Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Liviu Dragnea. Conceptia despre stat

Procesul de revizuire a Constitutiei trebuie sa atraga dezbateri democratice pentru ca sunt lucruri care ne privesc pe noi toti. Trebuie spus ca trecerea la o noua Constitutie, asa cum aceasta se prefigureaza, inseamna o noua configurare a Statului Roman si, pe cale de consecinta, o noua Republica. Este adevarat ca inca nu stim exact cum va arata Statul asa cum va fi el intocmit prin noua Constitutie, dar ceva, ceva putem intrezari. De aceea cred ca ar fi interesant sa aflam parerea unuia din cei mai ferventi sustinatori ai regionalizarii, Dl. Liviu Dragnea.

Gandul

Liviu Dragnea la „După 20 de ani”. Noua hartă a României şi cum ar putea fi organizate „alegeri indirecte” pentru ŞEFIA REGIUNILOR: „Nu mai avem timp să facem alegeri libere”

Se arata ca:

English: Romanian politician Liviu Dragnea at ...

English: Romanian politician Liviu Dragnea at a Social Democratic Youth meeting in Otopeni, September 2009 (Photo credit: Wikipedia)

„România va fi împărţită în opt sau nouă regiuni de dezvoltare până la sfârşitul acestui an, iar şefii acestora vor fi desemnaţi de actualii consilieri locali şi judeţeni şi nu prin vot direct de către cetăţeni. „Nu avem timp să facem alegeri libere”, a explicat planul regionalizării Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în emisiune „După 20 de ani” difuzată, duminică, la Pro TV.

Bătălia pentru şefia viitoarelor regiuni se anunţă a fi dură, mai ales că mizele sunt mari, pe mâna liderilor regionali urmând să vină fi fondurile care acum sunt distribuite prin ministere în teritoriu. Liviu Dragnea a recunoscut că actualii şefi de judeţe sunt interesaţi de poziţii. „Bănuiesc că majoritatea preşedinţilor CJ îşi doresc să devină preşedinţi regionali. Eu nu sunt foarte sigur că un preşedinte de CJ e bine să candideze acum pentru regiune pentru că asta înseamnă că trebuie să facem din nou alegeri în judeţul respectiv”, a spus ministrul Dezvoltării la „După 20 de ani”.

Când vine vorba despre împărţirea locurilor în USL în viitoarele conduceri ale regiunilor, paritatea invocată până acum de PNL este, potrivit lui Dragnea, „un subiect pe care nu l-am discutat încă”.  „Nu ştiu să spun acum. Nu e vorba de cinste, ci de proporţionalitate, e un subiect pe care-l vom aborda cât de curând. Avem timp suficient”, a spus el.

Cel mai tensionat subiect, a admis totodată Dragnea, este cel al stabilirii capitalelor de regiune. „Reşedinţele vor reprezenta ultimul punct, ultima decizie. Trebuie să recunosc, stabilirea fiecărei reşedinţe de regiune reprezintă cel mai tensionat lucru, a generat cea mai multă patimă. Astea sunt ultimele răspunsuri care se vor da”, a precizat ministrul Dezvoltării.

Cum se împarte România

Deşi a trecut mai bine de jumătate de an de când a fost anunţat proiectul de regionalizare, primul pas concret făcut până acum fiind introducerea în Constituţie a cuvântului „regiune”, încă nu s-a stabilit cum va arăta noua hartă a României. Cu toate acestea, Dragnea spune vor fi opt sau nouă regiuni. Întrebat care sunt criteriile de împărţire a acestora, ministrul Dezvoltării consideră că pentru a defini o regiune care să se dezvolte trebuie să existe, în primul rând, cât mai multe slujbe non-agricole.

În plus, a spus ministrul, „regiunile trebuie să aibă capacitatea ca fluxurile de comunicaţii şi de mobilitate, mărfuri, persoane, transport, infrastructură să poată să fie în interiorul regiunii, să contribuie la dezvoltare”. ”

Apoi, este foarte important ca într-o regiune să n-ai judeţe de acelaşi fel. Deci este foarte important ca într-o regiune să ai şi resurse naturale de diverse feluri, şi potenţial diferit, să existe posibilitatea ca între judeţele din interiorul regiunii şi între cetăţenii din interiorul regiunii şi între firme să poată să colaboreze şi împreună să se dezvolte”, a adăugat Dragnea.

