Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Neoprotectionismul

Ceea ce se intampla zilele acestea in Europa, legat de aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, dar nu numai aceste lucruri, m-au dus cu gandul la ceea ce se numeste neoprotectionism. Acest lucru e scos in evidenta de recentele explicatii date de Ambasada Germaniei. Iata ce ne spune Gandul:

„”Aderarea integrală a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv principal al Guvernului federal. Pentru aceasta, trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative şi cele care caracterizează statul de drept. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru îşi asumă o mare responsabilitate în relaţia cu partenerii Schengen”, se arată în comunicatul ambasadei. […]

”Dorim să reamintim: nu este vorba de libera circulaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poate asigura protecţia frontierelor externe UE, de pildă protejarea de intrarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE. Ultimul raport MCV din ianuarie a evidenţiat progrese în domeniile statului de drept şi cel al combaterii corupţiei, dar şi deficienţe”, se meţionează în poziţia ambasadei”

Pe de alta parte, exista si un alt substrat. Economic. E vorba de prevenirea imigratiei. Iata ce ne spune un alt articol din Gandul:

Joëlle Milquet, EPP Congress Brussels 4-5 Febr...

Joëlle Milquet, EPP Congress Brussels 4-5 February 2004 (Photo credit: Wikipedia)

Belgia. Se opune aderării României la Schengen.Joëlle Milquet, vicepremier şi ministru de Interne, este preşedinta Centrului Democrat Umanist (CDH), partid afiliat Popularilor Europeni. Belgia a acuzat Franţa că se foloseşte de reforma Schengen în campania electorală din 2012, pe subiectul frontierelor care pot fi închise pentru a preveni imigraţia. Belgia se numără printre ţările care şi-au prelungit restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la începutul anului 2014.[…]

Franţa. Se opune aderării României la Schengen, chiar dacă nu are o poziţie publică pe acest subiect. Manuel Valls este ministru de Interne şi membru al Partidului Socialist francez, afiliat Socialiştilor Europeni. Franţa are o mare problemă cu valurile de romi care emigrează din România. În campania electorală din 2012, Franţa a susţinut închiderea frontierelor în statele Schengen, pentru a preveni migraţia ilegală. Popularii lui Sarkozy au avut ca temă de campanie migraţia ilegală a românilor şi a romilor. Venit în 2012 în vizită în România, Valls a declarat că expulzările romilor români din Franţa vor continua, dar că Franţa este pregătită să dezvolte programe de incluziune socială pentru ei. Schimbarea este doar de abordare, problema rămâne aceeaşi în continuare. Franţa a negociat împreună cu Germania planul de aderare în două etape al României la Schengen, în 2012. Se numără printre ţările cu restricţii la muncă pentru români.[…]

Olanda. Se opune aderării României la Schengen. Ronald Plasterk este ministru de Interne şi membru al Partidului Muncii, afiliat Socialiştilor Europeni. Olanda s-a opus de la bun început aderării României la Schengen, fiind statul care a impus corelarea aderării cu un raport pozitiv pe Justiţie în cadrul MCV, lucru fără nicio legătură legală cu Tratatul Schengen. Olanda impune restricţii pe piaţa muncii, pentru români, până în 2014.

Austria. Se opune aderării României la Schengen. Johanna Mikl-Leitner este ministru de Interne şi membră a Partidului Poporului, afiliat Popularilor Europeni. Austria are restricţii pe piaţa muncii pentru români, până în 2014.[…]

Marea Britanie. Nu se opune aderării României la Schengen, având în vedere că nu face parte din Acord. Theresa May este ministru de Interne şi membră a Partidului Conservator, afiliat la grupul Conservatorilor şi Reformiştilor din Parlamentul European. Marea Britanie impune restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până în 2014.”

Sa le luam pe rand.

In chestiunea:  „dacă România poate asigura protecţia frontierelor externe UE, de pildă protejarea de intrarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE.”. Lasand la o parte faptul ca Romania a cheltuit 1 miliard de euro cu securizarea frontierelor si  ca, asa cum bine spune D-na. Corina Cretu, toata lumea recunoaste faptul ca Romania si Bulgaria respecta criteriile tehnice:

„Romania si Bulgaria indeplinesc criteriile tehnice de aderare la Spatiul Schengen inca din 2011, dupa cum a apreciat Consiliul pentru Justitie si Afaceri Interne din 9 iunie 2011. De asemenea, Parlamentul European a dat, inca din 8 iunie 2011, aviz pozitiv aderarii celor doua state, aceasta sustinere fiind confirmata prin rezolutia adoptata la 13 octombrie 2011. Rezolutia Parlamentului European, sustinuta de toate grupurile politice, a constatat ca Romania si Bulgaria au indeplinit conditiile tehnice de aderare la Schengen, care erau singurele criterii ce trebuiau atinse. Asadar, din 2011, Parlamentul European a cerut statelor membre sa evite populismul si sa nu impiedice aderarea celor doua state. La randul sau, Comisia Europeana a recunoscut, de ani de zile, ca România a îndeplinit toate criteriile necesare. La 25 octombrie 2011, presedintele Barroso a declarat ca intrarea României în zona Schengen este o chestiune de simplă echitate, in calea careia stau doar obstacole politice.”,

viziunea din explicatiile Ambasadei Germaniei te duce cu gandul la o Europa care ar trebui sa se asemene cu un fel de cetate intarita cu ziduri si bastioane. Pentru ca sa ne protejam. Atunci stau si eu si ma intreb: cum a fost posibila tragedia de la Toulouse? Si asta fara ca Romania si Bulgaria sa faca parte din Spatiul Schengen! Romania si Bulgaria nu fac parte din Spatiul Schengen. Deci, teoretic si practic, nu au (inca) nicio obligatie, pentru ca nu sunt membre. Cu toate acestea, nu exista in acest Spatiu traficul transfrontalier de droguri? Observati ce se arata in comunicatul Ambasadei Germaniei: „Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru îşi asumă o mare responsabilitate în relaţia cu partenerii Schengen”. Romania si Bulgaria nu sunt in Spatiul Schengen: va rog cititi acest articol, din 2011, aparut in Presseurop:

