Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Am si eu o intrebare…

… pentru Dl. Profesor Stiglitz!! 🙂 Dar pana sa formulez intrebarea, as dori sa va prezint urmatoarea situatie, asa cum reiese din datele furnizate de Banca Mondiala:

Serviciile, valoarea adaugata (% din PIB)

Industria, valoarea adaugata (% din PIB)

Agricultura, valoarea adaugata (% din PIB)

Crestere PIB (anual %)

Credite neperformante (% din totalul creditelor)

Investitii straine directe ( current US$)

Capitalizarea de piata a companiilor listate la bursa (% din PIB)

Graficele arata o comparatie intre situatia de pe plan mondial (World), Romania, Franta si SUA.

In ceea ce priveste serviciile, observam ca, in cazul Frantei si SUA, valoarea adaugata a acestora se situeaza cu mult peste ceea ce avem pe plan mondial. In Romania aceasta valoare adaugata e mult mai mica, dar se observa o crestere insemnata in perioada 2011-2012. Observam ca in cazul industriei, valoarea adaugata e mai mica decat cea a serviciilor, iar in ceea ce priveste agricultura, valoarea adaugata e si mai mica fata de cea a serviciilor si a industriei, atat pe plan mondial (luand toata lumea) cat si in Franta,  SUA si Romania.

In Romania observam o crestere spectaculoasa a creditelor neperformante, fata de SUA si Franta, cat si toata lumea. Investitiile straine, foarte mici in Romania. Capitalizarea de piata, de asemenea redusa.

Iata ce ne spune un articol FMI:

World Economic Outlook Update
Growing Pains

Cresc durerile, cam asa s-ar traduce… Nu suna foarte incurajator, nu? Despre Zona Euro ne spune ca va ramane in recesiune si in 2013.

Si iata ca pe blogul FMI gasesc urmatorul articol al laureatului Premiului Nobel, Dl. Joseph Stiglitz, care ne indeamna sa tragem cateva invataminte de pe urma acestei crize:

The Lessons of the North Atlantic Crisis for Economic Theory and Policy

Un articol deosebit de interesant, pe care vi-l recomand!

Cropped picture of Joseph Stiglitz, U.S. econo...

Cropped picture of Joseph Stiglitz, U.S. economist. (Photo credit: Wikipedia)

Totusi, constatam ca sectorul serviciilor a luat pe plan mondial o amploare deosebit de mare. Valoarea sa adaugata era de aproape 70% din PIB in 2010, fata de industrie 27% din PIB si agricultura cu numai 3% din PIB. Observam ca aceasta dezvoltare a sectorului servicii este in detrimentul, daca se poate spune asa, industriei si agriculturii. Evident, valoare adaugata, insumata la nivelul economiei conduce la PIB si venitul national.

Intrebarea este: nu cumva aceasta amploare pe care a luat-o sectorul serviciilor se arata a fi, pana la urma, o sursa de blocaj, care conduce catre criza?

Dl. Stiglitz spune:

The importance of credit

We would, for instance, have asked what the fundamental roles of the financial sector are, and how we can get it to perform those roles better.  Clearly, one of the key roles is the allocation of capital and the provision of credit, especially to small and medium-sized enterprises, a function which it did not perform well before the crisis, and which arguably it is still not fulfilling well.

This might seem obvious. But a focus on the provision of credit has neither been at the center of policy discourse nor of the standard macro-models.  We have to shift our focus from money to credit.  In any balance sheet, the two sides are usually going to be very highly correlated.  But that is not always the case, particularly in the context of large economic perturbations.  In these, we ought to be focusing on credit.  I find it remarkable the extent to which there has been an inadequate examination in standard macro models of the nature of the credit mechanism. There is, of course, a large microeconomic literature on banking and credit, but for the most part, the insights of this literature has not been taken on board in standard macro-models.

But failing to manage credit is not the only lacuna in our approach.  There is also a lack of understanding of different kinds of finance.  A major area in the analysis of risk in financial markets is the difference between debt and equity.  And in standard macroeconomics, we have barely given this any attention. My book with Bruce Greenwald, Towards a New Paradigm of Monetary Economics ((Cambridge University Press, 2003) was an attempt to remedy this.”

Da, dar pentru ca sectorul serviciilor sa produca cu valoare adaugata foarte ridicata are nevoie si de o finantare pe masura, adica puternica, bogata. Este clar ca aceasta finantare este data de sectorul financiar si sunt de acord cu diversificarea surselor de finantare. Insa problema este si ce finatezi. Din sectorul serviciilor fac parte: restaurante, hoteluri, servicii de personal, piata imobiliara etc… Spre exemplu, fluxurile de capital care, inainte de criza, au mers din centru Zonei Euro catre Spania au finantat un astfel de sector, cel al serviciilor. La fel si in cazul Greciei, Italiei… De observat ca se baga bani grei in business, nu in libere intreprinderi. Valoarea adaugata a serviciilor era in SUA de 78,6% din PIB (2011), in Franta tot cam pe acolo. Pentru a sustine financiar o astfel de valoare adaugata a sectorului serviciilor se ajunge, in final, la supracreditare tocmai pentru ca valoarea obtinuta pe piata a acestor produse – serviciile – sa fie cat mai mare, mult mai mare decat valoarea factorilor de productie consumati. Caci, altminteri, nu are cum sa fie profitul foarte mare. Or, supracreditarea conduce si la datorii publice foarte mari (numai vorbesc daca se preiau de catre stat datoriile sectorului privat, cum s-a intamplat in Occident). In asemenea conditii creditul neperformant creste si se vede lucrul acesta in SUA, dar si in Franta (2007-2009). In SUA, spre exemplu, dupa cum ne spune Banca Mondiala, acesta era de doar 1,1% din totalul creditelor in 2003 si a ajuns la 5,4% in 2009. Romania fiind o tara mai slab dezvoltata, creditul neperformant a crescut si mai mult – acelasi fenomen il putem constata in Bulgaria si Ungaria; in Polonia este de asemenea mai ridicat decat in SUA si Franta – aici. S-ar putea explica prin faptul ca in Tarile din Estul Europei nevoia de finantare e mai mare, fiind mai putin dezvoltate decat statele din Vest si SUA. Totusi, creditul neperformant a crescut foarte mult si in tari precum Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Irlanda – aici.  Dl. Stiglitz spune:

„Clearly, one of the key roles is the allocation of capital and the provision of credit, especially to small and medium-sized enterprises, a function which it did not perform well before the crisis, and which arguably it is still not fulfilling well.”

Incerc sa traduc:

„Este clar ca unul din rolurile cheie este alocarea de capital si furnizarea de credit, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii, o functie care nu a performat bine inainte de criza, si se poate sustine ca nici acum nu o indeplineste bine”

As mentiona ca piata aceasta a serviciilor (de stat sau private) s-a dovedit in ultimii ani a avea o eficienta slaba, se manifesta si informatia asimetrica, lucru confirmat de US housing bubble, care a si generat Criza financiara ce dureaza si azi, precum si de bubble-ul imobiliar din Europa, datorii private ce s-au transferat catre datoriile suverane, lucru ce s-a intamplat in mai multe tari. De asemenea lucrul este adeverit de cresterea mare a datoriilor suverane in Europa.

Totusi, dezvoltarea masiva a sectorului serviciilor s-a impus ca o necesitate, intrucat trebuia sa se gaseasca un raspuns adecvat la subocuparea fortei de munca generata de un capitalism preponderent industrial. De asemenea dezvoltarea tehnologica, crearea de masini si utilaje performante, a facut ca, de-a lungul timpului, forta de munca ocupata in agricultura sa se imputineze. De aceea se impune gasirea de solutii pentru ca piata serviciilor sa devina (mai) eficienta. Care ar fi acestea? Iata o alta intrebare!

Anunțuri

Iulie 13, 2013 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

10 comentarii »

  1. Ce este valoarea adaugata?

    Comentariu de Cristina | Iulie 13, 2013 | Răspunde

    • Este valoarea obtinuta pe piata din care se scade valoarea factorilor de productie consumati.
      Spre exemplu, o intreprindere produce un produs, P. Sa presupunem ca intr-un an produce 10.000 de produse P pe care le vinde cu 100$/bucata. Asta inseamna ca obtine in total 1.000.000$. Daca pentru producerea acestor produse s-au cumparat materii prime, combustibili, materiale auxiliare, platite servicii etc in valoare de 250.000$, valoarea adaugata este de 1.000.000$-250.000$=750.000$.
      Deci cuprinde valoarea nou creata (ce ia forma salariilor, contributiile asupra acestora, profitul, taxa pe valoarea adaugata) si cota din valoarea capitalului fix transmisa sub forma de amortizare, si reprezinta contributia intreprinderii la produsul national.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 13, 2013 | Răspunde

    • Da, dar fii atenta! Sa zicem ca in urma cu 2 saptamani berea, la o terasa, era 2,5 lei, cel mult 3 lei. Dupa doua saptamani e 6 lei! 😉 Bineinteles, nu vrei, nu-ti place pretul, nu cumperi! Period! 🙂

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 13, 2013 | Răspunde

      • Ideea cresterii pretului e „inflatia”, chipurile. De fapt nu poti sa faci o predictie asupra noului pret analizand preturile precedente.
        Sunt, in sfera serviciilor, multe contracte care se incheie prin negociere, deci pretul e negociat. Cu tine pot sa negociez pretul intr-un fel, cu altul, in alt fel.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 13, 2013

  2. Motane, asa cum am spus, nu sunt finantist, deci „pricep mai greu” ingineriile astea economice. Asa ca cer si eu lamuriri.
    TVA=taxa pe valoarea adaugata.
    Eu am un defect, gandesc din punctul de vedere al unui inginer, unde „merge” sau „nu merge”, fara loc de „merge si asa”. Eu din definitie inteleg ca este vorba de o „TAXA PE O VALOARE ADUAGATA”. Dar, din cate imi da mie la un calcul sumar, toata aceasta taxa o plateste TOT consumatorul. Adica, eu angajat, am odata un impozit pe venitul meu obtinut prin munca, dupa care mai platesc si TVA-ul pentru simplul motiv ca imi cheltuiesc acei bani.
    Nu sunt impotriva taxelor, sa fim intelesi, atata timp cat sunt logice.
    Sincer, in ignoranta mea finantuista, nu pricep de ce, tot consumatorul sa plateasca TVA (taxa pe valoarea adaugata) cand din acea valoare comerciantul beneficiaza??

    Comentariu de Rica Venturiano | Iulie 13, 2013 | Răspunde

    • TVA este un impozit indirect suportat de consumatorul final.
      TVA este un impozit pe care fiecare agent economic impozabil (ca sunt si din cei care nu platesc TVA) trebuie sa-l vireze la bugetul de stat. Noi avem o cota standard de 24% si cote reduse de 9% si 5%.
      Difera de la tara la tara si poate avea si alte denumiri. In Canada am inteles ca e pana in 15%, in Coreea de Sud 10%, Japonia 5%.
      In UE din cate inteleg variaza intre 15% (Cipru) si 27% (Ungaria).
      Ideea e ca daca livrezi bunuri sau prestezi servicii, se aplica taxarea directa.
      Taxarea inversa se aplica daca taxa e stabilita de cumparator.
      Mai vin niste bani la bugetul de stat in felul asta. Dar, repet, in unele tari e mult mai mica decat la noi.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Iulie 13, 2013 | Răspunde

  3. Si Inca o nelamurire, Ca tot e sambata, si am timp sa ma gandesc la tampenii, 🙂
    La servicii, care e rolul TVA-ului? In Instalator, de exemplu. El vine, iti schimba robinetul, si te taxeaza pentru munca depusa de el. La randul sau, instalatorul respectiv plateste impozit pe venitul astfel obtinut. Care e rostul acelui tevea?

    Comentariu de Rica Venturiano | Iulie 13, 2013 | Răspunde

  4. […] proiectului si determinarea unei pagube de peste 1,2 milioane de euro) comise de fostul presedinte CNAS Lucian […]

    Pingback de Lucian Duta anchetat de DNA in scandalul cardurilor de sanatate. Cat mai rezista coafura lui Lucian Duta? Asteptam vesti despre Sorin Blejnar | Hai ca se poate! | Iulie 14, 2013 | Răspunde

  5. […] au scazut in toata Europa! Cresterea economica e anemica in toata Europa, nu numai la noi. Chiar FMI prognozeaza ca Zona Euro va ramane in recesiune in 2013. De unde rezulta ca aceasta consolidare […]

    Pingback de Christine Lagarde… « Motanul Incaltat | Iulie 17, 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: