Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre un sondaj…

Am citit zilele trecute urmatoarea postare de pe blogul D-lui. Vasile Dancu:

CETĂȚENII ADULȚI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ȚIN CU BECALI

in care Dl. Dancu expune, facand aprecieri, sondajul realizat de IRES si intitulat:

Condamnarea lui Gigi Becali – Perceptii si atitudini

Mi-au atras atentia in mod deosebit rezultatele obtinute la doua intrebari:

1). Acest eveniment v-a schimbat părerea despre Gigi Becali în bine sau în rău?

La care, pentru perioada 27-28.05.2013, raspunsurile celor 14% care au exprimat ca evenimentul le-a schimbat parerea despre Gigi Becali au fost:

– in bine: 45%

– in rau: 53%

In conditiile in care 82% spun ca acest eveniment nu le-a schimbat parerea despre Gigi Becali.

2). Condamnarea lui Gigi Becali vă schimbă părerea despre justiția din România în bine sau în rău?

La care, in perioada 27-28.05.2013, raspunsurile celor 48% care au exprimat ca aceasta condamnare le-a schimbat parerea despre Justitie au fost:

– in bine: 24%

– in rau: 75%

In conditiile in care la intrebarea: ‘Condamnarea lui Gigi Becali vă schimbă părerea despre justiția din România?’, raspunsurile au fost:

– Da: 48%

– Nu: 47%

Iar la intrebarea: ‘Indiferent de acest fapt, dumneavoastră aveți încredere în justiția din România?’, raspunsurile sunt:

– Da, am incredere: 40%

– Nu am incredere: 58%

Alte doua intrebari suna asa:

a). Credeți că Gigi Becali are dreptate când spune că a fost trădat de statul român și că este un sacrificat pentru primirea în spațiul Schengen?

Raspunsurile sunt:

– Are dreptate: 42%

– Nu are dreptate: 41%

b). Credeți că Gigi Becali are dreptate când spune că este victima unor decizii cu caracter politic?

– Are dreptate: 54%

– Nu are dreptate: 35%

Desigur, recomand citirea integrala si in original a articolului D-lui. Dancu si a sondajului cu privire la condamnarea lui Gigi Becali, realizat de IRES.

Dl. Dancu spune:

„Cred, alături de Alina Mungiu Pippidii, că trebuie să ieșim din indiferentismul și relativismul moral în care ne scăldăm. Datoria intelectualilor ar trebui să fie slujirea valorilor și construcția unei expresivități axiologice prin discursursuri, texte sau orice altă formă de poziționare publică. Este indecent ca politician sau intelectual să vezi că raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate și tu să stai cu mânile în sân pentru ca să nu te opui curentului, chiar dacă este majoritar. Chiar și curentele majoritare pot fi învinse când scade cantitatea de emoție implicată, dar dacă nimeni nu se opune, valul opiniei trece nestingherit și oamenii nu înțeleg că au fost luați de un val care i-a impins mult în urmă în istorie sau pe scara evoluției.

Nu putem aștepta ca societatea să evolueze într-o manieră mecanicistă, natural, fără intervenția celor care au pretenția că înțeleg sau sunt în poziții care îi obligă să ducă societatea spre o anumită țintă. Știu că sondajele de opinie, de exemplu, sunt importante pentru politicieni, dar numai în măsura în care sunt folosite responsabil și rațional. Dacă politicienii acceptă guvernanța sondajelor de opinie, evitând să ia decizii nepopulare, ferindu-se să contrazică masele, evitând cu ipocrizie confruntarea și căutând să se folosească populist doar de pasiunile colective, flatând înțelepciunea mulțimilor, atunci societatea este condamnată la involuție sau mers în cerc.”

Dar interesant este de studiat de unde provine acest relativism moral… Cum a rasarit aceasta ipocrizieDin raspunsurile celor intervievati rezulta urmatorul lucru: Justitia este perceputa ca fiind una politica si nu una dreapta. Cu alte cuvinte, condamnarea lui Gigi Becali este perceputa de majoritatea celor care au participat la sondaj – iar esantionul este semnificativ, eroarea maxima tolerata fiind de ± 3,0% – drept una politica. Dl. Dancu spune: „Este indecent ca politician sau intelectual să vezi că raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate și tu să stai cu mânile în sân pentru ca să nu te opui curentului, chiar dacă este majoritar”. Sa admitem ca ar fi adevarat. Atunci intrebarea ar fi: de ce „raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate”? Pentru ca nici articolul si nici sondajul nu demonstreaza cu claritate logica faptul ca acest rationament public ar fi incorect. Sa-l cataloghezi vulgar sau imoral este o chestiune ce tine mai mult de subiectivitatea celui care face acest lucru. Dar daca incerci sa stabilesti corectitudinea lui trebuie sa te referi la raspunsurile concrete pe care le dau oamenii. De ce 54% considera ca „Gigi Becali are dreptate când spune că este victima unor decizii cu caracter politic”? E oare ceva incorect in rationamentul care a condus la o asemenea concluzie? Sau cand 58% spun ca indiferent de acest fapt nu au incredere in Justitia din Romania, e oare incorect rationamentul care a condus spre o asemenea concluzie? De asemenea nu este foarte clar ca din cauza ca poporul „se uita foarte mult la televizor” rationamentul public ar fi asa cum e. Dar daca intr-adevar „raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate”, de ce? Lipsa de cultura, conditiile de trai si ma refer in special la saracia materiala? Pentru ca rationamentul public nu poate fi despartit de realitatile care il genereaza. Nu atat „uitatul la televizor” conduce spre un asemenea rationament, cat modul de functionare al institutiilor si al statului roman. In relatia directa cu cetateanul acest stat ar trebui, conform Constitutiei, sa fie unul social, si nu e asa. Ar trebui, obligat fiind, „sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent” (art. 47, al. 1 din Constitutie), si nu e asa. Deja am descoperit doua de „nu e asa”… Dar faptul ca Laszlo Tokes ani de zile de-a randul, prin luarile sale de pozitie, s-a dovedit a fi impotriva faptului ca „Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil”, care a primit o asa mare distinctie a statului roman – Ordinul National Steaua Romaniei – si care a mers pana acolo incat a cerut protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei… Iata ce am descoperit trei de „nu e asa”… O atitudine de curaj, dreapta, o are D-na Corina Cretu care cere retragerea Ordinului Steaua Romaniei acestui individ!

Dl. Dancu spune: „atitudinea publică este una de împotrivire față de lege, instituții din sistemul judiciar și chiar impotriva unei morale simple, dacă ne referim doar la decalog”. De observat este faptul ca oamenii nu-l percep pe Becali drept un om care s-a imbogatit, care a ajuns foarte bogat, dar care nu prea face mare lucru pentru economia romaneasca. A facut acte de caritate, vrand sa arate ca e un bun crestin, a dat foarte multi bani ca sa stimuleze performanta sportiva, dupa cum a declarat. Totusi, de la romanii foarte bogati eu as vrea sa vad ca si investesc in aceasta tara, creeaza locuri de munca, ca incep sa administreze industrii performante etc. Oamenii sunt alaturi de Gigi Becali, in proportie de 49% pentru ca nu il percep ca pe un om rau. Alaturi de Justitie sunt doar 12%!! Chestiunea este urmatoarea: daca Becali s-a descurcat, orice om din Romania a fost obligat de natura imprejurarilor existente in tara de la Revolutia Romana din 1989 incoace sa se descurce. Ca Becali a ajuns un om bogat, asta e o alta problema. Insa in privinta descurcatului pe cont propriu, lucrul asta s-a aplicat in mod egal pentru fiecare cetatean roman. Ca unul s-a descurcat mai bine, altul mai putin bine, asta e o alta treaba.  Nu este atat o atitudine de impotrivire fata de lege, cat una prin care oamenii il inteleg pe Becali. Pentru ca daca este sa fim drepti, statul nu a facut ceea ce trebuia sa faca, si anume ceea ce spune art. 47 din Constitutie, si atunci fiecare a trebuit sa se descurce cum poate. Asa cum poti da vina pe Becali, poti da vina pe oricare cetatean roman. Ca daca e sa judecam cu dreptate rezultatele descurcatului, nu putem sa fim cu totii bogati – lucrul asta depinde de fiecare in parte. Deci cetateanul percepe lucrurile in felul urmator: „daca sunt alaturi de Justitie, in conditiile concrete din Romania, este ca si cum as fi impotriva mea insumi. Asta nu inseamna ca am o parere buna despre Becali, dar nici nu pot sa fiu de acord cu o Justitie care s-a trezit peste noapte sa judece „drept”, dupa ani si ani in care statul nu si-a facut datoria, si care poate lovi maine si in mine, si in familia mea”. Din aceasta cauza doar 12% sunt alaturi de Justitie. Nu mai vorbesc de suspiciunea foarte profunda in societate ca Justitia judeca „drept” doar pentru a elimina din joc niste oameni indezirabili din punct de vedere politic pentru unii ajunsi la Putere.

Romania profunda are inca rani psihologice profunde produse de comunism. Partea proasta este ca felul in care s-a actionat, prin intermediul Justitiei, a deschis si mai tare aceste rani, in conditiile in care, economic vorbind, lucrurile nu stau prea bine, Romania ramanand una din cele mai sarace tari din UE. Romanii n-au putut vedea o Romanie ajunsa la nivelul Cehiei sau Poloniei. Si pentru asta nu trebuie dat vina pe popor, care, luat ca atare, nu are nicio putere de decizie in plan politic sau economic. Iar ranile profunde legate de comunism, produse de incalcarea drepturilor si libertatilor oamenilor, s-au redeschis si-si spun cuvantul in aceasta perceptie asupra Justitiei. Si apoi toate aceste arestari, ce s-au dorit a fi spectaculoase, nu l-au ajutat cu nimic pe omul de rand: nu a vazut ca-i creste nivelul de trai sau ca se imbunatateste situatia economica a tarii. Practic, lui nu-i slujesc la nimic aceste arestari. El nu vede ca prin asta se imbunatateste situatia lui personala. Sociologic vorbind, cred ca lipsa unei dreptati sociale se repercuteaza si asupra perceptiei privind Justitia. Spre exemplu, exista in Romania oameni cu studii superioare care nu numai ca nu profeseaza in domeniul de activitate in care s-au pregatit, dar care fac o munca sub pregatirea lor profesionala. Mai mult decat atat: a invata, la ora actuala, nu prea mai inseamna mare lucru la noi. Poti sa ai carte si sa n-ai parte, deci exact pe dos dupa cum spune o dreapta intelepciune populara. Asa cum unul care n-are carte, sa aiba parte! Iar toata aceasta situatie a fost creata de politicile duse de statul nostru de la Revolutie incoace. Una este sa ai cetateni care muncesc in tara lor si care vad cum prin munca lor tara lor se dezvolta si progreseaza si cu totul altceva exodul de oameni care  s-au indreptat spre alte tari pentru ca sa-si caute de lucru acolo, iar cei ramasi in tara s-au descurcat si ei cum au putut: primii au o cu totul alta perceptie asupra Justitiei decat cei din a doua categorie. In exemplul de mai sus am inclus ipoteza, adevarata, desigur, ca nicaieri nu e perfect. Totusi, nu mi se pare drept ca in Romania, care are la ora actuala o imagine penala, doar Justitia sa fie performanta! Cum se face, fratilor, ca n-avem o economie, dupa aproape 24 de ani de sperante de mai bine, performanta? Cum se face ca nu exista dreptate sociala si ca individul este lasat de izbeliste, cand, daca este sa ne luam dupa Constitutie, n-ar trebui sa fie asa? Acum Romania mananca Justitie pe paine! Si inca o Justitie facuta retroactiv… In nicio tara nu se ridica Justitia pe un asemenea piedestal inalt ca acum in Romania. Fara sa se vada vreo performanta in alte domenii de activitate, care sa ridice tara aceasta spre un nivel mai inalt din punct de vedere social, economic, cultural. Atata vreme cat lucrurile vor sta asa, mai exact spus vor balti in halul asta, „raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate”. Adica exact ceea ce meritam!

Reclame

august 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 82 comentarii

Senzatie la US Open!!

Pe arena Louis Armstrong s-a produs cu putina vreme in urma un lucru uluitor!! O tanara de numai 17 ani, locul 296 in clasamentul mondial, americanca Victoria Duval, a eliminat-o pe australianca Samantha Stosur, numarul 11 mondial si castigatoare a US Open in 2011 in trei seturi: 5-7, 6-4, 6-4 !!

La cum incepuse setul decisiv, ma gandeam ca Samantha va castiga meciul. Victoria a jucat mai bine. Nu ma asteptam sa castige. Dar iata ca incredibilul s-a produs!! La 5-4 in decisiv game-ul a fost impresionant, tensiunea era maxima. Victoria a jucat in stil de mare campioana!! Parea mai putin obosita decat marea ei adeversara. Si, asa mi s-a parut, dezinhibata. Un sincer BRAVO pentru Vicky!!

Victoria Duval – un nume de care, asa cred, vom mai auzi!! Vom vedea ce va face mai incolo, in acest turneu de Grand Slam, foarte dificil! Eu ii urez SUCCES!! Iar daca aceasta tanara de numai 17 ani va ajunge in FINALA, sa nu ne miram: are talent cu CARUL!! Vom vedea…

august 28, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Cea mai veche definitie a capitalismului

Stateam si ma gandeam zilele acestea care ar fi cea mai veche definitie a capitalismului… Despre capitalism se vorbeste in genere de la mijlocul sec. al XVII-lea incoace, cand a avut loc Revolutia Burgheza din Anglia. Interesant este ca atunci, la 4 ianuarie 1642, in Anglia, dupa ce Carol I esueaza in incercarea de a-i aresta pe fruntasii Parlamentului (Pym, Hampden s.a.), regele a parasit Londra. Capitalismul, inca de la inceputurile lui, a avut un aspect anticlerical. Atunci Parlamentul englez a cerut regelui sa semneze doua legi care ii excludea pe episcopi din Camera Lorzilor iar Parlamentul prelua conducerea armatei. De observat impunerea dominatiei Parlamentului, un fel de, cum s-ar zice astazi, dictatura parlamentara. Regele a refuzat sa semneze ultima lege. Pe 4 iulie 1642 negocierile dintre rege si Parlament s-au soldat cu un esec. S-a constituit atunci Comitetul Salvarii Publice si in 12 iulie Parlamentul si-a constituit o armata condusa de contele de Essex. Acesta a fost inceputul Revolutiei Burgheze din Anglia, inceputul capitalismului as zice eu… De observat impunerea in forta a Parlamentului si incercarea Parlamentului de a avea controlul deplin asupra armatei, marturie stand unul din cele 4 bill-uri din 24 decembrie 1647 care prevedea trecerea comandei armatei asupra Parlamentului pe timp de 20 de ani!! Regele a respins acest lucru… De observat deci cele doua aspecte: anticlerical si militar, pentru preluarea Puterii, si peste toate acestea, daca se poate spune asa, suprematia Parlamentului care a atacat monarhia absolutista.

Referitor la capitalism se vorbeste de abordarea monetara in economie – monetarismul, caracteristica, nu-i asa, conservatorilor, cum spun americanii. Probleme legate de marimea masei monetare, preturi, volumul tranzactiilor, viteza de rotatie a banilor (este si o ecuatie celebra in acest sens).

Cu toate acestea, cea mai veche definitie a capitalismului nu dateaza, dupa parerea mea, din aceasta epoca!! Ea este mult mai veche si dateaza din timpul Imperiului Roman. Mai exact ea a fost formulata, cu o claritate clasica (se putea altfel?), de imparatul roman Vespasian:

Pecunia non olet

ceea ce in traducere inseamna:

Banii nu au miros

😀

august 24, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Apropo de educatie…

… iata un interesant articol de pe site-ul Historia.ro:

Ce li se cerea copiilor în clasa a opta din 1912 este o provocare astăzi pentru adulţi! Iată testul

Se arata ca:

Copia unui examen din 1912 pentru absolvenţii ciclului gimnazial din Statele Unite ale Americii ar putea fi o adevărată provocare în ziua de astăzi pentru elevii care termină clasa a opta, unele subiecte având un grad impresionant de dificultate.

Muzeul de Istorie din Bullitt, Shepherdsville, Kentucky, a primit o copie a unui examen de sfârşit de clasa a opta din 1912. În urmă cu 100 de ani, şcolile din ţinutul rural Bullitt erau foarte puţine şi aflate la mare distanţă una de alta, potrivit site-ului muzeului, scrie huffingtonpost.com.

Elevii se adunau o dată sau de două ori pe an pentru acest examen. Testul era foarte important, iar copiilor li se atrăgea atenţia să fie cât mai bine pregătiţi. Câţiva dintre cei care treceau examenul primeau burse şi continuau studiile la liceu.

Publicat pe site-ul muzeului, examenul a suscitat un interes deosebit, motivul fiind dificultatea subiectelor. Cerinţele erau grupate pe domenii, examenul având întrebări din limba engleză (citit, scris şi gramatică), aritmetică, geografie, istorie, fiziologie şi politică.

La secţiunea de geografie, de exemplu, primul subiect cere definirea latitudinii şi a longitudinii. În continuare, elevilor li se cere să localizeze ţările Turcia, Grecia, Serbia, Muntenegru şi România, precum şi oraşele Mobile, Quebec, Buenos Aires, Liverpool şi Honolulu.

Subiectele de politică presupuneau cunoaşterea îndatoririlor preşedintelui, a procedeelor de alegere a acestuia şi a vicepreşedintelui, precum şi definiţia noţiunilor de democraţie, monarhie limitată, monarhie absolută şi republică.

Partea de gramatică include întrebări despre gradele de comparaţie ale adjectivelor, precum şi definiţia substantivului comun şi a celui propriu.

„Pentru noi este amuzant”, a spus David Strange, director executiv al muzeului. „Suntem doar un judeţ de la ţară. Site-ul nostru primeşte de obicei două sute de accesări, dar recent am făcut 200.000.”

„Este un test destul de solicitant”, a mai spus Strange. „Chiar încerc să le amintesc tuturor că este un test din 1912 şi că trebuie să te transpui în mentalitatea de atunci. Îmi amintesc că am avut o întrebare similară la un test când eram la şcoală. Nu aş vrea să îl dau din nou”.

Acesta a adăugat că ştie multe persoane care au încercat să dea testul pentru amuzament dar nu le cunoaşte rezultatele finale, deşi „cei mai mulţi au spus că nu l-ar fi trecut”.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a articolului. Veti vedea acolo si testul!

Foarte interesante sunt intrebarile despre Civil Government – Guvernul civil. Si eu cred ca este necesar ca elevii nostri sa cunoasca astfel de lucruri. Spre exemplu, iata o cerinta din testul respectiv: „Definiti urmatoarele forme de guvernamant: Democratia, Monarhia Limitata, Monarhia Absolutista, Republica. Dati exemple din fiecare.” Sau: „Dati trei indatoriri ale Presedintelui. Ce se intelege prin puterea de veto?”, „Numiti trei drepturi date Congresului de catre Constitutie si doua  drepturi care sunt negate Congresului”, „Ce este un copyright? Dar un patent right (drept de patent)?”. Am dat cateva exemple, dar sunt lucruri importante! In Romania, la ora actuala, se vorbeste despre monarhie, dar cati adulti ar putea defini corect aceasta forma de guvernamant? Cati dintre adultii de la noi ar putea sa spuna trei indatoriri ale Presedintelui? Intr-o societate democratica eu cred ca este absolut necesar sa se faca in scoli o educatie elevilor prin care ei sa inteleaga societatea in care traiesc si cum este aceasta guvernata. La noi se vorbeste despre faptul ca se plagiaza, se dau si exemple prin presa, dar cati dintre copiii de clasa a VIII-a stiu ce e acela un copyright si cum se definesc drepturile legale de autor? Sau ce e acela un drept de patent? Lucrurile de baza trebuie cunoscute inca din scoala primara. Altminteri nu putem avea un electorat educat, lucru ce face ca democratia sa fie greoaie. Un electorat needucat este deseori o masa de manevra care sa poata fi manipulata oricand si oricum: mai ‘cu un mic si cu o bere/noi ajungem la Putere’, mai cu un ‘Sa traiti bineeeeeeeee!!!’. Aceasta democratie de tip lozincard, daca imi este ingaduit s-o numesc asa, combinata cu tot felul de „cadouri” date electoratului chiar atunci, in ziua alegerilor, arata o educatie precara din punct de vedere politic. Si nu ma refer aici la indoctrinare, ci la cunoasterea unor notiuni, a unor lucruri importante pe care un cetatean trebuie sa le cunoasca. Nu mai vorbesc de faptul ca putini stiu si le pasa despre legislatia europeana, Comisia Europeana, valori, principii ale UE etc. Ca dovada ca si absorbim cu greutate fondurile europene…

Reiau ce spuneam aici, si anume cuvintele lui Mirabeau B. Lamar:

„The cultivated mind is the guardian genius of democracy and, while guided and controlled by virtue, the noblest attribute of man. It is the only dictator that freemen acknowledge and the only security that freemen desire.”

incerc sa traduc:

Mintea cultivata este gardianul de geniu al democratiei si,  daca este ghidata si controlata de virtute, cel mai nobil atribut la omului. Este singurul dictator pe care un om liber il recunoaste si singura protectie pe care un om liber o doreste.” (subl. mea)

Interesant mi s-a parut si la Istorie, iata un subiect: „Descrieti batalia de la Quebec”. Observati, spune descrieti batalia…

august 23, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 363 comentarii

Apropo de ultimul sondaj…

… iata ce ne spune Romania Libera:

Cum stă USL în sondaje şi cine o ameninţă

Se arata ca:

„La doi ani şi jumătate de la înfiinţare şi la mai bine de un an de la preluarea puterii, USL se menţine aproape la acelaşi nivel în preferinţele populaţiei, în ciuda bâjbâielilor dovedite în actul guvernării şi a promisiunilor încălcate. Pentru social-liberali pericolul nu pare să vină nici dinspre electorat, nici dinspre concurenţii politici, ci chiar din interior.

Dacă ar fi organizate alegeri parlamentare, USL ar obţine 57,1% din voturi, potrivit unui sondaj realizat de Inscop Research, la comanda ziarului Adevărul, în perioada 12-21 iulie 2013. Cu alte cuvinte, faţă de rezultatele obţinute la urne în decembrie 2012, Uniunea Social-Liberală se află pe un trend descendent, dar a pierdut nesemnificativ în ceea ce priveşte intenţiile de vot (USL a obţinut 58,6% din voturi la Camera Deputaţilor şi 60% din voturi la Senat).

Dacă ţinem cont că este vorba de o alianţă politică aflată la putere de mai bine de un an de zile şi care a eşuat în a-şi îndeplini majoritatea promisiunilor făcute când era în opoziţie, rezultatele par surprinzătoare. Totuşi, ele se pot explica şi prin opoziţia aproape inexistentă pe care o are USL, în condiţiile în care PDL este măcinat de dispute interne şi divizat, iar celelalte formaţiuni plasate pe partea dreaptă a eşichierului politic-Alianţa Dreptate şi Adevăr (formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat) şi nou-înfiinţatul Partid Mişcarea Populară-nu reuşesc să convingă şi să contabilizeze voturi. Potrivit sondajului, Alianţa Dreptate şi Adevăr ar obţine 5,1% din voturi, iar Partidul Mişcarea Populară, 5,6% din voturi.

În ceea ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European, scrutin la care principalele partide din USL, PSD şi PNL, vor merge separat, balanţa se înclină categoric în favoarea social-de-mocraţilor. Împreună cu UNPR, PSD ar strânge 38,8% din voturi, în timp ce PNL-PC ar lua 19,3%. În acest ultim caz, situaţia este ceva mai complicată, deoarece liderii PC au avansat ipoteza unei liste separate de candidaţi, nu una în comun cu liberalii.

De unde vine pericolul pentru USL

Dacă electoratul şi opoziţia nu le pun prea mari probleme, liderii USL ar trebui să fie însă atenţi la disputele din interiorul Uniunii, dar şi din interiorul partidelor care formează Uniunea. Pe de o parte, ultimele săptămâni au adus o acutizare a problemelor din filiale, crescând numărul judeţelor în care social-democraţii nu se mai înţeleg cu liberalii, fie că se acuză reciproc de trădare şi alianţe cu democrat-liberalii, fie că nu cad de acord la împărţirea unor funcţii în instituţiile deconcentrate. Este vorba de Dâmboviţa, Botoşani, Vâlcea, Timiş şi Alba. Discuţii au apărut în ultimele zile şi în Ilfov, între preşedintele CJ, Marian Petrache (PNL), şi liderul PSD Ilfov, senatorul Gabriela Firea. Premierul Victor Ponta spune însă că, la sfârşitul lunii august, va fi operată „o împăcare cu forţa“ în filialele cu probleme.

Pe de altă parte, atât social-democraţii, cât şi liberalii se confruntă cu „problema“ numită ANI, iar aleşii locali sunt tot mai nemulţumiţi că liderii de la centru, în special Victor Ponta şi Liviu Dragnea, nu au găsit la timp soluţia salvatoare. Să ne amintim doar ce scria pe blogul său deputatul PNL Radu Zlati, consilier prezidenţial al lui Crin Antonescu pe vremea când acesta era preşedinte interimar: „Pe motiv de «Draga de ANI», la toamnă USL nu va mai exista!“. Potrivit acestuia, USL ar avea „nu doar o armată de activişti, membri şi simpatizanţi“, ci şi „osatura unei constelaţii de consilieri locali şi primari, de preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri judeţeni“, iar toată această armată „va fi decimată până la ultimul soldat“ de inspectorii de integritate. Fără a-i preciza numele premierului, Zlati îi reproşează însă că nu a fost modificat „în regim de ur-genţă“ cadrul legal, auzindu-se în schimb „sunetul neputinţei şi al coabitării inepte“.

Războiul Antonescu-Tăriceanu

Colaborarea PSD-PNL este ameninţată, mai nou, şi de liberalii nemulţumiţi de şirul interminabil de compromisuri pe care partidul a fost nevoit să le accepte doar pentru ca liderul său, Crin Antonescu, să nu-şi pericliteze postura de prezidenţiabil al USL. Este vorba de toate măsurile de stânga adoptate deja sau anunţate pentru viitorul apropiat de Guvernul Ponta, măsuri care nu prea au legătură cu principiile liberale şi cu promisiunile făcute înainte de instalarea la putere.

Glas nemulţumirilor din PNL a dat, reamintim, ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a arătat că ultimele măsuri ale Guvernului şi angajamentele asumate în faţa FMI sunt greşite. Care a fost răspunsul lui Crin Antonescu în scurta sa oprire prin ţară între două plecări? „Ni se întâmplă tuturor să vorbim prin somn, poate. Nu e nici un păcat. E uşor somnambulică această critică, acest tip de critică“, a declarat Antonescu, mulţumindu-se să arate că până acum nu a fost desfiinţată cota unică. Cât despre alte taxe şi impozite pe care Guvernul Ponta plănuieşte să le mărească pentru a compensa pierdea provocată bugetului de scăderea TVA la pâine, Antonescu spune că eventualele critici vor trebui aduse atunci când ele vor deveni „un fapt real“. Reacţia lui Călin Popescu Tăriceanu a venit şi ea cu promptitudine: „Eu şi alţi colegi nu suntem dispuşi şi nu putem privi cu indiferenţă astfel de măsuri inepte“.”

Interesant este ca, dupa cum lesne se poate constata, electoratul nostru nu sanctioneaza USL. Aproape deloc: pierderile sunt, intr-adevar, nesemnificative. Articolul da o explicatie: „opoziţia aproape inexistentă pe care o are USL, în condiţiile în care PDL este măcinat de dispute interne şi divizat”. Nici promisiunile neonorate, nici faptul ca au fost ministri incompatibili sau care au probleme cu Justitia, nici inflatia, nici disponibilizarile nu au erodat prea mult USL. Totusi, PDL critica actuala Putere si scoate in evidenta unele lucruri… Insa acestea par a nu interesa aproape deloc majoritatea electoratului: ca nu le pasa de etica politica din democratii, dupa cum afirma Cristian Preda pe blogul sau, apoi taxele si impozitele noi, ca s-au majorat taxe si impozite, ca economia are mai multe puncte slabe decat puncte tari, cum arata Andreea Paul pe blogul dansei – toate acestea par sa nu existe pentru majoritatea electoratului. Reducerea cotei unice de la 16% la 12%, propusa de PDL, e combatuta relativ usor de catre reprezentantii USL – iata aici ce spune Corina Cretu in legatura cu aceasta chestiune. Nici macar ce spune Radu Zlati pe blogul sau, si anume ca „„osatura unei constelaţii de consilieri locali şi primari, de preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri judeţeni“, iar toată această armată „va fi decimată până la ultimul soldat“ de inspectorii de integritate” nu pune intr-un real pericol USL. De remarcat este ca pericolul pentru USL vine din interior, dupa cum arata articolul, ceea ce ma duce cu gandul la o eventuala implozie care e greu de crezut ca va avea loc. Acest pericol este caracterizat prin faptul ca „social-democraţii nu se mai înţeleg cu liberalii, fie că se acuză reciproc de trădare şi alianţe cu democrat-liberalii, fie că nu cad de acord la împărţirea unor funcţii în instituţiile deconcentrate” – lucru ce nu are nimic in comun cu electoratul: practic este o problema interna a USL. De asemenea ceea ce se arata, si anume: „colaborarea PSD-PNL este ameninţată, mai nou, şi de liberalii nemulţumiţi de şirul interminabil de compromisuri pe care partidul a fost nevoit să le accepte doar pentru ca liderul său, Crin Antonescu, să nu-şi pericliteze postura de prezidenţiabil al USL” este tot o problema interna a USL, mai exact spus a PNL. De unde se vede ca majoritatea electoratului, care ar vota USL in proportie de peste 57%, nu e influentata cu nimic in optiunea de vot de problemele interne din USL. Cu alte cuvinte, USL poate sa aiba oricate probleme interne ca nu pierde decat nesemnificativ. De aici se vede ca USL este perceput, in fapt, ca un bloc politic, dintr-o singura bucata, cum se spune, de catre majoritatea electoratului. Din faptul ca la alegerile pentru Parlamentul European „UNPR, PSD ar strânge 38,8% din voturi, în timp ce PNL-PC ar lua 19,3%”, rezulta ca majoritatea electoratului este indreptata spre centru-stanga esicherului politic: de observat procentul de aproape 40% pe care l-ar obtine PSD&UNPR si faptul ca „celelalte formaţiuni plasate pe partea dreaptă a eşichierului politic-Alianţa Dreptate şi Adevăr (formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat) şi nou-înfiinţatul Partid Mişcarea Populară-nu reuşesc să convingă şi să contabilizeze voturi. Potrivit sondajului, Alianţa Dreptate şi Adevăr ar obţine 5,1% din voturi, iar Partidul Mişcarea Populară, 5,6% din voturi”. Interesant este ca fara sa aiba succese deosebite in actul de guvernare si fara ca nivelul de trai sa creasca, USL este pe cai mari, cum se spune. De la mai bine de un an de la preluarea Puterii, nu se observa o erodare semnificativa a USL.

Adevarul este ca in privinta acestei scaderi a democratiei de la noi din tara vina o poarta, in mare masura si nu cred ca exagerez daca spun asa, partidele de pe partea dreapta a esicherului politic. Nu este vorba doar de o opozitie slaba la un USL dominant. Ci de inconsistenta ofertei politice a acestor partide. A critica USL numai sub aspectul integritatii si al taxelor si impozitelor nu e suficient. Asa cum nu este suficient sa arati doar punctele tari si pe cele slabe ale economiei, sub USL, evidentiind ca cele slabe sunt mai multe decat cele tari. Ci este vorba de un program politic si economic lipsit de substanta. Pentru ca fortele de centru-dreapta au esuat, in fapt, in a reforma liberal aceasta tara. Acest esec s-a putut vedea inca de pe vremea vechii Aliante DA (PNL si PDL), apoi, dupa 2007, cand PNL s-a aflat singur la guvernare. In contextul in care fluxurile straine de capital au venit masiv in tara si a avut loc boom-ul creditarii din perioada 2003-2008, Alianta DA nu a reusit sa mentina un deficit bugetar mic si a angajat 500.000 de oameni la stat, sporind numarul functionarilor publici de la 900.000, cati erau la sfarsitul guvernarii Nastase, la 1.400.000 in 2009, fara a avea loc o reforma reala in economie, fara privatizari, fara sa creasca mai mult  competitivitatea economiei romanesti. Sub guvernarea Boc competitivitatea a cunoscut scaderi destul de mari si, la fel, nu s-a vazut o reforma reala in economie, care sa conduca la dezvoltarea sectorului privat si nicio privatizare. Deoarece cresterea si consolidarea sectorului privat trebuie, indiferent daca vrem sau nu vrem, indiferent daca ne place sau nu ne place, privita ca o necesitate atat economica, dar si de ordin politic, intrucat economia si democratia nu pot avea decat de suferit daca sectorul privat ramane anemic, slab performant. Romania e una din cele mai sarace tari din UE, iar fortele de centru-dreapta nu au reusit sa transpuna in practica un program economic care sa conduca aceasta tara spre dezvoltare, spre progres.

N-as critica asa de tare fortele de centru-dreapta, daca nu m-ar deranja un lucru: lipsa de curaj in a aplica un program liberal in special plan economic. Vorbeam de guvernarea Tariceanu: numai liberal nu e sa angajezi 500.000 de oameni la stat, sa sporesti statul in loc sa diminuezi rolul statului. Dar sa vedem si guvernarea Boc: a taiat salarii si pensii, enervand pe toata lumea, dar i-a lipsit curajul sa efectueze disponibilizari masive de acolo de unde acestea trebuiau facute, i-a lipsit curajul sa abordeze problema privatizarilor, i-a lipsit curajul sa restranga rolul statului in economie.

As dori sa spun cateva cuvinte despre restrangerea rolului statului in economie, cum vad eu aceasta problema. Multa lume se sperie cand aude de asa ceva si poate ca pe buna dreptate: e vorba de locuri de munca, e vorba de salarii si pensii. Nu ca nu as fi sensibil la aceste chestiuni… dar nimeni nu-si pune problema din ce bani, cum finanteaza statul pierderile foarte mari ale companiilor de stat, cand e vorba de o gaura „micuta”, de doar 12,75 miliarde de euro, foarte multe dintre ele falimentare. Si sa ne gandim ca nu se creeaza nicio alternativa la aceste companii de stat falimentare, care, de fapt, ar trebui inchise si toti oamenii de acolo disponibilizati. Nu se creeaza alternative in sectorul privat pentru forta de munca ce ar trebui disponibilizata. Insa e clar ca in felul acesta economia nu poate progresa. Practic, aceste companii falimentare nu pot fi tinute decat prin indatorare masiva, platita inapoi de catre sectorul productiv privat. In caz contrar are loc emisiunea excedentara de moneda care, in conditiile unor companii de facto in faliment, nu poate sa conduca decat la inflatie. De aceea restrangerea rolului statului in economie impreuna cu crearea de alternative in sectorul privat, inclusiv prin initierea unei mici afaceri si o creditare convenabila, la rate ale dobanzii flexibile, dar rezonabile, cred ca trebuie avuta in vedere. Bineinteles, trebuie avuta, in acest sens, in vedere, atragerea de investitii straine pentru crearea de locuri de munca in sectorul privat. Statul ar trebui sa se limiteze la investitiile de stat, ce ar trebui orientate in special spre modernizarea si dezvoltarea infrastructurii, lucru absolut necesar in Romania de azi, dupa parerea mea. Iar pentru stimularea sectorului privat bancile ar trebui sa aiba in vedere reducerea ratelor dobanzii.

Sa luam un exemplu – iata ce ne spune Gandul:

Degradarea reţelei feroviare a redus viteza trenurilor de călători la 40 km/h. Cât ar costa repararea celor 8.000 de kilometri de cale ferată cu probleme

Se arata ca:

„Trenurile de călători circulă în prezent cu o viteză medie de 43 km/h, iar cele de marfă cu 21 km/h, cu circa 20 km/h mai puţin faţă de „mulţi ani” în urmă, potrivit CFR, care primeşte sub 20 milioane euro pentru reabilitarea reţelei, în condiţiile în care necesarul trece de 10 miliarde de euro.

„Nu e niciun secret pentru nimeni că infrastructura feroviară are, să spunem, nişte performanţe tehnice sub nivelul aşteptărilor şi sub nivelul pe care publicul călător şi clienţii transporturilor de marfă le-ar dori. (…) Ne confruntăm cu o situaţie destul de grea, în sensul că aproape 25% din podurile şi podeţele care sunt în administrarea infrastructurii au durata de viaţă depăşită şi circa 75% din aceste lucrări de artă sunt scadente la diverse tipuri de reparaţii. An de an, restanţele la reparaţii capitale ale infrastructurii capitale cresc, asftel că în prezent circa 8.000 de kilometri de cale ferată sunt scadenţi la reparaţii capitale”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, George Micu, directorul general al CFR SA, administratorul reţelei feroviare publice.

El a afirmat că efortul financiar pentru realizarea reparaţiilor capitale la cei 8.000 de kilometri este unul „uriaş”, de peste 10 miliarde de euro.

„Este evident că nu îşi poate permite în acest moment bugetul de stat să aloce o asemenea sumă, şi chiar dacă s-ar găsi resursele ca această sumă să fie alocată, într-un an de zile nu s-ar putea absorbi, pentru că fizic nu se pot efectua aceste lucrări”, a spus Micu.

Degradarea reţelei s-a produs în timp, cauzând scăderea vitezei de circulaţie a trenurilor.

„Astăzi pornim de la o medie a vitezei comerciale la marfă aflată undeva la 21 de kilometri la oră şi la călători în jur de 43 de kilometri la oră. Acestea sunt coordonatele generale ale infrastructurii”, a spus Micu.

El a afirmat că în trecut media vitezei a fost mult mai ridicată, în urmă „cu mulţi ani” fiind de aproximativ de 40-45 km/ oră la marfă şi 60 – 65 km/ oră la călători.

CFR beneficiază în acest an de suma de 78 milioane lei (aproximativ 17 milioane euro) pentru reparaţii, echivalentul unor lucrări la aproximativ 22 km de cale ferată.

„Dacă CFR ar reuşi să-şi încaseze toate creanţele şi ar plăti toate arieratele pe care le are, ar rămâne cu circa 100 milioane de dolari capital de lucru, care i-ar permite să funcţioneze în condiţii optime şi să înceapă de fapt să introducă aceşti bani în cale pentru o creştere a vitezei comerciale la marfă, la călători”, a mai spus directorul general al companiei.

Compania gestionează peste 10.000 km de reţea feroviară, cu 2.900 km cale dublă.” (subl. mea)

Da, necesarul trece de 10 miliarde de euro, dar statul trebuie sa finanteze o gaura de 12,75 miliarde de euro – pierderile din companiile de stat neperformante. In ceea ce priveste companiile de stat neperformante, trebuie spus ca problema persista de foarte multa vreme, deci este ceva pe termen lung. Si mai trebuie spus ca nici nu s-a mai investit serios in aceste companii. De aceea, posibilitatea lor de a se salva ar fi privatizarile reusite. Acolo unde nu se mai poate salva ceva, asta e… Dar decat sa ramai cu pierderi intruna, sa le finantezi intruna prin imprumuturi de la FMI, punand apoi sectorul productiv privat sa le plateasca inapoi, mai bine inchizi aceste unitati ce produc pierderi. Iar in cazul unor privatizari reusite, care ar putea pune pe picioare, cum se zice, aceste unitati de stat, avantajul este ca aceste intreprinderi ar produce si ar vinde, si ar contribui, prin taxe si impozite, la bugetul de stat – deci statul ar avea de castigat. Pe de alta parte, eliminand pierderile si avand si bani la buget din taxe si impozite, statul ar putea finanta lucrarile de infrastructura, absolut necesare si care ar deschide calea spre modernizarea Romaniei. Pe de alta parte, s-ar rezolva si problema somajului, pentru ca astfel de lucrari implica o numeroasa forta de munca. Iar firmele care ar lucra la realizarea unor astfel de lucrari ar contribui si ele la bugetul de stat – inclusiv cele ce se vor dezvolta pe orizontala. Am dat aici un exemplu – lucrarile de modernizare a infrastructurii de cale ferata. Acelasi lucru si in privinta infrastructurii rutiere.

Am dat un exemplu de conceptie de dezvoltare. La noi, din pacate, nu exista asa ceva. Eu nu spun ca nu trebuie luptat impotriva furtisagurlor, mitei, afacerilor oneroase in care sunt implicati multi functionari de stat. Insa asta nu e o conditie suficienta pentru a relansa economia.

Or, nici in timpul guvernarii Tariceanu si nici in timpul guvernarii Boc nu a existat o conceptie clara referitoare la restrangerea rolului statului in economie si cum trebuie procedat. Pentru ca, dupa parerea mea, restrangerea rolului statului in economie, in Romania, trebuie sa mearga mana in mana cu dezvoltarea sectorului privat, crearea de alternative in sectorul privat, lucru care sa contribuie la reducerea somajului si asigurarea unui nivel ridicat de ocupare al fortei de munca. Numai in felul acesta se pot diminua cheltuielile neproductive pe programe sociale, lucru de dorit sa se intample. Pentru ca daca se restrange rolul statului in economie si nu se dezvolta si nu creste in pondere si importanta sectorul privat nu am realizat nimic. Ar rezulta o imensa masa de someri, fara absolut niciun folos. Ar fi si nesustenabil, pentru ca ar spori foarte mult cheltuielile cu protectia sociala si pana la urma tot la imprumuturi si la datorii s-ar ajunge. De aceea este necesara, in aceasta privinta actiunea guvernamentala, care s-ar putea concretiza prin atragere de investitii straine, privatizari reusite. Macar sa se vada ceva, dar in timpul guvernarilor de centru-dreapta – Tariceanu si Boc – nu s-au vazut astfel de lucruri.

De aceea Dreapta noastra are si o problema de identitate politica, dar, ceea ce e si mai grav, nu poate convinge electoratul si din aceasta cauza a aparut un bloc politic masiv numit USL care domina scena politica romaneasca, intr-un mod ce sfideaza democratia si fara sa garanteze un nivel de trai mai bun romanilor.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 21, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 54 comentarii

Oameni care mai sunt si oameni care nu mai sunt…

Intr-o Romanie in care se vorbeste foarte mult despre cazul Visinescu, ce face si el parte dintre oamenii care mai sunt, iata ca maestrul Dinu Sararu ne propune un articol pe blogul sau din Adevarul, din al carui titlu m-am inspirat, tot despre oameni care mai sunt, sau, mai bine zis, despre o specie de oameni ce pare a fi pe cale de disparitie in Romania de azi.

Fals jurnal de ieri şi de azi: Oameni care mai sunt

Iata ce se arata:

„În galeria octogenarilor care ilustrează superlativ sintagma oameni care mai sunt, – într-o societate străină păgubitor de salutul recunoştiinţei, cucerită primejdios, în schimb, de triumful ipochimenilor iviţi peste noapte, născuţi din jocul aproape mistic al nasturilor la Alba – Neagra pe tarabele bălciurilor, veniţi să decoreze strident, agresiv, obraznic, un peisaj ţinând de pestilenţa mahalalei care s-a lăţit insolentă de la un capăt la altul al unei ţări a deşertăciunii victorioase, – o galerie din ce în ce mai săracă, un loc de asemenea nemeritat ignorat şi mai ales de o administraţie fudulă în neştiinţa ei enciclopedică, loc izolat şi prin lipsa solidarităţii colegiale, şi ea victimă şi tributară principiului ,,să moară şi vecinul, nu numai capra lui”, un loc, repet, ce îi revine cu asupra de măsură, îl ocupă un fiu de ţăran din Viişoara Teleormanului.

Atât de săraci erau părinţii lui încât a fost dat de suflet fratelui tatălui său pentru şansa unei nădăjduite şcoli pe care o merita cu prisosinţă, cum spuneau dascălii lui de ţară.

– „Veneam în vacanţe cu foaie de drum soldăţească de la secţia militară a medicinii din Bucureşti până în târgul Zimnicei şi de acolo pe jos, până la Viişoara, douăzeci de kilometri, fiindcă bani de autobuzul visat nu mai aveam”. Iată copilăria şi adolescenţa şi tinereţea acestui înfiat în familie, pentru ca măcar unul din copii să ajungă cu carte.

Generalul cu patru stele, de azi, pe merite unanim recunoscute ştiinţific, chirurgul care a operat şi cu fratele lui Barnard, profesorul universitar doctor docent Vasile Cândea, semnatar al atâtor sute de pagini de cursuri de chirurgie cardiacă şi al atâtor studii şi cărţi ale căror titluri împreunate fac singure o carte de cinzeci de pagini(!), întemeietor al clinicii de cardiologie în universul spitalului şi medicinii militare, apoi Director al Institutului de boli cardiovasculare de la Fundeni, care a salvat mii de vieţi şi a făcut să bată din nou mii de inimi – şi nu e nicio exagerare în aceste numere – şi-a făcut un ideal din a reda justficare şi sens şi autoritate unei Asociaţii, azi Academie, a oamenilor de ştiinţă din România, cu înaltul prestigiu de a doua Academie a unei ţări, aşa cum se petrec lucrurile în toată lumea civilizată. Şi ea, această Academie există azi şi e recunoscută, chiar dacă împotrivă i-au stat şi, poate, îi mai stau atâtea scepticisme, iar el, octogenarul care trăieşte numai cu energia pe care i-o dă credinţa în cauza sa, în ctitoria sa, altfel omul din el arătând celor din jurul său obrazul unei luminiţe care abia pâlpâie, convingându-ne că pentru această credinţă învinge, în fiecare clipă, toate ameninţările şi riscurile şi pedepsele bolii chirurgului care a ars la propriu în meseria lui, şi ce îl ţine viu şi orgolios este numai un firicel de viaţă şi voinţa visului visat şi căruia i s-a dăruit.

M-a pus nu ştiu ce nesocotită curiozitate drăcească să-l întreb, odată, ce l-a emoţionat mai mult sau care a fost clipa cea mai grea, mai tulburătoare şi mai scump plătită dintr-o viaţă de chirurg al inimii. Nu mi-a spus nici un cuvânt despre sutele şi sutele de victorii care l-au făcut să vadă cum îşi reia bătăia vieţii o inimă omenească scoasă din piept şi doftoricită şi pusă iar, la locul ei. Nu mi-a vorbit despre bucuria fără egal a secundei când o inimă îşi reia pulsaţia salvatoare.

,,Clipa când ieşi din sala de operaţie, după zece ore de zbateri, şi te trezeşti în faţă cu ochii familiei şi tu nu ai ce le spune. Şi taci!

Nu ţi se deslipesc buzele! Nu ai ce spune!”

N-am scris despre acest om din galeria celor care mai sunt decât pentru a trage atenţia că aceşti oameni mai sunt încă printre noi şi în mijlocul nostru şi n-avem timp de ei, nu mai avem! N-am scris nici pentru a reaminti la câte umilinţe l-au supus pe acest om atâţia dintre cei la uşa cărora a bătut şi n-a fost auzit şi la câte umilinţe s-a lăsat el umilit ca să vadă împlinit un vis.

Am scris pentru a omagia luminiţa care pâlpâie încă în ochii lui octogenari.”

Ma gandeam la faptul, si e primul gand ce mi-a venit in minte dupa ce am citit articolul maestrului Dinu Sararu, ca daca Prof. Dr. Vasile Candea a ajuns pe astfel de culmi – nu ma refer numai la prodigioasa sa cariera, dar si la constiinta profesionala, si la idealul si credinta pe care le-a avut si le are – nu se datoreaza neaparat faptului ca a provenit din mediul taranesc ci faptului ca e octogenar… Multi oameni care au facut si fac onoare patriei noastre au provenit din mediul taranesc. Cinste lor! Dar ma gandeam la un om de valoarea Prof. Dr. Vasile Candea nu octogenar, dar care sa aiba azi varsta de, sa zicem, 30 de ani. Un astfel de om, din zilele noastre – observati ca nu mai spun „dintre oamenii care mai sunt” -, ce sanse ar avea in Romania de azi? Un astfel de om, tanar, desi dotat de Dumnezeu cu o capacitate de studiu remarcabila, ori ar pleca peste hotare, la o universitate de mare prestigiu din Europa de Vest sau SUA, ori ar face politica intr-unul din partidele dambovitene. „Din aceasta dilema nu putem iesi”, spun si eu, cu o urma de tristete si amar, parafrazandu-l pe Nenea Iancu, mereu actual, dar parca in zilele noastre mai actual ca oricand. Ca e de bonton in high-life-ul societatii romanesti sa ai titluri universitare si sa faci politica, unde toata lumea se pricepe, precum la fotbal, este un lucru ce s-a auzit pana la Comisia Europeana. Dar ce spun eu pana la Comisia Europeana, s-a auzit pana la Washigton, la Departamentul de Stat!! Ca aici, daca nu faci politica, poti sa fii si Einstein, ca nu te baga nimeni in seama. Si iata ca saracind in luminite, scoatem la lumina gaurile negre din trecutul totalitar comunist. Nu spun ca ar fi rau lucrul asta. Nu, oameni buni, nu e rau. Numai ca de Alexandru Visinescu stie acum toata lumea. Tot tineretul nostru, bacalaureat demn de o cauza mai buna, stie de tortionarul de la Ramnicu Sarat, octogenar si el. Asa ca „roiul de tineri cu camere şi microfoane”, dupa cum bine spune Iulian Comanescu in editorialul sau din Dilema Veche, care-l inconjurau pe Visinescu de parca ar fi fost far calauzitor, nu „luminita ce abia palpaie inca in ochi de octogenar”, n-ar mai trebui sa mire pe cineva. Ceea ce e de observat este ca tinerii nostri nu se prea lipesc de un om precum Prof. Dr. Vasile Candea. Nu roieste niciun tanar in jurul acestei luminite „care pâlpâie încă”. Nu vezi nicio emulatie la tineretul nostru fata de un asemenea om, precum Prof. Dr. Vasile Candea. Inutil sa mai spun ca fata de un asemenea om nici macar „scepticisme” nu au…

Ca astfel de oameni, precum Prof. Dr. Vasile Candea, „fiu de ţăran din Viişoara Teleormanului”, a ajuns unde a ajuns – si a ajuns pe acele culmi ce par a nu mai exista in Romania de azi – se datoreaza faptului ca este octogenar o demonstreaza si….

Oameni care nu mai sunt…

Si cand spun asta ma gandesc tot la un fiu de tarani, saraci, din Prahova: Dumitru Mociornita. Va citez ce spune, printre altele, Wikipedia in romana despre acest om, uitat si el:

„Scurtă biografie

S-a născut într-o familie săracă de țărani din Prahova. Se spune că învățătorul din clasele primare l-a așezat în spatele clasei, pentru că nu avea papuci în picioare. A studiat la Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești și la Liceul Economic Kretzulescu din București. A fost remarcat de Ion I. C. Brătianu la examenul de bacalaureat, iar acesta i-a oferit o bursă la Școala Superioară de Comerț din București, iar mai apoi la Școala Superioară de Industrie din Paris.

După absolvire, a lucrat ca reprezentant al unei firme din Hamburg. A refuzat să se mute în Statele Unite și s-a întors în România, unde a început să lucreze pentru industriașul Grigore Alexandrescu. S-a căsătorit cu fiica acestuia.

Industriaș

În 1923 a înființat fabrica de încălțăminte Mociorniță, pe un teren viran la marginea Bucureștiului, pe baza unui împrumut de 30 milioane lei, și cu utilaje aduse în leasing din Germania și din Marea Britanie. Fabrica avea să devină în scurt timp cel mai important producător de încălțăminte din România interbelică.

Politician și deținut politic

A făcut parte din Partidul Național Liberal, pe care l-a reprezentat în Parlament ca deputat și mai apoi senator de Ilfov.

După instaurarea regimului comunist a refuzat să emigreze. A fost arestat și condamnat la închisoare; aceeași soartă avea să o aibă și fiul său Ion. A murit în închisoare în 1953.”

In liberalismul nostru din actualitatea cotidiana, astfel de luminite nici macar faruri calauzitoare nu mai sunt. Si n-ar fi de mirare sa auzi pe unul din tinerii nostri imberbi, care conduce deja, la 18 ani, mertanul luat la prima mana, cum se lauda smecher ca babacu’ a trucat licitatia, aia in care erau multi bani europeni in joc. Astfel de specii de oameni, carora le-a dat Dumnezeu  talent si pricepere, dar nu si cipici in picioare cand erau in scoala primara, dar care au ajuns prin munca, efort, dorinta si credinta intr-un ideal sa faca cinste neamului nostru, atat de batjocorit azi in Europa, par a fi pe cale de disparitie in liberala Romanie de azi.

Si ar mai fi de observat cine l-a remarcat pe tanarul Mociornita la examenul de bacalaureat: Ion I. C. Bratianu! N-as vrea sa vorbesc cu pacat dar, probabil, foarte probabil, pe vremea aceea, lantul slabiciunilor, evocat excelent de Nenea Iancu, producea (output, cum se zice acum, modern) si oameni de valoare! Acum gurile rele spun ca scoala romanea…, pardon, am vrut sa spun spaga de la bac, produce tampiti pe banda rulanta. Chestiunea poate ca n-ar fi asta… Ci cu totul alta… Pe tanarul Mociornita, pe care mi-l imaginez tremurand de emotie, dar fara sa se vada lucrul asta, l-a remarcat Ion I. C. Bratianu, cel ce a ajuns in 1923 membru de onoare al Academiei Romane!! Acum Bacalaureatul nu prea mai valoreaza mare lucru, de fapt nu mai valoreaza ceva. Iar tinerii de azi, specii nou nascute din Tranzitie, nici vorba sa mai tremure de emotie, nici chiar acum, dupa ce s-a lasat cu un scandal penal de ne stie toata Europa: pur si simplu isi baga picioarele in el de… si toata lumea ii plange ca, saracii, n-au de munca. Si mai ma gandesc la faptul ca, pe vremuri, mai era cate o luminita si pe la examenele acestea de bacalaureat din provincie, care sa remarce un tanar studios si merituos, dar ce avea haina cu manecile mai scurte pentru ca era nevoias, caruia sa-i dea o bursa si sa-i deschida o sansa in viata, benefica pentru Romania…

Astfel de luminite s-au stins cu totul in scumpa noastra patrie, din pacate…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 19, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

La cererea cititorilor blogului…

Eeeei… e frumos afara, cald, zile de vacanta! 🙂 Asa ca trebuie sa ne mai si distram putin. Marian a avut o idee excelenta! Veti vedea imediat despre ce este vorba!

Sa vedem care este spiritul american! Se indeparteaza, oare, America, de propriul ei spirit? Ce parere aveti? Sau spiritul american este precum suna urmatoarele cantece:

Auditie placuta! 🙂

august 16, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Adormirea Maicii Domnului

„Din curatul tau trup,

Luat-a trup Iisus,

Si pe cei ce-au flamanzit

I-a hranit pe toti

Ramanand nemiluiti doar

Cei bogati”

(din Prohodul Adormirii Maicii Domnului, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2006)

Trebuie spus cate ceva despre Prohodul Adormirii Maicii Domnului. Dupa cum aflam din ceea ce ne arata Prefata la editia din 2006 a Prohodului, citata mai sus, semnata de Preot Prof. Univ. Dr. Nicu Moldoveanu si Dr. in Stiinte Nicolae Ionescu-Palas, acesta este „creatia imnografica mai tarzie a lui Manuil (Emanoil, Manole) Corinteanul (din Corint), „profesor la Scoala patriarhala din Constantinopol si Mare ritor (orator sau predicator) al Patriarhiei ecumenice, a carui activitate s-a desfasurat intre anii 1480 si 1530, cand trece la cele vesnice – este cu sapte sute de ani mai nou decat Prohodul Mantuitorului, compus de fericitul imnograf Theodor Studitul (759-826) si care a folosit lui Manuil drept model. Ambele prohoade au fost traduse pentru prima data in romaneste de catre protopsaltul de la Seminarul din Socola (Iasi), Ioan (Ionita) Pralea Moldoveanul (1769-1847), la 10 august 1810, in Manastirea Slatina din Moldova, tiparindu-le in ambele limbi, la iasi sau la Brasov, in anul 1820, sub titlul schimonosit: „Urmari pe mormintiri geamnân limbi. Prohoadele au fost corectate si tiparite de multe ori, dar editia din 1869 ne-a atras atentia in mod deosebit. […]”

Si este interesant ce arata printre altele Ioan Petru Culianu (in Interferente intre iconografia Adormirii Maicii Domnului si unele credinte populare) despre icoana Adormirii Maicii Domnului:

„[…] Totusi, scena arhanghelului care taie mainile arhierelui primeste – dupa cum a observat I.D. Stefanescu – un accent special in zona balcanica. Dar care este de fapt motivul pentru care aceasta scena lipseste frecvent din alte zone ale iconografiei bizantine, aproape niciodata insa din icoanele romanesti?

Raspunsul este departe de a fi simplu. Manualele de iconografie nu uita sa mentioneze scena:

O casa – citim la Dionisie din Furna. In centru, Sfanta Fecioara zacand pe o nasalie… In fata nasaliei: un jid ale carui antebrate au ramas lipite de nasalie, iar langa el un arhanghel cu sabia ridicata

Insa in majoritatea reprezentarilor Adormirii dinafara ariei balcanice  aceasta scena poate lipsi cu desavarsire.

Frecventa aparitiei scenei in Romania se datoreaza interferentei dintre povestea de mai sus si credinta populara ca Fecioara Maria are puterea de a reconstitui bratele amputate.

Credinta nu se limiteaza la zona balcanica, dar marturia romaneasca arata ca aici ea primeste un accent special.

Legendele romanesti referitoare la Sfanta Fecioara, se pot clasa in doua categorii principale:

1) legende care deriva din evlavia crestina (Nasterea, Zamislirea, Adormirea);

2) legende a caror origine nu este crestina. In aceasta rubrica, un grup important, constituit din doua legende (Sfanta Fecioara si paianjenul si Cautarea Domnului nostru Iisus Cristos) prezinta analogii foarte profunde cu mitologia zeitei grecesti Demeter si cu alte mituri ale Greciei antice. In acest caz, se poate spune cu certitudine ca substratul legendelor deriva din aria balcanica.

Legendele de care ne ocupam in articolul de fata apartin aceleiasi grupe, dar ele nu au o versiune corespondenta in mitologia greaca. Ele deriva probabil din suprapunerea unui vechi motiv din povestile populare europene („fata cu mainile taiate”) peste mitologia crestina a Fecioarei:

Cand Maria si Iosif au ajuns la Betleem, fiind atat de saraci, n-au gasit nici o locuinta in care sa-si petreaca noaptea. Au fost adapostiti doar intr-un staul, de nevasta unui bogatas nemilos pe nume Craciun. Circumstantele materiale si psihologice ale povestii sunt destul de incalcite: nevasta lui Craciun, numita Craciuneasa sau Iova (nume popular pentru Eva, femeia lui Adam), se temea foarte tare de barbatul ei. Ea era totodata si moasa, iar sotul ii interzisese explicit sa-si mai exercite vreodata profesia, sub amenintarea ca altminteri ii va reteza mainile. Dar pusa in fata situatiei de urgenta a nasterii copilului Mariei, fosta moasa nu s-a putut abtine si i-a ajutat sarmanei femei sa nasca.

In limba romana, Craciun este numele sarbatorii nasterii lui Cristos (Christmas). De obicei el este reprezentat ca un batran si i se spune Mos Craciun, i.e. Father Christmas. Moasa nu este altceva decat femininul popular pentru mos („batran, unchias”), dar intamplarea face ca, in limba romana, cuvantul inseamna „midwife” (nu „femeie batrana sau matusa”). Iata de ce nevasta lui Craciun este o moasa si iata de ce, probabil, femeia care sta sa nasca gaseste adapost tocmai la Craciun. Daca ipoteza noastra este corecta, intreaga legenda deriva din acest calambur (i.e. din femininul moasa ca sotie a lui Mos Craciun).

Cat despre cuvantul Craciun, nici una dintre incercarile de a-i descoperi etimologia nu a fost incununata pana acum de un succes deplin. C. Poghirc crede ca el deriva din cuvantul iliro-trac cu sensul de „trunchi, butuc” (cf. alb. kerkuni, let. karka, rom. craca, cracana, creanga). El crede de asemenea ca, dupa toate probabilitatile, cuvinte ca bulg. krakon, rus. korocunu, rut. k(e)recun, g(e)recun, magh. karacson(y) deriva, in toate aceste limbi, din romanescul craciun. Iar lipsa de orice mila a bogatasului Craciun, cel plin de nepasare si iute la manie, s-ar putea sa aiba legatura cu credinta astrologica potrivit careia, la nasterea lui Isus Cristos, semnul Capricornului era dominat de batranul si imprevizibilul Saturn.

Afland ca sotia sa calcase interdictia, Craciun ii reteaza ambele (ante)brate, dar Sfanta Fecioara face o minune si membrele amputate ale femeii se lipesc la loc de trup. Ele sunt insa acum cu totul de aur sau macar aurii si „mai bune decat inainte”.

Credinta ca Fecioara Maria este in stare sa faca sa creasca la loc membrele amputate deriva, cel mai probabil, din istoria convertirii arhiereului Iafonias, din legenda Adormirii. Ea a fost contaminata curand de un vechi motiv din folclorul european, i.e. de povestea unei fete care refuza sa comita incestul cu tatal ei. Acesta o pedepseste, de obicei, retezandu-i antebratele sau mainile.

Intr-o maniera oarecum enigmatica, istoria este deja mentionata la Herodot. La sfarsitul Evului Mediu ea capatase o mare popularitate prin Le roman de Manekine, al poetului francez Philippe de Beaumanoir (1246-1296), transpus si intr-un raspandit „mister” al secolului al XIII-lea francez. Probabil sub influenta acestuia, a XI-a dintre Minunile medievale ale Sfintei Fecioare punea pe seama Mariei redobandirea, de catre regina Frantei, a mainilor ei amputate. O legenda similara era mentionata de un breviar romanesc tiparit in 1832 de staretul manastirilor Neamt si Secul din muntii de la nordul Moldovei, cu deosebirea ca aici personajul ale carui maini fusesera retezate era un sfant.

Circulatia in Romania a legendelor referitoare la acest tip de minuni facute de Maria furnizeaza o explicatie foarte buna pentru persistenta temei iconografice a arhiereului ale carui membre superioare sunt retezate de un inger. Pe de alta parte, este foarte plauzibil ca insasi credinta referitoare la puterea Mariei de a face sa creasca la loc sau de a reintregi membrele retezate sa derive, pe de-a-ntregul, din aceeasi legenda a marelui preot.”

(Ioan Petru Culianu – Studii romanesti II, Soarele si Luna, Otravurile admiratiei – Editura Polirom, 2009)

O carte foarte interesanta pe care o recomand. In ‘Nota asupra editiei’, semnata de Tereza Culianu-Petrescu, aflam ca „in buna masura, textele cuprinse in prima parte a volumului de fata, intitulata Soarele si Luna, sunt dedicate unor – prudente – „reconstituiri in domeniul mitologiei romanesti”, pe care Ioan Petru Culianu o considera un adevarat „puzzle cu piese disparate”, deschis cercetarilor […]. Din partea a doua a cartii – Otravurile admiratei -, o suma de articole se refera tot la „dualismul popular sud-est european”, altele la mari figuri ale exilului romanesc (Mircea Eliade, E.M. Cioran, Monica Lovinescu) sau ale culturii romane din tara (Constantin Noica, Nina Façon, Adrian Marino, Mihai Ursachi)”.

In final, urez ‘La multi Ani’ tuturor celor care poarta numele Sfintei Fecioare Maria.

august 15, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 330 comentarii

Vona Gabor…

Gandul

Liderul Jobbik, scrisoare către politicienii români: Reacţiile voastre au fost isterice

Se arata ca;

„Vona Gabor, liderul formaţiunii radicale Jobbik, afirmă că presa din România a interpretat „în mod distorsionat” discursul pe care l-a rostit la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, calificând drept „isterice” reacţiile politicienilor români.

Într-o scrisoare deschisă adresată politicienilor români, Vona cataloghează drept „isterice” declaraţiile acestora, subliniind că alianţa dintre România şi Ungaria necesită „toleranţă şi respectarea drepturilor în mod reciproc”.

Potrivit lui Gabor, presa din România a prezentat „imaginea falsă” a unei Românii paşnice şi a unei Ungarii agresive. Elita politică din România are o „conştiinţă compromisă” dat fiind că „blochează constant eforturile maghiarilor din Transilvania”, a subliniat liderul extremist ungar, conform MTI.

Vona Gabor a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.

Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând, transmite corepondentul Mediafax.

„Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a susţinut Vona Gabor.

Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie. „Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

Întrebat cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Orban Viktor ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor a afirmat că Jobbik a avut câteva initiative în acest sens şi că „nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgeşte şi întăreşte drepturile minorităţii maghiare din România”.

„Dacă spunem ceva, acţionăm în spiritul celor spuse de noi. Noi nu vorbim în vânt, eu, personal, am auzit astăzi despre solicitarea lui Tokes Laszlo şi de acum înainte trebuie să ne gândim, să analizăm şi ar fi bine să discutăm şi cu el, să vedem oare la ce şi cum s-au gândit când au solicitat protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei. Acţiune individuală pe această temă nu dorim să facem în niciun fel, dar vom dezbate acest subiect şi vom încerca să găsim soluţii care ne conduc înainte, şi nu înapoi”, a spus Vona Gabor.

El a cerut, totodată, presei româneşti să relateze „un lucru despre care s-a mai vorbit de câteva ori, dar niciodată nu a apărut”, şi anume că, după părerea lui, „problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului” este „o tragedie a regiunii”, impusă de Europa Occidentală, „care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în această regiune”.

Potrivit acestuia, naţiunile care trăiesc în Europa Centrală se confruntă cu aceleaşi probleme, fiind „exploatate” de capitalul internaţional, împotriva căruia trebuie să acţioneze solidar. În acest context, Vona Gabor a vorbit şi despre posibilitatea unei reconcilieri istorice la nivelul Europei Centrale. „Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul internaţional venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital”, a precizat preşedintele partidului Jobbik.

Întrebat ce părere are despre faptul că presa europeană a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist de dreapta al partidului Jobbik, Vona Gabor a explicat că, dacă cineva este patriot şi apără interesele naţiunii sale, nu trebuie să fie criticat că a depăşit limitele moderaţiei. „Omul, după un timp, se obişnuieşte cu această etichetare, dar niciodată nu se vorbeşte de ce suntem un partid extremist sau faţă de ce ne manifestăm extremist. Dacă Gyurcsanyi (fostul premier socialist al Ungariei) este de centru, într-adevăr, suntem extremişti, dar dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist. Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria”, a spus Vona.

Liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanţa de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009, a adăugat că, potrivit ultimelor sondajelor de opinie, Jobbik are susţinători în rândul populaţiei de sub 35 de ani şi a explicat „că fenomenul care este numit de presă extremism nu este altceva decât vocea nouă care va conduce Ungaria viitorului”.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a transmis, duminică, printr-un comunicat, că aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile liderului Jobbik făcute sâmbătă la Joseni, Ministerul menţionând totodată că „dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României”.

MAE a oferit o serie de precizări de presă „ca reacţie la declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni”.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că „este extrem de gravă”.

„Contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general”, se arată în comunicat.

„MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României”, continuă comunicatul.

De asemenea, MAE „reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu Parteneriatul strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.

„Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri”, conchide comunicatul MAE.

În replică, Ministerul de Externe de la Budapesta a transmis că Jobbik este un partid de opoziţie, deci nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.

Guvernul ungar respectă angajamentul în favoarea principiilor fundamentale şi obiectivelor parteneriatului strategic ungaro-român, a subliniat diplomaţia de la Budapesta.

Jobbik a calificat poziţia Ministerului român al Afacerilor Externe drept o „provocare deliberată” vizând să intimideze comunitatea etnicilor maghiari din România.” (subl. mea)

Băsescu, anunţ fără precedent: „E ultimul an în care politicienii maghiari pot merge aşa de relaxat prin Ardeal. România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Izvoru Mureşului (Harghita), că 2013 e ultimul an în care politicienii ungari au putut să se plimbe atât de relaxat în România, el avertizând că statul român „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”.

Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităţilor în România, Traian Băsescu a afirmat: „Niciun prag constituţional nu poate fi nici luat în discuţie, nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat”.

Şeful statului român a susţinut că politicienii maghiari care au venit în Harghita şi Covasna au depăşit limita decenţei.

„Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult”, a continuat preşedintele Băsescu.

El a susţinut că Ungaria a devenit „în momentul de faţă un focar de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor în regiune, nu în România, în regiune”, adăugând că politica Budapestei a început să creeze „dificultăţi”.

„România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”, a continuat Băsescu.

Băsescu, întrebat de ce circulă liber Viktor Orban în Covasna, Harghita: De ce nu l-aţi fluierat?

Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, de ce este lăsat premierul ungar Viktor Orban „să circule liber” în judeţele Harghita şi Covasna, el răspunzând: „Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat?”.

La a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, care are ca temă principală „România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, participă lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa).

În cadrul dezbaterilor la care participă Băsescu, profesorul Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii din Covasna- Harghita, i-a atras atenţia preşedintelui că atât Viktor Orban, cât şi alţi demnitari maghiari circulă „ca Vodă prin lobodă” prin Harghita şi Covasna, făcând şi politici de dezvoltare a acestei zone fără ca autorităţile române să aibă vreun cuvânt de zis.

„Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat? Nu o să vină Guvernul să-l fluiere”, a răspuns Traian Băsescu.

Premierul ungar Viktor Orban a participat, la sfârşitul lunii iulie, la lucrările Universităţii de Vară „Balvanyos”.

Cu acea ocazie, europarlamentarul Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei ca împreună cu guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Doi adolescenţi de 16 ani din Braşov şi Jibou au aruncat cu roşii, Universitatea de vară de la Băile Tuşnad, înspre scena pe care se afla premierul Ungariei, Viktor Orban, aceştia fiind, ulterior, amendaţi de jandarmi.

Reorganizarea administrativă, niciodată pe criterii etnice

Referitor la regionalizarea României, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că acest proces nu se va face niciodată pe criterii etnice şi că în România doar la directiva lui Stalin a fost organizată Regiunea Autonomă Maghiară

„Ce vă pot garanta este că niciodată nu se va face reorganizare administrativă a ţării pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă”, a afirmat Traian Băsescu la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului (Harghita).

El a subliniat că România este definită ca stat unitar în Constituţie şi „nimeni nu poate fi mai autonom decât altcineva pe teritoriul sau între frontierele României”.

„Vreau să cred că Parlamentul nu se va împiedica până la urmă în proiectul de reorganizare administrativă de exigenţe care nu au nimic comun cu definiţia pe care o are statul român, de stat unitar, şi că acest proiect va merge înainte, fiind necesar României”, a adăugat preşedintele Băsescu.

După ce a terminat de dat declaraţii, Traian Băsescu a fost condus de IPS Selejan la Mănăstirea „Adormirii Maicii Domnului” din Mureş, apreciindu-i grădina. Mai mult, preşedintele a cules câteva roşii şi ardei iuţi, pe care, la îndemnul lui IPS Selejan, le-a luat acasă.”

Extremiştii ungari ai Jobbik fac valuri în Harghita pentru autonomia secuilor. VIDEO: Partidul de la Budapesta de care Hitler ar fi fost mândru caută noi recruţi în Ardeal

Se arata ca:

„Aflat în România, liderul Jobbik, partidul ungar extremist de dreapta, Vona Gabor, a inclus etnicii maghiari din Transilvania în „naţiunea maghiară”, cerând ca „responsabilitatea pentru drepturile lor”, mai exact pentru autonomie, să fie „asumată de întreaga Ungarie”, chiar cu riscul declanşării unui conflict cu România.

Cu 47 de locuri din cele 386 în Parlamentul maghiar şi alte trei în cel european, Jobbik a arătat în ultimii ani că este pe un val ascendent. Influenţa şi capitalul de imagine câştigate de formaţiune au devenit, în ultimii ani, motiv de îngrijorare pentru comunitatea europeană. Mesajele antisemite promovate de gruparea care dispune de propriile forţe paramilitare sunt privite cu nelinişte, în special de comunitatea evreiască. Partidul este însă deocamdată la doar 12% din legislativ şi nu are un cuvânt în ceea ce priveşte guvernarea.

Mesajul lui Gabor a fost însă amplificat de Ministerul Afacerilor Externe care s-a grăbit să solicite guvernului de la Budapesta să se distanţeze de declaraţiile conflictuale ale liderul de extremă dreapta. În replică, MAE ungar susţine că Jobbik nu este decât un partid de opoziţie.

Bice şi tricouri cu mesaje antisemite. Cum au pretrecut simpatizanţii Jobbik în Harghita

Principalul mesaj al evenimentului şi tema discuţiilor abordate s-au referit la lupta pentru obţinerea autonomiei maghiarilor şi autoguvernării Ardealului.

„Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor, invitatul special în Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, eveniment pentru care autorităţile locale au cheltuit 37.500 de lei, în scopuri „turistice”.

„Este în interesul nostru, din punct de vedere turistic, să finanţăm Tabăra EMI (Erdelyi Magyar Ifjak n.r.). Aici vin mii şi mii de oameni şi este bine pentru comuna noastră. Chiar am făcut lobby destul de mare ca această tabără să vină la noi. Pentru noi, este o reclamă mare şi, după cum se ştie, marketingul trebuie plătit cu bani grei. În perspectivă, sunt convins că ne va aduce ceva în plus în domeniul turistic”, a motivat Gall Szabolcs, primarul din Borzont, Harghita, unde a avut loc tabăra.

La eveniment s-au vândut tricouri cu inscripţii de tipul ”O Ungarie ciuntită nu e o ţară, Raiul e doar Ungaria Mare!” sau ”Am fost! Vom fi! Rămânem!”, precum şi bice ”pentru plăcere, dar şi pentru educaţie”, cu preţuri cuprinse între 40 şi 100 de lei, în funcţie de lungime şi de material.

Un tânăr de 18 ani s-a ales cu dosar penal pentru propagandă şovină şi iredentistă pentru că a încercat să vândă tricouri şi hanorace cu mesaje de tipul ”Tata e maghiar, mama e maghiară/ Cui nu-i place, să piară!” sau ”Am pierdut prin lacrimi/ Vom recâştiga prin sânge!”.

Mai mult, „liniştea” taberei a fost asigurată de gruparea Nemzeti Őrsereg Hagyományőrző és Polgárőr Egyesület (National Protection Force Heritage And Civil Guard Association), care se defineşte drept o asociaţie păstrătoare de tradiţii militare.

Vona Gabor: Nu suntem extremişti, suntem patrioţi

Întrebat de jurnaliştii prezenţi cum comentează faptul că presa internaţională a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist al partidului pe care îl conduce, Vona Gabor a explicat că, în realitate, membri Jobbik „sunt patrioţi, nu extremişti”.

„Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria”, a spus el.

În urma comentariilor făcute de liderul maghiar, MAE a cerut executivului din Ungaria să se delimiteze de mesajele transmise de Vona Gabor.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menţionează sursa citată.

Guvernul de la Budapesta a răspuns duminică seara, precizând că partidul Jobbik este de opoziţie şi prin urmare nu este implicat în activitatea executivului ungar. „Jobbik este un partid de opoziţie, care nu participă la activităţile guvernului maghiar, şi nici nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia. Guvernul maghiar susţine perseverent ideile şi obiectivele de bază ale parteneriatului strategic maghiaro-român”, se arată în mesajul transmis public de MAE ungar, condus de Janos Martony.

Unul din şase studenţi maghiari susţin acţiunile Jobbik

Partidul Jobbik începe să câştige din ce în ce mai multă popularitate. Un procent de 17% dintre tinerii cu educaţie superioară din Ungaria au recunoscut că sunt simpatizanţi Jobbik, potrivit unui sondaj citat de Budapest Times.

Totodată, 23% dintre respondenţi au fost de părere că, în anumite condiţii, dictatura este mai utilă decât democraţia. Alte şase procente dintre participanţii la studiu au apreciat că, având în vedere situaţia în care se află Ungaria la ora actuală, dictatura ar fi mai oportună decât democraţia.

În jurul partidului lui Vona Gabor, liderul fostei grupări Garda Maghiară, formaţiune interzisă de o instanţă din Budapesta în 2009, s-au strâns inclusiv forţe paramilare. Mai exact, este vorba despre Magyar Nemzeti Garda (Garda Naţională a Ungariei) şi Betyarsereg (Armata Proscrisă), o grupare chiar „mai extremistă”.

Membri acestor facţiuni paramilitare sunt trimişi în oraşele cu o populaţie mare de romi pentru a-i intimida şi a crea diviziune socială în rândul locuitorilor.

„Avem o problemă domestică, mai exact criminalitatea în rândul ţiganilor şi o problemă externă care este expansiunea evreilor”, a explicat Joseph, liderul forţelor paramilitare, pentru postul britanic Channel 4.

El susţine că organizaţia pe care o conduce este una paşnică. Mai mult, membri ei ar fi participat la misiuni ale Crucii Roşii şi ar fi donat sânge în masă.

Cum acţionează forţele paramilitare

Cu toate acestea, intenţiile grupării sunt privite cu scepticism, în special după demonstraţia de forţă făcută în timpul Adunării Generale a Congresului Mondial Evreiesc, eveniment avut loc la începutul verii la Budapesta.

Câteva sute de persoane au participat la o manifestaţie antisionistă, cerând ca persoanele cu dublă cetăţenie ungaro-israeliană să demisioneze din funcţii publice.

Mai mult, forţele paramilitare ar fi organizat un antrenament public pe malul Dunării, Congresul având loc pe un vas.

Tot de forţele paramilitare din jurul partidului Jobbik se leagă un alt incident petrecut în urmă cu doi ani şi soldat cu violenţe.

Câteva zeci de persoane au fost detaşate într-un oraş maghiar în care primarul, membru de partid, se plângea de creşterea criminalităţii în rândul persoanelor de etnie romă. Lucrurile s-au precipitat în momentul în care Jobbik ar fi folosit suicidul unei persoane pentru capital de imagine, răspândind zvonul că bărbatul şi-ar fi luat viaţa din cauza vecinilor de etnie romă.

Jurnaliştii Channel 4 au aflat de la fiul bărbatului că acesta se înţelegea foarte bine cu vecinii săi. Mai mult, îi simpatiza.

În urma manifestaţiilor organizate de forţele paramilitare, mai multe familii de romi au fost relocate din regiune.” (subl. mea)

DE citit si…

Şeful CJ Harghita, Borboly Csaba, îşi poate relua activitatea, după ce interdicţia DNA a expirat

Editorialul lui Cristian Tudor Popescu

Autonomişti unguri şi români, Masăverde şi Faţăvercea

Se arata ca:

„Preşedintele Băsescu reacţioneză diferit la caniculă. Anul trecut, cam pe vremea asta, nici prin gând nu-i trecea să le zică ceva de dulce lui Viktor Orban şi talibanilor separatişti maghiari, care l-au  servit la referendum ca să capete titlul de preşedinte Masăverde.

Acum, tot căldură mare, preşedintele Faţăverso – sau, în varianta populară, Faţăvercea – dă-i şi luptă cu politicienii maghiari. Faţăvercea se autointitulează, nici mai mult, nici mai puţin decât „lider regional al luptei anti Budapesta” şi îi îndeamnă pe românii ardeleni să-l ia cu huo şi fluierături pe premierul Orban.

Aberaţie după aberaţie.

UE încă nu s-a desfiinţat. Problemele regionale interstate, ca, de altfel,  şi probleme interne ale unor state (vezi suspendarea preşedintelui în România) se soluţionează la Bruxelles, nu la Bucureşti sau Budapesta. Şi T. Băsescu ştie asta foarte bine.

Un preşedinte nu îşi îndeamnă concetăţenii în nicio situaţie să huiduie un şef de guvern străin. Dacă e o problemă cu vizitele lui V. Orban în Ardeal, atunci ea trebuie soluţionată pe cale politică şi diplomatică. Dacă nu, nu.

Fluierăturile şi huiduielile sunt în fişa postului de şef de peluză,  nu de şef de stat.

Dar de ce i s-a înverzit brusc românismul dlui Băsescu?

Pentru că Gigi Becali e la răcoare, C.V. Tudor a ajuns pe centura politicii,  iar Crin Antonescu a lăsat-o mai moale cu naţionalismele agresive,  căci tocmai fuse în vizită în USA.

Cu instinctul său de rozător politic, T. Băsescu simte gaura creată şi se înfige în ea, să mai adune nişte voturi de la românaşii urâtori de bozgori. Ce-o face cu ele, în afară de a i le injecta, poate, dlui Tolomac de la Mişcarea Populară, nu ştiu.

Că extremiştii unguri sunt obraznici, vede toată lumea. Întrebarea însă nu este cum să fie reduşi la tăcere, ci cum să fie lăsaţi să vorbească singuri ca televizorul.

Minoritatea maghiară, ca de altfel toate minorităţile, e tratată exemplar în România, mesajele apocaliptice gen Tokes despre discriminare nu mişcă pe nimeni. Şi atunci, care e zona sensibilă unde propaganda autonomistă poate să aibă efect?

Maghiarii sau secuii din România care ţipă după autonomie vor, de fapt, să  nu mai trăiască sub regimul de putere de la Bucureşti.

Dar nu există destui români din România care părăsesc  această ţară şi se duc să trăiască şi să muncească sub guvernele altor state, aruncând şi o înjurătură sau un scuipat în urmă când se urcă în autocar sau în avion?  Astfel, ei îşi proclamă autonomia în chip individual faţă de puterea de la Bucureşti şi nu are nimeni dreptul să-i împiedice s-o facă.

Prin urmare, cred că replica eficientă la discursurile unor Vona Gabor, Laszlo Tokes,  Viktor Orban şi alţii ca ei nu sunt declaraţiile politice „tari”, belicoase, dar civilizarea economică, socială, politică, infrastructurală a României, ridicarea nivelului de viaţă şi muncă din ţară spre cote europene. Or, asta e mult mai greu decât „leadershipul punerii la punct a Budapestei”.

Când va scădea numărul românilor dornici să se „autonomizeze” prin străinătăţi, atunci va seca şiapa de la moara grofilor radicalismului unguresc.”

Iata ce spune si…

Romania Libera

Cum va evolua relaţia România-Ungaria?

Se arata ca:

„Reorganizare administrativă pe criterii etnice nu se va face, iar ţara noastră „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei“, în condiţiile în care Ungaria a devenit în regiune „un focar de instabilitate“, a avertizat preşedintele Traian Băsescu.

Pe fondul unei reacţii slabe a Ministerului român de Externe la declaraţiile făcute de liderul Jobbik, Gabor Vona, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj extrem de dur autorităţilor de la Budapesta, dar şi politicienilor maghiari sau români care şi-au înteţit în ultima vreme declaraţiile cu privire la autonomie. „România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul în care rezervele noastre trebuie date deoparte şi Budapesta trebuie pusă la punct“, a arătat şeful statului la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului (judeţul Harghita).Subliniind că liderii politici maghiari şi-au dovedit indecenţa prin declaraţiile făcute, preşedintele Băsescu a adăugat că Ungaria a devenit „un focar de instabilitate“ în regiune prin modul în care abordează problema minorităţii maghiare de peste graniţe. „Sunt mai multe ţări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorităţi“, a punctat Băsescu, arătând că România îşi va asuma „leadership-ul punerii la punct a Budapestei“.

Cât priveşte participarea liderilor politici maghiari la tot felul de manifestări organizate pe teritoriul României, prilej de a fi lansate diferite declaraţii despre autonomie, preşedintele consideră că 2013 este „ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat“.

Referindu-se la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, idee lansată în dezbatere de Guvernul Boc şi preluată, între timp, şi de Guvernul Ponta, Băsescu a dat asigurări că „niciodată“ aceasta nu va fi făcută pe criterii etnice. „Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă“, a precizat preşedintele. Şeful statului s-a referit şi la europarlamentarul László Tőkés şi la cererea acestuia ca Ungaria să ofere protectorat Transilvaniei: „Nu îşi merită calitatea de cetăţean român“.

Reamintim că liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal organizată în judeţul Harghita, că „Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede“ şi că partidul său îşi va asuma chiar şi responsabilitatea unui conflict cu România pentru a apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania. Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal a fost finanţată de Primăria Joseni (cu 30.000 lei) şi de Consiliul Judeţean Harghita (cu 7.500 lei).

Reacţia slabă a puterii

În absenţa liderilor USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, aflaţi într-o vacanţă prelungită în afara ţării, reacţiile celor aflaţi la putere au fost întârziate sau au lăsat impresia unei bâjbâieli. Concret, la o zi după declaraţiile făcute de liderul Jobbik la Joseni, ministerul condus de Titus Corlăţean a cerut Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile politicianului maghiar. Răspunsul a venit în aceeaşi zi: Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.

Dinspre PSD, declaraţiile lui Gabor Vona au fost condamnate de deputatul Bogdan Diaconu, prilej de a demonstra că nu cunoaşte prea bine atribuţiile MAE. Mai precis, Diaconu a cerut MAE să-l declare „de urgenţă“ pe Gabor Vona persona non-grata, punând instituţia condusă de colegul său de partid în ipostaza de a explica public că o astfel de măsură poate fi luată doar împotriva persoanelor cu statut diplomatic. Cealaltă „aripă“ a USL, cea liberală, s-a remarcat prin tăcere.În schimb, la corul celor care au sancţionat declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu s-a alăturat din mers ex-preşedintele PSD Mircea Geoană. Potrivit acestuia, avertismentul lansat Budapestei de şeful statului ar fi rezultat exclusiv al „interesului electoral“. Previzibil, declaraţiile preşedintelui au fost criticate şi de UDMR. Deşi s-au dezis de afirmaţiile lui Gabor Vona, liderii Uniunii consideră reacţia şefului statului „supradimen­sionată“ şi vorbesc de depăşirea unor limite şi a decenţei.

„Nu pot să-l înţeleg pe preşedintele Băsescu la ce război se aruncă în acest moment şi de ce vine cu ameninţări directe, cu ameninţări concrete la adresa Ungariei, nu este de bun augur şi este inacceptabil. Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru, nu trebuie să pună paie pe foc“, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. La rândul său, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a catalogat afirmaţiile preşedintelui Băsescu drept „periculoase“.

Cum este jucată electoral cartea maghiară

Declaraţiile din ce în ce mai dure ale unor politicieni maghiari se explică prin apropierea alegerilor parlamentare din Ungaria, alegeri care vor avea loc în primăvara anului viitor şi vor fi marcate de o luptă acerbă pentru numărul radical redus de locuri din Legislativul de la Budapesta (199 de locuri faţă de 386, cât sunt în prezent). Ca înaintea fiecărui scrutin, se observă o radicalizare a discursului politic pe tema drepturilor minorităţilor maghiare din străinătate.

În mod similar, problematica minorităţii maghiare este speculată în România când se apropie alegerile, fie ele parlamentare (vezi bătălia dintre UDMR şi PPMT şi acuzele pe care cele două formaţiuni şi le-au adus în ceea ce priveşte modul în care sunt reprezentate interesele comunităţii maghiare), fie ele europarlamentare (vezi declaraţia recentă a lui László Tőkés). Nu în ultimul rând, unele afirmaţii ale politicienilor maghiari, de naţionalitate română sau ungară, au fost sau nu sancţionate de politicienii români în funcţie de interesul politic al momentului (nevoia păstrării UDMR la guvernare sau, după caz, necesitatea ca electoratul maghiar să voteze într-un fel sau în altul pe anumite subiecte, precum suspendarea preşedintelui Traian Băsescu).” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

De observat ce partid este Jobbik: anticapitalist, impotriva Europei Occidentale, antisionist, impotriva tiganilor, cu un caracter paramilitar, asta pe langa caracterul sau ultranationalist. Vona Gabor se descrie pe sine drept un patriot maghiar infocat care vrea sa faca ceva pentru natiunea maghiara: sa apere interesele natiunii sale, „să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei”. Spune ca: „dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist”. Din discursul sau nu au putut lipsi, desigur, Trianonul, autonomia pe criterii etnice. Insa ceea ce nu inteleg eu este cum doreste sa faca toate aceste lucruri pe care le declara. Toate aceste declaratii, precum si numarul mare de suporteri ai partidului Jobbik, care ar imbratisa dictatura in locul democratiei, ne arata in fapt o natiune maghiara in deriva.

Faptul ca „există destui români din România care părăsesc  această ţară şi se duc să trăiască şi să muncească sub guvernele altor state”, cum afirma CTP, arata o optiune individuala: in definitiv si la urma urmei e treaba mea unde ma duc sa traiesc si sa muncesc, si cred ca e normal sa merg sa muncesc acolo unde voi fi platit mai bine. Asta nu inseamna ca ma autonomizez. Inseamna ca profit de oportunitatile care mi se ofera. Si de ce n-as profita? Numai ca sa nu ma autonomizez? Insa la maghiari de mai multa vreme e vorba de altceva… De un lucru care nu poate fi rezolvat prin extremism… Gabor spune ca vrea sa protejeze rasa maghiara… N-as crede ca e o rasa pe cale de disparitie… Ungaria se afla intr-un esec din punct de vedere economic, Fidesz n-a prea reusit sa rezolve problema. Nici modificarea Constitutiei, operata de Fidesz, n-a servit, de fapt, la nimic… Ungaria a tins spre izolare in Europa, asa se si explica atitudinea anticapitalista promovata de Budapesta. Obsesia asta a protejarii rasei si natiunii maghiare a izolat Ungaria, si se vede clar lucrul acesta in politica dusa de Viktor Orban. Ungaria nu prea mai poate oferi cetatenilor sai bunastare si atunci vecinii, Trianonul sunt de vina. In felul asta Ungaria devine un emitator de extremism in intreaga regiune. De fapt, mai exact spus, asta poate sa ofere cetatenilor sai: ultranationalismul. Practic, Ungaria se confrunta cu o crestere economica precara, o scadere a populatiei, un somaj masiv (peste 10%) – problema pe care Fidesz, sub Viktor Orban, nu a putut s-o rezolve si o datorie guvernamentala foarte mare (peste 80% din PIB). Se mai poate constata o incetinire a importurilor si exporturilor. Dar apropo de somaj, acesta n-a mai putut fi adus sub 10% din 2009!! De observat apetitul pentru dictatura a unui important procent din electoratul maghiar – din nou un indiciu asupra izolarii spre care tinde aceasta tara membra a UE. Este clar ca dictatura nu va putea aduce nicio imbunatatire din punct de vedere economic: economia libera, de piata este de preferat ! In general vorbind, Europa a ajuns prea regularizata din punct de vedere economic. Nenorocirea cu Dreapta politica maghiara este ca a reusit sa izoleze si mai mult aceasta tara, care si asa manifesta o tendinta spre izolare. Din aceasta izolare se vede ca in Ungaria se tinde din ce in ce mai mult impotriva libertatii economice. Se vorbeste de lupta „acerbă pentru numărul radical redus de locuri din Legislativul de la Budapesta (199 de locuri faţă de 386, cât sunt în prezent). „, nu e bine… Nu e bine ca s-a redus radical numarul de locuri in Legislativul de la Budapesta!! Situatia din Romania este de preferat! Trebuie un Parlament larg, cu un numar mare de locuri! Situatia asta din Ungaria radicalizeaza lupta politica fara niciun folos pentru Ungaria si restrange, daca se poate spune asa, democratia. Partea proasta ar fi ca nu cumva sa aiba loc tulburari sociale sau alte evenimente de asa natura incat sa justifice o interventie militara in Ungaria, iar noi sa fim „leadership-ul punerii la punct a Budapestei”… Trebuie un transfer de Putere pe cale pasnica si o alternanta la guvernare astfel incat socialistii sa preia Puterea… Altminteri exista riscul ca aceasta tara sa se adanceasca in extremism si izolare, cu efecte dezastruoase pentru Ungaria. Orban nu prea da semne ca ar dori sa paraseasca pe cale pasnica Puterea… Insa regimul lui nu poate dura prea mult… Ceea ce face el nu are cum sa deblocheze, ca sa zic asa, situatia economica in care se afla Ungaria si nici sa reduca somajul.

DE citit si…

Voi cere Comisiei Europene crearea unui mecanism de combatere a extremismului

Solicit Parlamentului maghiar sa se delimiteze de declaratiile domnului Gabor Vona, liderul grupului parlamentar Jobbik

august 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii

Ce decadere fata de anii ’90…!!

Am fost intrebat pe blog care e parerea mea despre revizuirea Constitutiei. Parerea mea… Am replicat ca n-am prea vazut critici, chiar si vehemente, din partea Opozitiei la aceasta revizuire marca USL. Eu cred ca Opozitia actuala ar fi trebuit sa formuleze prima opinii, de ce nu si critice, cu privire la proiectul de revizuire.

Constitutia din 1991 s-a nascut din dorinta de libertate si democratie a poporului roman. Dupa dictatura comunista aveam cu totii nevoie de asa ceva ca de aer. O revolutie schimba fundamental statul si asa s-a intamplat si in ceea ce priveste Revolutia din 1989, din care s-a nascut Constitutia din 1991. Aceasta Constitutie a fost fundamentata pe idealuri si valori profunde de care eram cu totii animati in acele vremuri, indiferent de optiunile noastre politice. Cu alte cuvinte, aveam o Constitutie bazata pe idealuri si valori pe care le traiam, as dori sa subliniez lucrul asta, adica valori pe care le doream cu ardoare si in care credeam: libertate si democratie.

A fost criticata fara temei, dupa parerea mea, formularea din art. 1, al. 3 din actuala Constitutie (revizuirea din 2003) ce spune:

„[…] in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989 […]”

In fine, nu intru in detalii de ce si pentru ce a fost criticata formularea asta…

Dar sa comparam cu proiectul de revizuire de acuma, criticat de catre Consiliul legislativ, despre care de pe acum incepe sa se vorbeasca de riscuri

Aceasta noua revizuire are in definitiv un sigur ax central: Traian Basescu. Este Constitutia fata de Traian Basescu. Din faptul ca Traian Basescu a derapat si nu a respectat actuala Constitutie s-a nascut aceasta noua revizuire. Acest aspect reprezinta fundamentul noii Constitutii. Nu mai vorbesc ca sunt bagate, ca intr-un talmes-balmes, regionalizarea, relele tratamente aplicate animalelor, recunoasterea rolului Bisericii Ortodoxe in modernizarea Statului Roman si a celorlalte culte religioase recunoscute de lege, Casa Regala, presa sub control si stema se intoarce pe tricolor etc, Insa aceste aspecte sunt secundare. Aspectul principal e Traian Basescu!! 😀 Nu mai e „in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989” ci in spiritul faptului ca sa nu se mai gaseasca unul ca Traian Basescu care sa incalce Constitutia si sa fie sustinut de o majoritate fragila, si de CCR, si cu procurori, care sa-i consolideze regimul, iar CCR sa nu mai indeplineacsa „si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii”.

Parlamentul superputere in stat? Aspect secundar… Dar poate sa nu fie nicio putere, problema e cu totul alta!!! Si anume: CCR sa nu mai poata verifica si hotararile Parlamentului!!

Se reduc atributiile Presedintelui! De fapt se reduc atributiile lui Traian Basescu, desi e la ultimul mandat si de la anul nu va mai fi Presedinte. Pentru ca sa se reduca influenta lui Traian Basescu in CSM, mandatul membrilor CSM este redus de la 6 la 4 ani, in schimb se sporeste numarul reprezentantilor societatii civile de la 19 la 21. Reducerea atributiilor CCR este tot in aceasta idee: Traian Basescu sa nu mai aiba o asa mare influenta in CCR.

De fapt, centrul de greutate al noii constructii constitutionale este cum sa-l limiteze, cat mai drastic posibil, pe Traian Basescu. Este o Constitutie cu aspecte psihologice: atat de mult i-a marcat pe cei din USL Traian Basescu incat acesta este vazut Presedinte si dupa ce-si va termina, la anul, ultimul sau mandat.

Aceasta noua Constitutie e plina de Traian Basescu. Ce deosebire fata de cea din 1991 care era plina de idealuri si valori, si nu plina de un singur om! Ce deosebire fata de cea din 1991, care respira libertate si democratie!!

Si, din pacate, in final, ce decadere…

august 12, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 63 comentarii