Ce instituţii vor apărea

Pe lângă actualele Consilii Judeţene şi primării, care nu numai că nu vor fi desfiinţate, ci, potrivit ministrului Dragnea, îşi vor păstra atribuţiile şi competenţele, vor apărea şi alte instituţii.

În primul rând, cele opt sau nouă Consilii Regionale. “Nu va fi un parlament regional, nu va adopta legi, va adopta hotărâri, rolul principal va fi de coordonare a activităţii consiliilor judeţene în domeniul dezvoltării regiunale. Consiliul judeţean rămâne pentru că este o structură importantă, care a putut să administreze judeţul”, a anunţat Dragnea.

În al doilea rând va apărea Prefectura regională, condusă de un prefect regional şi un subprefect regional. Actualii prefecţi judeţeni se vor transforma în subprefecţi.

Cum vor fi aleşi preşedinţii Consiliului Regional

Liviu Dragnea a precizat că, cel mai probabil, membrii Consiliului Regional nu vor fi aleşi prin votul cetăţenilor, ci vor fi alegeri „indirecte”, cel puţin până în 2016. Mai exact, fiecare ales local din toate judeţele unei regiuni se va prezenta la alegeri pentru a-şi vota, pe liste, reprezentanţii în noul Consiliu Regional. Tot la fel va fi desemnat şi preşedintele regiunii.

„Este una dintre variantele de stabilire a noilor conduceri pentru această perioadă. Nu avem timp să facem alegeri libere. Consiliul Regional va fi format din consilieri regionali aleşi pe liste de partide din politicieni. Oriunde în lume decid politicienii. Sper că spre finalul finalului anului să aibă loc alegerile la regiuni, alegeri probabil indirecte, adică să fie decât aleşii locali care votează. Deci 31 decembrie să ne prindă cu regiunile înfiinţate şi cu structurile de conducere”, a precizat ministrul Dezvoltării.

Din 2016 însă, a asigurat Dragnea, preşedinţii Consiliilor Regionale şi consilierii regionali vor fi aleşi în acelaşi sistem şi în aceeaşi zi ca primarii şi preşedinţii Consiliilor Judeţene.

În privinţa numărului de consilieri regionali, nici aici lucrurile nu sunt clare. Două variante sunt pe masa lui Dragnea, fiecare judeţ urmând să trimită între 7 şi 10 consilieri.

Vom decide cât de curând, cu locuri dedicate pentru fiecare judeţ. Ori se stabileşte ca fiecare judeţ să aibă un număr de consilieri egal, ori proporţional cu populaţia. Eu aş vrea să fie un număr egal. Între 7-10 din fiecare judeţ, să zicem”, a spus Dragnea.

Cum vor ajunge banii la judeţe

În plan cu aproape şapte miliarde de euro de la UE pentru programul operaţional, în viitorul scenariu regional se face planul pentru schimbarea traseului banilor. Acum, spune Dragnea, “banii vin de la ministere către regiuni”, dar se pregăteşte modificarea legii finanţelor publice locale.

Proiectul de modificare a legii finanţelor publice locale este aproape finalizat, în aşa fel încât pe de o parte, bugetul local să fie structurat în secţiunea de funcţionare şi secţiunea de dezvoltare. Pentru secţiunea de dezvoltare banii să vină prin legea bugetului de stat la regiuni, iar judeţele să se califice la aceşti bani de dezvoltare prin două modalităţi: jumătate din sumă să meargă către judeţe în funcţie de capacitatea financiară, iar cealaltă jumătate să fie accesibilă prin depunerea de proiecte pe un sistem similar cu fondurile europene”, a detaliat Dragnea.

Ministrul Dezvoltării a explicat că va exista câte o autoritate de management în fiecare regiune, fapt care ar scurta timpul în care banii ajung la judeţe.

Întâi facem procesul de acreditare, împreună cu Comisia Europeană şi în momentul în care Comisia spune că e în regulă şi auditul spune că e în regulă, atunci o înfiinţăm efectiv. Din momentul ăla, timpul în care ajung banii la judeţe, dacă rămânem la 8 regiuni, se micşorează de 8 ori pentru că nu mai vin toate proiectele la Bucureşti”, spune el.

Concluzia ministrului Dragnea: „Noi trebuie să începem să elaborăm bugetul de stat pe strategie, pe proiecte prioritare”, a încheiat el.” (subl. mea)

Crin Antonescu. Conceptia despre noua Constitutie

Iata ce aflam de pe site-ul PNL:

CRIN ANTONESCU: REGIONALIZAREA NU VA ÎNSEMNA FEUDALIZAREA ROMÂNIEI, ENCLAVE PE CRITERII ETNICE SAU BARONIALE

Extras din discursul rostit de Dl. Crin Antonescu, presedintele PNL, in deschiderea lucrarilor Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, 25 mai 2013

Crin Antonescu

„[…] Sigur, mi-a crescut inima văzând din nou cele două culori astăzi și întotdeauna galben și albastru sunt niște culori dragi. Sunt uimit că premierul, care până nu demult părea a avea o mică alergie la portocaliu, astăzi este rezervat față de galben și albastru. Nu am nicio problemă cu asta, dar am o problemă cu dorința domniei sale de mai mult roșu. Nu, roșu e destul. […]

S-a vorbit aici despre Constituţie şi, în legătură cu Constituţia, eu voi spune foarte scurt următorul lucru: cred că trebuie operate trei zone de revizuire în care, în esenţă, să subliniem următoarele: constiţiile sau Constituţia revizuită a României de după 1990, revizuită în 2003, este o Constituţie care a jucat un rol, şi a jucat un rol benefic, pentru că ea a deschis posibilitatea democraţiei, pluralismului, a fost după aceea adaptată pentru a permite intrarea în structuri internaţionale ca NATO sau Uniunea Europenă, dar este o Constituţie care a pornit dintr-o filosofie care punea statul în centrul întregii construcţii ajungând după aceea la cetăţean.

Este momentul să încercăm să gândim de la cetăţean înspre stat, este momentul să punem în centrul sistemului instituţional şi constituţional ca personaj principal cetăţeanul. Şi cred că atunci foarte multe dintre neînţelegerile, inclusiv între noi, dintre spaimele dumneavoastră sau ale noastre se pot risipi.

Avem, de asemenea, un sistem politic în care discutăm mult dacă preşedintele sau primul-ministru, respectiv Guvernul să aibă mai multă putere. Şi eu spun şi eu cred că la nivelul modificării Constituţiei noi trebuie să echilibrăm sistemul politic consacrând şi întărind Parlamentul în centrul vieţii politice, Parlamentul ca actor principal şi decindent principal în politica noastră, indiferent ce atribuţii definim până la urmă preşedintelui sau primului-ministru.

În fine, avem de discutat şi poate de modificat şi aşezat mai temeinic, mai sănătos, mai solid lucrurile la nivelul sistemului judiciar. Eu cred că oricâtă bunăvoinţă ar avea cineva care spune ‘Nu mai vreau să auzim sau nu mai vreau să vedem dosare politice’ nu se poate rezolva doar cu bunăvoinţă sau cu buna intenţie a unui preşedinte, al unui procuror general sau a altcuiva. Eu cred că trebuie să ne ferim de toate aceste riscuri printr-o reechilibrare a sistemului judiciar în aşa fel încât să fie foarte clar că în centrul acestuia stă instituţia judecătorului şi că puterea judecătoarească în stat nu lasă loc la confuzii.

Acestea sunt lucruri asupra cărora, fără îndoială, trebuie să dialogăm, pe care poate le facem împreună şi în care, poate, vom putea cădea de acord. Aşa cum, dacă vom discuta despre regionalizare ca despre un pas înainte şi o şansă de deschidere şi de europenizare autentică şi integrală a României s-ar putea să ne pomenim, dincolo de o baricadă artificială care, în acest moment, când vine vorba de regionalizare, nu se ridică numai între comunitatea maghiară şi majoritatea românească, ci se ridică între atâtea şi atâtea posibile enclave. Regionalizarea nu va însemna feudalizarea României, regionalizarea nu va însemna – sau nu vrem noi să însemne, noi, Partidul Naţional Liberal – enclave, enclave pe criterii etnice sau enclave pe criterii baroniale.

Regionalizarea trebuie să însemne posibilitatea de descentralizare reală şi posibilitatea ca energiile acestei comunităţi din România, cu toate identităţile ei, cu toate aspirațiile ei, să poată fi descătușată.

În fine, un ultim lucru este acela că vorbim de fiecare dată cei care ne asumăm sau suntem mandatați de către alegători să guvernăm despre programe de guvernare, despre proiecte de guvernare și bine facem și e foarte bine să încercăm să le respectăm.

Azi avem un Guvern sprijinit de o majoritate de aproape 70 la sută, o majoritate suficient de solidă pentru a permite acestui Guvern pe care-l sprijină să facă lucruri semnificative în România. Dar dacă vrem într-adevăr să procedăm ca o adevărată elită politică responsabiă, avem nevoie de mai mult decât acest 70 la sută de azi și decât acest program de guvernare de azi. Avem nevoie de o perspectivă și de o strategie a României pe 15-20 de ani și nimeni – președinte, premier, Parlament, nu are un mandat de 20 de ani și nu se poate face o asemenea strategie, care ar ajuta și Guvernul, care ar ajuta și Legislativul, nu se poate face o asemenea strategie fără consens semnificativ.

Din punctul acesta de vedere, pentru Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România rămâne un partener de dialog în mod special interesant.

Eu chiar cred că putem să facem aceste lucruri și pentru că mi se întâmplă să aud în ultimele zile discuții din ce în ce mai interesante despre optimism și pesimism, aș încheia cu gândul următor: Spunea ieri, și cred că avea dreptate, secretarul general al NATO, domnul Rasmussen, că pentru oamenii foarte tineri acea vreme de acum 25 de ani când, să zicem, prezența României în NATO era ceva chiar de neconceput, este istorie antică. Pentru oamenii aceștia tineri, acele vremuri, acele aspirații cu care noi am pornit în ’90, vorbesc de cei din generația mea și cei mai în vârstă, sunt deja istoria antică. Pentru noi, reușitele pe care le-am avut de atunci încoace, pentru că trebuie să le luăm și pe ele în calcul, nu doar eșecurile, reușitele acestea sunt un temei de optimism moderat rațional, dar nu mai puțin viu și cred că dacă avem respectul și înțelegerea necesară, cred că dacă noi, majoritatea românească înțelegem că dacă vrem o Românie puternică, asta înseamnă și o comunitate maghiară mai puternică, pentru că din România au plecat germanii și România e mai slabă. Au plecat evreii și România e mai slabă. Nu vreau să supăr pe nimeni, mai sunt greci, mai sunt armeni, mai sunt turci, am dat doar aceste două exemple. Trebuie să înțelegem și înțelegem astăzi că o Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară mai puternică.

Nimeni nu trebuie să aibă stupiditatea de a încerca să impună altcuiva o altă identitate, o altă limbă, o altă istorie decât în mod natural acela o are. Dar ceea ce cred că putem să facem împreună este să reașezăm și sistemul politic din România, și sistemul constituțional din România și strategia acestei țări care este a noastră, a tuturor împreună. Și dacă vom putea face asta, vom putea ieși cândva la pensie, când cu mare mare plăcere, depănând amintiri, aș putea bea o bere, indiferent cu ce culori îmbrăcați, cu prietenul Raduly Robert.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Intrebare: cum vi se pare, conceptia despre noua Constitutie a D-lui. Crin Antonescu este compatibila cu conceptia despre stat a D-lui. Liviu Dragnea?

Anunțuri

Iunie 10, 2013 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. Democratic este sa vedem si un punct de vedere al Opozitiei. Iata ce spune Cristian Preda:
    http://cristianpreda.ro/2013/06/10/baronul-face-cadouri-regiuni-pentru-psd/

    Comentariu de Motanul Incaltat | Iunie 11, 2013 | Răspunde

  2. […] masura si teama ca o asemenea masura ar putea conduce la dezmembrarea Romaniei. Crin Antonescu a vorbit de enclave pe criterii etnice sau baroniale, lucru ce nu trebuie sa se intample. Insa ca tot pomeneam de Albert Pike, iata ce […]

    Pingback de Meditatie… « Motanul Incaltat | Iunie 12, 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: