Despre Securitate…

Va recomand tuturor, indiferent de simpatiile politice, sa cititi postarea D-lui. Cristian Preda:

Doi olandezi supravegheați de Securitate

care ne prezinta doua carti, cred, interesante.

Dupa ce am citit postarea am cazut pe ganduri… Intrebarea pe care mi-o pun e urmatoarea: la ce a fost nevoie de o asemenea supraveghere stricta – nu ma refer numai la supravegherea diplomatilor straini, dar si a cetatenilor romani – ca, in final, sistemul comunist tot s-a prabusit ? Pentru ca Securitatea trebuia sa apere sistemul, regimul comunist si din aceasta cauza trebuia sa obtina tot felul de informatii. Sigur, fiecare tara are servicii de informatii. Numai ca Securitatea era temuta de toti cetatenii pentru ca avea informatori ascunsi in toata societatea si era dispusa oricand sa gaseasca niscaiva „eretici”, adica din aia care exprimau pareri „subversive”, „dusmanoase la adresa regimului si tovarasului secretar general”, etc. Consecintele pe care le suportau acesti „eretici”, cum le-am spus eu, variau de la deloc placute la ingrozitoare.

Practic, nu puteai sa stii cine te toarna… Ar fi putut fi cel mai bun prieten, colegul de birou, vecinul din bloc sau de la a doua casa de casa ta, cu care ai schimbat un pahar de vorba la o bere… Ar fi putut fi femeia pe care o iubesti si cu care ai facut o dragoste nebuna cu doua seri in urma… Bineinteles, si cei care turnau puteau fi constransi sub diverse forme, prin diverse tipuri de santaj ca sa-i toarne pe altii. „Baietii” aveau „metode specifice” in acest sens.

Uluitor este faptul ca Securitatea, raportata la populatia Romaniei, a fost una din cele mai mari politii politice din tot Blocul Estic.  Iata ce ne spune, in continuare, Wikipedia in engleza:

„By 1951, the Securitate’s staff had increased fivefold, while in January 1956, the Securitate had 25,468 employees.^[2] Under the regime of Nicolae Ceaușescu, the Securitate employed some 11,000 agents and had a half-million informers^[1] for a country with a population of 22 million by 1985.^[3] Under Ceaușescu, the Securitate was one of the most brutal secret police forces in the world, responsible for the arrests, torture and deaths of thousands of people.^[1]„

Incerc sa traduc:

„In 1951 personalul Securitatii a crescut incincit, iar in ianuarie 1956, Securitatea numara 25.468 de angajati. Sub regimul Ceausescu, Securitatea a angajat 11.000 de agenti si jumatate de milion de informatori, la o tara de 22 de milioane de locuitori in 1985. Sub Ceausescu, Securitatea a fost una din cele mai brutale politii secrete din lume, responsabila de arestari, tortura si moartea a mii de oameni”

Wikipedia in romana ne spune:

„În anul 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofițeri, 4.108 sergenți reangajați, 1.416 angajați civil și 46.028 militari în termen, adică 57.185 persoane.”

Am citit mai demult un articol despre Securitate in care se spunea ca aceasta avea (in anii ’50-’60) mai multi agenti si angajati decat serviciile similare din SUA!!! Ca doar suntem „locul de intalnire dintre Orient si Occident”, nu? Numai uitati-va, va rog, la cifra aceasta: jumatate de milion de informatori – pare absolut incredibil, neverosimi, halucinantl!! Lucrul asta te-ar putea duce cu gandul la un razboi informativ de proportii colosale ce s-a dus aici, pe meleaguri dambovitene. Un razboi pe timp de pace, in care un cetatean obisnuit putea fi implicat fara voia lui…

Si pentru ce? Ca, in final, regimul comunist tot s-a prabusit – oamenii au iesit in strada – iar Ceausestii au fost pusi la zid si au murit sub gloantele plutonului de executie. Pe Pinochet l-a mai luat D-na. Thatcher sub aripa, de Ceausescu s-au lepadat toti, chiar si regina Angliei, care l-a plimbat in caleasca si i-a mai acordat si distinctii, pe care, ulterior, dupa ce a murit, i le-a retras… Gorbaciov nici n-a mai vrut sa auda de el…

English: Ion Iliescu and Ceausescu Family in Vacation. (Photo credit: Wikipedia)

Interesant este ca numarul foarte mare de angajati si de informatori in timpul regimului Ceausescu poate indica o teama a acestuia… Dar de ce atat de multi informatori? Ciudat… Daca era vorba de corpul diplomatic, de studenti straini, de lectori de limbi straine atunci e clar ca nu ar fi fost nevoie de 500.000 de informatori, nu? E vorba de o populatie cam cat are un judet mare din Romania! Si atunci de ce atat de multi informatori intr-o tara inchisa in care nu te prea puteai duce in strainatate cu una cu doua, iar cel care mergea in strainatate era, desigur, dinainte verificat de Securitate. Deci plecarile se faceau in conditii strict controlate si plecau foarte putini, raportat la intreaga populatie a Romaniei. In niciun caz nu era vorba, spre exemplu, de libera circulatie a persoanelor in UE, cum e acum. Deci Romania era o tara inchisa, contactul cetatenilor cu exteriorul era anevoios. Si atunci pentru ce 500.000 de informatori? Mai ales ca oamenii aveau loc de munca aici, in tara – deci somajul nu justifica o emigratie in masa, lucru destul de clar. Oricat ar parea de ciudat, raspunsul este ca Ceausescu se temea de popor!!! E clar ca un asemenea aparat represiv, cum era Securitatea, putea anihila pe oricine din exterior care ar fi creat aici tulburari. Fiind o tara inchisa, nu erau nici multi straini in Romania, care sa incerce sa faca ceva. Si nici nu ar fi avut sanse de reusita. Altfel nu se justifica numarul de angajati activi in Securitate, care era foarte mare. Totusi, sa presupunem ca ar fi existat persoane din exterior capabile sa produca aici tulburari. Numarul lor nu putea fi mare… Atunci de ce atat de multi informatori: 500.000 de oameni? Pentru ca daca raspunsul de mai sus – ca Ceausescu se temea de popor – e fals, ar trebui sa rezulte ca pericolul amenintarii din exterior era mare si ca erau multi agenti din exterior care ar fi putut sa puna in pericol regimul. Altfel cum se poate justifica numarul acesta foarte mare de informatori?

Aktionsgruppe Banat

Iata ce arata, printre altele, Wikipedia:

Herta Müller im Gespräch mit Marita Hübinger (Photo credit: Das blaue Sofa)

„William Totok declara într-un interviu, în august 2002, că Aktionsgruppe Banat s-a constituit în anul 1972 ca o grupare a unor tineri autori care, în mod programatic, încercau să creeze o literatură neconvențională, angajată în sensul adevărat al cuvântului, axată pe o perspectivă declarat social-critică, opusă unui estetism elitarist, apolitic și distanțat față de realitatea imediată. Ideologia grupului era tributară scrierilor stângii nedogmatice occidentale, iar textele literare urmau o linie comună, oarecum unitară, inspirată atât din laconismul dialectic al lui Bertolt Brecht, cât și din experimentele avangardiste ale „Grupului Vienez” sau a poeziei muzicii rock. Atitudinea politică a grupului nu a fost una principial anti-comunistă, ci doar critică față de socialismul real-existent.[8 […]

Într-o „Notă informativă” trimisă securității în 10.10.1974 Sursa: „SANDU”^[9] se regăsește următoarea caracterizare: În general se poate aprecia că acești tineri din „Aktionsgruppe Banat”, sînt inteligenți, au citit mult, sînt la curent cu literatura de astăzi în limba română, cu cea din R.D.G., R.F.G., Austria. În vocațiile lor cu precădere lirică, au și proză scurtă – autorii sînt tributari ai unor curente de înnoire pe tărîm literar, curente care s-au răsfrînt într-o formă sau alta mai în toate țările. Ceea ce li se poate reproșa din punct de vedere literar este un oarecare avantgardism împerecheat cu ermetism, ceea ce a dus la o serie de rezerve față de acest grup, mai ales din partea generației mai vîrstnice de scriitori de limbă germană din Timișoara. – Din punct de vedere literar grupul și-a propus să depășească așa-zisul provincialism din literatura germană din România, căutând un contact mai direct cu literatura modernă. … Din punct de vedere politic membrii grupului sînt foarte interesați de evenimentele politice interne și externe (De ex. în toamna anului trecut au organizat o șezătoare literară la Casa de cultură a studenților pe tema solidarității cu poporul chilian). De asemenea se ocupă cu probleme ale populației germane din țara noastră, cum își găsesc reflectarea în literatura de limbă germană.-

În toamna lui 1975, Wagner, Totok și Ortinau, împreună cu susținătorul lor cel mai activ, criticul Gerhardt Csejka, sunt arestati și interogați cu privire la programul și la presupusele intenții „conspiraționiste“ ale grupului. La scurt timp, Totok a fost reținut din nou și închis aproape nouă luni de zile. La ieșirea sa din închisoare, la sfârșitul lunii iunie 1976, grupul nu mai exista ca atare.

Iată ce relatează Gerhardt Csejka cu privire la acțiunea securității:

În octombrie 1975, la o întâlnire a grupului de la Timișoara, Totok i-a invitat pe toți la casa sa părintească din Comloșu Mare. În timp ce grupul se deplasa spre Comloșu Mare, pe la zece seara, înainte de a intra în Jimbolia, o patrulă de grăniceri i-a oprit și i-a legitimat. Au fost lăsați să plece, dar după ce au trecut de Jimbolia au fost opriți din nou, inclusiv cu un foc de trasor în aer. Au fost cu toții dați jos din mașini și urcați într-o dubă, cu care au fost duși la pichetul din Jimbolia, unde au fost ținuți toată noaptea cu fața spre perete, fără a avea voie să vorbească. Dimineața au fost interogați la Jimbolia și au fost întrebați de ce au vrut să treacă granița. De aici au fost duși la Timișoara, la sediul Securității.

Au fost percheziționați la pielea goală, li s-au luat curerelele și șireturile. Au fost despărțiți, câte doi într-o celulă. Au fost duși la Procuratură, unde au fost ținuți o săptămână, fiind interogați în fiecare zi. Tema interogatoriilor se schimba. De la tentativa de trecere ilegală a frontierei s-a mers la interogatorii despre literatură, despre textele publicate. La interogatorii, Csejka le-a spus că ei au înțeles greșit mesajele și că, de fapt, membrii grupului erau neo-marxiști, ceea ce era adevărat.

După o săptămână, li s-a dat drumul, dar au continuat presiunile asupra lor, inclusiv ascultarea telefoanelor.^[10] „[…] Și interdicția de publicare după scurt timp a fost anulată, carnetele de partid ce au fost confiscate i-au fost restituite.”^[11]„

Deci acest grup nu numai ca era de stanga, dar era si neo-marxist. De observat ca un membru al grupului, William Totok, declara: „Atitudinea politică a grupului nu a fost una principial anti-comunistă, ci doar critică față de socialismul real-existent.”. Deci atitudinea nu era nici macar una anti-comunista!! Atunci de ce a fost persecutat de Securitate? Ana Pauker i-a primit pe legionari in partid!! Adica extrema dreapta avea loc in PCR, neo-marxistii, nu… Acest grup, care era marxist, s-a exprimat critic, din cate inteleg, la adresa socialismului real-existent. Bun! E foarte clar ca principial ar fi fost ca ei sa fie invitati la o sedinta deschisa de partid ca sa se faca o critica in mod deschis referitor la ce nu merge bine, la ce nu e in regula. Intrebarea care se pune este: de ce o actiune a Securitatii la adresa lor? Daca era o problema de partid atunci de ce trebuia s-o rezolve Securitatea? De aici rezulta foarte clar ca Ceausescu se temea! Si asta inca din 1972-1975!! El se temea inca de atunci de izbucnirea unor revolte in interior, in randurile populatiei. Este ciudat, daca stai sa te gandesti ca scopul, cel putin declarat al socialismului, era imbunatatirea vietii oamenilor, cresterea nivelului de trai. Programul PCR urmarea indeosebi aceste lucruri. Si atunci de ce asa o frica de popor? De propriul sau popor? De ce asa o teama daca scopul era imbunatatirea vietii acestui popor? De unde se vede ca Ceausescu nu era deloc convins ca socialismul isi va atinge scopul… Trebuie sa observam ca cei din Grupul de Actiune Banat nu erau agenti ai unei puteri straine sau in legatura cu vreo putere straina… „Dimineața au fost interogați la Jimbolia și au fost întrebați de ce au vrut să treacă granița”, fara ca ei sa fi avut aceasta intentie… De ce securistii s-au gandit neaparat la asta: „sa treaca granita”? E clar ca Romania era o tara inchisa. Si atunci de ce atata teama? Dar ca e vorba de o teama fata de posibile revolte in interior, lucrul asta cred ca e destul de clar.

De ce il lauda Basescu pe Ponta…?

Daca ar fi sa raspund direct la aceasta intrebare, fara digresiuni plictisitoare, atunci raspunsul e unul foarte simplu: deoarece doreste sa sugereze subliminal ca, din punct de vedere politic, Victor Ponta se afla in locul geometric descris de politica lui Traian Basescu. Iata ce ne arata Romania Libera:

Află MOTIVUL pentru care Băsescu l-a LĂUDAT pe Ponta

Se arata ca:

„Emil Boc este cel care şi-a asumat măsurile de austeritate, dar Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta nu au „deteriorat procesul”, a spune preşedintele Traian Băsescu, într-un interviu pentru Evenimentul Zilei.

„Gândiţi-vă numai cu ce angajamente s-a instalat guvernul Ponta în mai 2012. Dacă şi-ar fi propus sa le implementeze imediat ar fi fost un dezastru”, a spus şeful statului.

Afirmaţia lui Băsescu vine după ce, vineri, acesta a mulţumit guvernelor Boc, Ungureanu şi Ponta, pentru contribuţiile pe care le-au avut în stabilizarea economiei ţării.” (subl. mea)

Adica si Victor Ponta practica aceeasi politica de austeritate: doar nu a „deteriorat procesul” inceput de „ilustrul” sau predecesor – Emil Boc!! Si asta in vreme ce tot PSD-ul este impotriva austeritatii impuse in Europa de Merkel, n-asa? Las la o parte faptul ca Basescu l-a criticat in trecut in repetate randuri pe Victor Ponta, facandu-l „imatur”, „dottore”, etc. Acum ii administreaza o lovitura sub centura, menita sa scada popularitatea nu atat lui Ponta, cat USL-ului, introducand si zazanie in USL. Basescu a speculat contradictiile existente in USL si ambitia lui Ponta de a ajunge foarte sus, la Putere. Fostul premier, Adrian Nastase,  a si spus ca exista presiune in PSD pentru candidat propriu la prezidentiale si ca „Evident că acest lucru ar crea o foarte mare nervozitate în zona liberală”. De asemenea trebuie remarcat ca aceste declaratii ale lui Basescu au venit exact in momentul cand Presedintele se afla pe un trend de crestere a popularitatii, 30% dintre respondenti fiind multumiti de activitatea sa, dupa cum arata si recentul sondaj care l-a uluit pe Dan Voiculescu (aici sondajul aparut in Evenimentul Zilei). Deci Basescu vorbeste si de pe o pozitie de crestere a credibilitatii.  Sondajul arata ca oamenii sustin cooperarea Presedinte – Premier, iar 52% se declara multumiti de activitatea lui Victor Ponta. Acum Basescu l-a bagat pe Ponta in aceeasi oala cu Boc si MRU, impotriva caruia USL a depus motiune de cenzura!!! Nu neg ce spune Dan Turturica in editorialul sau din RL:

„Senzaţia de lehamite pe care cei mai fideli susţinători ai lui Traian Băsescu o încearcă de câteva luni, convinşi că pactul de coabitare a evoluat rapid într-un parteneriat de plăcere şi că laudele deşănţate la adresa guvernului Victor Ponta sunt sincere, s-a transformat uşor, uşor în greaţă. Iar discursul de joi, în care preşedintele i-a mulţumit liderului PSD pentru contribuţia sa la stabilizarea macroeconomică a ţării le-a pus capac. Nici cu o găleată de lămâi alături nu l-ar fi putut digera.”

Insa scopul lui Traian Basescu este sa corodeze increderea in USL pe care o are electoratul. Sondajul arata ca „daca duminica viitoare ar avea loc alegeri generale pentru Parlamentul Romaniei”, USL ar fi votat in proportie de 67%!! Cu atat mai mult cu cat, citez din Evenimentul Zilei: „În relaţia instituţională cu Traian Băsescu, 59% dintre români spun că Victor Ponta ar trebui să colaboreze mai mult cu șeful statului, în creștere cu 3% față de luna precedentă.„(subl. mea). Situatia se complica intrucat nu e foarte benefica pentru democratie: electoratul tinde sa vada cu ochi buni o conducere bicefala Ponta – Basescu, cu un USL care ar fi votat in proportii absolut majoritare, amintind de „victoriile” PCR-ului de pe vremuri… In interiorul USL lucrurile, potrivit sondajului, stau asa:  „În interiorul Alianţei USL, cele mai multe procente în cazul în care ar candida separat, le-ar lua PSD – 38%, iar PNL – 22%. Interesant este faptul că partidul lui Dan Voiculescu, PC este cotat cu 0% din voturi.” (Evenimentul Zilei). Este adevarat ca PSD sta mai bine decat PNL, dar nici PNL nu sta rau. Ceea ce mi se pare mie interesant este ca de aceasta data Basescu a actionat bine! Dupa cum arata rezultatele acestui sondaj se constata cu usurinta o depreciere a democratiei la noi in tara. N-ar trebui sa fie asa, dar dupa cum arata rezultatele, numai vazandu-le, ai senzatia ca o forta totalitara s-a impus pe scena politica. Dupa parerea mea, cresterea lui Basescu s-a datorat faptului ca el nu a mai luat in ultima vreme vreo atitudine critica la adresa USL. Daca ar fi luat acum o pozitie critica in stilul sau caracteristic, ar fi pierdut. Si balanta Puterii, si asa dezechilibrata, s-ar fi inclinat ingrijorator de mult numai intr-o singura parte: USL. De aceea Basescu a ales o alta cale, varandu-l pe Ponta in aceeasi oala cu Boc si MRU, care nu s-au bucurat de popularitate prea mare in randul electoratului, indicand cuvantul magic si la ordinea zilei: austeritatea, pe care si Ponta o continua, lucru ce e adevarat (cel putin pana acum). Totusi, de ce a ales Basescu o astfel de cale? Poate ca nu mai e de acord cu austeritatea…? Poate ca nu a fost niciodata de acord cu asa ceva… Lucrul asta are mai putina importanta. Insa ceea ce a facut Basescu, indiferent de intentiile sale, e benefic!! De ce? Dintr-un motiv foarte simplu: atat USL cat si Guvernul Ponta, desi s-au impus cu majoritati apreciabile in preferintele electoratului, nu performeaza. Victor Ponta a si declarat ca PDL nu exista. Si trebuie sa recunoastem ca are dreptate: USL nu are la ora actuala Opozitie, decat una foarte firava, lucru ingrijorator, desigur. Basescu stie de ce! Or, in asemenea conditii nu se mai poate vorbi de competitie care sa stea la baza performantei in actul politic. Pe de alta parte, ceea ce e si mai grav, USL nu ofera altceva fata de ceea ce au oferit guvernele anterioare, Boc si MRU, decat, asa cum a apreciat si Basescu, tot austeritate. Ceea ce demonstreaza o slaba oferta, si deloc originala, din partea USL si a intregii noastre clase politice. In asemenea conditii lucrurile baltesc inclusiv pe plan politic, nu numai in plan economic. Ar fi fost mult mai bine, spre exemplu, ca Basescu sa pledeze, chiar si vehement, pentru austeritate tocmai pentru ca sa-l faca pe Ponta lucrativ in directia opusa, adica impotriva austeritatii!! Altminteri, toata lumea sustine austeritatea, sub diversele ei forme ! Trebuie sa recunosc faptul ca Ponta are dreptate cand afirma: „Cu cine, cu Blaga, cu d-na (Andreea, n.r.) Paul Vass, cu cine să fac acord?”. Si pe buna dreptate: ce asteapta, invitatie speciala pentru a face Opozitie? Pentru ca lucrul periculos este faptul ca a incoltit in mintea electoratului urmatoarea idee: ceea ce face USL e bine, altii nu fac bine ! Si uite asa incoltesc formele de totalitarism intr-o tara! Daca ar fi s-o luam ad litteram nici Basescu nu mai face vreo Opozitie USL-ului si lui Ponta, doar l-a laudat.

Osanale mai trebuia sa-i inalte! Asta mai lipsea!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Declaratiile lui Basescu…

Gandul

Raportul lui Băsescu: „Nava este la cheu. Mulţumesc Guvernului Boc, mulţumesc Guvernului Ungureanu, mulţumesc Guvernului Ponta”

Lasand la o parte faptul ca se lauda pe sine, fara a fi laudat de altii, tema centrala a discursului Presedintelui este urmatoarea:

„România are toate condiţiile să aibă o creştere economică de peste 2% anul acesta. Avem foarte mulţi bani la dispoziţie de la UE„

De ce? Pentru ca Romania a facut un „salt enorm” pe care nicio tara europeana nu l-a facut: a redus deficitul bugetar de la 9% la 2,9% in numai 2 ani si jumatate:

„Acum, pe cifrele EUROSTAT, România este înregistrată cu o datorie publică de 37,8% din PIB şi cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%. Saltul este enorm şi nu există niciun stat din UE care să fi avut deficit de 9% şi pe care să îl reducă în doi ani şi jumătate. Sacrificiul pe care l-au făcut românii este un sacrificiu pe care puţine naţiuni din Europa l-au făcut. România redevine o ţară credibilă pe piaţa de capital. Acest lucru se datorează în primul rând sacrificiului pe care românii l-au făcut. Eu le mulţumesc.”

Ca romanii tot fac sacrificii, e un lucru cat se poate de clar. Problema ar fi: cu ce folos? Faptul ca s-a redus deficitul bugetar nu inseamna ca vom inregistra si crestere economica, mai ales una de 2%. Ar fi foarte bine s-o avem, dar… Dar cresterea economica tine de cresterea productivitatii muncii si a competitivitatii, iar Romania, in perioada 2008-2011, nu a facut dovada unor astfel de performante. In Romania s-au intamplat cel putin urmatoarele lucruri: a crescut somajul si s-a redus deficitul bugetar. Pe de alta parte, productivitatea muncii a ramas la un nivel scazut, mentinandu-se constanta la un astfel de nivel, si Romania a pierdut din competitivitate. Faptul ca Romania devine credibila pe piata de capital e un lucru relativ. Dar in niciun caz nu rezulta de aici ca Romania va beneficia de fluxuri de capital din exterior, mai ales acum, cand toata Europa tine o cura enorma de austeritate. Nu mai vorbesc de faptul ca in perioada 2008-2012 nu s-a facut nicio privatizare care sa dea aripi economiei romanesti.

Foarte multi bani la dispozitie de la UE? Am avut foarte multi bani la dispozitie de la UE si in trecut… Nu vad motivul foarte clar pentru care rata de absorbtie a fondurilor europene sa se imbunatateasca. De fapt, dupa parerea mea, nici nu poate sa se imbunatateasca – lucrul asta e o himera – tocmai din cauza faptului ca nu avem antreprenori puternici si activi.

Basescu afirma:

„Am sentimentul, ca preşedinte, că mi-am făcut datoria pe 6 mai 2010. Fără aceste măsuri românii ar fi trăit mult mai rău. Astăzi probabil România ar fi fost în stradă cum sunt cetăţenii din Grecia, din Spania. Am tot respectul faţă de efortul pe care l-au făcut românii. Pot fi mândri. M-au durut înjurăturile şi fluierăturile, dar sunt liniştit. Nava e pusă la cheu”

fara sa tina seama de faptul ca atat Grecia cat si Spania sunt in Zona Euro. Aceste tari nu mai au moneda proprie. Ele au resimtit din plin criza din Zona Euro. Romania are moneda proprie. Si aici, „mult iubite si mult stimate domnule Presedinte”, diferenta este enorma!!!

„În următorii doi ani trebuie să continue procesul de slăbire a omului gras pus în spatele plătitorului de taxe. Dacă vom trece la a deveni subordonaţi baronilor locali şi orice mică încasare suplimentară o vom dedica lucrările pentru clientela din teritoriu cu siguranţă nu vom reuşi. Sper că Guvernul va rămâne pe linia din 2012 de guvernare responsabilă şi nu va face risipă”, a mai spus preşedintele, lansându-se într-o predicţie optimistă:  „peste 2% creştere economică anul acesta”

Basescu se refera la baronii locali, dar antreprenori activi si puternici avem? Sau alti antreprenori in afara de baronii locali avem?

Bun, sa continue procesul de slabire a „omului gras pus in spatele platitorului de taxe”. Asta sa insemne ce, oare? Taieri de salarii in sectorul bugetar? Adica asa cum a facut Boc sa faca si Ponta? Parca nu e plauzibil. Atunci lucrul asta – cura de slabire a omului gras – inseamna disponiblizari. Dar nimeni nu se intreaba ce va face aceasta forta de munca numeroasa ce urmeaza sa fie disponiblizata. Asta in absenta unor antreprenori puternici, in conditiile in care taxele si impozitele au crescut, in conditiile in care multe firme au dat faliment in perioada 2008-2012, in conditiile in care nu s-au facut privatizari si nici nu sunt semne ca se vor face privatizari care sa reprezinte un real succes. Oare ce se va intampla?

(P) Ştii ce pierzi muncind la negru?

Se arata, printre altele, ca:

„Ştiai că România se numără printre ţările cu cel mai mare număr de firme cu 100 de angajaţi ce apelează la munca fără forme legale? Pe fondul crizei economice, numărul românilor ce muncesc la negru a crescut foarte mult, iar taxele şi impozitele par tot mai împovărătoare pentru angajatorii români. Un aspect îngrijorător este legat de faptul că o parte importantă dintre cei care lucrează „la negru” efectuează muncă calificată sau „la birou”, situaţie care contrazice tendinţele europene.”

Asta se va intampla: vor ajunge sa munceasca la negru. Pentru ca economia romaneasca nu poate crea in asemenea conditii, de reducere a deficitului bugetar si de austeritate prin marirea taxelor si impozitelor, alta alternativa acestei forte de munca, alta decat, poate, emigrarea. Practic, economia romaneasca nu va trage niciun folos de pe urma disponibilizarilor in masa din sectorul bugetar daca aceasta masura nu este insotita de privatizari reusite prin care sa se atraga in economie capital consistent.

„A venit momentul unei ajustări fine. În spitale trebuie făcute angajări. Dar în sectorul administraţiei publice centrale şi locale avem excedent. În următorii doi ani trebuie să continue procesul de slăbire a omului gras pus în spatele plătitorului de taxe”

Ce a vrut sa spuna cu asta? Ca omul care lucreaza in sectorul administratiei publice si locale, dupa ce va fi disponibilizat, doar avem excedent, va merge sa lucreze intr-un spital? Fara a avea calificarea necesara? Fara a avea aptitudinile necesare muncii intr-un spital? Pentru ca iata care e situatia din spitalele romanesti, apropo de faptul ca „in spitale trebuie facute angajari”:

La fiecare patru ore un medic român pleacă din ţară. Cum vrea Eugen Nicolăescu să oprească exodul doctorilor

Si atunci ce sa intelegem din cuvintele lui Basescu? Ca acela care lucreaza in administratia publica si locala, dupa ce va fi disponiblizat, sa mearga sa lucreze ca medic intr-un spital??

„Ştiu eu spitale care au sute de medici care au sute de medici în plus, iar la Spitalul de la Vulcan, dau un exemplu, poate nu-i, nu sunt medici. Trebuie reaşezat personalul”

„iar la Spitalul de la Vulcan, dau un exemplu, poate nu-i, nu sunt medici” – stie unde sunt medici in plus dar nu stie unde nu sunt medici…

„Nava e la cheu”!!!!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Pe teme economice: productivitatea muncii si somajul

E foarte interesant sa ne mai uitam si la ce spune Eurostatul… Putem descoperi lucruri surprinzatoare. Iata doua statistici:

– aici, despre productivitatea muncii per persoana angajata exprimata ca raportul intre PIB, exprimat la standardele puterii de cumparare, si numarul de persoane angajate. Se ia media UE 27 = 100;

– aici, un tabel in care putem vedea rata somajului, media anuala. Si aici un tabel in care rata somajului e detaliata pe perioada aprilie 2012 – martie 2013, ajustare sezoniera.

Daca ne uitam la primul tabel vom observa ca Romania continua sa se situeze la un nivel foarte scazut in ceea ce priveste productivitatea muncii. De remarcat ca aceasta a ramas relativ constanta pe perioada 2008-2011 (astfel, luand anii 2008, 2009, 2010, 2011, productivitatea are respectiv valorile 49.2, 49.5, 48.6, 49.4). Este adevarat ca nici alte tari nu au inregistrat progrese din acest punct de vedere, dar, spre exemplu, in cazul Ungariei productivitatea e in jurul cifrei de 70, ca si in cazul Turciei sau Croatiei, ca sa mai dau doua exemple. Cu toate acestea, somajul din Romania este foarte scazut, 6.7% in februarie 2013 (ajustare sezoniera), practic una din cele mai mici rate ale somajului din UE. El a crescut de la 5.8% in 2008, la 7,4% in 2011 (media anuala). Totusi, in 2011 Romania avea una din cele mai mici rate ale somajului din UE. Concluzia, referitor la tara noastra, este deci urmatoarea: somaj redus dar si o foarte slaba productivitate a muncii!!

Grea este situatia Bulgariei care are si un somaj ridicat si o foarte slaba productivitate a muncii…

Observam ca economii mari, precum Germania, Italia au inregistrat mici scaderi de productivitate in perioada 2008-2011. Interesant este sa vedem cum sta SUA la capitolul asta, comparativ cu UE 27 care, dupa cum am spus, se ia 100. Este notabil faptul ca SUA, in intervalul de timp mai sus mentionat, a inregistrat cresterea productivitatii muncii per persoana angajata de la 138.1 in 2008 la 143.6 in 2011!! De notat ca in aceeasi perioada de timp Japonia s-a aflat la un nivel relativ constant, sub media europeana: 95.3 in 2008, 95.6 in 2011. Somajul in SUA era 7.7% in februarie 2013, in scadere fata de luna precedenta. In 2011 SUA avea un somaj de 8.9% (medie anuala). In cazul SUA se remarca productivitati mai mari decat ale Germaniei.

Ceea ce se poate spune despre situatia economica a tarii noastre este ca avem un nivel scazut de eficienta economica. In asemenea conditii, cresterile salariale determina inflatie. Practic, mentinandu-se intr-o asemenea situatie Romania nu poate progresa. Interesant este ca desi somajul a crescut semnificativ in perioada 2008-2011, productivitatea muncii s-a mentinut la un nivel slab dar constant. Cu alte cuvinte, n-a crescut decat somajul. Atunci eu stau si ma intreb cum stam cu productia intreprinderilor… Daca definim productia intreprinderii ca fiind egala cu numarul de persoane angajate inmultita cu productivitatea muncii fiecarui angajat atunci avem urmatoarele posibilitati: ori multi dintre angajati nu contribuie cu nimic la productia unei intreprinderi, ori au fost disponibilizate persoanele care ar fi contribuit la productie si cresterea acesteia (acest ultim caz fiind ciudat rau de tot!!! Dar nu este exclus!!) „Frumusetea” situatiei se bazeaza, desigur, pe logica sa paradoxala!!. De asemenea trebuie remarcat un alt lucru interesant: in perioada 2009-2012 Romania a pierdut din competitivitate. Ceea ce a „castigat” Romania a fost doar un somaj ridicat si nimic mai mult. Si atunci pierderile de competitivitate nu se datoreaza oare (si) unui declin, in acesti 4 ani, al calificarii fortei de munca? In 2007 productivitatea era 43.4 si se vede cresterea in 2008, la 49.2, dupa care a ramas constanta (variatii nesemnificative). Daca s-ar fi aplicat tehnici si tehnologii moderne, productivitatea ar fi trebuit sa creasca si ar fi trebuit sa creasca si competitivitatea economica. Totusi, nu s-a intamplat asa… Nu se poate spune nici ca nivelul de organizare a productiei si a muncii s-a imbunatatit substantial ca sa dea cresteri de productivitati. Il putem presupune constant, desi e foarte posibila si o deteriorare la acest capitol. Concluzia clara pe care o putem trage este ca a crescut somajul dar am pierdut din competitivitate!!

Este clar ca aceasta forta de munca odata disponibilizata, n-a gasit alternative de asa maniera incat sa-si poata aduce aportul atat la o sporire a productivitatii, dar si a competitivitatii. Practic, statul a cheltuit cu ajutoarele de somaj fara sa obtina nimic in schimb, ca sa zic asa, pentru ca orice lucrator e platitor de taxe si impozite. Din toata afacerea asta a pierdut toata lumea.

Ultima zicere a lui Basescu…

Gandul

Băsescu, după întâlnirea cu van Rompuy: „România nu mai trebuie să stea cu mâna întinsă să plătească pensii sau salarii”. Ce se întămplă cu MCV

Nu mai trebuie, dar…

Doua teme de discutie

Va propun azi doua teme de discutie referitor la situatia din Romania:

1. Cum putem avea antreprenori activi si puternici?

2. Cum pot fi atrase investitii private in zonele sarace?

Cred ca nici nu mai trebuie sa mentionez necesitatea acestor doua lucruri: antreprenori activi si puternici, care „sa furnizeze capital si fonduri pentru economie”, cum ar fi spus Milton Friedman, si investitii private in zonele sarace. Eu cred ca este cat se poate de clar ca acestea doua sunt trebuincioase pentru Romania, pentru dezvoltarea tarii. Daca privim situatia economica a tarii noastre vom observa cu usurinta performante reduse comparativ cu alte tari din zona (Polonia, Turcia, Republica Ceha, ca sa dau numai trei exemple). Se remarca un PIB mic si care creste destul de greu. Desi somajul in Romania a fost sub media Europeana, totusi noi nu inregistram cresteri economice insemnate, nu progresam. Aici situatia „balteste”, cum se spune, in conditiile in care avem multe intreprinderi de stat de facto in faliment si un sector de stat incarcat cu prea multi functionari publici. Anul asta, sub noua Guvernare Ponta, s-au marit taxele si impozitele. Eu am impresia ca antreprenoriatul nu e sprijinit deloc, e inca slab, si nu reuseste sa fie un factor important de progres pentru tara noastra, asa cum ar trebui.

Pe de alta parte, investitiile private in zonele sarace sunt de o importanta primordiala. Nu cred ca exagerez. Pentru ca numai in felul asta se poate diminua somajul si creste PIB-ul, si in acest fel bunastarea cetatenilor, in conditiile in care statul nu se implica direct in economie. Dar prin mixul de politici ar putea sa se implice in atragerea de investitii private, serioase care ar avea un efect benefic.

Trebuie sa recunoastem ca la aceste doua capitole tara noastra are slabiciuni mari, nu numai in privinta atragerii de fonduri europene. Nu ca n-am avea oameni bogati, dar avem antreprenori slabi. Este un paradox care ne costa destul de mult.

In ceea ce priveste atragerea de investitii, eu as propune ca parlamentarii nostri, care in exercitarea mandatului „sunt in serviciul poporului” (art. 69, al.1 din Constitutie), sa se implice in atragerea de investitii in colegiile dumnealor, in judetul in care au fost alesi, pentru a contribui la dezvoltarea economica a judetului, ceea ce ar insemna si imbunatatirea vietii oamenilor, a poporului. Bineinteles, nu sustin ideea ca un parlamentar sa-si insuseasca foloase necuvenite prin aceasta implicare in atragerea de investitii. Dar daca esti in serviciul poporului, lucrul acesta – implicarea in atragerea de investitii – ar trebui sa fie facuta in folosul poporului.

Suntem foarte statici… Nu vad miscare, nu vad ca se misca treburile din punct de vedere economic, lucru ce nu poate avea consecinte bune. Este adevarat ca traversam si o perioada de criza ce se manifesta in toata Europa si care incetineste economia pana la stagnare, dar ar trebui sa incercam sa facem mai mult.

Trei oameni

Iata ce ne spune Romania Libera:

Ponta: PNL va deconta o lipsă de solidaritate, inclusiv Antonescu. Acum raportul electoral e de 2 la 1

Se arata, printre altele, ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, duminică seară, că lipsa de solidaritate din PNL, în urma căreia mai mulţi liberali critică Guvernul, va costa PNL în preferinţele electorale şi implicit pe Crin Antonescu, precizând că în acest moment raportul electoral este de 2 la 1 între PSD şi PNL, scrie Mediafax.

„Eu nu i-am atenţionat pe cei trei, că sincer nu dau prea mulţi bani pe ce declară Roşca Stănescu şi cu Orban şi Frunzăverde”, a spus Ponta, într-o emisiune la RTV, menţionând că pe el l-a interesat dacă în conducerea PNL sunt oameni care le-ar „da ghes” acestora sau „sunt de capul lor”.

Citeşte şi PSD şi PNL merg SEPARAT la europarlamentare. Anunţul, făcut de Victor Ponta

El a precizat că, în urma discuţiilor cu preşedintele PNL şi alţi lideri liberali, a aflat că cei trei au agende personale, însă a estimat că ieşirile critice ale celor trei liberali vor fi decontate de PNL.

„Asta îi costă pe cei de la PNL, faptul nu că sunt mai dezorganizaţi, ci faptul că nu sunt solidari. Eu m-am uitat, oamenii spun «dom’le, dacă sunteţi împreună la guvernare nu se poate ca nişte penelişti să critice guvernarea, plecaţi de la guvernare dacă nu vă place». Deci, genul ăsta de joc … eu cred că declaraţiile domnului Frunzăverde, Orban, Roşca Stănescu trag în jos PNL. (…) Eu cred că inclusiv pe domnul Antonescu îl pot afecta aceşti oameni. M-am uitat pe cifre, acest gen de lipsă de solidaritate îl afectează chiar pe Crin sau pe cei de la PNL, nu pe mine”, a mai afirmat Ponta.

Premierul a mai susţinut că în acest moment raportul electoral între PSD şi PNL este de aproape doi la unu, estimând că socia-democraţii vor obţine circa 35-38% la alegerile europarlamentare.

„La un moment dat s-ar putea să se întâmple (să se pună în discuţia USL guvernarea, n.r.), atunci când simt că aceşti trei indivizi sunt încurajaţi de alţii din conducere, atunci se va întâmpla. Deocamdată sunt de capul lor. Nu sunt dispus să guvernez în doi, dar de unul singur”, a mai susţinut Ponta.

Premierul a fost întrebat dacă nu are sentimentul că liberalii şi-ar face campanie electorală pe spinarea guvernării.

Citeşte şi CONGRESUL PSD: Victor Ponta a avut 3851 voturi

„Nu, n-am sentimentul şi nu confund PNL cu trei vedete de televizor. Eu sunt absolut convins că, dacă ar face-o, ar pierde foarte mult”, a avertizat Ponta. El a argumentat faptul că acest lucru s-a petrecut în guvernarea PDL-PSD din 2009 şi s-a dovedit faptul că nu a funcţionat, fiind „o fractură logică care oricum nu ţine la electoratul PNL”.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că va ignora „până la un anumit moment” criticile lansate periodic la adresa Guvernului de liberalii Frunzăverde, Roşca Stănescu şi Orban, dar a avertizat că aceste „vedete de Dâmboviţa care nu pot să-şi ţină gura” încep să reprezinte un risc pentru funcţionarea USL

„Există câţiva oameni de la PNL care nu au niciun fel de cădere sau mandat din partea PNL, dar care se trezesc vorbind. Este un termen generic, că unii se trezesc şi seara să vorbească. Până la un anumit moment, o să-i ignor, de la un moment încolo sigur că o să le cer partenerilor mei de coaliţie să stabilim: eu nu am alianţă nici cu Frunzăverde, nici cu Roşca Stănescu, nici cu Orban, eu am alianţă cu PNL şi cu PC şi dacă Guvernul ăsta e bun, atunci e bun, dacă Guvernul nu e bun, îi punem pe Frunzăverde şi pe Roşca să conducă ţara”, a spus Ponta.

El a arătat că, la un moment dat, există riscul să fie stricat un lucru foarte bun pentru „doi-trei care nu pot să-şi ţină gura” şi vor să fie vedete la televizor, dar care reprezintă un risc pentru USL, deoarece sunt luaţi în serios de mass-media.

„Eu nu pot să mă duc să explic în teritoriu la un primar PSD că Frunzăverde sau nu mai ştiu cine vorbeşte de capul lui. Fiecare are impresia că «Stai aşa, e o problemă». Nu e nicio problemă, chiar funcţionează foarte bine lucrurile, şi în Guvern, şi în Coaliţie, dar cred că vă aduceţi aminte cum a fost şi cu alte guvernări de coaliţie şi uite că de la tot felul de oameni s-au stricat lucruri bune”, a spus Ponta jurnaliştilor.

Liderul PSD, premierul Ponta a adăugat că îşi doreşte ca Uniunea Social-Liberală să rămână unită până în 2016 şi că membrii USL se pot lipsi de „vedetele de Dâmboviţa”, deoarece există suficiente voturi.”

De observat ca Dl. Ponta se refera la trei oameni, domnii: Frunzaverde, Rosca Stanescu si Orban. Chiar asa o mare problema sa reprezinte trei oameni pentru USL? Sunt cei trei „care au speriat Vestul”? 😆 Dl. Ponta vorbeste despre cei trei in urmatorii termeni: „vedete de Dâmboviţa care nu pot să-şi ţină gura„. Chiar sa nu mai poti sa ai pareri si sa ti le expui? In primul rand e o mare diferenta daca cei trei oameni vorbesc in nume personal sau in numele PNL. Pentru ca daca n-au „mandat” de la PNL inseamna ca exprima pareri personale, nu vorbesc in numele PNL. Domnia sa spune ca incep sa reprezinte un risc pentru USL. Trei oameni un risc pentru USL? Adica nu trebuie sa existe nicio pozitie critica in USL fata de actualul Guvern…  Dl. Ponta spune:

„Până la un anumit moment, o să-i ignor, de la un moment încolo sigur că o să le cer partenerilor mei de coaliţie să stabilim: eu nu am alianţă nici cu Frunzăverde, nici cu Roşca Stănescu, nici cu Orban, eu am alianţă cu PNL şi cu PC şi dacă Guvernul ăsta e bun, atunci e bun, dacă Guvernul nu e bun, îi punem pe Frunzăverde şi pe Roşca să conducă ţara”, a spus Ponta.” (subl. mea)

De unde rezulta ca Dl. Ponta e conducator – conduce tara, nu? Interesant este ca la Congresul PSD printre recomandarile facute delegatilor erau, dupa cum aflam de pe site-ul stirile pro tv:

„De asemenea, delegatii au primit si recomnadari privind mesajul politic: „Nu raspundeti la provocari. In discutiile publice insistati pe soliditatea USL, pe anduranta cu PNL si cu PC, pe faptul ca PSD isi va respecta angajamentele fata de partenerii sai„.

O alta recomndare le cere delegatilor sa respinga atacurile la adresa guvernarii: „Este un moment de bilant pozitiv pentru PSD si USL si trebuie sa afirmam acest lucru„.”

Insa din cele ce afirma, Dl. Ponta nu pare a insista pe „soliditatea USL, pe anduranta cu PNL si PC”: trei oameni, „vedete de Dambovita care nu pot sa-si tina gura„, sunt, in viziunea politica a D-lui. Ponta, un risc pentru USL…

Dar sa vedem ce spune Dl. Crin Antonescu:

Crin Antonescu: Kovesi mă desparte de Ponta. PNL nu poate fi parte a unui troc politic în care Băsescu îşi impune omul

Se arata, printre altele, ca:

„Liderul liberalilor, Crin Antonescu, a declarat, în cadrul unei conferinţe, cu privire la propunerea de către Victor Ponta a Codruţei Kovesi la şefia DNA, că este o decizie care îl desparte de premier, dar care nu va duce la destrămarea USL.

În acelaşi timp, Crin Antonescu a subliniat că propunerea lui Ponta poate fi considerată un troc politic.

România Liberă vă prezinta principalele declaraţii:

– M-am luptat sa fie prim-ministrul, il sustin sa fie prim-ministru

– E un compromis pe care incerc sa il impiedic pentru ca nu ii foloseste nici domnului Ponta. Cred ca am vazut de ieri, cred ca ar trebui invatat de la clasa zero, cine se aliaza cu Traian Basescu o pateste

– Nu m-am intalnit cu Dan Diaconescu si nu am vreo urgenta in agenda in aceasta privinta

– Nu cred ca premierul trebuie sa demisioneze. Nu cred ca premierul a tradat pe cineva

– Nu m-a informat deloc in sensul evolutiilor de ieri. O sa vorbim azi

– Eu am vrut tehnic sa precizez un lucru. Domnul Ponta mi-a spus ce vrea sa faca. Pentru prima data, insa, a fost o comunicare si nu o consultare.

– USL inseamna mai mult decat divergente, perceptii (…)

– In cursul zilei de ieri dupa ce m-am despartit la Academia Romana nu am mai comunicat cu domnul Victor Ponta. Adica domnul Ponta s-a aflat in aceeasi situatie cu domnul Voiculescu

– Nu ne asumam responsabilitatea politica pentru intelegeri politice cu Traian Basescu pentru ca am spus ca nu le vom face niciodata.

– PNL este in continuare sa isi asume in continuare responsabilitatea ministerului Justitiei

– Nici eu, nici PNL nu suntem dispusi la compromisuri (…). Niciodata nu voi ezita sa ma lipsesc de sprijinul cuiva chiar important daca imi cere lucruri pe care le consider inacceptabile (…).

– Unii cred si multi dintre ei o spunc a pozitia mea sau a PNL in raporturile din interiorul coalitiei sunt influentate de faptul ca exista obiectivul alegerilor prezidentiale (…). Fara indoiala avem acest interes pentru ca este la randul sau un angajament luat fata de cetatenii Romaniei. In calitate de candidat am nevoie de sprijinul lui Victor Ponta (…). Vreau ca doua lucruri sa fie clare: presedintele Romaniei este decis de toti cetatenii romaniei indiferent ca este in USL, PSD, PNL, doi, voi candida la presedintie (…), dar candidez pentru Romania si pentru cetatenii ei nu pentru un partid.

– Am construit USL pe hotarare, pe incredere, pe consecventa, pe loialitate

– Un compromis Ponta-Basescu, imi pare rau sa o spun, nu are nimic de-a face cu Romania

– Nu sustimen intelegerea politica, compromisul politc cu Tain Basescu care nu are cum sa fie un compromis pentru Romania pentru ca nu ne-a explica nimeni, nici premierul care a lansat aceasta formula ce castiga Romania. Vedem ca ceea ce parea sa fie presiunea europeana nu concorda.

– In ultimele zile vedem doua pozitii (…). CSM, Comisia Europeana, Asociatia Magistratilor din Romania doresc sa se mearga pe calea convenita, transparenta prin care ministrul justitiei sa faca porpuneri, CSM sa dea aviz, presedintele sa numeasc, pe de alta parte avem o intelegere intre premierul Victor Ponta si presedintele Traian Basescu. Intre cele doua cai, prima este de preferat celei de-a doua.

– Nu putem fi parte a unui troc politic in care procurorii se impart si in care presedintele impune din nou un om al sau”

Crin Antonescu: Colaborarea dintre PNL şi PSD până în prezent este de nota 9

„Preşedintele Senatului şi liderul PNL Crin Antonescu a declarat, vineri seară, că din punctul său de vedere colaborarea dintre PNL şi PSD până în acest moment este de noua 9, potrivit B1.ro.

„Dau nota 9, iau un punct pentru că 10 e perfecţiunea şi pentru că într-o asemenea coaliţie, cu cei doi ani şi toate încercările poate fi lipsit de credibilitate să pretinzi că totul a fost perfect în această privinţă”, a spus Antonescu.

Preşedintele Senatului a comentat că divergenţele dintre PNL şi PSD privind taxa de solidaritate pentru bugetarii care câştigă peste 1.000 de euro lunar au pornit de la faptul că PNL nu crede că va rezolva o problemă bugetară în România şi va încălca principiul cotei unice de impozitare.

„Am convenit că această taxă nu va rezolva o problemă stringentă bugetară şi este o încălcare a unui principiu convenit, acela al cotei unice sau dacă se vor introduce trepte regresive, 16% să fie plafonul maxim. Nouă ne e teamă mai mult decât de această taxă, care este discutabilă, că vor urma excepţiile. Nu cred că ar fi aplicată magistraţilor sau altor categorii plătite mai bine”, a mai spus Antonescu la B1 TV.”

A dat nota 9 pentru ca 10 e nota perfectiunii!!! Daca liderul PNL spune asa atunci care e problema? Trei oameni?

Sa vedem ce spune si Dl. Ion Iliescu:

Iliescu, despre liberalii critici: Nu poţi să pui pumnul în gură omului, mai bine să spună ce gândeşte

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat, vineri, că, în cazul liberalilor care au avut ieşiri critice la adresa premierului, acestora nu li se poate „pune pumnul în gură” şi mai bine spun ce gândesc, fiind necesar un dialog raţional cu respectivii membri PNL.

Iliescu a fost întrebat cum ar trebui să reacţioneze PSD faţă de liberalii de care s-a arătat nemulţumit premierul Victor Ponta.

„Să accepte ceea ce este raţional, fie criticile unora sau altora, şi să răspundă raţional, cu argumente, la criticile nemotivate. (…) E greu să-i pui pumnul în gură omului care gândeşte ceva. Mai bine să spună ce are de spus, dar intrat într-un dialog şi văzut ce e raţional, ce-i neraţional în ceea ce se afirmă”, a răspuns Iliescu.

Premierul Victor Ponta a declarat că va ignora „până la un anumit moment” criticile lansate periodic la adresa Guvernului de liberalii Frunzăverde, Roşca Stănescu şi Orban, dar a avertizat că aceste „vedete de Dâmboviţa care nu pot să-şi ţină gura” încep să reprezinte un risc pentru funcţionarea USL.”

Ion Iliescu, mai democrat decat Victor Ponta!!!!!!!

Mechel…

Gandul

RADIOGRAFIA UNUI DEZASTRU. Ce au lăsat în urmă ruşii de la Mechel după ce statul a cheltuit sute de milioane de dolari pentru „succesul” privatizării

Se arata ca:

„Siderurgia din România a fost pusă „pe butuci”, după ce statul a investit sute de milioane de dolari pentru a se asigura că oţelăriile privatizate vor deveni competitive pe plan european. Soarta celor cinci combinate metalurgice vândute de grupul rus Mechel cu 50 de euro este însă incertă, acestea fiind, în prezent, în insolvenţă.

Cu toate că, la privatizare, executivul le-a iertat datorii istorice la buget şi le-a acordat sprijin financiar sub formă de ajutoare de stat, combinatele siderurgice cumpărate de Mechel au mers ani la rând în pierdere. Cândva unii dintre cei mai mari angajatori din ţară, cele cinci combinate vor asigura locuri de muncă pentru circa 4.000 de angajaţi, anunţă acum noii patroni, compania Invest Nikarom.

Confruntaţi cu acest dezastru, reprezentanţii guvernului susţin că nu au nicio posibilitate de a interveni, singurul lucru de făcut fiind găsirea unor soluţii care să preîntâmpine astfel de situaţii.

Mechel Târgovişte

Combinatul metalurgic de la Târgovişte a fost privatizat în 2002 pentru a fi salvat de la faliment. Statul a contribuit la reorganizarea oţelăriei prin iertarea unor datorii istorice, în timp ce cumpărătorul a investit zeci de milioane de dolari pentru a-i reda competitivitatea pe piaţă. În martie, Mechel a renunţat la cele cinci oţelării din România, printre care şi combinatul de Tâgovişte. Companiile au fost vândute cu 50 de euro.

Actualul Mechel Târgovişte s-a înfiinţat în 1969, sub numele de „Întreprinderea de Oţeluri Aliate”, devenind şase ani mai târziu „Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte”. Oţelăria producea şi comercializa în acea perioadă aliate şi înalte aliate pentru scule, bare şi blocuri, precum şi tablă pentru industria electrotehnică.

Începând cu anul 1990, combinatul metalurgic a întâmpinat o serie de dificultăţi financiare, pe fondul crizei prin care trecerea siderurgia românească. Cererea de pe piaţa internă a scăzut, utilajele învechite şi lipsa investiţiilor generau costuri suplimentare de producţie, ceea ce afecta competitivitatea companiei. Mai mult, datoriile istorice pe care le acumula de la an la an în bilanţuri şi neadaptarea la cerinţele pieţei libere au erodat competitivitatea oţelăriei, se arată într-un raport din 2004 al Consiliului Concurenţei. Totodată, scumpirea materiei prime (fierul vechi) şi majorarea tarifelor la gaze şi energiei ameninţau productivitatea companiei.

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

În 2002, guvernul Năstase a decis să privatizeze combinatul aflat în pragul falimentului. Singurul criteriu de selecţie al investitorului a fost o experienţă de cel puţin cinci ani în domeniul siderurgiei.

„Consecinţele imediate ar fi fost intrarea societăţii în incapacitate de plată, din cauza datoriilor acumulate. Această măsură ar fi condus, pe de o parte, la disponibilizarea unei mari părţi din cei 5.400 de angajaţi, iar pe de altă parte, la dispariţia unui centru metalurgic foarte important pentru industria constructoare de maşini, ştiut fiind faptul că societatea este singura uzină din România capabilă să producă, prin dotările tehnice pe care le deţine, oţeluri înainte aliate, inoxidabile şi de scule”, se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

În august, Holdingul Conares, actualul grup Mechel, a preluat pachetul de acţiuni de 84% deţinut de statul român, valoarea tranzacţiei fiind de circa 35 de milioane de dolari.

Cât a fost dispus Mechel să investească în relansarea activităţii combinatului

Prin contractul de privatizare, Conares s-a angajat să realizeze investiţii în valoare de 13,7 milioane de dolari, să pună la dispoziţia combinatului un capital de lucru de 4,5 milioane de dolari, să investească 7,3 milioane de dolari pentru protecţia mediului şi să asigure din surse proprii plata datoriilor societăţii către stat (1,5 milioane de dolari) şi către Distrigaz (3,3 milioane de dolari). Totodată, cumpărătorul s-a angajat să restituie credite guvernamentale acordate pentru plata energiei şi pentru reabilitare.

Costul restructurării, respectiv costurile investiţiilor tehnologice, investiţiilor pentru protecţia mediului şi pentru restructurarea financiară, s-a ridicat la 107,6 milioane de dolari, din care contribuţia din surse proprii a investitorului a fost de peste 30 de milioane de dolari.

Pentru a facilita privatizarea combinatului guvernul a acordat în 2002 un ajutor de stat pentru plata datoriilor istorice acumulate de cel mai important producător de oţeluri speciale din România. Majoritatea erau către furnizorii de energie şi gaze şi către bugetul local, însă combinatul a fost scutit şi de plata unor contribuţii restante la bugetul de stat, precum şi a unor fonduri de restructurare nerambursate.

Câţi bani s-au dat pentru salvarea combinatului

În total, în perioada 1998-2004, combinatul a beneficiat de ajutoare de stat în valoare de 77,2 milioane de dolari.

La un calcul simplu reiese că suma este mai mare decât cea încasată de stat în urma privatizării plus cea pe care compania Mechel s-a angajat să o investească în combinat.

Combinatul Mechel a intrat în faliment în martie. Noua conducere a anunţat că va concedia în jur de 500 din cei 2.000 de angajaţi pe care îi are combinatul în prezent. Persoanele disponibilizate urmează să beneficieze de un aviz de 20 de zile lucrătoare şi de plăţi compensatorii în cuantum de trei salarii brute.

Angajaţii combinatului de la Târgovişte sunt în şomaj tehnic de la sfârşitul anului trecut. Compania a anunţat recent că a reluat activitatea la câteva secţii.

Mechel Câmpia Turzii

Combinatul de la Câmpia Turzii a fost preluat de grupul rus Mechel la un an după oţelăria de la Târgovişte. Împovărată de datorii, salvată de mai multe ori de stat de la faliment prin ştergerea unor datorii, compania avea o situaţie financiară dificilă, într-un context economic puţin favorabil industriei metalurgice din România, lipsită de competitivitate şi de viziune.

Combinatul de la Câmpia Turzii a fost preluat de Mechel în 2003, prin achiziţionarea unui pachet de acţiuni de 73,4%. Grupul rus a cumpărat compania „Industria Sârmei Câmpia Turzii” cu suma de 27,2 milioane de euro, valoarea acţiunilor fiind estimată la circa 2,5 milioane de euro.

La acea dată, compania se confrunta cu grave probleme de natură financiară. Criza siderurgiei din România, tehnologia învechită, neadaptarea la cerinţele pieţei şi lipsa de competitivitate a produselor fabricate în oţelăriile din ţară au dus bilanţurile companiei pe minus.

Ce sume au fost alocate pentru restructurarea oţelăriei

În perioada 1998-2008, statul i-a iertat combinatului datorii în valoare de 74,8 milioane de dolari. Practic, autorităţile au anulat „din pix” datoriile pe care compania le avea la bugetul general consolidat, al pensiilor, al asigurărilor de sănătate şi al celor de şomaj.

Costul total al restructurării combinatului a fost evaluat la circa 97,8 milioane de dolari. Mechel s-a angajat în 2003 să investească 20,8 milioane de dolari pentru retehnologizare, să asigure un capital de lucru de 4,19 milioane de dolari, să realizeze investiţii pentru protecţia mediului în valaore de 4,8 milioane de dolari, dar şi să asigure plata unor datorii în valaore de circa 1,1 milioane de euro.

„Faptul că un investitor privat contribuie la restructurare cu o sumă considerabilă din surse proprii demonstrează clar încrederea în restabilirea viabilităţii companiei”, se notează într-un alt raport al Consiliului Concurenţei.

Combinatul de la Câmpia Turzii a fost inaugurat în urmă cu peste 90 de ani

Combinatul de la Câmpia Turzii a fost înfiinţat în 1920, fiind prima oţelărie din Transilvania care fabrica sârmă şi cuie. În perioada interbelică, societatea s-a dezvoltat pe fondul industrializării şi integrării de noi tehnologii. Gama de produse au fost extinse, iar la Câmpia Turzii au început să se fabrice oţel beton, sârme subţiri, sârme zincate şi electorzi.

Compania a fost naţionalizată în perioada comunistă. În 1989, combinatul era cel mai mare producător de sârmă din ţară. În 1991 a fost reorganizat ca societate pe acţiuni, sub numele de Industria Sârmei Câmpia Turzii. În acea perioadă, compania asigura peste 10.000 de locuri de muncă.

Evoluţia financiară a combinatului de la Câmpia Turzii în perioada 1999-2011

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Combinatul a trecut pe profit în 2008, când a înregistrat un rezultat pozitiv de 48,6 milioane de lei, echivalentul a 13,5 milioane de euro, la un curs mediu de 3,6 lei/euro.

Criza economică a readus însă compania pe pierderi. În vara anului trecut, Mechel Câmpia Turzii a anunţat un val de concedieri. Până în luna februarie a acestui an, în jur de 1.700 de persoane şi-au pierdut locurile de muncă. La Câmpia Turzii au rămas în jur de 300 de angajaţi, de la o singură secţie.

În martie, grupul rus Mechel a decis să vândă companiei Invest Nikarom combinatele metalurgice din România pentru suma simbolică de 230 de lei, în jur de 50 de euro.

Foştii angajaţi de la Câmpia Turzii protestează de la sfârşitul lunii februarie pentru că nu şi-au primit salariile compensatorii.

Consiliul Judeţean Cluj a precizat că statul trebuie să deconteze Mechel Câmpia Turzii TVA în valoare de 93,9 milioane de lei, combinatul având datorii de 86,1 milioane de lei. Diferenţa ar urma să fie folosită pentru plata salariilor. Combinatul este în procedură de insolvenţă, administratorii judiciari fiind cei care decid unde se duc banii.

Ductil Steel Buzău şi Ductil Steel Oţelu Roşu

Combinatul Ductil Steel Buzău, punctul său de lucru de la Oţelu Roşu şi Laminorul Brăila au intrat în insolvenţă după ce au fost preluate de compania Invest Nikarom.

„Oţelul Roşu rămâne în conservare pentru că produsele sale nu au cerere pe piaţă. Vor fi concediaţi 400 de angajaţi, rămân 30. La uzina din Buzău lucrează 500 de oameni, nu dăm pe nimeni afară. La Brăila sunt angajate 400 de persoane, deocamdată nu am luat o decizie”, au precizat reprezentanţii companiei cu privire la soarta angajaţilor celor trei combinate preluate de la Mechel.

Evoluţia financiară a combinatului de la Buzău în perioada 1999-2011

Sursă: Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

În 2007, Mechel a depus la Consiliul Concurenţei o notificare privind preluarea Ductil Steel. La acea dată, compania era controlată la acea dată de societatea cipriotă Lakewind Limited.

Ductil Steel era deţinut, înainte de preluarea de către Mechel, de Air Liquide Welding, prin intermediul Fro SRL Italia, cu 71,35% din capital

Ductil Steel Buzău a fost înfiinţată în 1963, sub denumirea „Întreprindere de Sârmã si Produse din Sârmã”. În 1991 a fost demarat procesul de privatizare. Pachetul majoritar de acţiuni al combinatului a fost preluat, în 1999, de compania italiană Fro. În acelaşi an, întreprinderea de sârmă care devenise Ductil SA s-a divizat în două companii, Ductil care producea consumabile de sudură şi Ductil Steel Buzău care avea ca obiect pricipal de activitate producerea şi comercializarea sârmelor, a produselor din sârmă şi a pulberilor de fier.

În 2004, „în ideea creşterii integrării tehnologice”, compania a decis să deschidă punctul de lucru de la Oţelu Roşu, unde se producea materia primă necesară combinatului, se arată pe pagina oficială Ductil Steel Buzău. Investiţia a fost de circa 3 milioane de euro. La Oţelu Roşu se produceau ţagle, semifabricate din oţel din care se laminează bare şi sârme.

Laminorul Brăila a intrat în insolvenţă la sfârşitul lunii martie. Ministerul Economiei, Varujan Vosganian a anunţat recent că societatea ar urma să fie comasată cu Ductil Steel Buzău.

Evoluţia financiară a combinatului de la Brăila în perioada 1999-2011

Am pus tot acest articol deoarece este foarte interesant, mai ales ca da si cifre!

Ceea ce se remarca este ca si inainte de privatizare aceste combinate, cu exceptia celui de la Buzau, inregistrau pierderi insemnate. Cauza ar fi fost o cerere slaba pe piata, o scadere a cererii interne si utilaje invechite, lipsa de competitivitate a produselor. Aceste combinate au beneficiat de ajutoare de stat, de stergere de datorii si tot nu s-a putut face mare lucru, dimpotriva.  Se observa la combinatul de la Campia Turzii o crestere a numarului de angajati: 5595 de angajati in 2003, data privatizarii, fata de 4999, in 1999, desi combinatul era pe pierdere. De asemenea observam o trecere pe profit in 2008, dupa care criza economica globala si-a spus cuvantul, combinatul trecand din nou pe pierdere, si inca pierderi mari!Un fenomen similar la Targoviste, cand combinatul a mers pe profit in perioada 2006-2008, dupa care a inregistrat pierderi mari. Toate aceste combinate au inregistrat si o crestere a datoriilor, ajungand in ultima vreme la datorii foarte mari.

După 100 de ani de topit fier vechi, ”PERLA SIDERURGIEI ROMÂNEŞTI” a ajuns să fie topită ea însăşi. Cine sunt părinţii dezastrului de la Câmpia Turzii

Se arata, printre altele, ca:

„Astăzi, 15 aprilie, ar fi trebuit ca ultima secţie rămasă în viaţă din ceea ce a fost Combinatul Mechel Câmpia Turzii – perla siderurgiei româneşti care pe vremuri se numea ”Industria Sârmei” Cîmpia Turzii -, să reintre în funcţiune. Evenimentul nu s-a produs. Ultimii 362 de salariaţi rămaşi pe statele de plată ale acţionariatului, care sperau, după patru luni de şomaj tehnic, să se întoarcă la muncă, au găsit porţile legate cu lanţuri. După aproape 100 de ani de funcţionare neîntreruptă, combinatul din Câmpia Turzii a murit.

Cine poartă răspunderea pentru moartea sa? Aflaţi dintr-o investigaţie gândul, cum statul român şi partenerul său economic din Rusia, Mechel, au reuşit în câţiva ani să distrugă nu doar o întreprindere cu vechime, dar şi un oraş întreg.

De ce este vinovat statul român

Guvernul Năstase a negociat defectuos, în 2003, ca şi în cazul altor privatizări, contractul cu acţionariatul companiei Conares Trading AG Elveţia, firmă interfaţă, în Europa, a concernului rus Mechel (Uzinele Metalurgice Celiabinsk). Nimeni nu neagă asta. Chiar colegul lui Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, şeful actual al Curţii de Conturi, a afirmat că 80 la sută din privatizările „realizate” în anii postrevoluţionari au fost un dezastru. Iar această pprivatizare ”strategică” nu face excepţie.

În privatizarea combinatului „Industria Sârmei” Câmpia Turzii au fost implicaţi: Adrian Năstase, în calitate de premier; Dan Ioan Popescu, în calitate de ministru al Industriei şi Resurselor; Ovidiu Tiberiu Muşetescu, în calitate de ministru delegat al Autorităţii pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS).

Guvernele Boc şi Ponta au promis că vor căuta soluţii pentru stoparea disponibilizărilor pe bandă rulantă a mii de salariaţi, că vor cere stoparea distrugerii combinatului şi că vor verifica, la sânge, dacă acţionariatul Mechel şi-a respectat obligaţiile contractuale. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, promisiunile guvernanţilor rămânând vorbe goale.

De ce este vinovat Mechel

Considerat de partea română drept „investitor strategic”, Mechel şi-a urmărit în România, propria strategie. A intenţionat să facă din metalurgia românească „racheta” purtătoare către Europa a producţiei siderurgice ruseşti, dar până şi acest demers l-a ratat lamentabil.

După ce a participat la privatizarea combinatelor siderurgice din ţara noastră, investitorul strategic le-a pus, pe rând, pe butuci. La Câmpia Turzii, a disponibilizat mii de salariaţi, a închis oţelării, laminoare şi fabrici productive, le-a tăiat şi le-a vândut la fier vechi, a înregistrat pierderi şi datorii de sute de milioane de lei, a pierdut pieţe tradiţionale de desfacere, implicit din pricina unui management neprofesionist.

A sfârşit prin a-şi vinde întreg „portofoliul” din România, inclusiv datoriile acumulate de acesta, unei firme de apartament, Invest Nikarom – controlată tot de o familie din ruşi -, pe numai 52 de euro.

A distrus un combinat foarte important, transformându-l într-un munte de fier vechi, care ameninţă să se „prăbuşească” peste un oraş în agonie.

Aceştia sunt actorii. Se datorează moartea combinatului doar unei conjuncturi externe nefavorabile siderurgiei româneşti sau este vorba de lipsă de discernământ din partea statului sau, mai grav, de complicitate la un dezastru programat? Iată, mai jos, câteva episoade ilustrative care pot explica dezastrul la care asistăm azi.

Istoria distrugerii combinatului “Industria Sârmei” Câmpia Turzii în trei episoade

1. Privatizarea

Ca de obicei, şi această privatizare, ca multe altele, s-a făcut pe fugă şi doar de gura Europei. Ca de obicei, şi aceasta s-a întors împotriva economiei româneşti, lipsa de interes faţă de lucrul bine făcut dovedindu-se a fi, ca de fiecare dată, criminală.

La momentul privatizării, decidenţii guvernului Năstase, de la premier la şeful APAPS, nu şi-au făcut niciun fel de probleme faţă de desantul rusesc asupra metalurgiei româneşti. Guvernul Năstase i-a identificat pe ruşi ca fiind “investitori strategici”. Şi, fără îndoială, aceştia aveau strategia lor, bine pusă la punct.

Mai mult, deşi ruşii erau interesaţi să deschidă poarta spre Europa, implicit pentru producţia naţională de oţel, folosind “uliţa românească”, gata, deci, să cumpere bucată cu bucată întreprinderile din România care le ofereau această oportunitate, guvernul Năstase, într-un puseu caritabil, s-a gândit că e şi mai bine dacă radiază întreaga datorie a combinatului din Câmpia Turzii, ca să nu-i împovăreze pe cumpărători.

A şters astfel, dintr-un foc, datoriile către stat ale ISCT – în 2002, Industria Sârmei figura cu datorii de peste 370 de miliarde de lei la bugetul statului, şi cu un credit de 2,2 milioane de dolari, contractat cu AVAB -, în schimb a vândut combinatul cu doar 27.000.000 de euro, din care ruşii au achitat 2.500.000 de euro, valoarea pachetului de 73 la sută din acţiuni, restul fiind alocat investiţiilor.

Mai mult, graba fiind mare, privatizarea s-a făcut în condiţiile în care, la vremea respectivă se derula un program de modernizare a combinatului – aprobat de AGA şi Ministerul Metalurgiei, implicând o investiţie de 100 milioane de dolari -, fără a fi stipulată în contractul de privatizare obligativitatea cumpărătorului de a finaliza proiectul.

Odată finalizat programul de modernizare, “Industria Sârmei” ar fi devenit unul dintre cele mai performante combinate de gen din Europa Centrală şi de Est.

“Asta a fost marea greşeală a acestei privatizări; greşeală a tuturor. În contract ar fi trebuit stipulată obligaţia cumpărătorului de a executa programul de modernizare aprobat în CA, în AGA, acceptat de Ministerul Metalurgiei. Toate acestea ar fi trebuit sa confere programului putere de lege” a declarat pentru gândul fostul director al combinatului, actualmente primar al oraşului Câmpia Turzii, Radu Hanga.

2. Activitatea Mechel

Pentru foarte mulţi – mai puţin pentru statul român – a fost limpede de ce companiile din metalurgia rusească au hotărât să preia, aproape în întregime, industria similară din România. În 2003, între ţara noastră şi Europa exista un acord de liber schimb economic. Mai mult, exista posibilitatea ca, în câţiva ani, România să intre în UE, ceea ce s-a şi întâmplat. La începutul anilor 2000, Rusia nu mai putea comercializa în UE decât o cantitate plafonată de oţel şi produse siderurgice, mult sub producţia ei anuală.

În aceste condiţii, folosind, “uliţa românească”, oţelul rusesc putea pătrunde, în orice cantitate, pe piaţa europeană. Deşi, în 2006, au anunţat că şi-au îndeplinit obligaţiile stipulate în contract, plătind în avans 34 de milioane de euro, în acelaşi an Mechel înregistra datorii la statul român de aproape 100 de milioane lei şi pierderi de 28 de milioane lei.

Liderul sindical, Ioan Pascu, susţine că proprietarii ruşi nu şi-au îndeplinit toate aceste obligaţii. El declară că aşteaptă, încă, un răspuns din partea DNA la o sesizare făcută în 2012.

În aceste condiţii, acţionariatul hotărăşte să închidă oţelăria, la începutul anului 2006 – una dintre cele mai moderne din ţară şi, totodată, piesa de rezistenţă a combinatului, cu o producţie anuală de 700.000 de tone. Până la acea dată, Câmpia Turzii producea, din fierul vechi achiziţionat din ţară şi străinătate, materie primă pentru un portofoliu de 13.000 de repere, fabricate în cadrul combinatului. Prin închiderea oţelăriei a fost compromis fluxul integrat al producţiei. “Dacă aveai oţelărie puteai să produci ceea ce-ţi cerea piaţa. Altfel nu, pentru că depindeai de alţii”, declara pentru presă un fost director al Mechel, Marius Bordea.

Lipsa unui management performant, dacă nu o megaindiferenţă suspectă faţă de situaţia din piaţă a produselor Mechel, a dus, în continuare la acumulări anuale de pierderi şi datorii de sute de milioane de lei. La finele lui 2011, pierderile companiei se ridicai la 110 mil lei, iar datoriile faţă de stat la 600 mil lei.

Din 2003, anul privatizării, când ISCT număra 5.500 de angajaţi, şi până în decembrie 2012, anul stopării producţiei, Mechel a concediat 5.200 de angajaţi.

În acelaşi timp, firma mamă, Mechel, a înregistrat anul trecut pierderi nete de 1,7 miliarde dolari, “din cauza activelor neperformante şi a deprecierii fondului comercial”. Grupul rus a preciza că “vânzarea unor operaţiuni din străinătate, inclusiv a celor din România, va elimina impactul negativ al acestora asupra rezultatelor”.

La începutul lui 2013, acţionariatul rus a vândut întregul „portofoliul” din România, inclusiv datoriile acumulate de acesta, unei firme de apartament, Invest Nikarom – controlată tot de o familie din ruşi -, pe numai 52 de euro.

Invest Nikarom a anunţat că pe data de 15 aprilie va redeschide producţia la o singură secţie din Mechel Câmpia Turzii. Nu s-au ţinut de cuvânt, urmând ca peste două zile să ia o decizie în privinţa intrării în insolvenţă.

Aceasta este poarta pe care intrau în combinat, zilnic, sute de vagoane de marfă şi mii de tone de fier vechi. Sursa foto Marian Sultănoiu

3. Tăierea şi vânzarea la fier vechi

O bună parte din combinat a fost, deja, tăiat şi vândut la fier vechi de acţionariatul rus de la Mechel. Tăierea s-a făcut până în momentul vânzării către Invest Nikarom.

“Cu o majoritate de peste 70 la sută voturi în AGA, reprezentanţii Mechel au îndreptat fabrica în direcţia care le-a fost favorabilă. Dacă au putut face bani tăind şi dând la fier vechi tot ce au luat, au tăiat şi au dat la fier vechi”, spune Radu Hanga. 

“Potrivit documentelor, în perioada 2006 – 2011, 72.000 de tone de fier, rezultate în urma tăierii utilajelor, au ieşit spre Târgovişte şi Oţelul Roşu. Secţii întregi au fost transformate în ruină” , spune liderul sindical, Ioan Pascu.

La rândul lor, acţionarii Nikarom au semnat un contract cu Invest Remat pentru continuarea tăierilor. Remat a plătit deja o parte din contract, bani din care s-au plătit o treime din salariile compensatorii ale celor disponibilizaţi.

Istoria

A fost odată combinatul

Actualul primar al oraşului Câmpia Turzii e fostul director al combinatului din perioada 1990 – 1997, aşa că i-a trăit şi învăţat istoria din mers. Iată povestea lui.

“25 de ani am lucrat la Industria Sârmei şi am urcat toate treptele, de la inginer de schimb, la fuhrer” spune Hanga. Povestea lui începe în 1920, atunci când s-a construit oţelăria, punându-se astfel piatra de temelie a viitorului combinat. Oţelăria aia veche, cu cuptoare de cinci tone, satisfăcuse nevoile industriei de sârmă din perioada războiului, dar nu mai făcea faţă. Au urmat dezvoltări succesive în anii ’30, apoi în ’40 şi în ’50.

Etapele mari, importante, de modernizare au fost, însă, altele:

♦ prima, între anii ‘68-’70, când s-au pus în funcţiune “Trăgătoria de Oţel Tare 2” (TOT 2), o fabrica de cabluri şi un “laminor continuu de sârmă”, de ultimă generaţie – producţie 45 m/secundă –, importat din RFG, întreg ansamblul, alături de unităţile existente, formând, de atunci, o mare întreprindere;

♦ a doua etapă a constituit-o realizarea oţelăriei electrice, cu capacitate de 700.000 tone oţel/an, apoi a unei noi trăgătorii de oţel tare – TOT 3, şi a încă unui laminor de semifabricate.

În 1980, Industria Sârmei devenise o forţă, o mare întreprindere integrată, un combinat. Producea oţel, sârmă laminată, trefilată, cabluri, tot ce se numeşte produs lung din oţel. Cumpăra fier vechi şi vindea produse finite. În ‘90, lucrau în combinat peste 10.500 de oameni.

Lumea trecuse, în anii 70, prin marea criză a petrolului, generată de OPEC.

“Noi nu i-am resimţit efectele. Occidentul, în schimb, a fost lovit brutal; preţurile la ţiţei au crescut de 10 ori, ceea ce l-a făcut necompetitiv în producţia de oţel. În atari condiţii, Vestul a fost nevoit să caute soluţii; aşa că a “inventat” turnarea continuă. Noua tehnologie a intrat, imediat şi agresiv, în piaţa producţiei de oţel, cu scopul reducerii costurilor. Noi, nefiind împinşi de la spate de criză – dispuneam de energie ieftină -, am dezvoltat producţia pe tehnologie veche: scumpă şi, odată cu trcerea timpului, necompetitivă.

Pe la mijlocul anilor 90 am fost nevoiţi să realizăm un program de modernizare pentru a putea face pasul către noua tehnologie. Proiectul a fost aprobat de Ministerul Industriilor, a fost prins în strategiile de dezvoltare şi chiar s-a executat o primă fază. Întregul proiect prevedea o investiţie de 115 milioane dolari. În anii ‘95-’96 am demarat, în vederea realizării primei etape, colaborarea cu o firmă germană, luând în calcul o investiţie iniţială de 25 de milioane de dolari”.”

Chestiunea e ca si daca ar fi ramas ale statului e foarte indoielnic daca ar mai fi putut fi salvate aceste combinate. Practic, la data privatizarii ele erau in faliment. Dupa cum se arata in acest articol din urma nu s-a introdus o tehnologie noua, lucru necesar pentru a putea face fata pe piata. Rezultatul a fost o productie scumpa si necompetitiva. Mie mi se pare suspect faptul ca statul roman nu a fost capabil sa gaseasca o solutie de redresare pana in 2003. In anii 2002-2003 a avut loc privatizarea la Targoviste si Campia Turzii. Eu insa stau si ma intreb: dar pana atunci? Pentru ca din 1990 si pana in 2003 trecusera 13 ani!! Si atunci ce sa intelegem: ca au trecut 13 ani, timp in care s-a resimtit declinul, si statul nu a facut nimic?? Observati ca solutia privatizarii a venit in 2002-2003, adica intr-un tarziu, ca sa demonstram UE ca avem economie functionala de piata, in vederea integrarii. Nu de alta, dar mi se pare cu totul nefiresc ca statul sa stea 13 ani cu mainile in san si sa priveasca cum i se duce siderurgia pe tobogan. Cand solutiile se impuneau imediat. Nu spun ca trebuia brusc vandut tot pachetul majoritar de actiuni pe care il detinea statul. Dar s-ar fi putut vinde un anumit procent chiar la mai multe companii interesate, lucru ce ar fi permis statului controlul, dar ar fi putut imbunatati managementul acestor companii si eventual ar fi putut atrage o parte din fondurile necesare dezvoltarii si modernizarii acestor combinate. Ideea este insa alta: statul nu a facut nimic!! Partidele si guvernele care s-au perindat pe la Putere au mentinut aceste combinate, chiar si asa, cu pierderi, pentru a mentine si bazinul electoral aferent acestora: e vorba, evident, de voturi!! Si promisiuni desarte! Bineinteles, opozitia sindicatelor – cureaua de transmisie a partidului –  la orice tentativa de modernizare si privatizare este legendara. La care se mai adauga incompetenta crasa a factorilor de decizie la nivel de Guvern. De ce nu se face nimic in Romania? Pentru ca statul 13 ani n-a facut nimic! Iar rezultatul a fost privatizarea din 2002-2003, cu Mechel. Rezultatul asta e unul logic. Legea 55/1995 a fost data tarziu dupa parerea mea si s-a actionat gresit: in loc sa vinzi 30% catre cetatenii romani, mai bine cautai investitori adevarati care sa contribuie la dezvoltarea si modernizarea acestor intreprinderi. Practic, statul a vandut in pierdere, daca se poate spune asa, in loc sa vanda cuiva care sa aduca un aport de capital. Nu trebuia, neaparat, o privatizare in masa. Pentru ca aceasta privatizare in masa nu a adus nimic intreprinderilor, niciun fel de aport de capital. Ci trebuia o privatizare care sa aduca un capital suplimentar, chiar cu riscul disponibilizarilor, care ar fi urmat inevitabil. Pentru cei disponibilizati ar fi trebuit cautate alternative de integrare socio-profesionala si nici in acest punct statul nu a avut nicio strategie! Ce s-a intamplat? Fara atragere de capital suplimentar, care sa aiba ca efect cresterea productivitatii muncii, intreprinderile acestea care erau necompetitive si pe pierdere au devenit si mai necompetitive – practic li s-a compromis sansa unei eventuale relansari pe piata. Pe de alta parte, disponiblizarile au continuat oricum in asemenea conditii, fara ca cei disponiblizati sa aiba o alternativa, decat emigrarea masiva. Aceasta emigrare masiva n-a adus tarii noastre un plus decat remitentele. Insa cei ce au emigrat nu s-au intors ca sa cumpere produse romanesti, nici nu au cumparat produse romanesti pentru ca in felul asta sa contribuie la cresterea economica a tarii si la crearea, aici, de locuri de munca.

„Pentru foarte mulţi – mai puţin pentru statul român – a fost limpede de ce companiile din metalurgia rusească au hotărât să preia, aproape în întregime, industria similară din România. În 2003, între ţara noastră şi Europa exista un acord de liber schimb economic. Mai mult, exista posibilitatea ca, în câţiva ani, România să intre în UE, ceea ce s-a şi întâmplat. La începutul anilor 2000, Rusia nu mai putea comercializa în UE decât o cantitate plafonată de oţel şi produse siderurgice, mult sub producţia ei anuală.

În aceste condiţii, folosind, “uliţa românească”, oţelul rusesc putea pătrunde, în orice cantitate, pe piaţa europeană. Deşi, în 2006, au anunţat că şi-au îndeplinit obligaţiile stipulate în contract, plătind în avans 34 de milioane de euro, în acelaşi an Mechel înregistra datorii la statul român de aproape 100 de milioane lei şi pierderi de 28 de milioane lei.

Liderul sindical, Ioan Pascu, susţine că proprietarii ruşi nu şi-au îndeplinit toate aceste obligaţii. El declară că aşteaptă, încă, un răspuns din partea DNA la o sesizare făcută în 2012.”

Aceasta chestiune este mai delicata si arata rigiditatea cu care a fost tratata la noi problema privatizarilor. Este regretabil faptul ca noi nu ne-am pus si nici nu ne punem problema crearii unei burse puternice. Spuneam mai sus de aportul de capital de care avea nevoie industria romaneasca ce numara in 1995 4000 de intreprinderi. Din aceasta cauza ai nevoie de o piata de capital. Dupa parerea mea, nu era nevoie sa vinzi tot pachetul majoritar de actiuni dintr-o data deoarece Romania era o tara in tranzitie si riscurile erau mari; vinzi treptat si cauti sa fii eficient. Dar macar ceea ce vinzi sa dea randament economic bun. O bursa este o institutie care are regulile ei, reguli economice si prin reglementarile specifice acestei piete inlesneste mai buna gestionare a riscului. Si este importanta pentru asigurarea finantarii investitiilor agentilor economici, pentru atragerea de resurse banesti disponibile in economie pentru finantarea pe termen mediu si lung a intreprinderilor.  Or, se vede de la o posta ca privatizarea asta cu Mechel a fost una de natura politica. Iar rezultatul este pe masura: un dezastru!!! Daca s-ar fi pus la modul serios, inca de la inceput, problema crearii unei burse serioase si s-ar fi si realizat lucrul asta cred ca s-ar fi evitat toate aceste probleme, toate aceste disfunctionalitati grave si s-ar fi putut asigura finantarea optima a economiei romanesti. Insa statul nostru, prin guvernantii sai, a transformat aceste intreprinderi de stat in locuri caldute pentru clientela politica, cheltuind sume exorbitante de bani pe tot felul de prostii, ducand intreprinderile la faliment. Sau a mentinut ani de zile intreprinderi nerentabile pentru a avea bazine electorale si voturi, fara sa faca ceva concret pentru salvarea acestor intreprinderi de la dezastru.

Ponta: Nu putem interveni la Mechel; e societate privată 100%. Am cerut soluţii pentru viitor

Iata ce se arata printre altele:

„Premierul Victor Ponta a declarat luni că a cerut ministerelor Economiei şi Justiţiei să găsească soluţii juridice care să preîntâmpine situaţii precum cea de la Mechel, el arătând că trebuie să existe o responsabilitate chiar penală pentru şefii societăţilor private care nu-şi respectă obligaţiile.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că a cerut ministerelor Economiei şi Justiţiei să găsească soluţii juridice care să preîntâmpine situaţii precum cea de la Mechel, el arătând că trebuie să existe o responsabilitate chiar penală pentru şefii societăţilor private care nu-şi respectă obligaţiile.

Solicitat să comenteze faptul că pe site-ul Ministerului Economiei a fost repusă Ordonanţa privind protecţia socială, Ponta a precizat că Ordonanţa este foarte bună şi că, de altfel, el a precizat încă de la început foarte clar că un anumit sistem de protecţie, adoptat în 2006 şi prelungit în 2009, trebuie prelungit în continuare, fiind foarte bun.

„Poate cu această ocazie nu doar prelungim acel sistem, ci găsim nişte soluţii juridice – am cerut Ministerului Economiei şi Ministerului Justiţiei să vedem dacă putem găsi soluţii juridice – care să preîntâmpine situaţia absolut revoltătoare de la Mechel, unde statul nu are nicio posibilitate să intervină direct, dar unde o companie privată trebuie să fie obligată într-un fel sau altul sau să existe o responsabilitate chiar penală pentru conducătorii unei societăţi private care nu respectă nişte obligaţii”, a spus Ponta.

El a arătat că înţelege nemulţumirea, suferinţa şi nedreptatea care li se face celor de la Câmpia Turzii sau altora, precizând însă că, în acest moment, pe legislaţia actuală, Guvernul nu are dreptul să intervină, fiind vorba despre o societate privată sută la sută.

„Şi atunci poate cu această ocazie o să găsim şi o soluţie juridică care să fie şi constituţională în acelaşi timp, pentru că vorbim de proprietate privată, prin care să existe o responsabilitate mai mare din partea conducătorilor societăţilor private în ceea ce priveşte protecţia angajaţilor”, a mai spus Ponta.”

Ce solutie juridica pentru „conducătorii unei societăţi private care nu respectă nişte obligaţii”? Daca a incalcat legea prin ceva atunci lucrurile sunt destul de clare. Atunci de ce mai trebuie o solutie juridica? Observati ce spune Victor Ponta:

„[…]am cerut Ministerului Economiei şi Ministerului Justiţiei să vedem dacă putem găsi soluţii juridice – care să preîntâmpine situaţia absolut revoltătoare de la Mechel, unde statul nu are nicio posibilitate să intervină direct, dar unde o companie privată trebuie să fie obligată într-un fel sau altul sau să existe o responsabilitate chiar penală pentru conducătorii unei societăţi private care nu respectă nişte obligaţii”

Si cand statul a avut posibilitatea sa „intervina direct” am vazut ce a facut: NIMIC! A mentinut pana n-a mai putut combinate care inregistrau pierderi, practic falimentare, fara sa gaseasca solutii bune de privatizare. Sunt si exceptii, e adevarat. As fi dorit sa vad o regula a bunelor privatizari, nu exceptii. Asta a facut statul. A facut contracte ciudate, cu o conotatie politica evidenta, care s-au dovedit paguboase pentru el, pentru stat si pentru cetatenii sai, cheltuieli de protocol de 1 miliard de euro la CONPET. Asta ca sa enumar dintr-un foc doar doua „realizari” ale statului.  Or, acum Dl. Ponta doreste ca statul sa fie un fel de patron al firmelor private, care sa le mai si urecheze cand ii vine la indemana! Ca iarasi si iarasi statul sa se amestece politic, prin nepotisme, santaj si alte tertipuri, unde nu-i fierbe oala, facand numai rau acestei tari! Vacaroiu are dreptate cand afirma „că există o reticenţă în recunoaşterea faptului că statul are prea puţine soluţii de dezvoltare.” Asa si este. Lucrul e dovedit practic in toti acesti ani in care statul, cand avea parghiile sa „intervina direct”, a intervenit de asa fel incat nu a facut mai nimic. Dimpotriva! Intruziunea statului in sectorul privat, in maniera gandita de Dl. Ponta, ar fi o adevarata nenorocire: n-ar aduce nimic bun economiei romanesti. Pentru ca Mechel e un pretext pentru acest lucru: intruziunea statului in sectorul privat: o intruziune brutala, de pe pozitie de forta, de comanda la adresa sectorului privat. Or, acest lucru macar de-ar rezolva ceva: el nu rezolva nimic. Dar arata ce contracte proaste de privatizare s-au facut. De observat faptul ca Dl. Ponta nu vorbeste de un parteneriat al statului cu sectorul privat, ci de faptul ca statul ar ajunge un fel de judecator al firmelor private, care sa le mai si stabileasca responsabilitati. O astfel de viziune e catastrofala. Acum Mechel e folosit drept moneda politica pentru a mentine vechile bazine electorale. Insa o astfel de moneda e una falsa. „Sunt rele privatizarile, sectorul privat este de vina” – in felul asta „se cumpara” ieftin electorat, acel electorat nenorocit tot de politicile proaste ale statului, care doar in aparenta a facut ceva pentru el. Concluzia: doar statul e bun! Asta vor sa auda unii oameni.

Tragedia aceasta de la Campia Turzii se datoreaza faptului ca statul nu a facut ce trebuie atunci cand ar fi trebuit, si cum trebuie. Iar acum avem un combinat falimentar, care nu mai are piata de desfacere. Un lucru util pe care statul l-ar putea face ar fi sa gaseasca o piata pentru aceste produse, astfel incat sa poata fi relansata productia. Lucrul asta ar presupune un parteneriat cu sectorul privat, nu pozitii de comnada si forta din partea statului. Eventual elaborarea unei strategii de crestere a cererii interne pentru astfel de produse. Sau atragerea unor alte investitii in Campia Turzii, care ar putea reduce somajul din zona, cu instruirea profesionala a oamenilor in noi domenii de activitate. Trebuie vazut si daca intr-adevar cauti vei si gasi o solutie buna.

DE citit si…

Iata si unele articole ceva mai vechi dar interesante:

Noul acţionar al Mechel plăteşte vineri jumătate din salariile compensatorii

Mechel Târgovişte concediază peste 500 de angajaţi, un sfert din numărul total

Un editorial interesant…

… din Gandul, semnat Marian Sultanoiu:

Nicolae Văcăroiu ştie de ce am ratat privatizările

Iata ce arata printre altele:

„Suprinzător în afirmaţia fostului premier este că, în privinţa cauzelor eşecului lamentabil al privatizărilor, el se opreşte la „impunerea de afară”.

Dar impunerea dinăuntru?! Dar faptul că şapte ani de la Dumnezeu, din 90 până în 96, am strigat nebuni, pe stradă, „Nu ne vindem ţara!!”, şi că n-am făcut decât vreo 20 de privatizări, şi alea, în majoritate, pe sistemul „na-ţi-o ţie, dă-mi-o mie”, exact când în Europa, toţi ăilalţi scăpaţi din lagăr vindeau cu capul gol, de le-a ieşit pasenţa până la ultimul şurub, nu se pune?!

A, noi n-am vândut atunci, când era bătaia peştelui, ca să căpuşăm cu talent tot ce mergea bine, fără fiţe de patroni şi bătăi de cap de întreprinzător. Partidul conducător sugea din sângele poporului muncitor, carevasăzică, şi sifona banul la centru şi la filiale, pentru băieţii deştepţi; creşteau casele şi viloaiele pe malurile lacurilor şi la poalele munţilor în acelaşi ritm în care marile „unităţi de producţie” deveneau tot mai mici, mai devalizate şi mai pline de datorii.

Pe urmă, sigur că, odată intrate în vrie, rămase fără bani şi fără pieţe de desfacere, pline de datorii, hărtănite şi siluite, cine să le mai ia?! Când apărea câte unul interesat, trebuia să-l alergăm cu bani şi să-i „radem” la piele toate datoriile, ca să-l convingem să i-o dăm.

Şi, odată luată, îşi face şi el mendrele cu ea patru-cinci ani şi o punea pe butuci, că tot nu-l durea sufletul. Vorba primarului din Câmpia Turzii. „Păi, mata crezi că vine vreunul aici să facă bine? Vine să fac bani!””

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Boston…

Gandul

CNN: Oficiali FBI consideră exploziile din Boston „atacuri teroriste”

Încă două dispozitive explozive au fost depistate şi dezamorsate în Boston

Barack Obama: FBI investighează atacurile din Boston ca ACTE DE TERORISM

Romania Libera

ATENTATUL DIN BOSTON. Cum arătau BOMBELE şi ce DOVEZI au anchetatorii

ATENTAT TERORIST SUA. Ministru rus: Exploziile de la Boston, un „avertisment pentru Rusia” înainte de JO de iarnă din 2014

EXPLOZII Boston. MAE: Printre victime NU se află români

Mesajul de condoleanţe al preşedintelui Traian Băsescu pentru familiile victimelor exploziilor din Boston

Este dificil de comentat asupra acestui eveniment tragic deoarece nu se stie inca cine si de ce a infaptuit acest atentat de la Boston. Eu cred ca opinia publica din toata lumea trebuie sa condamne ferm, viguros astfel de fapte abominabile. Sa se stie peste tot ca oamenii condamna actele teroriste!!

Terorismul este o boala a zilelor noastre. In SUA s-au mai intamplat tragedii, cum ar fi, spre exemplu, cea de la Newtown, Connecticut, in 2012, cea de la Virginia Tech, in 2007, ce ar putea fi considerate tot ca efectul unei forme de terorism. Cum as putea sa calific, de plida, ce s-a intamplat la Sandy Hook Elementary School, cand Adam Lanza, un tanar de 20 de ani, a impuscat fatal 20 de copii si 6 adulti, dupa ce si-a omorat, acasa, mama!!! Iar dupa ce a facut toate acestea s-a sinucis!!! Asta nu e un terorism realizat de o organizatie terorista. Dar nu e, oare, tot terorism? Nu s-au folosit bombe artizanale, dar are vreo importanta acest lucru? Destul de multe rele, prea multe chiar, s-au intamplat in America in ultimul timp, lucru de natura sa ingrijoreze. Aceasta stare de lucruri arata o slabiciune pe plan intern a SUA, care ar putea fi exploatata de diverse organizatii teroriste sau de state care practica terorismul sau ar recurge la o astfel de arma. Daca definim terorismul ca o forma de lupta, atunci aceasta lupta va viza slabiciunile adversarului. E clar ca America nu poate fi invinsa pe cale militara, intr-un razboi, in acceptiunea obisnuita a acestui termen: razboi intre doua state. De aceea razboiul ar incepe sa capete alte caracteristici si sa ia forma terorismului, tintind slabiciunile din interior, avand astfel si un efect psihologic de demoralizare a populatiei si a fortelor adverse. Eu chiar m-am gandit la ipoteza ca un astfel de atentat terorist, precum cel de la Boston, ar putea fi pus la cale de Coreea de Nord. Este, desigur, doar o ipoteza, care ar putea fi falsa. Insa in contextul tensiunilor existente intre Coreea de Nord si SUA nu ar fi exclus… Pe de alta parte ar putea fi vorba de forte interne obscure ce ar dori distrugerea democratiei in America si in acest scop sa se foloseasca de terorism, spre a crea haos si o situatie pierduta de sub control. Nu exclud nici posibilitatea ca aceasta actiune sa fie pusa la cale de extremistii islamici, insa mi se pare mai slaba deoarece dupa atentatul din 11 septembrie 2001 s-au intarit masurile de securitate la adresa extermismului islamic, din cate am inteles…

Cert este ca ceva nu e in regula: iata ca au trecut cateva zile de la atentatul din Boston si acum avem:

EXPLOZIE ÎN TEXAS. Între 5 şi 15 morţi, sute de răniţi şi clădiri avariate, în urma unei explozii la o fabrică de îngrăşăminte

Iata ce se arata:

„O explozie s-a produs în noaptea de miercuri spre joi la o fabrică de îngrăşăminte din oraşul West din Texas.

Între cinci şi 15 persoane au murit, iar alte aproximativ 160 au fost rănite, a anunţat un purtător de cuvânt al poliţiei locale, prezentând un prim bilanţ oficial de la producerea exploziei, relatează AFP.

Bilanţul poate suferi modificări, însă „apreciază pentru moment între cinci şi 15 morţi”, a declarat în faţa presei sergentul W. Patrick Swanton, adăugând că trei spitale din regiune au tratat peste 160 de persoane rănite.

Explozia s-a produs cu puţin timp înainte de ora 20.00 (joi, 04.00 ora României), în uzina West Fertilizer, a declarat prin telefon pentru AFP purtătorul de cuvânt al pompierilor, Don Yeager, precizând că originea acesteia nu a fost stabilită dar că ar putea fi provocată de amoniac.

„Explozia a fost atât de puternică încât a provocat incendii în clădirile învecinate”, a adăugat el.

Mai mulţi pompieri au fost răniţi de o a doua explozie în timpul intervenţiei. Răniţii au fost transportaţi la spitalele din regiune. Potrivit presei locale, ferestrele locuinţelor învecinate s-au spart din cauza suflului exploziei.

Şeriful din regiune a declarat că zona este devastată. „Niciodată nu am văzut aşa ceva. Arată ca o zonă de război în care totul este plin de dărâmături”, a spus el.

La rândul său, primarul Tommy Muska a declarat că „este ca şi cum o bombă nucleară a explodat”

Explozia a provocat un cutremur de 2.1 grade

Explozia de la fabrica de îngrăşăminte din oraşul West a provocat un cutremur cu magnitudinea de 2,1, potrivit institutului american de geofizică USGS, relatează NBC 5, în pagina electronică.

Magnitudinea este „în mod substanţial mai mică decât amploarea reală a evenimentului” deoarece magnitudinea măsoară doar mişcarea telurică, nu unda aeriană, a explicat USGS pe site-ul său de Internet.

Tragedia din Texas are loc la două zile după atentatul comis la linia de sosire a maratonului din Boston (nord-est), care s-a soldat cu trei morţi şi 180 de răniţi, luni, potrivit ultimului bilanţ.”

Inteleg ca aici nu e vorba de terorism… Dar, totusi, cam prea multe explozii intr-un interval de timp atat de scurt… Si e vorba de o explozie care a produs un dezastru, echivalent in numar de victime cu cel de la Boston!! Ba chiar e vorba de mai multi morti in Texas si o intreaga zona devastata… Starea asta „exploziva” e de natura sa nelinisteasca, in orice caz nu e deloc in regula.

Related articles

• Wanted in Boston bombing: FBI asks, ‘Do you know these men?’ (tv.msnbc.com)

De asemenea foarte ciudat si urmatorul lucru ce are loc in acelasi interval de timp:

O scrisoare conţinând o otravă letală i-a fost trimisă lui Barack Obama. Reacţia FBI

Se arata ca:

„O scrisoare conţinând ricină i-a fost trimisă preşedintelui SUA, Barack Obama, dar pachetul a fost interceptat de autorităţi, relatează presa americană.

„A existat o scrisoare trimisă preşedintelui care a fost depistată că ar conţine o substanţă letală. FBI investighează şi face teste pentru a detemrina ce substanţă este. Mai există o altă scrisoare trimisă unui senator, după cum ştiţi”, a confirmat informaţiile purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

FBI a dat publicităţii un comunicat de presă în care confirmă că o scrisoare infestată cu ricină a fost interceptată înainte să ajungă la Casa Albă.

Potrivit CNN, un oficial din cadrul FBI a declarat că scrisoarea este „foarte asemănătoare” cu cea care i-a fost trimisă marţi senatorului Roger Wicker şi care conţinea de asemenea ricină.

Atât FBI, cât şi oficialul Casei Albe nu au făcut vreo referinţă pentru a corela exploziile din Boston cu aceste incidente.

Poliţia a identificat un suspect după scrisoarea care i-a fost trimisă lui Wicker.

Ambele scrisori au fost interceptate la un oficiu poştal. La locaţia de expediţie era scrisă o adresă din Memphis (statul Tennessee).

Autorităţile americane au descoperit ricină, o otravă letală, într-o scrisoare destinată senatorului republican Roger Wicker interceptată înainte de a ajunge la biroul acestuia.

Ricina este o otravă letală care se găseşte în seminţele de ricin. Aceasta poate afecta persoanele care inhalează, înghit sau ating substanţa, provocând simptome ca febră, tuse, transpiraţie excesivă şi exces de lichid la nivelul plămânilor. Moartea victimei poate surveni în 36 – 72 de ore în cazul în care este ingerată.”

FBI a arestat un bărbat suspectat că ar fi trimis scrisorile cu otravă letală preşedintelui Obama, unui senator şi unui oficial american

Se arata, printre altele, ca:

„Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a arestat un bărbat din Mississippi, suspectat că ar fi responsabil de trimiterea unor scrisori în care a fost descoperită ricină, destinate preşedintelui Barack Obama, unui senator şi unui alt oficial american, informează USA Today în ediţia electronică.

Paul Kevin Curtis a fost arestat la domiciliul său din Corinth, Mississippi, a declarat FBI.

Curtis este „individul considerat responsabil pentru trimiterea celor trei scrisori prin Serviciul Poştal al Statelor Unite, care conţineau o substanţă granulată, care a fost testată preliminar pozitiv pentru ricină”, a explicat FBI.

Ambele scrisori aveau ştampilă poştală a oraşului Memphis, potrivit autorităţilor. Rapoartele FBI notează că pe două scrisori scria: „A vedea un lucru greşit şi a nu-l dezvălui înseamnă a deveni părtaş la continuarea acestui lucru”. Ambele scrisori au erau semnate „Eu sunt KC şi aprob acest mesaj”, formulă folosită de candidaţi la alegeri, la sfârşitul reclamelor din campania electorală.

Atât FBI cât şi Casa Albă au dezminţit speculaţiile conform cărora scrisorile ar avea vreo legătură cu exploziile de la maratonul din Boston.”

Or, asta ce poate fi daca nu terorism? Intern.

Update

Gandul

Autorii atentatului din Boston sunt fraţi, au 19 şi 20 de ani şi sunt de origine cecenă. Unul a fost ucis, al doilea este în continuare căutat. UPDATE

Se arata, printre altele, ca:

„La trei zile după atacul terorist din Boston, în care trei persoane au murit şi sute au fost rănite din cauza unor explozii la maratonul din oraş, unul dintre suspecţii care a fost arestat a murit, iar celălalt este urmărit de FBI.

Cel de-al doilea suspect este urmărit de FBI în campusul MIT, unde a împuşcat mortal un poliţist, scrie Boston Globe, care a publicat fotografiile bărbaţilor consideraţi suspecţi.

URMĂRIŢI MAI JOS CELE MAI NOI INFORMAŢII:

UPDATE 15.03:  Guvernatorul statului vorbeşte despre „o situaţie gravă”. „Tratăm cu seriozitate întreaga situaţie”,  a declarat oficialul în urmă cu câteva minute. Este o operaţiune de amploare, a mai spus acesta sfâtuindu-i pe localnici să rămână în case.

UPDATE 14.57:  Mii de poliţişti puternic înarmaţi merg din casă în casă, în Watertown, o localitate din apropiere de Boston, în nord-estul Statelor Unite, în cadrul unei vaste operaţiuni de căutare a celui de al doilea suspect în atentatul care a îndoliat luni maratonul din oraş, relatează AFP. Toate trenurile şi autobuzele au fost oprite în regiunea Boston, cu scopul de a împiedica suspectul să fugă, iar autorităţile au cerut câtorva sute de mii de locuitori ai mai multor localităţi din jurul Watertown să rămână în case.

Locuitorii acestei suburbii a Bostonului au fost evacuaţi, iar cei care au decis să rămână au fost îndemnaţi să deschidă uşa doar poliţiei. Peste 9.000 de poliţişti, înarmaţi cu puşti de asalt îl căutau în Watertown pe „suspectul numărul 2″, unul dintre cei doi tineri suspectaţi că au comis luni dublul atentat cu bombă soldat cu trei morţi şi aproape 180 de răniţi. Căutarea se concentra într-un perimetru de 3,8 kilometri pătraţi, în Watertown, în care locuiesc aproximativ 35.000 de persoane.”

Update 2

Romania Libera

EXPLOZIILE din BOSTON: Al doilea suspect în cazul atentatelor, Jokar Ţarnaev, a fost CAPTURAT: „Teroarea a luat sfârşit”

Se arata ca:

„Al doilea suspect în cazul atentatelor din Boston a fost arestat, relatează CNN, citată de Mediafax. Autorităţile au confirmat că suspectul arestat este Jokar Ţarnaev, în vârstă de 19 ani, căutat activ de peste 9.000 de agenţi ai forţelor de ordine de aproape 24 de ore.

Poliţia din Boston a făcut următorul anunţ: „Capturat. Căutările s-au încheiat. Teroarea a luat sfârşit. Dreptatea a prevalat. Suspectul este în detenţie”.

Citeşte şi EXPLOZIILE DIN BOSTON. Americanii sărbătoresc în stradă

Fratele acestuia, Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, a fost ucis vineri dimineaţă într-o operaţiune a poliţiei.

Conform unor surse citate de presa americană, suspectul capturat este în stare gravă.

Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldându-se cu trei morţi şi peste 180 de răniţi.

Citeşte şi EXPLOZIILE DIN BOSTON. Părinţii suspecţilor cred că este vorba de o înscenare

Potrivit CNN, Ţarnaev a fost înconjurat, vineri, de forţele de ordine în timp ce se ascundea într-o barcă din curtea unei case din Watertown, o suburbie a Bostonului.

Poliţiştii au fost alertaţi privind localizarea acestuia de către un bărbat care ieşise pe stradă după ce autorităţile ridicaseră ordinul ca locuitorii să nu îşi părăsească domiciliul. Acesta a observat sânge pe o barcă din curtea casei, după care a ridicat prelata şi a văzut un bărbat plin de sânge.

Citeşte şi EXPLOZIILE DIN BOSTON. Vladimir Putin i-a transmis condoleanţe lui Barack Obama

Autorităţile au declarat că Ţarnaev a refuzat iniţial să se predea. „Am folosit un robot ca să tragem prelata de pe barcă”, a spus David Procopio, de la Poliţia din Massachussets. „Era slăbit din cauza pierderii de sânge – cel mai probabil rănit cu o seară în urmă.” (Mediafax)”

EXPLOZIILE DIN BOSTON. Părinţii suspecţilor cred că este vorba de o înscenare

Se arata ca:

„Părinţii celor doi suspecţi în cazul atentatelor din Boston sunt sceptici în legătură cu implicarea lor în acest act terorist, considerând că este posibil să fie o înscenare, relatează CNN, citat de Mediafax.

„Li s-a făcut o înscenare”, a declarat Anzor Ţarnaev, tatăl celor doi, care locuieşte în republica rusă Daghestan, potrivit CNN.

„În mod clar este o înscenare”, a spus şi Zubeidat Ţarnaeva, mama celor doi. „Este imposibil ca ei să fi făcut aşa ceva. Sunt sigură că a fost o înscenare”, a continuat Ţarnaeva.

Al doilea suspect în cazul atentatelor din Boston, adolescentul Jokar Ţarnaev, a fost arestat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi este în stare gravă. Jokar Ţarnaev, în vârstă de 19 ani, era căutat activ de peste 9.000 de agenţi ai forţelor de ordine de aproape 24 de ore.

Fratele acestuia, Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, a fost ucis vineri dimineaţă într-o operaţiune a poliţiei.

Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldându-se cu trei morţi şi peste 180 de răniţi.”

EXPLOZIILE DIN BOSTON. Americanii sărbătoresc în stradă

Se arata ca:

„Încetarea cu succes a operaţiunilor de căutare desfăşurate de forţele de ordine a fost întâmpinată cu aplauze de sutele de locuitori şi cu mesaje de fericire şi felicitări care au curs pe reţeaua de socializare Twitter, potrivit Mediafax.

Amplul demers de căutare a tânărului Jokar Ţarnaev transformase Bostonul într-un oraş fantomă, traficul fiind oprit, în timp ce familii au fost evacuate şi autorităţile au impus ca cetăţenii care rămân în casele lor să nu-şi părăsească domiciliul pe parcursul acţiunilor poliţiştilor.

Cel puţin 200 de oameni au ieşit în Watertown, suburbie a Bostonului şi centru al operaţiunilor de căutare, pentru a sărbători prinderea celui de-al doilea suspect în cazul atentatului din această săptămână.”

Update 3

Romania Libera

Atacatorul din Boston a încercat să se sinucidă. „Şi-a băgat pistolul în gură şi a tras”

EXPLOZII BOSTON. FBI îl interogase în 2011 pe unul dintre presupuşii autori ai atentatelor

Atentate: Suspectul ucis de poliţie petrecuse şase luni în Cecenia

Iata ce se arata in acest ultim articol:

„Tânărul suspectat de comiterea atentatelor din Boston ucis de poliţie petrecuse şase luni, în 2012, în Cecenia şi Daghestan, două republici ruse unde există o insurgenţă separatistă islamistă, afirmă surse din cadrul comisiei de anchetă, citate de ediţia online a ziarului The New York Times, potrivit Mediafax.

Tamerlan Ţarnaev, împuşcat mortal vineri de poliţie, a petrecut şase luni, în 2012, în Daghestan şi Cecenia, iar analiştii cred că această deplasare a jucat un rol esenţial în decizia tânărului de a comite atentatele, potrivit  The New York Times.

FBI îl interogase pe Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, în 2011, la solicitarea Rusiei. „Interogatoriul nu a produs informaţii clare, astfel că dosarul a fost clasat”, a explicat o sursă din cadrul Biroului Federal de Investigaţii.

Însă membri ai Congresului şi-au exprimat preocuparea în legătură cu modul în care FBI a gestionat acest dosar în contextul în care Rusia probabil ceruse verificarea legăturilor cu medii islamiste separatiste înaintea deplasării tânărului în Daghestan.

Cecenia şi Daghestanul sunt republici ruse unde există o puternică insurgenţă separatistă islamistă împotriva Rusiei.

Cei doi tineri provin dintr-o familie rusă oroginară din Cecenia. Ei au fost şcolarizaţi în Daghestan înainte de a se muta în Statele Unite.

Jokar Ţarnaev, fratele mai mic al lui Tamerlan Ţarnaev, a fost arestat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi este în stare gravă. Anchetatorii FBI speră să îl interogheze cât mai curând.

Părinţii celor doi suspecţi sunt sceptici în legătură cu implicarea lor în acest act terorist, considerând că este posibil să fie o înscenare. Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldându-se cu trei morţi şi peste 180 de răniţi.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Care e parerea Dvs.?

Sper ca subiectul pe care vi-l propun sa fie cat se poate de interesant!

Azi – Milton Friedman!!

Iata ce a declarat odata marele economist american – citez din Wikiquote :

„Whether it is in the slums of New Delhi or in the affluence of Las Vegas, it simply isn’t fair that there should be any losers. Life is unfair — there is nothing fair about one man being born blind and another man being born with sight. There is nothing fair about one man being born of a wealthy parent and one of an indigenous parent. There is nothing fair about Muhammad Ali having been born with a skill that enables him to make millions of dollars one night. There is nothing fair about Marlene Dietrich having great legs that we all want to watch. There is nothing fair about any of that. But on the other hand, don’t you think a lot of people who like to look at Marlene Dietrich’s legs benefited from nature’s unfairness in producing a Marlene Dietrich. What kind of a world would it be if everybody was an absolute identical duplicate of anybody else. You might as well destroy the whole world and just keep one specimen left for a museum. In the same way, it’s unfair that Muhammad Ali should be a great fighter and should be able to earn millions. But would it not be even more unfair to the people who like to watch him if you said that in the pursuit of some abstract idea of equality we’re not going to let Muhammad Ali get more for one nights fight than the lowest man on the totem pole can get for a days unskilled work on the docks. You can do that but the result of that would be to deny people the opportunity to watch Muhammad Ali. I doubt very much he would be willing to subject himself to the kind of fights he’s gone through if he were to get the pay of an unskilled docker.”

Incerc sa traduc:

Milton Friedman

„Daca este vorba de un cartier marginas din New Delhi sau de opulenta Las Vegasului, pur si simplu nu e drept sa existe cineva care sa piarda (sa fie pagubas). Viata e nedreapta – nu este nimic drept in faptul ca un om s-a nascut orb si altul s-a nascut cu vedere. Nu e nimic drept in faptul ca un om e nascut din parinti bogati si alt om e nascut din parinti indigeni (bastinasi). Nu e nimic drept in faptul ca Muhammad Ali s-a nascut cu indemanarea de a castiga milioane de dolari intr-o singura noapte. Nu e nimic drept in faptul ca Marlene Dietrich are picioare superbe pe care dorim cu totii sa le privim. Nu e nimic drept in toate acestea. Dar pe de alta parte, nu credeti ca o sumedenie de oameni carora le place sa se uite la picioarele Marlenei Dietrich beneficiaza de injustetea naturii care a produs o Marlene Dietrich? Ce fel de lume ar fi aceea in care fiecare ar fi duplicatul identic al celuilalt? Ai avea puterea, la fel de bine, sa distrugi intreaga lume si sa pastrezi un singur specimen ramas, pentru muzeu. In acelasi fel este nedrept ca Muhammad Ali sa fie un mare luptator si sa fie capabil sa castige milioane. Dar nu ar fi si mai nedrept pentru oamenii carora le place sa-l priveasca daca ai spune, mergand pe firul unei idei abstracte de egalitate, sa nu-l lasam pe Muhammad Ali sa castige pe noapte mai mult decat castiga omul cel mai de jos pentru zile de munca necalificata in docuri? Ai putea face acest lucru, dar rezultatul ar fi ca ai refuza oamenilor ocazia de a-l urmari pe Muhammad Ali. Ma indoiesc foarte tare ca el ar mai dori sa practice genul de lupte pe care-l practica daca ar fi platit ca un docher necalificat.”

Care e parerea Dvs.? 🙂

Amalgam

Stiri foarte interesante pe care le recomand a fi citite integral si in original! Amalgamul de azi este legat de doua nume: Ponta si Vosganian.

Ponta

English: Victor Ponta’s portrait, president of Social Democrat Party from Romania Română: Portret Victor Ponta, presedintele PSD (Photo credit: Wikipedia)

Gandul

Ponta dă vina pe PNL pentru că nu sunt bani la buget pentru pensiile militarilor. Ce misiune a primit ministrul Finanţelor

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat că PNL a fost de acord iniţial cu impozitarea bugetarilor care au venituri salariale de peste 1.000 de euro, că acest lucru s-a comunicat FMI, iar banii obţinuţi urmau să fie direcţionaţi către pensiile celor 15.000 de militari care au avut de suferit din cauza recalculării pensiilor.

„A fost o idee absolut convenită în cadrul USL în luna ianuarie, le-am prezentat-o celor de la FMI, ca măsura pentru obţinerea unor venituri, exact în contextul obţinerii unor venituri pentru pensionarii militari, cei 15.000, iar cei de la FMI au spus le daţi banii, influenţa anuală este de aproximativ 100 -110 milioane lei, dar cum îi obţineţi. Având acordul în interiorul USL am spus că îi obţinem din această taxă pentru bugetarii care au salarii foarte mari. Acum dacă nu mai sunt de acord liberalii trebuie să căutăm în altă parte cei 110 milioane lei pentru a-i da la militari”, a spus premierul Victor Ponta.

Primul-mininistru a ţinut să precizeze că în luna ianuarie a obţinut un accept foarte ferm din partea PNL pentru susţinerea impozitării bugetarilor care câştigă peste 1.000 de euro.

„Primul argument a fost să discutăm după Congresul PNL, din luna februarie. Acum, revenind discuţia, înţeleg punctul de vedere al PNL şi căutăm cei 110 milioane de lei pentru pensionarii militari”, a subliniat Ponta.

Potrivit acestuia, este în responsabilitatea ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu (PNL) să găsească cele o sută de milioane de lei, care urmau să fie obţinuţi prin supraimpozitarea veniturilor bugetarilor.

„Când avem o sursă de venit pentru un obiectiv clar, dacă acea sursă de venit nu se mai realizează căutăm altă sursă de venit. A fost o decizie politică a celor de la PNL”, a conchis premierul Ponta.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi, la finalul şedinţei USL că partidul pe care îl conduce se opune propunerii venită din partea premierului de a impozita suplimentar veniturile bugetarilor care depăşesc o mie de euro lunar.

Guvernul s-a angajat în faţa FMI să găsescă o sursă de finanţare pentru plata pensiilor militarilor care au fost recalculate greşit.”

PNL a fost de acord,  acuma nu mai e de acord…

Suprataxarea anunţată de Ponta trebuia aplicată şi pensiilor. „Sunt peste 6.000 de pensii care depăşesc o mie de euro”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a recunoscut pentru prima dată de când a vorbit despre introducerea unui supraimpozit pentru bugetarii care câştigă peste o mie de euro, că acesta se aplica şi pensionarilor cu pensii peste această sumă.

„Am discutat ieri în şedinţa de Guvern şi din taxa aceea de 10% aplicată asupra tuturor, nu asupra celor din aparatul central, ci asupra tuturor care primesc salarii şi pensii de la buget, asta înseamnă şi companiile naţionale cu capital majoritar sau integral de stat – vezi CONPET – şi Romgaz, Transgaz (…) suma pe care o obţineam acoperea ce au pierdut militarii prin recalcularea pensiilor”, a declarat Ponta.

Primul-ministru a spus că sunt aproximativ 6.000 de pensii care depăşesc nivelul de o mie de euro.

“Nu vor fi impozitate, aşa intenţionam eu. Era vorba de toate veniturile bugetare. Şi pensiile din bugetul de stat, dar acum e foarte clar că neexistând acordul în Coaliţie, cel puţin pentru moment, nu putem”, a declarat primul ministru.”

Whisky!!

Ponta sesizează DNA pentru achiziţii de protocol de 1 milion de lei la CONPET

Se arata ca:

„Un control efectuat, în ultimii trei ani, de Corpul de Control al Guvernului la societatea Conpet S.A, operatorul sistemului naţional de transport ţiţei şi derivate prin conducte  din România, a relevat că s-a cheltuit un milion de lei pe achiziţii de protocol fără documente justificative care să arate la cine au ajuns aceste cadouri.

Printre directorii identificaţi de inspectorii Guvernului care au încasat suplimenta, din fondul de premiere al directorului general, prime cuprinse între 13,836 de lei şi 61.587 de lei se numără şi tatăl Robertei Anastase. Consilier şef al directorului general şi de şef de departament la Conpet Ploieşti, Corneliu Anastase, tatăl fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, a încasat în patru ani prime de circa 30.000 euro, se arată în raport.

DESCARCĂ AICI SINTEZA RAPORTULUI DESPRE CONPET S.A.

În urma controlului s-a descoperit că un milion de lei au fost daţi pe bătuturi alcoolice, casete cu parfum, ceasuri, coşuri de sărbători şi seturi de instrumente de scris de lux. Alte nereguli vizează contracte de asistenţă juridică încheiate anul trecut fără acordul ministrului economiei şi diverse sponsorizări.

Cât a încasat tatăl Robertei Anastase de la compania de stat

Raportul Corpului de Control al premierului, făcut public joi de Guvern, arată că în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2012 Corneliu Anastase a încasat prime în cuantum total de 126.508 lei, din care suma de 86.189 lei provenea din fondul de premiere aflat la dispoziţia directorului general. Documentul oficial sugerează inclusiv că societatea la care statul este acţionar majoritar ar fi creat în iunie 2010, când PDL era la putere, un departament pentru tatăl fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Astfel, pe 17 iunie 2010 a fost înfiinţat Departamentul management, comunicare, iar a doua zi şef al departamentului, asimilat unei funcţii de conducere, a fost numit Corneliu Anastase, până atunci consilier şef al directorului general, beneficiind astfel de un salariu lunar de 9.800 lei.

Premierul Victor Ponta susţinea  iunie 2012 că directorul Conpet a refuzat să îl demită pe tatăl Robertei Anastase din postul de consilier, deşi cererea i-a fost adresată chiar de către ministrul Economiei, argumentând că a fost numit la conducerea companiei de stat de fostul ministru de resort în baza unui contract de manager.

Ponta arăta totodată că tatăl Robertei Anastase încasează lunar un salariu de 10.000 de euro. În replică, Anastase susţinea atunci că premierul este „un mincinos” şi că tatăl ei primeşte de la Conpet o treime din suma avansată de Ponta.

La rândul său, directorul general al Conpet, Dorin Tudora, l-a contrazis la acea dată pe premier, susţinând că ministrul Economiei nu i-a cerut „în mod direct” demiterea lui Corneliu Anastase.

În aceeaşi perioadă, potrivit raportului, directorul general al Conpet, companie deţinută de Ministerul Economiei, a avut la dispoziţie un fond de premiere în sumă totală de 3,68 milioane lei, din care a acordat prime în mod preferenţial. Printre beneficiari: directorii Gheorghe Ionescu (86.337 lei), Nicolae Dobromir ( 141.825 lei), Ion Mărgăritaru ( 137.650 lei,), Vasile Crişan (136.354 lei).

Din controlul Guvernului reiese că distribuirea sumelor aferente fondului de premiere s-a realizat exclusiv în baza protocolului negociat de directorul general al societăţii cu Sindicatul Liber „Conpet Ploieşti”, neexistând o procedură internă sau metodologie referitoare la modul de calcul sau la criteriile de repartizare a acestor fonduri.

Protocolul la CONPET: Whisky de 18 ani, Gucci by Gucci şi mobilier

În ultimii patru ani, COMPET a efectuat cheltuit pe protocol peste un milion de lei, cumpărând cu precădere băuturi alcoolice (182.825 lei), parfumuri (80.729 lei), ceasuri de mână (44.440 lei), coşuri festive de sărbători (50.749 lei), seturi de scris de lux (36.770 lei).

În anul 2010 s-a cumpărat whisky simplu de 18.597 lei, whisky 12 ani de 2.380 lei. În 2011 compania a achiziţionat lichior de 51.233 lei, whisky simplu de 14.413 lei, whisky 12 ani de 8.190 lei, whisky 18 ani de 12.395 lei şi şampanie de 9.846 lei, pentru ca în anul următor să cumpere lichior de 9.005 lei, whisky simplu de 5.170 lei, whisky 12 ani de 19.737 lei şi whisky 18 ani de 9.800 lei.

Tot în 2010, s-au cumpărat 38 seturi Pelikan şi Mont Blanc în valoare de 15.674 lei, iar în 2012 seturi de scris de lux în valoare de 20.000 lei.

Printre parfumurile achiziţionate pentru protocol raportul enumeră Bleu de Chanel, Allure H, Gucci by Gucci, Gucci Guilty, Fahrenheit.

Raportul mai arată că, încălcând dispoziţiile legii, reprezentanţii Conpet au încheiat, după data de 12 iunie 2012, patru contracte de asistenţă şi reprezentare juridică, respectiv câte 2 contracte pentru un litigiu, în baza cărora au fost efectuate plăţi în cuantum total de 108.190 lei, inclusiv TVA.

De asemenea, Conpet a achiziţionat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, trei autoturisme în valoare de 201.284 lei, fără TVA, şase copiatoare în valoare de 33.480 lei, fără TVA, şi mobilier pentru şase apartamente din Constanţa, în valoare de 62.000 lei, fără TVA.

În total, în 2011 a cheltuit cu 13,64 milioane lei  mai mult faţă de ce prevăzuse în buget.

Acuzaţiile Guvernului: sponsorizări simulate

Aceeaşi societate a încheiat cu Clubul sportiv Conpet şase contracte de reclamă şi publicitate, în baza cărora a fost plătită acestui club suma de 989.500 lei, fără TVA, reprezentând 65% din totalul cheltuielilor de publicitate efectuate în această perioadă de către CONPET. Contractele de reclamă şi publicitate, potrivit Guvernului, reprezintă de fapt contracte de sponsorizare simulate, în baza cărora Clubul sportiv Conpet a primit fonduri suplimentare. Societatea a mai acordat Clubului sportiv Conpet sponsorizări în cuantum total de 1,57 milioane lei, reprezentând 57% din suma totală a sponsorizărilor acordate în această perioadă de societate.

În urma verificărilor, Corpul de Control va sesiza organele de urmărire penală în legătură cu operaţiunile sau anchetele ilicite constatate în urma desfăşurării acţiunii de control. Astfel, raportul va fi trimis DNA, pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală, Ministerului Economiei, Curţii de Conturi, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei primului-ministru, instituţiei Prefectului Judeţului Prahova şi societăţii comerciale Conpet S.A. Ploieşti.” (subl. mea)

Romania Libera

Ponta: Dacă eu şi Vanghelie trăim în acelaşi partid, înseamnă că suntem un partid puternic

Se arata ca:

„Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, joi, la conferinţa de alegeri a social-democraţilor din Capitală, că PSD este un partid puternic în condiţiile în care el şi Marian Vanghelie, fostul lider al filialei, au reuşit să rămână şi să trăiască în acelaşi formaţiune politică, potrivit Mediafax.

„Dacă Marian Vanghelie şi cu mine, câinele şi pisica, pot să trăiască în acelaşi partid, înseamnă că suntem un partid puternic. (…) Marian m-a întrebat: «Dacă vrei, plec din partid, să nu zici că din cauza mea…». I-am spus: «Nu, stai aici, să câştigăm alegerile, să demonstrăm că putem să câştigăm împreună, nu să pierdem separat»”, a spus Ponta.

Liderul PSD a arătat că, în opinia sa, deciziile pe care le-au luat el, ca preşedinte al partidului, şi Marian Vanghelie, au fost luate spre binele PSD.

Ponta l-a numit pe Vanghelie „ambasador” şi l-a felicitat pentru faptul că şi-a păstrat mandatul de primar.

„Domnul ambasador Vanghelie îşi aduce aminte că ultima dată când am fost la o conferinţă a PSD Bucureşti a fost în 2003, când încă exista teatrul de operetă”, a subliniat Ponta, arătând că îi va lăsa pe „ambasadorii” Hrebenciuc şi Vanghelie să reprezinte PSD.

„O să-i las pe ambasadorii Hrebenciuc şi Vanghelie să reprezinte interesele PSD în toate partidele din această ţară. Vă rog să transmiteţi mesajul meu în acest sens şi cine nu-şi păzeşte parlamentarii, n-o să-i păzesc eu”, a spus Ponta, referindu-se la parlamentarii PPDD.”

Vosganian

Gandul

Cum vede Vosganian reindustrializare României: Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe ca mentalitate cu trecutul

Se arata ca:

English: Photo of senator Vosganian, as listed on senat web site Română: Fotografie a senatorului Varujan Vosganian (Photo credit: Wikipedia)

„Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat, joi, la Craiova, că „România trebuie să nu mai aibă ştampile” şi a susţinut că în strategia de reindustrializare se va ţine cont de acest lucru, precizând: „Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe ca mentalitate cu trecutul”.

„Încercaţi să închideţi ochii şi imaginaţi-vă o Românie fără ştampile. România trebuie să nu mai aibă ştampile şi vă spun că în strategia de reindustrializare vom avea acest lucru. Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de o rupe ca mentalitate cu trecutul. Pare un fleac, dar nu este. Cine are ştampila, are puterea: «A fugit noaptea şi a luat şi ştampila cu el». Ştampila este robia noastră în faţa democraţiei. Apoi, trebuie să existe un suport informatic al întregii administraţii. Fără asta, oricât de mulţi bani ai avea se vor scurge ca apa printre degete”, a afirmat Varujan Vosganian.

Ministrul Economiei s-a aflat, joi, la Craiova, unde a participat la cea de-a doua ediţie a Forumului Economic Regional Oltenia, unde a vorbit despre strategiile dezvoltării economice şi importanţa creării de locuri de muncă.” (subl. mea)

Faza este extraordinar de tare:

„Cine are ştampila, are puterea: «A fugit noaptea şi a luat şi ştampila cu el»„

A luat si stampila cu el, nu a lasat-o la secretariat… De unde rezulta pe cale de consecinta logica: a confiscat stampila, a confiscat puterea! Sau, cum se mai spune, „doarme cu stampila sub perna!„. 😆

Totusi, cam subtire aceasta strategie de industrializare…

Parerea lui Basescu…

Iata ce ne spune Romania Libera:

Băsescu: Ar fi o CATASTROFĂ pentru România ca Antonescu să fie preşedinte mâine

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi seară, că ar fi o catastrofă pentru România ca preşedintele PNL, Crin Antonescu, să fie preşedinte mâine, menţionând că acesta, spre deosebire de premierul Victor Ponta, nu are responsabilitatea gestionării problemelor ţării, potrivit Mediafax.

„Eu cred că Antonescu ar trebui să vadă că Victor Ponta reuşeşte, ceea ce mărturisesc că nu am crezut că se va întâmpla foarte curând, să înţeleagă responsabilitatea unei funcţii foarte înalte, când pui interesul de partid mult sub interesul naţional. Când ai de ales între interesul naţional şi plăcerea unora din partid, nici nu te uiţi la plăcerea lor. Nu de asta eşti acolo, trebuie să faci ce trebuie şi nu ce vrea partidul”, a spus Băsescu la Digi24.

Întrebat despre faptul că Antonescu a spus că premierul Victor Ponta a început să vorbească precum Traian Băsescu despre suspendarea din vara trecută, preşedintele a răspuns: „Bine, el (Antonescu, n.r.) şi are o obsesie cu mine, cred că mă şi visează. Cred că i se pare că atunci când vorbeşte oricine, vorbeşte Băsescu, atunci când nu îi place”.

Preşedintele a mai spus că preşedintele PNL nu are responsabilităţile şi valorile pe care premierul le are, legate de problemele ţării.

„Crin Antonescu nici nu are valorile astea, nici nu le înţelege şi nici nu îl interesează. Un prim-ministru se loveşte zilnic de lucrurile astea, îi vine Voinea de la Buget şi îi spune că trebuie să ne împrumutăm. Când nu ai responsabilitatea asta, e uşor să o faci pe Crin Antonescu. Numai că el face o mare greşeală, aspiră să devină preşedintele României. În momentul de faţă este total decredibilizat. Ar fi o catrastrofă pentru România să îl avem preşedinte mâine. El trebuie să se rebranduiască, să arate că înţelege valorile UE şi NATO”, a spus Băsescu.

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a declarat că premierul Victor Ponta nu se dezice de „aventura” de vara trecută, dar începe să-i înţeleagă gravitatea.

„Nu se dezice, dar îi înţelege gravitatea (crizei politice de anul trecut n.r.), a început să i-o înţeleagă”.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că a constatat „cu tristeţe” faptul că premierul Victor Ponta foloseşte „termenii” şi „tonul” lui Traian Băsescu în privinţa unor evenimente precum referendumul din 2012.

„Constat cu tristeţe că, dincolo de întâmplări, numirea unor procurori, propunerea procurorilor, (…) există ceva care pe mine, de exemplu, şi nu cred că numai pe mine mă deranjează, pentru că nu mai există nicio circumstanţă atenuantă – s-a schimbat tonul şi s-a schimbat povestea, s-a schimbat istoria”, a susţinut Antonescu, într-o emisiune a postului Antena 3, precizând că se referă la raportarea premierului la episodul referendumului pentru demiterea preşedintelui.” (subl. mea)

DE citit si…

Victor Ponta, despre Cristiana Anghel: Pe cine nu laşi să moară, nu te lasă să trăieşti