Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Care e parerea Dvs.?

Gandul

Comisia Europeană face praf planul Guvernului privind utilizarea banilor europeni. Ce sfat dă Bruxelles-ul cabinetului de la Bucureşti

Se arata ca:

” Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie. De asemenea, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), precum şi o evaluare clară a capacităţii de absorbţie şi o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Problemele au fost reclamate, conform unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles de către reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politică Regională (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă (DG EMPL), Directoratul General de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) şi Directoratul General de Pescuit şi Afaceri Maritime (DG MARE).

Şeful adjunct al Unităţii pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observaţii la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei îşi menţin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observaţiile transmise deja în scris părţii române rămânând valabile, şi a insistat asupra necesităţii unei „reale şi eficiente colaborări” între acest minister, în calitate de instituţie coordonatoare, şi ministerele de linie.

„Ca observaţii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice, respectiv necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, dar şi corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă”, relevă documentul.

Inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor

Oficialii Comisiei au atenţionat, printre altele, că au constatat o inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor şi că este necesară o viziune care să provină dintr-o analiză de risc corespunzătoare, care să facă referire inclusiv la nivelul foarte mic al investiţiilor private. De asemenea, CE apreciază că în proiect se face referire doar la accesul în banda largă în gospodării lipsind partea comercială (de business), că lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale şi justificarea unor priorităţi ca e-cultură şi e-sănătate în concordanţă cu strategiile sectoriale corespunzătoare.

Totodată, reprezentanţii CE susţin că este necesară o concentrare pe sectoarele cu potenţial de creştere în România, că ar trebui să se pună accent pe nevoile de creşterea şi extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, ca lipsa de finanţare, că lipseşte conexiunea dintre Acordul de Parteneriat şi planurile naţionale pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, dar şi referirile la dereglementarea preţurilor din energie şi la schemele de sprijin pentru regenerabile, că lipsesc propunerile de investiţii în domeniul schimbărilor climatice, dar şi estimările corespunzătoare, justificarea economică şi analiza de management al riscului din care ar trebui să rezulte 2-3 priorităţi pentru finanţare, că este necesară o justificare a alegerii priorităţilor de investiţii.

Punct slab: lipsa unui Master Plan pe Transport

A fost semnalată şi lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui Master Plan.

„Vor trebui incluse analize cu privire la siguranţa rutieră (ex: îngrijorări cu privire la numărul de decese survenite în urma accidentelor în România), precum şi la modalităţile de eliminare a deficienţelor administrative (ex.: restructurarea în domeniul căilor ferate)”, indică documentul citat.

Oficialii europeni au mai avertizat că este necesară identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile din domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi măsuri clare, diferenţiate pentru fiecare grup în parte, că sunt necesare mecanisme de tranziţie între inactivitate şi locuri de muncă sau pregătire, că trebuie identificate sectoarele de competitivitate în care există nepotriviri în ceea ce priveşte calificarea/pregătirea, precum şi clarificarea măsurilor legate de mobilitatea muncii în zona rurală, că se impune identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile şi pentru incluziunea socială, că este necesară o mai mare claritate privind proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale, că se impune o abordare integrată care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructură şi piaţa muncii, că nu au fost dezvoltate suficient şi relevant provocările şi priorităţile pentru învăţământ vocaţional, învăţământ superior şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, alegerea priorităţilor nefiind suficient de argumentată, că lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor şi a priorităţilor pentru infrastructura de educaţie, care să ia în considerare tendinţele demografice şi economice şi sustenabilitatea financiară.

În ceea ce priveşte cadastrul, oficialii CE au solicitat o justificare şi argumente privind intervenţia publică, respectiv necesitatea unei prezentări holistice cu accent pe prioritizare, criteriile de selecţie pentru comune, evaluarea nevoii de finanţare şi eventualele conexiuni cu dezvoltarea economică, precum creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene). DG EMPL a precizat insistent că nu va fi de acord cu finanţarea proiectului de cadastru din Fondul Social European (FSE), deşi înţelege importanţa acestuia pentru România.

Comisia a propus o reuniune tehnică având ca temă cadastrul, în care să fie abordate subiecte privind justificarea finanţării din fonduri publice, beneficiile viitoare (o mai bună absorbţie a fondurilor europene) şi obiectivele propuse a fi atinse.

Oficialii CE au mai atenţionat că transferurile între fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională) nu mai sunt permise în noul regulament, sumele alocate fiind fixe şi a precizat că, în curând, Comisia va transmite părţii române o scrisoare cu sumele care îi revin pe fiecare fond în parte.

CE solicită clarificări

În concluzie, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), o evaluare clară a capacităţii de absorbţie, o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate, comentariile din cadrul Acordului de Parteneriat fiind apreciate ca mult prea vagi, dar şi garanţii (analiza riscurilor, costurilor şi beneficiilor) că viitoarea structura de management propusă va fi una funcţională şi că expertiza din sistemul de management şi control va fi transferată noilor entităţi.

În luna iunie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, anunţa că România a propus, în proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, ca din suma de 21,8 miliarde de euro care îi va fi alocată pe politica de coeziune, PO Infrastructură mare şi Regional să beneficieze de câte 7 miliarde de euro.

„Comisia a reiterat importanţa Acordului de Parteneriat şi necesitatea ca aspectul calitativ să fie cel care primează în elaborarea documentului, România având la dispoziţie toată vara pentru a-l îmbunătăţi şi a propune în septembrie o versiune care să corespundă cerinţelor şi recomandărilor Comisiei”, se arată în document.

În discuţia de la Bruxelles, partea română a asigurat că prin transmiterea documentului către Comisie s-a urmărit „o primă reacţie” din partea acesteia şi că documentul va fi refăcut, luându-se în considerare observaţiile şi recomandările Comisiei.

Documentul include şi o notă distinctă a reprezentanţei României la UE către Guvernul de la Bucureşti, în care se insistă că este necesară analiza atentă a comentariilor şi recomandărilor Comisiei în vederea asigurării unui „document de calitate”, cu atenţionarea că o eventuală respingere a proiectului Acordului de Parteneriat de către Comisie, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Reprezentanţa adaugă că transmiterea proiectului Acordului de Parteneriat către Comisie în luna septembrie nu va întârzia procesul agreării acestuia, dat fiind faptul că negocierile privind pachetul coeziune nu vor fi finalizate înainte de luna octombrie, fiind puţine state membre (7-8) care intenţionează să transmită Comisiei proiectul Acordului de Parteneriat înainte de vacanţa de vară, astfel că „nu există o presiune” nici din acest punct de vedere.

Ministrul Teodorvici declara, în luna iunie, că Ministerul Fondurilor Europene a discutat proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, document care stabileşte pentru România modul în care vor fi utilizate cele 21,8 miliarde de euro aferente Politicii de coeziune, şi că un document în acest sens a fost trimis deja spre consultare Comisiei Europene.

El arăta că acest document a fost elaborat în cadrul dialogului informal, pentru că la nivel european nu există încă aprobat setul de regulamente care să stabileacă ce anume se poate finanţa în mod exact şi care sunt alocările financiare minime pe care un stat membru trebuie să le aplice.

„De asta şi Comisia Europeană a insistat că e o discuţie informală. Vom primi în următoarele două săptămâni o serie de comentarii din partea Comisiei Europene, astfel încât în prima parte a lunii iulie să avem deja o nouă rundă de discuţii la Bruxelles, iar la jumătatea lunii iulie să putem include comentariile şi să retrimitem Comisiei acest document”, a spus Teodorovici.

El a spus că acest document cuprinde, în primă fază, alocările financiare la nivel macro, la nivel de Plan Operaţional, estimat de partea română, strucutura instituţională pe care România o propune pentru a implementa următorul cadru finaciar, precum şi numărul de programe operaţionale sectoriale.”

De citit ce spune si Mediafax in acest sens:

EXCLUSIV: Comisia Europeană a avertizat Guvernul că planul pentru bani europeni este incoerent, fără priorităţi clare

Mesaj de la Cotroceni: „Dragi români, aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent să pregătească absorbţia banilor UE. Coabitare nu înseamnă şi minciună”

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu susţine că Guvernul a probat că nu a fost competent în pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adăugând că trage un semnal de alarmă în acest sens.

„Motivul semnalului pe care îl trag public este că riscăm să intrăm în exerciţiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregătiţi cum am intrat la 1 ianuarie 2007 şi riscăm acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene. Noi aici nu avem dreptul să ne jucăm de-a «îi trag, bine, nu îi trag, bine», pentru că ăştia nu sunt nici banii lui Băsescu, nici banii lui Ponta, nici ai ministrului pentru Fonduri Europene, Teodorovici ăsta, nici banii nimănui, sunt bani destinaţi modernizării României pentru români, creării de locuri de muncă, dezvoltării ţării”, a afirmat Băsescu în declaraţia de presă de la Palatul Cotroceni.

De asemenea, el a arătat că trebuie să tragă acest semnal de alarmă chiar dacă există pactul de coabitare cu premierul.

„Şi nu pot să spun că de dragul acordului de coabitare eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români. În momentul de faţă aveţi un Guvern care nu a probat a fi competent să pregătească absorbţia banilor în exerciţiul bugetar 2014-2020”, a afirmat Băsescu.

Totodată, preşedintele s-a arătat dispus să acorde ajutor Guvernului în privinţa elaborării Acordului de Parteneriat. „Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea. Spun public doar un lucru: Dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să îi ajut pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor”, a spus şeful statului.

El a subliniat că formulările dure din analiza experţilor Comisiei Europene cu privire la proiectul documentului cadru transmis de Guvernul României i se pare „unul dintre cele mai grele afronturi” pe care le-a văzut la adresa unui guvern sau unei ţări de când este membru al Consiliului European.

„Pe mine mă îngrijorează pentru că la 1 ianuarie 2014 începe noul exerciţiu bugetar. Noi nu numai că nu avem proiecte pregătite pentru 1 ianuarie 2014, proiecte care ar fi trebuit să fie gata de licitaţie şi să înceapă pe urmă implementarea lor, noi nu reuşim să ne facem documentele de bază care să ne permită accesarea banilor, darămite să avem pretenţia la proiecte”, a adăugat Băsescu.

Preşedintele a citat din analiza Comisiei Europene mai multe formulări critice printre care cea referitoare la faptul că documentul transmis de partea română „nu ţine cont de substanţa Strategiei Europa 2020”, lipsa de corelare între recomandările specifice de ţară şi programul naţional de reformă, „lipsa capacităţii de analiză” în stabilirea obiectivelor care trebuie finanţate, propunerea unor proiecte neeligibile, lipsa unui Master Plan pe Transporturi.

„Şi, în sfârşit, pentru că tot am pierdut «un geniu», pe domnul Fenechiu, o observaţie din documentul experţilor Comisiei Europene care spune «lipsă de Master Plan pentru Transporturi». Aşa genial şi aşa lipsă, după domnul prim-ministru”, a mai comentat Băsescu.

Comisia Europeană a atenţionat Guvernul, potrivit unui document oficial obţinut săptămâna trecută de MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

La acel moment, premierul Victor Ponta a afirmat, la Digi 24, că ştirea incluzând aceste observaţii reprezintă doar „o mică petardă”, că el nu a primit vreo scrisoare, că în urm cu două luni a mai existat o informaţie similară care ar fi fost negată de Comisia Europeană şi că deocamdată este vorba doar de o consultare cu oficialii de la Bruxelles.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a susţinut că dialogul informal pe care îl poartă autorităţile române cu Comisia Europeană pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020 „se derulează printr-un schimb constructiv de opinii, conform calendarului agreat de comun acord cu Comisia”.

MFE a menţionat, într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis CE pe 6 iunie şi supus în aceeaşi zi dezbaterii publice „nu putea fi unul aproape definitivat”.

Ministerul Fondurilor Europene a precizat luni şi că Acordul de Parteneriat pentru 2014-2040 urmează să fie transmis Comisiei de către autorităţile române în toamna acestui an.
„Până la momentul transmiterii Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020, autorităţile române şi serviciile Comisiei Europene poartă un dialog informal care constă în întâlniri şi schimb de corespondenţă. Schimbul de opinii dintre autorităţile române şi serviciile Comisiei este unul constructiv şi, ca urmare a discuţiilor purtate în cadrul dialogului informal, documentul consultativ va fi revizuit conform concluziilor agreate de ambele părţi”, mai afirmă MFE.” (subl. mea)

Ponta îi reproşează lui Băsescu relaţia cu Bruxellesul: „Subminează interesele României. Vine şi ne sabotează”

Se arata ca:

„Contrele dintre preşedinte şi premier legate de pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul bugetar european 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles au ajuns până la acuzaţii de sabotaj. Reproşul i-a fost făcut de Victor Ponta preşedintelui Traian Băsescu, premierul reclamându-i şefului statului că, prin intervenţia critică recentă legată de negocierea actestui proiect, „subminează interesele României” în relaţia cu Comisia Europeană.

„Faptul că iese cu steagul României în spate şi vorbeşte despre un document neasumat de nimeni e un act de subminare a intereselor ţării. Lasă-ne să negociem. În februarie a făcut un târg prost când a obţinut foarte puţini bani şi acum, când vrem să negociem cum să-i cheltuim cât mai bine, vine şi ne sabotează. E un act de iresponsabilitate”, a reclamat Ponta.

Mai mult, premierul susţine că niciuna din criticile apărute anterior în presă sau invocate de Băsescu, care a citat într-o conferinţă de presă dintr-un document fără a-l prezenta însă, nu apar în corespondenţa Ministerului Fondurilor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene. Mai întâi Ponta a pus formulările pe seama „vreunui funcţionar de la Bruxelles”, de la „vreo direcţie a Comisiei”, ca apoi să afirme că era vorba de „document al misiunii noastre la Bruxelles”, referindu-se la Reprezentanţa României pe lângă Comisia Europeană condusă de ambasadorul Mihnea Motoc.

Potrivit unui document obţinut de Mediafax, Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie. De asemenea, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), precum şi o evaluare clară a capacităţii de absorbţie şi o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate. Printre altele, apărea şi observaţia că autorităţile de la Bucureşti au preluat prin „copy-paste” recomandările de ţară elaborate de Comisia Europeană, trimiţându-le pe post de plan de acţiune.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Unul din punctele slabe semnalate de CE este lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când acesta va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa sa.” (subl. mea)

Care e parerea Dvs.?

E foarte interesant ce spune Ponta: „că niciuna din criticile apărute anterior în presă sau invocate de Băsescu, care a citat într-o conferinţă de presă dintr-un document fără a-l prezenta însă, nu apar în corespondenţa Ministerului Fondurilor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene„. 

Deci Comisia Europeana a atentionat Guvernul asupra lipsurilor proiectului Acordului de Parteneriat transmis catre Bruxelles. Astfel de lucruri se pot intampla. Se poate, bunaoara, intampla ca un document sa aiba carente, trebuind sa fie revizuit. Dar sa ne aplecam putin asupra reactiei lui Traian Basescu. Eu nu spun ca Presedintele n-ar avea  dreptul sa-si afirme punctul de vedere cu privire la o anumita chestiune. Insa reactia dumnealui a fost ca imediat sa califice intreg Guvernul drept incompetent. In mod public, in vazul natiunii, lucrul acesta inscriindu-se in strategia prezidentiala de a face politica, atacand in mod continuu acest Guvern: Ponta e incompetent, Guvernul e incompetent, „sunt mai bun premier decat Ponta”. Este ca si cum aceasta Comisie Europeana i-a ridicat mingea la fileu lui Traian Basescu, pentru ca acesta din urma sa faca un smash de toata frumusetea si publicul sa n-aiba altceva de facut decat sa-l aplaude entuziast! Este adevarat: nu se poate spune despre Comisia Europeana ca ar fi avut o asemenea intentie. Dar asa pare, dupa ce reactii a avut Presedintele. Daca raspunsul dur al Comisiei Europene „i se pare  „unul dintre cele mai grele afronturi” pe care le-a văzut la adresa unui guvern sau unei ţări de când este membru al Consiliului European” chiar trebuia sa mai puna si el gaz peste foc si sa stearga pe jos, in public, cu acest Guvern? Daca e „unul din cele mai grave afronturi” la adresa Guvernului, nu ar fi trebuit cumva sa caute sa ia apararea acestui Guvern? Pentru ca „unul din cele mai grave afronturi” la adresa Guvernului ar putea sa insemne, ar putea fi interpretat ca unul din cele mai grave afronturi la adresa tarii noastre, a statului roman.

Trebuie spus ca, sub aceeasi Comisie Europeana, nici Guvernul Boc nu a excelat la capitolul absorbtie a fondurilor europene. Eu n-am auzit ca pe vremea lui Boc Comisia Europeana sa aduca respectivului Guvern un asemenea afront. Slaba capacitate de absorbtie a fondurilor europene, pe vremea lui Boc, a rezultat tot pentru ca au fost documente „incoerente si fara prioritati clare” trimise catre Bruxelles. Ca daca ar fi alta pricina, care ar fi aceea? Cu toate acestea, n-am auzit pe atunci de asemenea afronturi aduse de Comisie Guvernului de atunci. Insa, cu afronturi sau fara, nici pe vremea lui Boc nu am reusit sa absorbim din fondurile europene alocate Romaniei.

Acum a intervenit un element nou: afrontul. Tocmai pentru ca sa justifice eventuale „întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene”. Spuneam despre aceasta Comisie ca i-ar fi ridicat mingea la fileu lui Traian Basescu – iata ce afirma Basescu:

„”Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea. Spun public doar un lucru: Dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să îi ajut pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor”, a spus şeful statului.”

Basescu stie ce ar trebui facut, lucru ce ar trebui citit: Basescu e mai bun premier decat Ponta. De fapt asta e concluzia care trebuia sa se desprinda din toata povestea asta: Basescu e mai bun premier decat Ponta. Si atunci cum sa nu ma intreb daca nu cumva lucrul asta s-a urmarit de la bun inceput, inca de cand a aparut raspunsul cu formularile dure ale Comisiei. Adica discreditarea Guvernului Ponta.

Ma intrebam daca nu cumva Basescu ar fi trebuit sa ia apararea Guvernului… Eu cred ca in nicio tara europeana care are Presedintele de culoare politica diferita de cea a premierului, intr-o asemenea situatie Presedintele nu ar reactiona asa cum a facut-o Basescu, adica sa-si discrediteze premierul, sa-l puna intr-o lumina si mai defavorabila, sa-l arate drept incompetent si toate acestea in mod public, in vazul unei tari si a unei Europe intregi! Ca lucrul asta se petrece la noi in conditiile existentei unui pact de coabitare intre Presedinte si Premier, cred ca n-ar mai trebui sa spun… Basescu nu a utilizat nici macar clasica formula diplomatica: „privesc cu surprindere raspunsul Comisiei Europene” ci pur si simplu a facut un intreg Guvern prost, incompetent. Ca dupa aceea sa spuna ca e gata sa-i dea ajutor.

Daca aceste declaratii ar fi fost facute nu de catre Basescu, ci de catre un lider al Opozitiei, lucrurile ar fi stat altfel. Culmea este ca n-am auzit pe cineva din Opozitie luand in mod public o astfel de pozitie precum Basescu!

DE citit si…

Premierul Ponta, contrazis de Comisia Europeană pe MCV: ”Raportul oral nu conţine menţiuni pozitive sau negative despre justiţia din România”

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta s-a lăudat la finalul săptămânii trecute că România a primit un raport pozitiv din partea Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Ponta susţine că experţii de la Bruxelles au  ”lăudat numirea noilor şefi la Parchet, procesul de pregătire, de implementare a Codurilor”. Contactaţi de gândul, oficialii CE îl contrazic pe Ponta, spunând că România nu a fost lăudată şi că nu există nici un fel de ”raport pozitiv”, iar la Bruxelles a avut loc o simplă întâlnire de lucru în care nu s-a analizat starea de fapt din sistemul judiciar românesc.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat autorităţilor române o actualizare a stadiului Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Oficialii de Bruxelles au făcut o prezentare orală, fiind vorba de o întâlnire de rutină. Reprezentanţii CE au menţionat că nu a fost vorba de un raport intermediar.

Pe 18 iulie premierul Victor Ponta a susţinut că România a primit ”un raport pozitiv” din partea experţilor CE. Premierul a afirmat că România a fost lăudată pentru progresele din Justiţie. ”Prezentarea în plen s-a referit, destul de pe larg, la România, spunându-se că s-au înregistrat progrese evidente în lupta anticorupţie, a fost lăudată numirea noilor şefi la Parchet, procesul de pregătire, de implementare a Codurilor. Şi s-a atras atenţia că va rămâne Comisia în continuare atentă, pe procesul de modificare a Constituţiei. Dar, pe toate punctele, cele şase ţări, între care, atenţie, şi Olanda, care au luat cuvântul, că nu au vorbit toate, toate au spus: da, apreciem, s-au făcut progrese, să se păstreze ritmul”, a declarat Victor Ponta.

Oficialii Comisiei Europene contactaţi de gândul îl contrazic pe premierul Victor Ponta şi spun că România nu a fost lăudată şi nu a primit nici un raport pozitiv. ”Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative”, a declarat, pentru gândul, purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray.

Oficialul CE a mai adăugat că în nici un moment al discuţiei dintre experţii de la Bruxelles şi reprezentanţii României nu au fost analizate evoluţiile din sistemul judiciar din România. În cadrul întâniri nu au fost prezentate noi recomandări pentru România şi nici nu a fost analizat modul în care ţara noastră şi-a îndeplinit angajamentele de la ultimul raport MCV. Reprezentantul CE atrage atenţia că ar fi imprudent ca pe baza acestei întâlniri să se facă previziuni asupra modului în care va arăta următorul raport pe Justiţie.

”Raportul oral nu a reprezentat o analiză a stării de fapt din România şi nici o analiză a modului în care au fost atinse recomandările din ultimul raport pe Justiţie. Cu atât mai puţin nu au fost făcute recomandări noi. A fost doar o actualizare a evoluţiilor relevante. Ar fi imprudent pentru oricine să facă previziunii în urma aceste întâlniri asupra conţinutului raportului pe Justiţiei al Comisiei care va fi publicat la finalul anului”, a mai precizat Mark Gray

Recomandările CE pentru România

Ultimul raport pe Justiţiei emis de CE în ianuarie a avut următoarele concluzii: statul de drept nu este pe deplin respectat, magistraţii sunt hărţuiţi din motive politice prin mass-media, politicienii cu problem de integritate şi acuzaţi de corupţie nu demisionează din funcţiile publice. România este încă monitorizată de la Bruxelles, iar următorul raport va fi emis în decembrie.

CE recomanda ca noi şefi ai parchetelor să fie instalaţi în funcţii în urma unui proces de selecţie transparent şi numai cu avizul CSM. ”introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora”, a fost o altă recomandare a CE

O recomandare a CE era ca miniştri trimişi în judecată să fie suspendaţi. ”Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează şi asigurarea aplicării rapide a normelor constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazul trimiterii lor în judecată”, se precizează în raportul pe Justiţie.” (subl. mea)

Scuzati-ma, va rog, dar nu se poate ca, intr-o asemenea situatie, sa nu te intrebi: cine minte? Ponta sau Mark Gray? Din cele spuse in articol nu rezulta ca Ponta ar fi facut „previziuni asupra modului în care va arăta următorul raport pe Justiţie„. Ponta a spus doar ca au fost apreciate niste progrese facute de Romania, nimic mai mult. Gray spune: „Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative. Si atunci ce a continut? Noi recomandari? Atunci cum nu a continut aprecieri pozitive sau negative, ca doar asa a zis? Dar observati ca nici macar noi recomandari nu contine acest raport oral. Spune asa: „nu au fost prezentate noi recomandări pentru România şi nici nu a fost analizat modul în care ţara noastră şi-a îndeplinit angajamentele de la ultimul raport MCV. […] Raportul oral nu a reprezentat o analiză a stării de fapt din România şi nici o analiză a modului în care au fost atinse recomandările din ultimul raport pe Justiţie. Cu atât mai puţin nu au fost făcute recomandări noi. A fost doar o actualizare a evoluţiilor relevante”. Si atunci ce a continut acest raport oral? O actualizare a evolutiilor relevante…? 🙂 .

Ce concluzie tragem de aici? Ca Mark Gray poseda la perfectie limbajul diplomatic, ceea ce nu se poate spune despre Traian Basescu. 🙂

O actualizare a evolutiilor relevante… Va dati seama? 🙂

„Gray: „România nu a fost lăudată şi nu a primit nici un raport pozitiv”

Ponta: „Dar, pe toate punctele, cele şase ţări, între care, atenţie, şi Olanda, care au luat cuvântul, că nu au vorbit toate, toate au spus: da, apreciem, s-au făcut progrese, să se păstreze ritmul””

Dar poate ca nici nu mai trebuie sa se faca progrese sau sa se pastreze ritmul!? 🙂

Adevarul este ca ceea ce spune Ponta se inscrie intr-o logica mult mai clara decat ceea ce spune Mark Gray. Lui Ponta ii trebuia un rezultat clar al acestui raport: e bine sau nu-i bine (principiul tertului exclus). Dar daca spui: „Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative” ce concluzie mai poate trage Ponta, premierul unei tari?

Incurcate mai sunt caile acestei Comisii Europene…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

August 1, 2013 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. […] care pot da informatii reale despre locul in care s-a ascuns ciudata forma de viata vor primi o recompensa […]

    Pingback de O corcitura intre un caine din rasa Puli si din cate se pare, un umanoid a fost dusa de stapan la medicul veterinar din comuna Haineala | Hai ca se poate! | August 1, 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: