Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Rosia Montana. Scandalul e in toi!!!

Antonescu ii mai trage „o palma” lui Ponta…

Gandul

Antonescu îi sugerează lui Ponta să dea o hotărâre de guvern pentru Roşia Montană dacă vrea ca proiectul să se realizeze

Se arata ca:

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că nu a avut vreodată o discuţie cu premierul Ponta, în care acesta să-l informeze despre despăgubirile de două miliarde de dolari pe care statul român ar urma să le plătească dacă Parlamentul va respinge realizarea proiectului Roşia Montană.

„Înţeleg că dacă nu votăm proiectul plătim două miliarde de dolari, dar premierul ne spune că nu votează proiectul, iar doamna Rovana Plumb, după ce face o pledoarie  pentru proiect ne spune că s-ar putea să voteze împotrivă. Eu nu mai înţeleg. Nu l-aţi auzit pe Ponta , parlamentari români toţi trebuie să votaţi proiectul ăsta. Nu mai aveţi la ce vă gândi. Parlamentul României este obligat să voteze că altfel plătim”, a spus Antonescu, înaintea şedinţei pe care o are la sediul central cu şefii de CJ şi primarii PNL.

El i-a sugerat premierului Ponta să dea o Hotărâre de Guvern dacă vrea ca proiectul Roşia Montană să se realizeze.

„Este destul de simplu, dacă Guvernul în calitate de reprezentant al statului în asemenea angajamente ştie că are nişte obligaţii, atunci rezolvă această chestiune prin Hotărâre de Guvern”, a precizat Antonescu.

Liberalul a adăugat că i-a cerut premierului Ponta să amâne cu o săptămână discutarea proiectului Roşia Montană în Guvern, dar acesta s-a opus. El a continuat spunând că PSD a avut cel puţin o poziţie „neclară” pe subiectul Roşia Montana.

„Singurul lucru pe care nu-l înţeleg este: dacă nu am avut o decizie în USL, de ce s-a supărat PSD?”, a fost întrebarea adresată de Antonescu social-democraţilor.

El a ţinut să precizeze că nu s-a opus constituirii comisiei speciale pentru Roşia Montană, dar preşedintele Camerei Deputaţilor şi social-democraţii nu au mai venit la Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului pentru a se lua o decizie.” (subl. mea)

Cred ca e destul de clar in ce a constat „palma”: „Singurul lucru pe care nu-l înţeleg este: dacă nu am avut o decizie în USL, de ce s-a supărat PSD?”, a fost întrebarea adresată de Antonescu social-democraţilor.„.

Opozitia contraataca

Romania Libera

Cătălin Predoiu: proiectul privind exploatarea la Roşia Montană aduce atingere intereselor României

Se arata ca:

„Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte al PDL a declarat, miercuri, că proiectul privind exploatarea la Roşia Montană aduce atingere intereselor României.

”Aduc atingere intereselor României. De aceea mă văd obligat să-i spun: Victor Ponta nu mai pronunţa cuvântul despăgubiri. Dacă nu înţelegi ce se întâmplă, măcar taci din gură”, a spus Predoiu, potrivt B1TV.

”Proiectul trimis de Ponta la Parlamernt are serioase vicii de constituţionalitate. Nu o spun doar eu, şi nu o spun doar alţi jurişti, o spune chiar proiectul de aviz al Ministerului Justiţiei, semnat de ministrul Justiţiei, trimis lui Dan Şova. Spune clar că prelungirea licenţei de exploatare pe 20 de ani aduce atingere proprietăţii publice garantate şi ocrotite prin Constituţie. Spune clar că licenţa a fost acordată prin hotărâre de guvern şi tot prin hotărâre de guvern trebuie prelungită dacă e cazul. Obligarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale prin lege să prelungească această licenţă echivalează neconstituţionalitate”, a precizat el.

”Foarte grav, nu se precizează limpede valoare zăcământului şi despre ce zăcământ ar fi vorba. Aceasta ar putea conduce până la o diferenţiere a licenţei şi a exploatării propriu-zise. În acelaşi timp, se dă prin proiectul Ponta posibilitatea invetitorului de a modifica perimetrul de exploatare ceea ce lipseşte de control statul român asupra proiectului”, a completat Cătălin Predoiu.”

Cred ca trebuie citit si ce spune Dl. Cristian Preda, europarlamentar, suspendat din PDL:

Consensul anti-capitalist

in care arata ca:

„Evoluția din ultimele săptămâni a dosarului Roșia Montană e semnificativă din mai multe puncte de vedere.
Aș spune, mai întâi, că evenimentele recente au vădit capacitatea de mobilizare civică a publicului, care profită de pe urma delegitimării politicului. E al doilea episod de acest fel, probabil nu și ultimul. Manifestațiile de acum au fost la fel de eclectice ca și cele din iarna lui 2012, așa că deocamdată nu se poate ști dacă asistăm la geneza unui curent politic. E însă semnificativ că membrii clasei politice nu sunt alarmați de cele petrecute, preferând – din teamă, din calcul sau din lașitate – să aplaude timid ce se produce în jurul lor, ca și cum ar putea ascunde astfel că e vorba de o contestare a propriei lor condiții.
E clar, pe de altă parte, că ecologia are o șansă în România dacă NU e partizană (a se citi: dacă NU e asumată de un partid). Partidele care au activat pe acest front au eșuat lamentabil. Chestiunea nu trebuie judecată în cheie strict cantitativă, fiindcă a fost suficient ca 8-10 mii de persoane să coboare în stradă pentru a bloca un proiect, în vreme ce pentru a construi o formațiune politică e nevoie de 25 de mii de cetățeni. Ecologiștii din partide sunt neputincioși, cei din stradă intimidează. Va fi acesta un model pentru a canaliza alte pasiuni politice?
În al treilea rând, aș observa că, în ciuda discursului care stigmatiza – în manieră uneori stalinistă – capitalismul, corporațiile, cumpărarea conștiințelor politicienilor etc., nu există, de fapt, o forță politică orientată clar spre susținerea intereselor industriale și cu atât mai puțin o forță politică pro-capitalism. Un om politic care se sperie când aude cuvântul “cianură” nu va putea susține vreun proiect industrial pe termen mediu.
Or, una dintre problemele cele mai grave ale României e re-industrializarea.
Uitați-vă cât de importante sunt exporturile industriale pentru România și veți înțelege că economia noastră nu va putea supraviețui din ecologie.
Bâlbâiala clasei politice în această privință a fost consensuală.
Niciun politician român n-a îndrăznit să afirme în ultimele săptămâni: “vreau exploatarea capitalistă a resurselor naturale”.
Nu e însă sigur că majoritatea cetățenilor e încântată de ecologia care se manifestă agitând peturi pe caldarâm.
În ceea ce mă privește, caut aliați pentru o politică în favoarea capitalismului.” (subl. mea)

Ponta desecretizeaza tot. Cu o exceptie…

DESECRETIZARE Roşia Montană. Documentele au fost publicate pe site-ul Ministerului Economiei, după15 ani. Lipseşte unul

Se arata ca:

„Ministerul Economiei a publicat documentele încheiate între statul român şi compania canadiană, actuala Gabriel Resources Gold Corporation, pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană. Primul contract dintre cele două entităţi nu a fost făcut public, informează Digi 24.

Pe site-ul Ministerului Economiei au fost publicate documentele care sunt datate începând din 1997. Este vorba de 20 de contracte şi acte adiţionale.

CITIŢI ŞI: Ponta anunţă desecretizarea contractului de la Roşia Montană

Din lista publicată astăzi lipsesc însă o serie de documente-cheie, respectiv documentul inţial, esenţial. Este vorba de contractul semnat în septembrie 1995 între Gabriel Resources şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, societate cu capital de stat.

Premierul Victor Ponta, a explicat, la începutul şedinţei de Guvern de azi, care au fost motivele pentru acestul demers.

”Referitor la Roşia Montană, proiectul stătea de 15 ani prin Guvernul României, prin sertare, ba se scotea, ba se băga la loc. Decizia corectă era să lăsăm Parlamentul şi opinia publică să aibă o dezbatere pe acest proiect. Noi ne-am făcut datoria, am arătat opiniei publice toate datele, a declarat primul ministru”, în şedinţa de Guvernt de miercuri.

CITIŞI ŞI: Ponta: Proiectul Roşia Montană stătea de 15 ani prin sertarele Guvernul României. Noi ne-am făcut datoria

Potrivit premierului, Parlamentul trebuie să aibă ultimul cuvânt asupra proiectului Roşia Montană. Victor Ponta i-a cerut ministrului delegat pentru Marile Proiecte, Dan Şova să explice mâine, într-o conferinţă de presă, toate datele din documentele legate de cel mai controversat proiect din România.

Demersul vine după ce premierul Victor Ponta a anunţat ieri că ministrul Dan Şova va pune, azi, la dispoziţie toate documentele din ultimii 14 ani care au legătură cu proiectul Roşia Montană. Ulterior, pentru gândul.info, Dan Şova a spus că „premierul a înţeles greşit” acest lucru. Contactat de Digi24, ministrul delegat a precizat că nu a făcut această declaraţie şi că va prezenta toate documentele din 1997 încoace care au legătură cu proiectul Roşia Montană şi Guvern.

Subiectul a fost comentat în direct la Digi24 de jurnalistul economic Dan Suciu şi analistul economic George Vulcănescu.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Septembrie 11, 2013 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

4 comentarii »

  1. Acum au inceput sa protesteze si minerii din Rosia Montana.
    Chiar nu stiu cum o sa termine scandalul asta 😦

    Comentariu de Theodora | Septembrie 11, 2013 | Răspunde

  2. […] Nici noi nu vrem dar nici nu putem fi de acord cu un proiect total dezavantajos din punct de vedere economic pentru Romania doar pentru ca 300 de locuitori din zona Rosia Montana sa aiba un loc de munca pe o […]

    Pingback de Ar fi fost mai credibili protestatarii din Piata Universitatii daca erau imbracati in zdrente ? | Hai ca se poate! | Septembrie 11, 2013 | Răspunde

  3. Pe langa faptul ca n-au doua vorbe la un loc, astia au si mintea scurta, ca uita ce au declarat „ieri”. Ba am spus, ba n-am spus, sau am spus, da’ n-am zis, si tot asa. Poate ca e necesar sa le spuna cineva „tutulol” politrucilor astia din Guvern si din Parlament, ca exista „UN GOAGAL” care tine minte mai toate ineptiile declarate de ei cu ani in urma, si ca orice individ cu putin mai multa minte si mai putin mai mult bun-simt decat ei le poate da de urma.
    Motane, proiectul RMGC a fost inceput in 1999, cand Gold Corporation a obtinut licenta. Ia uite ce Guvern era atunci:
    Prim-ministru
    Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 13 decembrie 1999)
    ad-int. Alexandru Athanasiu (13 – 22 decembrie 1999)
    Ministru de stat, ministrul apărării naționale
    Victor Babiuc (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministru de stat, ministrul justiției
    Valeriu Stoica (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul de interne
    Gavril Dejeu (17 aprilie 1998 – 21 ianuarie 1999)
    Constantin Dudu Ionescu (21 ianuarie – 22 decembrie 1999)
    21 ianuarie 1999 – În urma demisiei ministrului de interne Gavril Dejeu, funcția este preluată de Constantin Dudu Ionescu care asigură, totodată, și relațiile Guvernului cu Parlamentul.
    Ministrul afacerilor externe
    Andrei Gabriel Pleșu (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul finanțelor
    Daniel Dăianu (17 aprilie – 23 septembrie 1998)
    Decebal Traian Remeș (23 septembrie 1998 – 22 decembrie 1999)
    23 septembrie 1998 – Daniel Dăianu este revocat din funcție. În aceeași zi, președintele Emil Constantinescu îl numește în funcția de ministru al finanțelor pe Decebal Traian Remeș.
    Ministrul muncii și protecției sociale
    Alexandru Athanasiu (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul privatizării
    Sorin Dimitriu (17 aprilie 1998 – 19 octombrie 1998)
    19 octombrie 1998 – Ministrul privatizării, Sorin Dimitriu, își depune demisia la Secretariatul General al Guvernului. Președintele Emil Constantinescu dispune ca, până la desemnarea noului ministru, interimatul la conducerea ministerului să fie asigurată de premierul Radu Vasile.
    Ministrul industriei și comerțului
    Radu Berceanu (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul agriculturii și alimentației
    Dinu Gavrilescu (17 aprilie – 2 decembrie 1998)
    Ioan Avram Mureșan (2 decembrie 1998 – 22 decembrie 1999)
    27 noiembrie 1998 – Premierul Radu Vasile semnează documentul prin care a fost declanșată procedura de schimbare a ministrului agriculturii, Dinu Gavrilescu, cu cel al reformei – Ioan Mureșan.
    2 decembrie 1998 – La Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Emil Constantinescu, noul ministru al agriculturii, Ioan Mureșan, depune jurământul.
    Ministrul transporturilor
    Traian Băsescu (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului
    Nicolae Noica (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul comunicațiilor
    Sorin Pantiș (17 aprilie 1998 – 16 decembrie 1998)
    Conform Hotărârii nr. 47 din 16 decembrie 1998 a Parlamentului României, ministerul este desființat.
    Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului
    Romică Tomescu (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul educației naționale
    Andrei Marga (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul sănătății
    Francisc Baranyi (17 aprilie – 24 iunie 1998)
    ad-int. Valeriu Stoica ( 24 iunie – 10 iulie 1998)
    Hajdu Gabor (10 iulie 1998 – 22 decembrie 1999)
    24 iunie 1998 – Prin decret prezidențial, președintele Emil Constantinescu îl revocă din funcția de ministru al sănătății pe Francisc Baranyi. Valeriu Stoica, ministrul justiției, este desemnat ministru interimar al sănătății.
    10 iulie 1998 – Noul ministru al sănătății, Hajdu Gabor (UDMR) depune, la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Emil Constantinescu, jurământul de credință.
    Ministrul reformei, președintele Consiliului pentru Reformă
    Ioan Avram Mureșan (17 aprilie – 2 decembrie 1998)
    Victor Babiuc (2 decembrie 1998 – 16 decembrie 1998)
    Conform Hotărârii nr. 47 din 16 decembrie 1998 a Parlamentului României, ministerul este desființat.
    Ministrul turismului
    Sorin Frunzăverde (17 aprilie 1998 – 16 decembrie 1998)
    Conform Hotărârii nr. 47 din 16 decembrie 1998 a Parlamentului României, ministerul este desființat.
    Ministrul cercetării și tehnologiei
    Horia Ene (17 aprilie – 30 octombrie 1998)
    ad-int. Valeriu Stoica (30 octombrie 1998 – 17 decembrie 1998)
    30 octombrie 1998 – Prin Decretul nr. 367, publicat în Monitorul Oficial nr. 417 din 11 mai 1998, președintele României, Emil Constantinescu aprobă cererea de demisie din funcție a ministrului cercetării și tehnologiei, Horia Ene, revocarea sa din funcție și desemnarea unui ministru interimar: Valeriu Stoica, ministrul justiției.
    Ministrul culturii
    Ion Caramitru (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul tineretului și sportului
    Crin Antonescu (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministrul pentru relațiile cu Parlamentul
    Alexandru Sassu (17 aprilie 1998 – 16 decembrie 1998)
    Conform Hotărârii nr. 47 din 16 decembrie 1998 a Parlamentului României, ministerul este desființat.
    Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru integrare europeană
    Alexandru Herlea (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)
    Ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru minorități naționale
    Gyorgy Tokay (17 aprilie 1998 – 27 ianuarie 1999)
    Peter Eckstein Kovacs (27 ianuarie – 22 decembrie 1999)
    27 ianuarie 1999 – În urma demisiei ministrului Gyorgy Tokay, funcția de ministru delegat pentru minorități naționale îi revine lui Peter Eckstein-Kovacs.

    DECI???????? Ponta n-a aflat??

    Comentariu de Rica Venturiano | Septembrie 11, 2013 | Răspunde

  4. […] o sansa, poate ultima sansa sa dovedeasca ca pot sa isi faca treaba fara sa se lase influentati de pozitia politica a celor suspectati ca ar fi luat spaga de la […]

    Pingback de S-a dat spaga barosana pentru Rosia Montana? Poate se autosesizeaza DNA-ul si incepe niste investigatii. Poporul roman are dreptul sa stie cine a luat spaga de la Rosia Montana Gold Corporation | Hai ca se poate! | Septembrie 12, 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: