Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Taxe si impozite…

As dori sa atrag atentia asupra unei probleme care, in toiul animatelor dispute politice dambovitene, este pe nedrept ignorata, si anume cea privind noile taxe si impozite. Cred ca este important de precizat ca, din partea Opozitiei, a luat atitudine in legatura cu acest subiect Andreea Paul, si as mentiona doua articole de pe blogul dumneaei – aici si aici. Apropo de impozitul forfetar, iata un articol din Capital:

Impozitul forfetar: Cum va încuraja evaziunea, în loc să o scadă

Se arata ca:

„Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru

De curând a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar în Codul fiscal. Acesta ar urma ca, de la 1 ianuarie 2014, să înlocuiască impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi ar fi aplicabil numai societăţilor ce activează în anumite sectoare (întreţinere şi reparaţii auto, hoteluri şi alte facilităţi de cazare/camping, restaurante, baruri etc.). De asemenea, impozitul forfetar ar urma să fie aplicabil şi în funcţie de anumite criterii de mărime:

Cifra de afaceri de până la 50 milioane euro sau active totale care nu depăşesc 43 milioane euro;

O pondere a veniturilor din activităţile vizate, în totalul veniturilor, de peste 70%;

Număr mediu de salariaţi mai mic de 250.

Pe scurt, impozitul va fi determinat că suma fixă, calculată în funcţie de anumite criterii (ce nu ţin deloc cont de venitul/profitul obţinut de contribuabil), astfel:
În cazul spălătoriilor şi service-urilor auto, în funcţie de suprafaţa în care se desfăşoară fiecare activitate (spălătorie, vopsitorie, tinichigerie etc.);
În cazul barurilor, restaurantelor, unităţilor de catering şi altor servicii de alimentaţie, în funcţie de rangul localităţii, suprafaţă utilă a locaţiei şi un coeficient de sezonalitate;

În cazul hotelurilor, în funcţie de zona şi de numărul locurilor de cazare.
Intenţia declarată este ca prin această măsură să se elimine/diminueze evaziunea fiscală din domeniile sus-amintite şi să crească încasările la bugetul de stat, însă fără a analiza textul de lege, un astfel de proiect nu face decât să scoată încă o dată în evidenţă incapacitatea autorităţilor de a stăpâni acest fenomen. În plus, credem că pe termen mediu o astfel de măsură va avea exact efectul opus celui scontat – perpetuarea evaziunii şi, de ce nu, diminuarea încasărilor la buget. Motivele sunt evidente, fără să fie nevoie de vreun calcul:
Nu se ţine cont de capacitatea de plat[ a contribuabilului. Fie că sunt în pierdere, fie pe profit, societăţile ce activează în domeniile vizate vor trebui să găsească resurse să achite impozitul. Nu va fi de mirare, aşadar, dacă impozitul forfetar va accentua evaziunea în domeniul TVA. Evazioniştii vor fi evazionişti în continuare şi vor sta mai liniştiţi, ştiind că au plătit impozitul şi vor fi controlaţi mai rar sau deloc, iar o parte a societăţilor care se conformau fiscal, pentru a supravieţui, vor fi încurajate să nu mai declare o parte din venituri, pentru a putea compensa astfel impozitul forfetar (cu TVA-ul ce ar fi fost altfel colectat);
Încasarea unor sume „la negru“ va stimula şi plata angajaţilor „în plic“;
Existând două regimuri de impozitare diferite, se vor căuta metode de a dirija profitul din companiile plătitoare de impozit pe profit către companiile plătitoare de impozit forfetar.

În ciuda celor de mai sus, în expunerea de motive a proiectului de lege, la secţiunea privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, este prezentat un surplus de 11,3 milioane lei, reprezentând impozit forfetar. Nimic însă despre impozitul pe profit pierdut prin simpla schimbare de regim.

Impozitul forfetar mai are şi alte probleme:
Este incompatibil cu principiul neutralităţii măsurilor fiscale, enunţat la art. 3 din Codul fiscal, creând distorsiuni. Alimentează starea de instabilitate legislativă.

În concluzie, nu avem niciun motiv să considerăm că această iniţiativă va aduce vreo schimbare în bine. Mai mult decât atât, e posibil că fenomenul evaziunii fiscale în domeniile sus-amintite să se amplifice. În locul unor măsuri care să
ÎNCURAJEZE conformarea fiscală a contribuabililor, autorităţile găsesc mai potrivit (încă o dată) să OBLIGE contribuabilii să plătească un bir care n-are nimic de-a face cu profitabilitatea.”

In legatura cu acest impozit tonul este, in general vorbind, unul pesimist. Iata ce spune si ziare.com despre acest subiect:

Noul impozit forfetar va face ravagii: „E mai rau decat forfetarul lui Boc”

Impozitul forfetar ce se va aplica incepand cu anul viitor va avea un puternic impact negativ asupra firmelor mici si va face discriminari arbitrare intre competitorii din aceeasi piata, avertizeaza specialistii fiscali.

Noul impozit va fi perceput ca suma fixa, inlocuind impozitul de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri, si va fi platit de hoteluri, pensiuni, service-uri auto si unitati de alimentatie publica.

„Diferenta dintre cel mai mic si cel mai mare impozit platit in domeniul alimentatiei publice este de doar 40%, ceea ce inseamna ca unitatile mici care fac un profit nesemnificativ vor plati aproape la fel de mult ca si cele mai rentabile restaurante de lux din Centrul Capitalei”, a explicat Dan Schwartz, managing partner al firmei Scot & Company Consulting, pentru Realitatea.net.

Astfel, cea mai mica „dugheana”, din cea mai proasta locatie de la marginea Bucurestiului, va plati circa 2.000 de euro pe an impozit forfetar, in timp ce restaurantul cel mai de lux din centrul Capitalei nu va da mai mult de 5.000 de euro pe an.

„Este mai rau decat forfetarul de pe vremea premierului Boc. Firmele mici vor fi defavorizate si cele cu profituri mici vor fi obligate sa inchida daca nu gasesc solutiii sa devina mai profitabile”, a avertizat Schwartz.”

Impozitul forfetar, da la 1 ianuarie 2014: Cum se calculeaza si cat vor plati firmele (Video)

Cea mai controversata taxa din 2014 va aduce la buget 2,5 milioane de euro

Se arata ca:

Incasarile la buget in 2014 vor creste cu aproximativ 2,5 milioane de euro in urma introducerii impozitului forfetar de la data de 1 ianuarie a anului viitor, conform calculelor Guvernului.

Impactul financiar al introducerii impozitului forfetar de la 1 ianuarie 2014 asupra bugetului general consolidat este estimat la 11,3 milioane de lei in Expunerea de motive a proiectului de lege.

Estimarea a fost realizata pe baza datelor din bilant la 31 decembrie 2012, pentru codurile CAEN: 5510 – „Hoteluri si alte facilitati de cazare”, 5520 – „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 – ” Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, se mai arata in doumentul citat.

Specialistii atrag atentia ca in sectiunea privind impactul financiar nu este mentionat impozitul pe profit pierdut ca urmare a schimbarii regimului fiscal.

Proiectul de lege privind impozitul forfetar a fost aprobat de Guvern si transmis Parlamentului. Noul impozit va reprezenta o suma fixa si va fi platit de hoteluri, pensiuni, service-uri auto si unitati de alimentatie publica.

Ce cred patronii de baruri despre impozitul forfetar: Unii abia asteapta, altii plang dupa Tariceanu

In ceea ce-i priveste pe cei vizati de noua forma de impozitare, opiniile sunt impartite. De exemplu, daca unii patroni de restaurante considera ca masura ii va ajuta pe cei care lucreaza cinstit, altii acuza ca este prost gandita si le va afecta afacerile.”

Tot de pe blogul Andreei Paul aflam ca in 2013 cresterea economica este de 2%, deci o crestere modesta. Pe de alta parte, din cate am inteles, incasarile la buget sunt slabe si au scazut foarte mult si investitiile straine in Romania.

Chestiunea asta ar trebui legata de o alta, cea a Codului Insolventei, fata de care s-au exprimat de asemenea pareri critice. Iata cateva articole aparute in presa:

Ziarul Financiar

Codul insolvenţei a fost aprobat de Guvern, sub formă de ordonanţă de urgenţă. Vedeţi aici codul insolvenţei, elaborat de guvern

Se arata ca:

Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.  

Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.

La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.

Proiectul Codului insolvenţei, prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie, prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”

Adevarul

Arin Stănescu, UNPIR: Codul insolvenţei va creşte numărul de falimente, nu vor mai există planuri de reorganizare

Se arata ca:

„Noul cod al insolvenţei, aprobat de către Guvern miercuri prin ordonanţă de urgenţă, va creşte şi mai mult numărul de falimente deoarece durata unei reorganizări a fost scurtată de la trei ani la un an, iar statul poate executa o companie aflată deja într-o astfel de procedura pentru creanţele bugetare, a declarat Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicticienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).

„Din păcate, Codul Insolvenţei nu a ieşit aşa cum ar fi trebuit să iasă, adică printr-o lege în care fiecare articol să fie discutat, şi nu printr-o ordonanţă ce intră în vigoare peste trei săptămâni”, a afirmat Stănescu la Conferinţă Naţională de Insolvenţă.

El a dat ca exemplu mai multe prevederi care vor bloca pe viitor procedurile de insolvenţă şi care se vor transformă direct în falimente, deoarece firmele nu vor mai avea capacitatea să revină.

„Reducerea termenului de realizare a unei reorganizări de la trei ani la un an va duce la dispariţia în totalitate a unui plan de reorganizare. În Franţa termenul este de 10 ani, iar în SUA nu există limita. Aproape că nu există situaţie în care o societate să-şi revină în mai puţin timp decât un concordat preventiv. Lucrurile se vor înrăutăţi, acum peste 90% din dosarele de insolvenţă sunt de faliment şi numai 5-6% sunt de succes”, a completat şeful UNPIR.

Stănescu a mai afirmat că, potrivit noului cod, statul poate execută creanţele bugetare născute în timpul procedurii de insolvenţă. Mai exact, băncile nu-şi vor putea execută creanţele/garanţiile, pe când statul da. El a mai afirmat că s-a impus un prag de 50% pentru aprobarea unui plan de reorganizare, astfel că, practic, niciun plan de reorganizare nu se va putea face fără achitarea integrală a creanţei bugetare.

De asemenea, el a mai prezentat o prevedere legată de companiile din audiovizual care intră în insolvenţă care prevede ridicarea licenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) până la prezentarea unui plan de reorganizare. „Dacă îşi încetează emisia e greu să mai depună un plan”, a mai declarat el. În fine, Codul Insolvenţei se va aplică şi procedurilor actuale.

La rândul sau, avocata Simona Maria Milos, preşedintele Institutului Naţional al Practicienilor în Insolvenţă, a afirmat că varianta de ieşit de pe masă Guvernului este foarte diferită de cea discutată în consorţiul de redactare a Codului Insolvenţei şi că juriştii nu au fost informaţi cu privire la modificări.

Cei doi au reiterat că speră ca prevederile respective vor fi modificate în Parlament, prin legea de aprobare a ordonanţei.”

HotNews

UPDATE De ce este acuzat guvernul Ponta ca vrea sa inchida gura unor televiziuni printr-o modificare de ultim moment la Codul Insolventei​. Articolul-problema, mentinut in Ordonanta publicata in Monitorul Oficial

Se arata ca:

Posturile de radio si televiziune aflate in insolventa, cum este cazul Realitatea TV, ar putea sa piarda posibilitatea de a indeplini principalul lor obiect de activitate – acela de a emite programe. In ultima sa versiune accesibila pe site-ul Ministerului Justitiei, noul Cod al insolventei, nepublicat inca in Monitorul Oficial, include un articol care nu exista in proiectul supus initial dezbaterii publice si care spune, practic, ca posturilor aflate in insolventa li se suspenda licenta audiovizuala pana la confirmarea planului de reorganizare. Acelasi document de pe site-ul ministerului prevede ca in astfel de cazuri legea se aplica si procedurilor de insolventa aflate in derulare – cum este cazul Realitatea TV, post care reclama, de altfel, ca „Ponta vrea sa inchida gura Realitatea TV”.

UPDATE Codul insolventei, sub forma unei ordonante de urgenta, a fost publicat vineri dupa-amiaza in Monitorul Oficial. Articolul legat de audiovizual este mentinut in forma in care a aparut, initial, in versiunea publicata de Ministerul Justitiei

  • Codul insolventei a fost lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei, sub forma unui proiect de lege, la inceputul lunii septembrie. Miercuri, 2 octombrie, Guvernul a aprobat codul, insa ca ordonanta de urgenta, cu ca proiect de lege care sa intre in vigoare dupa avizul Parlamentului. Pana vineri la pranz, Codul nu fusese publicat in Monitorul Oficial.
  • In varianta initiala a proiectului supus dezbaterii publice nu exista nicio prevedere legata de companiile din audiovizual. Ultima varianta a documentului publicat pe site-ul Ministerului Justitiei este datata 2 octombrie – ziua in care Guvernul a aprobat noul Cod.
  • HotNews.ro a solicitat, joi, Ministerului Justitiei informatii privind aparitia noii prevederi in actul normativ, insa pana vineri la pranz nu a primit niciun raspuns

Aceasta ultima varianta include un paragraf nou la articolul 81, care spune ca:

  • Art. 81 3) „In cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului nr.504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare se suspenda licenta audiovizionala, in sensul Legii audiovizualului nr.504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului. In planul de reorganizare vor fi prevazute conditiile de exercitare a dreptului de a difuza, intr-o zona determinata, un anume serviciu de programe, conditii ce vor fi suspuse aprobarii prealabile a Consiliului National al Audiovizualului.”

Altfel spus, in cazul radiodifuzorilor (posturi radio si TV), licenta audiovizuala se suspenda dupa deschiderea procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare. Prin pierderea licentei, posturile aflate in insolventa nu mai pot emite, deci nu mai pot sa-si exercite principalul obiect de activitate, producator de venituri. Daca nu mai emit, atunci televiziunile nu mai produc bani, deci nu mai pot plati datoriile, deci sunt condamnate la faliment.

  • In momentul de fata, confruntate cu probleme de cash-flow, majoritatea covarsitoare a posturilor de televiziune – de la Pro TV la Antena 3 – inregistreaza datorii catre furnizori si/sau catre bugetele de stat, ceea ce inseamna ca orice creditor poate solicita insolventa lor.

Acelasi document prevede la Art. 348 (2) ca aceste prevederi se aplica si procedurilor de insolventa aflate in derulare, cu unele exceptii. Exceptiile nu se aplica prevederilor legate de audiovizual.

  • Art. 348 (2) Prezenta lege se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art. 183-203, care se aplica doar cererilor introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia.

Cel mai cunoscut caz de televiziune aflata in insolventa este Realitatea TV. Compania-mama, Realitatea Media, controlata de Cozmin Gusa, se afla in procedura insolventei de doi ani.

Statia reclama, de altfel, incepand de joi seara ca premierul „Ponta vrea sa inchida gura Realitatea TV”.  Postul ii citeaza, de altfel, pe numerosi politicieni si comentatori – Sorin Rosca Stanescu, Mircea Diaconu, Nicolae Robu, Dan Diaconescu, Andrei Marga, Catalin Predoiu – care spun ca este vorba despre un atac la adresa presei si a democratiei.

La randul sau, co-actionarul Cozmin Gusa este citat de acest post spunand ca „Ponta vrea sa falimenteze Realitatea TV si sa-l apere pe Sebastian Ghita”:

  • Fata de ce a facut Blejnar cu jurnalistii, nedrept dar legal, nocivitatea documentului lui Ponta e de 100 de ori mai grava pentru mass media. Prevederile sunt discriminatorii, fiind doar la adresa televiziunilor, iar dintre televiziunile centrale, vizeaza doar Realitatea tv. De la preluarea managementului de catre echipa Gusa-Pacuraru, s-a respectat planul de reorganizare, am redus numarul de angajati substantial, restul au luat salariile la timp, am preluat pe firmele noastre cheltuielile de chirie, satelit, administrative, incercand astfel sa reusim scoaterea din insolventa, eventual chiar pe modelul Hidroelectrica. Strategiile evidente de defavorizare si falimentare a noastra sunt direct proportionale cu interesul sau de a-l promova pe Ghita si a-l apara de consecinta ilegalitatilor facute la adresa Realitatea TV”.

UPDATE Cristi Danilet, membru CSM, comenteaza pe pagina sa de Facebook, referitor ca noul Cod a fost adoptat de guvern prin ordonanta de urgenta: „Citesc ca ieri Guvernul a adoptat prin OUG asa numitul Cod al Insolventei (…) Ma gandesc ca nu mai are niciun rost sa dam avizul pe acest act normativ (necesar potrivit art. 38 alin.3 din Legea 317/2004), asa cum e programat pentru marti pe 8 oct la pct. 21 al Plenului CSM. (…) Pacat de munca colegilor judecatori din instante si a sectiei de judecatori a CSM care au facut o multime de observatii in ultimele doua saptamani la textul primit de la Guvern… Ei, dar nu e prima data…””

Realitatea.net

Codul insolvenţei se va aplica şi regiilor autonome şi companiilor de stat

Codul insolvenţei, adoptat miercuri de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, prevede că pot intra în insolvenţă şi societăţile cu capital de stat şi regiile autonome, nu doar firmele private.

„Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul până la urmă”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, citată de Mediafax.

Potrivit actului normativ, firmele şi companiile cu capital de stat vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cât era termenul în reglementarea anterioară.

„Cererea principală din partea mediului de afaceri era scurtarea termenului. Un an, după părerea mea, este suficient. După perioada de insolvenţă, firma poate trece în faliment, iar falimentul nu trebuie privit ca pe ceva groaznic, ci ca pe un nou început, în sensul că-ţi salvezi din bunurile pe care le mai ai, valoric vorbind, şi poţi să începi un alt business. Nu trebuie să stai trei ani până ai epuizat toţi banii şi să nu poţi începe un alt business”, a spus Grapini.

Legea insolvenţei prevedea că, din momentul declarării insolvenţei, compania nu mai plătea nici cheltuielile curente. Noutatea pe care o aduce Codul Insolvenţei este că, timp de un an, compania va fi scutită de penalităţi şi datorii istorice, însă îşi va achita cheltuielile curente.

„Trei ani să ţii în blocaj o companie care nu-şi plăteşte nici energia, nici taxe, nici CAS, nici datorii istorice e de nesuportat pentru o economie”, a apreciat ministrul.

Întrebată dacă vor fi mai puţine insolvenţe, Grapini a menţionat că şi-a propus să ţină o evidenţă cât mai exactă în piaţă.

„La şase luni erau 97.000 de firme care s-au închis. Noi o să mai închidem firme şi în 2013, 2014 şi 2015, fiind cele care au început insolvenţa în ultimii trei ani. Vrem să nu se mai înceapă insolvenţă în ritmul în care s-a început în ultimii ani”, a arătat ea.

Grapini apreciază că astfel se vor evita insolvenţele trucate, însă nu în totalitate, şi se va reuşi salvarea unor bunuri ale companiilor pentru începerea unui nou business, fără ca economia să stea în blocaj.

Codul insolvenţei va intra în vigoare după ce se publică în Monitorul Oficial şi va fi trimisă Parlamentului.

„Cred că terminăm în luna octombrie cu toate fazele şi din noiembrie se va putea aplica„, a mai spus ministrul delegat.

Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.

Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.

La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.

Proiectul Codului insolvenţei prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”

Evenimentul Zilei

Codul Insolvenţei a fost aprobat de Guvern fără avizul CSM. Victor Ponta, pus la zid de Cristi Danileţ. „Păcat de munca colegilor judecători care au făcut zeci de observaţii”

Mediafax

Codul insolvenţei a fost aprobat de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege

Se arata ca:

Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.

Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.

La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.

Proiectul Codului insolvenţei, prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie, prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”

Problema este ca atat pomelnicul de impozite si taxe, inclusiv impozitul forfetar, cat si acest Cod al Insolventei nu pot sa conduca, dupa parerea mea, la o relansare a activitatii economice la noi in tara. Economia romaneasca are o crestere modesta iar cei care spun ca de fapt stagneaza nu gresesc. Pe de alta parte nu se vede nicio strategie de crestere economica promovata de catre guvern, nici de atragere a investiilor straine serioase. Nu se vede niciun progres la capitolul privatizari. Premierul a invocat Tratatul de guvernanta fiscala. Semnarea acestuia a fost aprobata de guvern in februarie 2012, dupa care Presedintele Basescu a promulgat Legea pentru ratificarea Tratatului. Trebuie spus ca USL a fost de acord cu semnarea Tratatului de guvernanta fiscala si e demn de remarcat ca in acea perioada singura voce, sau printre putinele voci publice importante, de mare calibru, care a tras atentia asupra faptului ca autoritatile se grabesc sa semneze acest tratat fara sa faca o analiza a consecintelor asupra Romaniei, a fost cea a lui Ion Iliescu (v. articolul Mediafax vizualizat mai sus)!! Ceea ce nu cred ca se intelege este sensul acestui Tratat: reducerea deficitului bugetar prin micsorarea cheltuielilor pe care le face guvernul, nu prin marirea veniturilor (prin cresteri de taxe si impozite). Or, actualul guvern tocmai asta face: doreste sa mareasca veniturile bugetare prin noi taxe si impozite, total opus spiritului Tratatului. Si asta in conditiile in care economia romaneasca este inca slabita, inca in faza de depresiune. In felul acesta se intarzie foarte mult inviorarea economica. Cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei. Un alt pericol ar fi ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste: inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei, datorata sporirii de catre stat a sarcinilor fiscale ale intreprinderilor. De aceea s-ar putea sa avem parte la anul de stagflatie. Solutia corecta, dupa parerea mea, era ca sa se fi procedat  exact invers: ar fi trebuit sa se reduca taxele si impozitele (sau sa nu se puna noi taxe si impozite, nici sa se mareasca cele deja existente), si, referitor la insolventa, sa nu existe limita in ceea ce priveste termenul de realizare a unei reorganizari. Pe de alta parte ar fi trebuit sa se reduca mai mult ratele dobanzii si sa se mareasca volumul de credite si masa monetara. Un alt pericol legat de cresterea taxelor si impozitelor si facilitarea insolventei sau mai bine zis a falimentului, ca sa zic asa, il constituie cresterea somajului. Or, cresterea somajului nu poate sa conduca la crestere economica. Dimpotriva! Cu atat mai mult cu cat nu se vede o imbunatatire a performantelor economice a intreprinderilor de stat si nici nu cred ca se va vedea acest lucru anul viitor. Nu se vad masuri pe care Guvernul le-ar lua in aceasta directie. Guvernul a ratat si in privinta instalarii unui management privat la intreprinderile de stat. Un efect nociv al masurilor luate de Guvern ar fi aruncarea multor intreprinderi in economia subterana, ceea ce ar conduce la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea taxelor si impozitelor este si acum slaba, o mai buna colectare e greu de crezut ca va avea loc in viitor. De aceea aceste masuri – taxe si impozite noi, marite, la care adaugam acest Cod al Insolventei – nu pot fi decat toxice pentru economia romaneasca.

Interesant este ca liberalii nu par a fi preocupati de astfel de probleme. Totusi, sectorul privat, pe care ar trebui sa-l reprezinte in plan politic, risca sa fie lovit cel mai tare. Pe de alta parte, sporirea sarcinilor fiscale nu se poate incadra intr-o politica economica liberala. Centrul de greutate al acestui Guvern, dupa cum lesne se poate constata, cade in zona social-democratiei. Premierul este social-democrat. Chestiunea este ca social-democratii sunt pe punctul de a face o mare greseala, dupa parerea mea. Basescu se dovedeste un aliat al social-democratilor pentru ca toata nemultumirea se indreapta spre Presedinte, spre discursul prezidential si mai putin spre nerealizarile si masurile propuse de actualul Guvern. Cred ca putini se intreaba cum ar fi daca acum n-ar exista Basescu. Sa facem acest exercitiu de imaginatie si sa presupunem pentru cateva minute ca Basescu nu exista. Ca nu a existat nici conferinta de presa de ieri. Si sa ne intrebam daca lucrurile ar sta mai bine acum fara Basescu. Si vom constata ca Basescu e mai mult decat necesar actualului Guvern. Pentru ca acest Guvern are nevoie de acest paratraznet numit Basescu spre care sa convearga toate nemultumirile acumulate in societate. Nu ca l-as victimiza pe Basescu. Daca totusi este o victima, atunci e doar victima propriului sau caracter. Insa este ciudat cum acest paratraznet fereste actuala Guvernare. Daca paratraznetul nu functioneaza bine, cum a fost (si este) in cazul Rosia Montana, am vazut imediat vreo cateva mii de oameni protestand in centrul Bucurestiului, unde nu s-a mai strigat „Jos Basescu!!”. Ma uit la francezi, la Hollande, care nu are un asemenea paratraznet. A mers tot pe ideea impozitarii: taxe si impozite mari, in rest n-a facut nimic. Somajul tot ridicat este, nemultumirile sunt mari, capabile sa aduca importante voturi extremei drepte. Hollande a scazut foarte mult in sondaje la capitolul incredere. Socialistii sunt intr-o situatie dificila…

Basescu, conferinta de presa, Papici, Dragnea etc sunt subiecte foarte interesante, desigur. Observ la unii comentatori multa patima, pasiune pe aceste subiecte. Nu le fac procese de intentie. Altceva vreau sa spun: nimeni nu ne lamureste spre ce ne indreptam de fapt. Romanii vor, bineinteles, o viata mai buna. Si-au pus mari sperante in USL, ca aceasta formatiune politica va putea sa le faca o viata mai buna, sa-i mai usureze de greutati. Iar USL a promis oamenilor ca va face toate acestea si nu s-a achitat de aceste promisiuni. Pe de alta parte nu se vad masuri de relansare economica. Cel putin din punctul asta de vedere guvernarea Ponta e foarte asemanatoare cu guvernarea Boc, daca nu chiar mai proasta. Nu se poate sa nu te deruteze discrepanta intre discursul uselistilor inainte de a ajunge la Putere si ceea ce fac acum. Pentru USL este foarte importanta canalizarea nemultumirilor din societate catre Traian Basescu. Sa presupunem, prin reducere la absurd, ca Traian Basescu n-ar mai zice absolut nimic 3 sau 4 luni de zile. Ca in tot acest rastimp DNA nu ar mai face nicio arestare. Mie nu-mi face impresia ca USL, prin Guvernul Ponta, ar putea, in tot acest interval de timp, sa ia masuri convingatoare de relansare economica si de imbunatatire a vietii oamenilor. Mie tare imi e teama sa nu ne indreptam cumva spre dezastru! Nu se vede ca s-ar reforma ceva esential in economia romaneasca ca lucrurile sa mearga spre bine.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 8, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 44 comentarii