Revizuirea Constitutiei. Propunerile USL

Gandul

CONSTITUŢIA USL. Documentul negociat de Victor Ponta şi Crin Antonescu luni seara

Se arata ca:

„Liderii USL au negociat în această seară, în biroul de la Senat al lui Crin Antonescu, viitorul proiect al Constituţiei, care va fi depus mâine în cadrul Forumului Constituţional. Amendamentele propuse de USL stabilesc prerogativele preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului, dar şi modul de alegere a conducerii CSM. De asemenea, au fost introduse două cazuri speciale când Parlamentul poate fi dizolvat.

Alegeri prezidenţiale devansate cu o lună

Crin Antonescu a propus ca data alegerilor să fie între 1 aprilie şi 1 noiembrie, ceea ce ar devansa cu aproximativ o lună alegerile prezidenţiale din 2014.

În urma negocierilor, s-a stabilit că partidul care are cel mai mare număr de mandate face propunerea pentru postul de premier, iar preşedintele nu are dreptul să o refuze. Liberalii au dorit să introducă în Legea Fundamentale şi varianta „partidul sau alianţa”, dar la insistenţele preşedintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, s-a optat pentru varianta simplă cu „partidul”. Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament.

La moţiunile de cenzură, Opoziţia vine cu propriul prim-ministru

În cazul moţiunilor de cenzură, acestea vor purta denumirea de moţiune de cenzură constructivă, cei din Opoziţie fiind obligaţi să vină în Parlament şi cu propunerea pentru funcţia de prim-ministru.

În cazul moţiunilor simple în care se cere demisia ministrului, aceasta se votează în plenul reunit şi, dacă se constată o majoritate, ministrul este demis.

Referendumul pentru demiterea preşedintelui

Referendumul pentru demiterea preşedintelui poate duce şi la dizolvarea Parlamentului, dacă se înregistrează la vot o majoritate de voturi împotriva propunerii de demitere.

Ponta şi Antonescu au discutat ca în viitoarea Constituţie să se prevadă ca Parlamentul să fie dizolvat dacă nu se poate realiza o majoritate în 30 de zile de la prima încercare de învestire a Guvernului.

În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate valori sau principii consituţionale.

Cum s-a tranşat problema reprezentării la Consiliul European

Premierul va reprezenta ţara la Consiliul European, cu excepţia cazurilor în care se discută probleme de securitate şi politică externă a Uniunii Europene.

Mandatul preşedinteluui revine la patru ani

Mandatele preşedintelui şi al Parlamentului vor fi de patru ani, iar preşedintele va purta titulatura de şef al statului. Liberalii au propus, prin Crin Antonescu ca alegerile să aibă loc în perioada  1 aprilie – 1 noiembrie, pentru a se evita organizarea alegerilor iarna. Parlamentul va fi bicameral , format din Camera Deputaţilor cu maxim 300 membri şi Senat, ca reprezentat al regiunilor. Cei din PNL ar dori ca votul pentru alegerea Parlamentului să fie pe liste.

De asemenea, s-a stabilit că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune, iar Ordonanţele de Urgenţă vor trebui să vină în Parlament în maxim cinci zile pentru a fi discutate.

În cazul remanierilor guvernamentale, preşedintele nu va mai avea nicio posibilitate de respingere a celor propuşi, Parlamentul, prin comisiile de specialitate, urmând să dea un aviz persoanelor desemnate.

Problema CSM

Liderii USL au stabilit ca preşedintele CSM să fie ales din rândul judecătorilor, iar numărul de membri ai CSM urmând să fie mărit de la 19 la 21.

De asemenea, interceptarea telefonică şi a corespondenţei se poate face doar cu ordin judecătoresc, doar în cazurile speciale fiind necesar doar acordul procurorului, dar acesta va trebui să obţină mandat de la judecător în 48 de ore.

Liberalii au propus ca rectificarea bugetară să fie stabilită de Parlament, lucru respins de Victor Ponta şi PSD.

Articolele care se referă la dreptul de proprietate nu vor fi modificate, dar Victor Ponta a insistat să depună un amendament în nume personal privind confiscarea maşinilor folosite la infracţiuni.

Cei din PNL au insistat şi pentru reducerea atribuţiilor prefecţilor, care ar urma să nu mai conducă instituţiile deconcentrate, ci doar să urmărească legalitatea actelor administrative. De asemenea, atacarea hotărârilor Consiliilor Locale şi Judeţene în instanţe de către prefect nu va duce la suspendarea acestora, ci vor fi judecate cu celeritate.

Premierul Ponta a propus ca mandatul de reţinere să fie de 48 de ore, dar propunerea a fost respinsă de cei din PNL.”

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

„În urma negocierilor, s-a stabilit că partidul care are cel mai mare număr de mandate face propunerea pentru postul de premier, iar preşedintele nu are dreptul să o refuze. Liberalii au dorit să introducă în Legea Fundamentale şi varianta „partidul sau alianţa”, dar la insistenţele preşedintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, s-a optat pentru varianta simplă cu „partidul”. Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament.”

In felul asta Presedintele nu mai are nicio responsabilitate: partidul cu cel mai mare numar de mandate face propunerea, presedintele nu are dreptul s-o refuze. Interesant este ca se vorbeste de partidul care are cel mai mare numar de mandate… In actuala Constitutie art. 103, al. 1 spune asa:

„Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament” (subl. mea)

Dupa parerea mea, referitor la aceasta chestiune, s-a renuntat prea usor la functia de mediere pe care o are Presedintele (art.80 din actuala Constitutie). Daca Basescu nu a inteles bine acest aspect si nu s-a achitat de aceasta sarcina constitutionala, totusi nu ar fi trebuit sa se renunte la asa ceva. Un partid poate avea cel mai mare numar de mandate, dar asta nu inseamna ca are majoritatea. In propunere se arata: „Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament”.  Daca nu reuseste atunci: „Ponta şi Antonescu au discutat ca în viitoarea Constituţie să se prevadă ca Parlamentul să fie dizolvat dacă nu se poate realiza o majoritate în 30 de zile de la prima încercare de învestire a Guvernului„. Eu cred ca spiritul al. 1 al art. 103 din actuala Constitutie era tocmai sa se evite o asemenea situatie: Presedintele desemneaza un candidat in urma consultarii cu partidul ce are majoritatea absoluta sau, daca nu e o asemenea majoritate, cu toate partidele reprezentate in Parlament. In acest fel, rolul Presedintelui era acela de a facilita ajungerea la un consens politic in privinta candidatului la functia de prim-ministru, tocmai pentru ca acesta sa primeasca votul de incredere al Parlamentului. Votul de incredere al Parlamentului reclama o majoritate, desigur, dar daca nu exista un partid care sa aiba majoritate absoluta, atunci esential este consensul politic, care ar fi trebuit sa fie facilitat de catre Presedinte in baza functiei sale de „mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate” (art. 80, al.2). In felul asta se asigura stabilitatea politica. Propunerea USL nu arata cum se poate asigura stabilitatea politica pentru ca daca cel propus pentru functia de premier nu reuseste sa realizeze o majoritate in 30 de zile de la prima incercare de investire a Guvernului, Parlamentul va fi dizolvat si vor avea loc alegeri anticipate. Deci peste o luna de zile ar putea avea loc din nou alegeri…

„Referendumul pentru demiterea preşedintelui poate duce şi la dizolvarea Parlamentului, dacă se înregistrează la vot o majoritate de voturi împotriva propunerii de demitere.”

Asta ar insemna, la fel, o cale spre instabilitate politica. Se dizolva Parlamentul, au loc alegeri anticipate, va fi ales un nou Parlament, dar Presedintele ramane in functie. Si cu asta ce s-a realizat?

Din ciclul „Ana are fructe”

„În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate valori sau principii consituţionale.”

Eu cred ca e foarte clar: o hotarare a Parlamentului e neconstitutionala daca si numai daca afecteaza valori si principii constitutionale.

Daca spui: Ana are dreptul sa aiba fructe e clar ca de aici rezulta ca are dreptul de a avea mere sau orice alte fructe. La fel si daca spui: valori si principii constitutionale: cuprinde si merele, si perele, si orice alt fruct. Cu alte cuvinte puterile Curtii Constitutionale sunt sporite pentru ca extensiunea termenilor „valori sau principii constitutionale” cuprinde totalitatea obiectelor din clasa reflectata, lucru care in Logica se numeste gen. Daca spun, spre exemplu, poligon ma pot referi si la triunghiuri (poligonul e genul, triunghiul e specia). Daca spun mamifer, ma refer si la pisica (mamiferul e genul, pisica e specia). Ca sa ma fac usor inteles, in felul acesta Curtea Constitutionala are tot si, drept consecinta, o Putere sporita!

„De asemenea, s-a stabilit că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune, iar Ordonanţele de Urgenţă vor trebui să vină în Parlament în maxim cinci zile pentru a fi discutate.”

Nu e rau, dar atunci Ordonantele s-ar mai putea numi de urgenta…?

„În cazul remanierilor guvernamentale, preşedintele nu va mai avea nicio posibilitate de respingere a celor propuşi, Parlamentul, prin comisiile de specialitate, urmând să dea un aviz persoanelor desemnate. „

Rezulta ca Presedintele e derobat de orice responsabilitate in privinta asta.

„Articolele care se referă la dreptul de proprietate nu vor fi modificate, dar Victor Ponta a insistat să depună un amendament în nume personal privind confiscarea maşinilor folosite la infracţiuni.”

Ca articolele care se refera la dreptul de proprietate nu vor fi modificate, asta e bine. Dar „confiscarea masinilor folosite la infractiuni” poate constitui un amendament la Constitutie? Adica lucrul asta chiar trebuie sa apara in Constitutia unei tari? Eu cred ca art. 44, al. 9 din actuala Constitutie este destul de clar:

„Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditii legii”

Oricum, bine ca avem, macar in mare, ceea ce au negociat D-nii. Ponta si Antonescu pentru ca sa putem dezbate chestiunea.