Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Incheierea acordului cu FMI. Unde vin investitiile straine?

Iata doua articole interesante:

Gandul

Ponta anunţă scăderea TVA la pâine şi creşterea accizelor la alcool, aur, ceasuri şi maşini de lux. „Am încheiat negocierile pentru un nou acord cu FMI”

Se arata ca:

„După negocierile cu FMI, premierul Victor Ponta a anunţat că reducerea TVA la pâine, făină şi cereale până la 9% de la 1 septembrie a fost agreată cu reprezentanţii Fondului. Pentru a acoperi gaura bugetară care va fi produsă ca urmare a reducerii încasărilor la finalul anului, Guvernul va adopta mâine, prin ordonanţă, o majorare a accizelor la alcool şi va introduce impozite pentru produsele de lux.

„Accizele la alcool cresc de la 750 de euro pe hectolitru la 1000 de euro pe hectolitru”, a anunţat ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, arătând că măsura nu va fi una temporară. Vicepremierul a dat şi exemple privind noua impozitare pentru produsele de lux: „la aur, ceasuri, obiecte de lux, maşini cupeste 3000 de cm cubi, yahturi, la armament utilizat de persoane fizice”, estimând că „impactul bugetar va fi de 300 de miliaone de lei” până la finalul anului.

În ceea ce priveşte rectificarea bugetară care va fi oficializată mâine, Guvernul a decis tăierea din banii alocaţi la începutul anului pentru Transporturi şi suplimentarea la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei.

Cu aceste date, a anunţat Ponta, negocierile cu FMI pentru un nou acd tip preventiv s-au încheiat. „Am încheiat practic şi negocierile pentru un nou acord”, a spus premierul fără a da, până miercuri, detalii în această privinţă.

„Opinia FMI a fost că nu vom avea o reducere a evaziunii fiscale”

Deşi acceptată de FMI, reducerea TVA la pâine este privită în continuare de reprezentanţii FMI cu mari rezerve. Este şi motivul pentru care deocamdată măsura este una temporară urmând să fie reevaluată la începutul anului viitor.

„Mâine vom adopta o ordonanţă prin care TVA pe tot lanţul la pâine va fi redus la 9%. Reducerea va fi din septembrie. Opinia FMI a fost că nu vom avea o reducere a evaziunii fiscale. Îmi doresc să se dovedească că am avut noi dreptate. Acum evaziunea e, conform unor studii, de 80%”, a spus Ponta la finalul discuţiilor cu reprezentanţii FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Premierul a admis însă că există un impact negativ semnificativ: 100 de milioane de lei pe un singur trimestru, acoperit, pentru moment, „din alte surse bugetare”. „Eventualul impact negativ este compensat de o creştere convenită la alcool şi la bunuri de lux”, a arătat Ponta.

Din explicaţiile ministrului pentru Buget, Liviu Voinea, „măsura de compensare – creşterea accizelor la alcool şi introducerea unor impozite la bunuri de lux – are exact acelaşi impact în buget ca şi reducerea TVA la pâine. Ambele măsuri vor fi analizate în cursul anului 2014 cu privire la eficienţa lor şi se va lua o decizie în consecinţă”.

Mai explicit s-a vrut a fi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu: „O brăţară de aur va fi mai scumpă. Depinde de cantitatea de aur pe care o cumpăraţi. Şi lănţicul şi inelul are o componentă”, a încercat el o estimare a evoluţiei pieţei produselor de lux.

Cine pierde, cine câştigă din rectificarea bugetară

Luată mai în amănunt, rectificarea bugetară de la finalul acestei luni va însemna o suplimentare a veniturilor pentru modernizarea unor şcoli, construcţii de săli de sport şi demararea proiectelor unor amternităţi prin tăierea unor sume de bani de la Transporturi „inclusiv de la proiecte”, a precizat Voinea.

„La Ministerul Sănătăţii vom avea o bugetare suplimenhtară de 1 miliard de lei. La Ministerul Educaţiei pentru refacerea şcolilor – 40 de milioane de lei. Pentru Justiţie – 20 de milioane pentru refacerea unor instanţe. 70 de milioane de lei avem pentru bunuri şi servicii la Ministerul Administraţiei şi la Interne. Ministerul Justiţiei va primi aproape 100 de milioane de lei pentru funcţionarea Administraţiei Penitenciarelor. 40 de milioane de lei pentru săli de sport şi pentru ANL din profitul Loteriei Naţionale. Va fi şi o alocare pentru începerea programului de avione multirol şi pentru sistemul de protecţie a frontierelor pentru ca tehnic să fim perfect pregătiţi pentru o eventuală decizie de intreare în spaţiul Schengen. Avem prevăzută şi posibilitatea împrumuturilor pentru continuarea proiectelor pe fonduri europene”, a dat Ponta exemplele de suplimentări.

Între ministerele care vor ieşi „pe plus” din şedinţa de Guvern de mâine se numără şi cel al lui Liviu Dragnea. La Dezvoltare suplimentarea ar fi de 900 de milioane de lei.

Sarcina explicaţiilor pentru tăieri i-a revenit lui Voinea. „S-a tăiat de peste tot şi s-a pus la loc în unele părţi. Pe zona de cheltuieli principala măsură o reprezintă eliminarea blocajului de 10%, rezerva care se păstrează la începutul fiecărui an. S-a tăiat în special de la Ministerul Transporturilor – 900 de milioane de lei şi SGG – 500 de milioane, în funcţie de execuţie. S-au tăiat de la poziţiile unde nu s-a realizat. Inclusiv de la proiecte”, a spus Voinea.

Potrivit ministrului pentru Buget, nici programele pentru fonduri europene nu au neapărat asigurată confinanţarea din start. „Finanţarea la proiectele europene este asigurată pentru programele care pot să tragă. Pentru cele care nu pot să tragă, nu are rost să ţii buffer în buget”, a  susţinut acesta.

Cât despre corecţiile pe care Guvernul şi le-a asumat după cheltuirea deficitară a banilor europeni, acestea vor ajunge până la finalul anului la 1 miliard şi se vor reflecta în deficit. „Corecţiile ar fi fost de 800 de milioane de euro dacă absorbţia totală ar depăşi 37 de miliarde de lei în acest an. Este destul de impobabil. Corecţiile pe al doilea semestru sunt de 716 milioane de lei. Adunat sunt de 1 miliard pe tot anul. Sunt luaţi pe deficit”, a precizat Voinea.

Cum stă Guvernul cu cifrele

În noua proiecţie bugetară, creşterea economică a fost revizuită de la la 1,9% de la 1,6%, bazându-se pe exporturi. Deficitul bugetar pe de altă parte creşte cu încă 1,2 miliarde de lei după rectificare. „Per total, rectificarea înseamnă 1,9 miliarde venituri mai puţin şi cu 700 de milioane cheltuieli mai puţin. Creşte deficitul bugetar cu 1,2 miliarde de lei, dar acest lucru era deja prevăzut în precedentele scrisori de intenţie. Deficitul pe cash creşte de la 2,1 la 2,2 deficitul pe ESA rămâne nemodicicat: 2,4”, a spus Voinea.

Potrivit ministrului pentru Buget, Guvernul şi-a pregătit rezerve şi pentru situaţia în care vor fi disponibilizări în companiile de stat. „Există sume în buget dacă se ia decizia de disponibilizare în anumite companii. Dacă va fi cazul bani sunt în buget, chiar suficienţi. Dar, personal, consider că disponoibilizarea nu este neapărat prima opţiune pentru reorganizarea companiilor”, susţine el.

Până la sfârşitul anului se estimează însă şi a doua rectificare, FMI dându-şi acordul pentru luna octombrie.

Cu aceste date, a susţinut Ponta, Guvernul a ajuns la o înţelegere cu FMI pentru un nou acord ale cărui linii principale vor fi anunţate însă miercuri. Negocierea a inclus şi stabilirea unui plan clar pentru CFR Marfă din care Ponta nu a sugerat decât că nu va fi cel aşteptat de preşedintele Traian Băsescu – adică reluarea privatizării.  „Este o prevedere foarte bună (în acord n. red.). Foarte bună pentru România şi foarte proastă pentru unii. Pentru cei care se bucură la lucriuri mici”, a spus el, adăugând că Guvernul nu a renunţat la ideea trecerii privatizării prin CSAT.”

Accentul cade pe Ministerul Sanatatii si mai putin pe Ministerul Transporturilor…

Romania Libera

Judeţul Alba, magnet pentru marile companii auto europene

Se arata ca:

„În ultimele două luni au fost inaugurate trei noi unităţi de producţie în judeţul ardelean, cu o valoare totală de aproape 400 de milioane de euro.

Numărul românilor care au ajuns să lucreze pentru celebrele companii auto din Germania cunoaşte o înmulţire aproape permanentă în ultima perioadă. Spre deosebire de anii precedenţi, însă, aceştia nu mai sunt nevoiţi să meargă în ţara din centrul Europei ci, mai cu seamă, în judeţul Alba, acolo unde, doar în 2013, vor fi create peste 700 de locuri de muncă. Luna care se încheie mâine a fost, de departe, cea mai profitabilă pentru economia judeţului din centrul ţării în ultimii ani. Investiţii de peste 300 de milioane de euro au pornit la drum cu speranţa că, în viitorul deloc îndepărtat, alte unităţi de producţie vor fi construite pentru românii dornici să îşi ofere serviciile, indirect, unor companii ca Mercedes sau Volkswagen, dar şi DAF sau chiar Ford.

“Prezenţa, în judeţul Alba, a unor firme de înalt nivel european este o carte de vizită pentru judeţul nostru cu care ne mândrim. Ştim ce doresc oamenii de afaceri, ştim ce îşi doresc toţi cei care investesc în judeţul Alba şi ne vom strădui să fim cât mai prietenoşi. Atunci când o firmă de importanţă mondială alege să investească într-o localitate din judeţul nostru se răspândeşte seriozitatea oamenilor de aici şi, automat, atrage alte companii. De pildă, logo-ul celor de la Bosch a funcţionat ca un magnet pentru firme mai mari sau mai mici care au investit în oraşele din Alba”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel.

Daimler, cea mai puternică

Vedeta investiţiilor a fost, în acest an, compania germană Daimler, proprietarul Mercedes-Benz Cars, care a inaugurat în urmă cu două săptămâni, la Sebeş, o unitate de producţie pentru care a promis o investiţie de 300 de milioane de euro. Prin filiala sa din România, Star Transmission, compania germană a creat 250 de locuri noi de muncă, iar aici vor fi montate cutiile de viteze automate pentru celebrele maşini germane Mercedes.

Împreună cu fabrica existentă la Cugir, acolo unde lucrează deja aproximativ 1.000 de persoane, Daimler a devenit unul dintre cei mai importanţi investitori în piaţa de componente auto din România. La mică distanţă în acest clasament urmează compania Bosch, care la începutul verii a deschis producţia în cea de-a treia unitate din oraşul Blaj. Germanii au investit 45 de milioane de euro în fabrica din localitatea în care trăiesc aproximativ 20.000 de oameni, iar 1.700 dintre aceştia ar urma să lucreze pentru Bosch până în 2016.

Acel an va fi unul de referinţă al companiei germane, ce ar trebui să însemne construirea unei a patra unităţi de producţie în oraşul ardelean. Ultima firmă interesată de investiţii în domeniul componentelor auto este VCST Automotive, cu sediul principal în Belgia. Printr-un efort financiar de 30 de milioane de euro, unitatea de producţie din Alba Iulia a devenit prima din România pentru compania belgiană, specializată în producţia de roţi dinţate. Până în 2014 aici vor lucra 200 de persoane şi, la fel ca şi cei de la Bosch, oficialii VCST au anunţat că au în plan deschiderea unei alte unităţi de producţie în vecinătatea celei existente, pe un teren pe care deja îl au în proprietate de la Primăria Alba Iulia.

COMPANIE

Michelin de Sălaj

Una dintre cele mai durabile investiţii în industria auto din România este reprezentată de compania franceză de anvelope Michelin, care a început producţia la Zalău încă din 2001. În prezent, aproape 3.000 de angajaţi lucrează la cele două fabrici din judeţul Sălaj, precum şi la o a treia unitate din România, situată în localitatea prahoveană Floreşti. De altfel, ambasadorul Franţei în România, Phillipe Gustin, este aşteptat chiar astăzi în vizită la cele două uzine de la Zalău.

Daimler a creat, recent, 250 de locuri de muncă.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

iulie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 92 comentarii