta lista deschisă.

Recunoaşterea independenţei Kosovo, poziţie pe care SUA au luat-o încă din 2008, este considerată nenegociabilă de către România. Justificările oficiale, date din 2005 încoace de Băsescu, se referă la faptul că în acest fel s-ar crea un precedent periculos pentru Transnistria, care riscă să fie ruptă astfel definitiv de Republica Moldova, dar şi la relaţia bună a României cu Serbia care pierde oficial teritoriul provinciei. Unele voci au invocat şi riscul aplicării aceluiaşi model şi în cazul Ţinutului Secuiesc, teză neasumată însă până acum de niciunul dintre decidenţii politici.

Preşedinţia nu a dorit să comenteze, la solicitarea gândul, mesajul pro-Kosovo lansat de premier în Statele Unite. Opiniile în favoarea recunoaşterii independenţei provinciei, asumate de Ponta în ultimele luni, în ţară, au fost reclamate de Băsescu drept exemple de încălcare a pactului de coabitare.

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”

Dacă Biden şi-a transmis concluziile printr-un succint comunicat de presă, după care a intrat, arată agenda Casei Albe, la informarea zilnică pe care o primeşte alături de preşedintele Barack Obama, în Biroul Oval, Ponta a compensat în planul imaginii, dând el însuşi detalii legate de tonul discuţiei. „Aceleaşi vorbe frumoase le-am auzit, şi nu spuse din politeţe, ci spuse, repet, de la un om politic extrem de bine informat despre ce se întâmplă în România şi în regiune. «Victor, ce vrei tu să faci pentru România? Uite, asta aşteaptă America, să fiţi puternici, să fiţi puternici pentru voi înşivă, să aveţi energie pentru voi şi pentru cei din regiune, să colaboraţi cu partenerii noştri şi sigur că ne aveţi alături de voi»”, a relatat premierul în intervenţiile televizate ulterioare, asumându-şi tonul amical cu care susţine că a fost primit.

În treacăt, Victor Ponta a anunţat că avionul special pentru demnitari, pe care Guvernul îl va cumpăra din Italia, îi este destinat inclusiv „viitorului prim-ministru”. „Până la urmă, e vorba de un avion pentru preşedintele ţării. Sper ca preşedintele să nu mai trebuiască să închirieze aeronave de la diverse firme, să aibă pentru viitorul prim-ministru, pentru cei doi preşedinţi de Camere”, a spus Ponta despre planurile de achiziţie. La insistenţa moderatorului, premierul a justiificat şi referirea la „viitorul prim-ministru”: „Păi, şi pentru mine, sigur, şi pentru viitorul prim-ministru, să nu pară că îmi cumpăr mie avion, că n-o să fiu şi preşedinte, şi prim-ministru, şi preşedinte la Cameră, şi la Senat”.

Ilie Sârbu: „Personal, mi-ar plăcea să-l văd la Cotroceni”

Liderul grupului PSD de la Senat, Ilie Sârbu, spune că mesajele lansate de Ponta sunt ale unui premier, nicidecum ale unui prezidenţiabil: “Ceea ce face Victor Ponta, face bine. Este de datoria lui să aibă relaţii cu oameni de decizie din lume, cu marile companii să-i convingă că există în România linişte pentru investiţii, că există stat de drept”.

Cu toate acestea, admite că i-ar plăcea să îl vadă preşedinte. „Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni. (…) Sigur că, în momentul în care s-ar pune problema ca personalitate, ca popularitate, nu pentru Crin Antonescu, ci pentru orice candidat, Victor Ponta este un contracandidat puternic”, a comentat senatorul PSD pentru gândul.

Sârbu crede că „Ponta a devenit o personalitate politică extrem de puternică iar „în plan economic este mult mai bine pregătit decât în urmă cu doi – trei ani”. „A muncit foarte mult, aş putea să spun că este un elev sârguincios”, spune liderul senatorilor PSD.

În opinia sa, paradigma liderului s-a schimbat, iar strategia lui Ponta merge în aceast direcţie. „Până acum liderul puternic, charismatic era cel care făcea jocuri, cel care ştia să mintă, cel care îşi bătea joc de parteneri, nu mai sunt ăştia. Tipul de lideri Băsescu este uzat, perimat, lumea nu-l mai acceptă, fără caracter, fără cuvânt, îşi omoară cei mai apropiaţi prieteni, îi înjunghie pe la spate, îi aruncă în prăpastie. Victor Ponta arată că este un altfel de lider, că vrea să construiască o Românie firească, fără frică, fără frica de a fi ascultaţi la telefoane, fără frica că ni se poate face un dosar penal peste noapte politic, astea vor fi cele mai importante atuuri ale lui Ponta care îl deosebesc de ceilalţi”, crede Sârbu.

Cum s-a lansat de la Washington prezidenţiabilul Năstase

O strategie de lansare informală a candidaturii cu startul la Washington a avut, în istoria politică recentă, Adrian Năstase. Fostul premier PSD şi-a făcut un scop din recunoaşterea de către americani a României ca partener strategic, cu ţintă clară: prezidenţialele din 2004. Ca şi Năstase, Ponta şi-a negociat prima vizită oficială în SUA la zece luni de la alegerile generale. Spre deosebire de actualul premier, mentorul său a obţinut însă atunci mai mult decât fotografia oficială cu vicepreşedintele SUA Richard Cheney.

Printr-o împrejurare explicată atunci ca fiind o acţiune de PR a Danei Năstase, Adrian Năstase a avut o întâlnire cu preşedintele George W. Bush, chiar dacă aceasta nu figura în programul negociat de diplomaţi anterior. Din spusele premierului la acea vreme, soţia sa fusese invitată în timpul programului oficial al lui Năstase la un ceai la reşedinţa prezidenţială de către Prima Doamnă, Laura Bush. Acolo, George W. Bush ar fi venit să-şi schimbe costumul, i-a fost prezentată Dana Năstase, moment în care şi-ar fi stabilit o întâlnire cu Adrian Năstase pentru a doua zi.

Dincolo de întâlnirile cu vicepreşedintele, secretarul pentru Comerţ, cel pentru Energie sau cu preşedintele Băncii Mondiale, angajate şi în 2013 pentru Ponta, Năstase s-a văzut atunci cu secretarul de stat Colin Powell, adjunctul secretarului apărării, Paul Wolfowitz, secretarul trezoreriei Paul O’Neill, procurorul general John Ashcroft şi cu directorul executiv al FMI, Horst Köhler, ales ulterior preşedinte al Germaniei.

Până la prezidenţialele pe care le-a pierdut însă în 2004, Năstase a revenit la Casa Albă de două ori, în 2004, fiind de fiecare dată primit de Bush: în martie, la ceremonia de intrare în NATO a încă 7 state şi în iulie, într-o vizită de lucru. Ultima vizită, cea dinaintea campaniei prezidenţiale, a avut pregătită pas cu pas şi o strategie media. Năstase a dat de la Washington patru interviuri transmise în direct de televiziunile din România (TVR, Prima, Realitatea TV, Antena 1) şi două ieşiri cu impact în media din SUA – una la CNN şi una la postul public PBS la celebrul talk-show „The Charlie Rose Show”.

Biden: „Succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital”

De această dată, administraţia americană şi-a transmis concluziile printr-un comunicat de presă în care Biden a mulţumit pentru sprijinul în Afganistan şi pentru amplasarea scutului la Deveselu, dar „a subliniat că succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun”.

Mesajul oficialului american a fost tradus de Victor Ponta în cheia preocupării pentru litigiile în care s-ar putea implica marii investitori din SUA. „Mi-a spus, evident, că pentru companiile americane – şi a fost importanta această nuanţă – ideea de a avea o justiţie independentă şi eficientă este foarte importantă, lucru cu care sunt total de acord şi l-am asigurat că justiţia va fi din ce în ce mai mult scoasă din bătăliile politice interne”, a spus premierul.

Obama primeşte şi premieri. Câteva exemple

Chiar dacă regula de protocol la Casa Albă este primirea miniştrilor şi a şefilor de Guvern de către vicepreşedinte, există şi excepţii făcute în cazul ţărilor pe care Statele Unite le consideră importanţi parteneri geo-strategici (Marea Britanie, Germania, Japonia, Israel, Afganistan, Irak, India, Pakistan). O adtfel de oportunitate a avut însă şi premierul bulgar Boiko Borisov, primit în decembrie 2012, în timpul vizitei în SUA, de preşedintele Barack Obama.

La acelaşi nivel s-a desfăşurat şi vizita recentă a premierului suedez, John Fredrik Reinfeldt (septembrie 2013), respectiv a celui italian, Enroco Letta /octombrie 2013), în SUA. După ambele întâlniri, Barack Obama a ieşit şi conferinţe de presă comune, la Casa Albă.”

Joe Biden apreciază „dedicarea neclintită” a României în relaţia cu SUA

Se arata ca:

„Vicepreşedintele american Joe Biden a subliniat marţi, în cadrul întrevederii cu premierul român Victor Ponta, că „succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept” este „vital” pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun , a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

De asemenea, vicepreşedintele american i-a mulţumit lui Ponta pentru sprijinul constant, acordat în mai multe provocări regionale, înclusiv în Afganistan şi prin gazduirea unei baze de apărare antirachetă la Deveselu, în sprijinul forţelor NATO. Acest fapt demonstrează „dedicarea neclintită a României, ca partener bilateral şi aliat NATO, pentru consolidarea securităţii regionale şi internaţionale”, a apreciat Biden.

Premierul român şi vicepreşedintele american au convenit asupra necesităţii extinderii comerţului şi investiţiilor între cele două state. Potrivit Casei Albe, ei au apreciat importanţa negocierilor din cadrul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, care are potenţialul de a „genera creşteri semnificative” în numărul locurilor de muncă, susţinute prin comerţul şi investiţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Premierul Victor Ponta a fost primit marţi, la Casa Albă, de vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, pentru o discuţie al cărei principal subiect este Parteneriatul strategic politic şi militar dintre cele două ţări.

Premierul se află în vizită oficială la Washington, în intervalul 21-23 octombrie.

Ponta a precizat că miercuri va discuta şi cu reprezentanţi ai Congresului american cu atribuţii privind modificarea legislaţiei care să permită includerea României în programul Visa Waiver de liberalizare a regimului vizelor.”

Potrivit acestui comunicat, Biden a reafirmat angajamentul solid al Statelor Unite pentru un parteneriat strategic cu România.”

„Victor, ce vrei tu sa faci pentru Romania?”. Well, I think, this is a very good question!! 🙂 Si eu as dori sa stiu raspunsul la aceasta intrebare!! 🙂 Dar aceasta intrebare scoate la iveala faptul ca pentru vicepresedintele american, Dl. Biden, nu e foarte clar ce vrea sa faca Dl. Ponta pentru Romania… Adevarul e ca nici mie nu mi-e foarte clar… 🙂 Este important insa ca America apreciaza relatia cu tara noastra – „dedicarea neclintită a României, ca partener bilateral şi aliat NATO, pentru consolidarea securităţii regionale şi internaţionale” – un lucru deosebit de important pentru noi.

Ziarul Financiar

Ponta susţine că a primit „intenţii foarte clare” de investiţii din partea companiilor americane. Ponta a discutat şi de listarea Romgaz

Se arata ca:

„Semnalele primite de către reprezentanţii Guvernului din partea companiilor americane, în discuţiile de la Washington, au fost de intenţii foarte clare pentru investiţii în România, oamenii de afaceri cerând stabilitate şi predictibilitate, nu neapărat scăderi de taxe, a afirmat premierul Victor Ponta.

„Am dorit foarte mult ca prima zi a vizitei să fie dedicată în mod special întâlnirilor economice. Am avut ocazia să prezint situaţia actuală a României, o ţară care iese după câţiva ani de crize şi de dificultăţi şi care poate fi pentru companiile americane nu doar o piaţă naţională, ci şi un partener regional. Sincer, toate reacţiile pe care le-am primit de la companiile care au participat la această întâlnire – companii care, adunate, au o cifră de afaceri de vreo 5-6 ori Produsul Intern Brut al României – au fost de încredere şi de satisfacţie pentru stadiul actual al investiiilor şi de intenţii foarte clare pentru viitor”, a spus Ponta.

El s-a întâlnit la Washington cu reprezentanţii companiilor Motorola, Hewlett-Packard, HP, ExxonMobil, Chevron, IBM.

La finalul discuţiilor, Ponta a arătat că reprezentanţii Exxon l-au asigurat că la explorările pregătite pentru anul viitor vor folosi o tehnologie foarte modernă, de ultim nivel, şi că în special în IT vor fi angajaţi tineri din România.

„Intenţia mea a fost de a da un anumit mesaj de stabilitate şi predictibilitate pentru aceste companii. Cred că a fost foarte bine primit acest mesaj şi rămâne ca în perioada următoare să se confirme acest lucru”, a arătat Ponta.

El a susţinut de altfel că reprezentanţii acestor companii nu i-au cerut „neapărat” scăderi de taxe, ci stabilitate şi predictibilitate.

Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.

Ponta a discutat în SUA şi de listarea Romgaz: Va conta mesajul de acceptare a capitalului privat

Vânzarea a 15% din acţiunile Romgaz nu va conta doar prin prisma sumei care va fi obţinută, ci mai ales ca mesaj foarte clar de acceptare şi implicare a capitalului privat în piaţa energiei, a declarat premierul Ponta, precizând că a discutat cu firmele americane din domeniu şi despre acest subiect.

„Despre listarea Romgaz am vorbit, pentru că este un domeniu în care şi companiile americane activează în România. Mi-am exprimat speranţa – şi informţaiile lor erau în acest sens – legat de faptul că va fi o listare de succes. Nu e vorba doar de suma pe care o vom obţine pentru 15% din companie, ci mai ales de mesaj, că după listările de succes de la Transgaz şi Nuclearelectrica, Romgaz va fi de asemenea un mesaj foarte clar de acceptare, de implicare a capitalului privat şi de dezvoltare a pieţei energiei din România”, a spus Ponta, aflat în SUA.

El s-a întâlnit la Washington inclusiv cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Chevron.

Statul vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro), titlurile urmând să fie vândute atât pe Bursa de la Bucureşti, cât şi pe cea de la Londra.

Romgaz este controlat de Departamentul pentru Energie, care deţine 85% din acţiuni. Fondul Proprietatea are o participaţie de 14,99%.

Premierul Victor Ponta se află în vizită oficială la Washington.”

Ca transmitem mesaje pozitive „de acceptare, de implicare a capitalului privat şi de dezvoltare a pieţei energiei din România” nu este un lucru rau, bineinteles. Dar, dupa parerea mea, este prea putin. SUA este partenerul nostru inca din anii ’90. As fi dorit sa vad o dezvoltare mai ampla a relatiilor economice intre noi si SUA. Nu ma refer numai la investitiile americane in Romania dar si la exporturile noastre in America: si unele si altele sunt la un nivel scazut, dupa parerea mea… De acord cu cele spuse de Dl. Biden: „succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun„, dar poti sa ai un „puternic stat de drept” si, spre exemplu, nivelul schimburilor comerciale intre tarile noastre sa fie unul redus… De aceea eu cred ca ar trebui mai multa implicare a sectorului privat, atat cel din SUA cat si cel din Romania, pentru dezvoltarea relatiilor economice bilaterale. Dupa parerea mea, trebuie sa ne gandim serios la o orientare a exporturilor noastre catre SUA, avantajele fiind imense. In primul rand sa ne gandim la faptul ca SUA este o foarte mare piata de desfacere, este o tara dezvoltata cu un mediu de afaceri foarte bun si performant, lucru ce ar trebui sa ajute firmele noastre exportatoare. Am putea castiga in felul acesta foarte multi $ si capata o experienta inedita in domeniul afacerilor. Am putea dezvolta anumite industrii care sa furnizeze marfa la export pentru SUA. Ar trebui facute analize serioase ale pietei din Statele Unite si elaborate strategii de marketing, intarita calitatea produselor noastre. Importanta este si dobandirea experientei pentru ca, si lucrul asta cred ca trebuie spus, Romania nu prea are experienta nici in ceea ce priveste afacerile si modul in care ar putea fi imbunatatit mediul de afaceri si nici in privinta statului de drept.

Pe de alta parte, stau si ma intreb de ce premierul nu a cautat potentiali investitori pentru Oltchim, CFR Marfa, ca doar are de privatizat aceste societati…

Mie mi se pare ca noi mergem pe ideea ca sa vina americanii sa investeasca in Romania, fara sa ne gandim cum am putea si noi sa facem exporturi si, de ce nu, sa investim in America… Ma frapeaza o astfel de gandire unilaterala, numai si numai de la ei spre noi si deloc de la noi spre ei. Pentru ca americanii pot sa vina cu investitii masive in Romania, dar daca balanta comerciala ar fi inclinata major spre ei, atunci am avea, desigur, un dezechilibru comercial evident in favoarea SUA. De aceea este o necesitate sa vedem cum am putea sa mergem si noi spre ei.

Mediafax

Ponta, despre includerea României în Visa Waiver: Am discutat cu firme, lobby-ul lor este important

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a precizat că va explica membrilor Congresului american că România şi Polonia trebuie să beneficieze de eliminarea vizelor pentru intrarea cetăţenilor în SUA, adăugând că a discutat şi cu toţi reprezentanţii firmelor americane deoarece „lobby-ul” acestora este important.

„Miercuri, voi face şi eu efortul – pe care cred că îl fac, în mod corect, toţi oamenii politici din România – de a explica că România şi Polonia trebuie să intre şi ele în programul de Visa Waiver. Dar aia e o altă discuţie, însă am discutat cu toţi reprezentanţii companiilor şi lobby-ul lor pe lângă Congresul Statelor Unite este important şi în acest domeniu al ridicării vizelor”, a adăugat Ponta.

El s-a întâlnit la Washington cu reprezentanţii companiilor Motorola, Hewlett-Packard, ExxonMobil, Chevron, IBM.

La finele săptămânii trecute, premierul Victor Ponta a anunţat că se va întâlni, marţi, la Casa Albă, cu vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, pentru o discuţie în care va reafirma Parteneriatul strategic politic şi militar dintre cele două ţări şi va aborda perspectivele de colaborare pentru perioada imediat următoare, iar miercuri va discuta şi cu reprezentanţi ai Congresului cu atribuţii privind modificarea legislaţiei care să permită includerea României în programul Visa Waiver de liberalizare a regimului vizelor.”

Dar iata si un articol mai vechi, foarte interesant:

Evreii din SUA i-au promis lui Titus Corlăţean sprijin pentru includerea României în Visa Waiver

Se arata ca:

„Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, cu reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti din SUA, care i-au promis sprijin în vederea ridicării vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a avut luni, 23 septembrie, la New York, în marja participării la sesiunea inaugurală a celei de-a 68-a Sesiuni a Adunării Generale a ONU, o întrevedere cu reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti din SUA, informează MAE, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

La întrevedere au participat reprezentanţi ai American Jewish Committee, Conference of Presidents of Major Jewish Organisations, B’nai B’rith International, World Jewish Congress, Claims Conference, American Jewish Joint Distribution Committee şi World Jewish Restitution Organization.

Atât şeful diplomaţiei de la Bucureşti, cât şi evreii din SUA au evocat necesitatea continuării demersurilor la nivel politic, pe lângă Congresul SUA şi Administraţia de la Washington, în vederea susţinerii eforturilor de includere a României în programul Visa Waiver. „Reprezentanţii comunităţilor evreieşti au exprimat deplina susţinere în favoarea acestor demersuri”, se arată în comunicat.

România, Polonia, Bulgaria, Cipru şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene, ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite.

Parlamentul European a votat, la 12 septembrie, în favoarea modificării Regulamentului Uniunii Europene privind vizele, instituind o clauză de reciprocitate prin care încearcă să determine Statele Unite şi Canada să elimine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii unor ţări membre UE, între care şi cei români, dar procedura este complicată şi poate dura ani de zile.

Prin modificarea Regulamentului 539/2001, Uniunea Europeană poate reintroduce vizele pentru cetăţenii americani şi canadieni, în cazul în care Washington şi Ottawa nu ridică obligativitatea vizelor pentru un stat membru al UE. Modificarea va intra în vigoare în decurs de 24 de luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Textul adoptat în urma unor negocieri între Legislativul european şi Consiliu cuprinde un „mecanism de reciprocitate”, care va putea fi activat atunci când o ţară terţă ai cărei cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a călători în UE aplică sau menţine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii uneia sau mai multor state membre.

Aplicarea „mecanismului de reciprocitate” implică o procedură îndelungată, care poate fi declanşată doar la solicitarea unui stat membru ai cărui cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în state precum SUA şi Canada.

La 30 de zile de la intrarea în vigoare a rezoluţiei, statul în cauză poate notifica în scris Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană pentru a cere declanşarea mecanismului. CE publică notificarea în Jurnalul Oficial, iar statul terţ are la dispoziţie şase luni pentru a ridica vizele.

Dacă nu se întâmplă acest lucru, Comisia Europeană are la dispoziţie două soluţii: poate adopta impunerea, pe o perioadă de 12 luni, a vizelor pentru cetăţenii statului terţ sau poate înainta Parlamentului European şi Consiliului un raport de evaluare a situaţiei, în care explică de ce nu propune impunerea temporară a vizelor.

La patru ani după intrarea în vigoare a Regulamentului, CE transmite Parlamentului European şi Consiliului un raport în care evaluează eficacitatea mecanismelor de reciprocitate şi suspendare.

Ministerul Afacerilor Externe a salutat adoptarea poziţiei Parlamentul European pe marginea proiectului de amendare a Regulamentului 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, în sesiunea plenară a legislativului european din 12 septembrie 2013, potrivit unui comunicat MAE.

„Votul Parlamentului European transmite un semnal important privind sprijinul pentru consolidarea politicii UE în domeniul vizelor, bazată pe respectarea principiilor solidarităţii între statele membre şi a tratamentului egal faţă de toţi cetăţenii Uniunii. Adoptarea acestui proiect legislativ consacră noi mecanisme, inclusiv mecanismul de reciprocitate, care vor asigura o politică de vize mai eficientă şi mai credibilă a UE, de natură să asigure o mai bună promovare a intereselor tuturor cetăţenilor europeni. Totodată, rezoluţia Parlamentului European confirmă justeţea unuia dintre principiile constant invocate de România, şi anume cel al reciprocităţii”, susţine MAE.

România a ridicat, unilateral, obligativitatea vizelor pentru SUA şi Canada la 11 iulie 2002, respectiv la 1 ianuarie 2002.

Statele Unite nu au avut deocamdată nicio reacţie în urma votului din Parlamentul European, Canada, în schimb, a precizat că nu va ridica vizele pentru români pe bază de reciprocitate.

Canada va ridica vizele pentru cetăţenii statelor UE, inclusiv pentru români, bazându-se pe criterii obiective şi nu pe un sistem de reciprocitate, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al MAE canadian, John Babcok, în replică la rezoluţia adoptată de PE, la 12 septembrie.

„Decizia Canadei privind ridicarea vizelor se bazează pe criterii obiective, nu pe reciprocitate”, a precizat John Babcock, adăugând că autorităţile canadiene „respectă dreptul Uniunii Europene de a impune vize, dacă această acţiune este justificată de criterii obiective”.

Totodată, purtătorul de cuvânt al MAE canadian a subliniat faptul că Ottawa îşi menţine angajamentul de a colabora în vederea ridicării vizelor pentru cetăţenii tuturor statelor UE. ”S-au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte atingerea acestui obiectiv”, a spus John Babcock, amintind că, în ultimii ani, Canada a ridicat vizele pentru mai multe ţări membre UE, printre care Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia şi Croaţia.”

Lobby-ul evreiesc este de asemenea foarte important si apreciem deschiderea pe care o au organizatiile evreiesti din SUA in sensul sprijinului pentru includerea Romaniei in Visa Waiver. Insa cred ca trebuie subliniat un lucru: Visa Waiver ar trebui sa insemne trecerea de la emigratie la calatoria in interes de afaceri sau concediu. Pentru ca probabil ar fi multi care ar dori sa emigreze in SUA. Se poate vorbi si de o imigratie ilegala in SUA. Insa trebuie sa se tinda catre altceva: catre calatoria in interes de afaceri sau petrecerea concediului. Schimburile comerciale bilaterale fiind la un nivel scazut, nu prea se manifesta calatorii in interes de afaceri (sau delegatii) si datorita faptului ca in Romania e inca saracie omului nu-i prea da mana sa faca un concediu peste ocean… Tocmai aici ar trebui lucrat: intensificarea schimburilor comerciale bilaterale si cresterea economica viguroasa pentru tara noastra. In felul acesta relatiile dintre tarile noastre ar capata un nou contur, in beneficiul reciproc. In definitiv si daca mergi in concediu, platesti niste bani la hotel, mai cumperi una, alta – ar fi in avantajul industriei turismului din SUA. Din pacate, pentru marea majoritate a romanilor, este de domeniul visurilor petrecerea unui concediu in… sa zicem San Diego sau Hawaii… Totusi Romania nu poate ramane pe vecie sarantoaca Europei… Trebuie sa iesim din starea aceasta!! Iar daca tot vorbim de globalizare, de ce sa nu-si poata petrece si romanii un concediu in SUA? O astfel de libera circulatie a persoanelor ar sustine pietele libere. Totusi eu cred ca trebuie sa depasim o mentalitate invechita… Cea de pe vremea razboului rece.  Consolidarea relatiilor romano-americane nu se poate face numai prin instrumente, sa le zic asa, juridice – consolidarea statului de drept. Trebuie sa avem relatii mai stranse, mai apropiate. Noi colaboram foarte bine doar in plan politic si militar. Repet, e foarte bine! Numai ca ar trebui, cred eu, si ceva mai mult decat atat.

Iar in final, ca tot vorbeam de Hawaii, de concediu…:

Ce ati zice de un asa concediu!!! 🙂

Well, this is capitalism!! 🙂