Incontrolabila frontieră greco-turcă

Si atunci stau si ma intreb: unde ajungem cu hiperprotectionismul asta? Care se arata, iata, cat se poate de contraproductiv si nociv. Pentru ca aici nu e vorba numai de chestiuni de ordin politic ci de o conceptie bazata pe protectionism si nationalism, care se manifesta si in plan economic, care domina, la ora actuala, Europa. Cu acest lucru, trecem la punctul doi:

Restrictiile de pe piata muncii

Sa restrictionezi o piata? Atunci cum mai poate fi ea libera? Si mai vorbim, in asemenea conditii, de o Uniune Fiscala? A restrictiona o piata, fie ea si piata muncii, inseamna o atitudine indreptata impotriva pietelor libere, impotriva comertului liber. Si aici Titus Corlatean a aratat foarte bine ce inseamna aceste restrictii: „înseamnă timp pierdut, bani pierduţi, business, afaceri care sunt ţinute în loc, temporizate” (cf. articol din Romania Libera). Care sa fie ratiunea pentru un astfel de lucru daca nu conceptia europeana protectionista asupra pietelor. Si este vorba de un protectionism de stat, o politica de stat in acest sens, dusa de fiecare din tarile vest-europene. Poate ca nu de toate aceste tari, dar conceptia asta a prins foarte mult in Europa: protectionismul mascat prin diverse forme, iar substratul economic e foarte clar. De fapt, in Europa s-a ajuns sa nu se faca un comert liber, ci unul sub protectia statului. Acest aspect este si unul anticoncurential, daca pot sa ma exprim astfel. Din aceasta cauza in Romania, dupa Revolutie, s-a prabusit o intreaga industrie, construita pe vremea comunismului, pe motiv ca ar fi „un morman de fiare vechi”. Si nu ca nu ar fi putut fi salvata ci pentru ca sa nu facem cumva concurenta in plan economic Vestului, pandit la fiece pas de tot felul de crize economice. Aceasta conceptie protectionista si anticoncurentiala a determinat favoritismul, inclusiv in plan politic. Si un exemplu a fost formarea Grupului de la Visegrad, in vederea integrarii acestor tari in UE. Lucru ce s-a si concretizat: ele  au intrat mai devreme in UE si NATO, comparativ cu Romania si Bulgaria, apoi si in Spatiul Schengen. Toate acestea nu sunt altceva decat forme mascate de protectionism, care acorda statului un rol primordial. In asemenea conditii, ma intreb cum se mai poate vorbi, spre exemplu, de „mai multa Europa” sau de „Statele Unite ale Europei” sau de „renuntarea la suveranitate”. Pentru ca toate acestea mi se par doar vorbe goale intr-o Europa in care inca mai domina conceptiile protectioniste, nationaliste si etatiste ce conduc inexorabil spre favoritism. De observat cum ministrul german de Interne vorbeste in numele cetatenilor germani. Ca sa-i protejeze, nu?

Hans-Peter Friedrich

În plus, potrivit Rheinische Post, Friedrich a anunţat şi măsuri împotriva aşa-zisei imigraţii a sărăciei. Cei care vin să “încaseze beneficiile sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie” vor trebui “împiedicaţi să facă asta cu măsuri eficiente”, a spus Friedrich.

O posibilitate ar putea fi “retricţionarea dreptului de revenire pentru aceia pe care care i-am trimis înapoi”, a arătat el.” (cf. articol din Romania Libera)

De parca cei care emigreaza sunt de vina ca „incaseaza beneficiile sociale”. Asta inseamna pentru Dl. Friedrich ca „abuzează de dreptul la liberă circulaţie„. Domnule Friedrich: beneficiile sociale pe care acesti imigranti le incaseaza reprezinta drepturile lor sau nu reprezinta drepturile lor, ale acestor imigranti? Daca reprezinta drepturi, atunci cum „abuzeaza de dreptul la libera circulatie”? Daca nu reprezinta dreptul lor, atunci pentru ce li se acorda aceste „beneficii sociale”? Inseamna ca statul german fura din banul contribuabilului german, sau cum?

Hans-Peter Friedrich

Numai ca statul german, chiar daca fura din banul contribuabilului german, tot le da aceste beneficii sociale in numele conceptiei protectioniste care domina Europa: sa-i protejeze si pe ei, nu? Iar daca se incaseaza beneficii sociale, de ce, atunci, sa nu incasam cu totii aceste beneficii sociale: de ce trebuie, intr-o Europa Unita, unii sa incaseze beneficii sociale si altii sa nu incaseze beneficii sociale? Favoritismul si protectionismul despre care vorbeam mai sus. Este absurd, bineinteles. Este ca si cum, in SUA, de beneficiile sociale, acordate federal, sa beneficieze doar anumite state, nu toate statele. Doar anumiti cetateni, nu toti cetatenii. Evident, asa ceva nu se intampla din cate stiu eu. Si atunci cum mai vorbim noi de Statele Unite ale Europei? Cum e posibil in Uniunea Europeana urmatorul lucru: „Popularii lui Sarkozy au avut ca temă de campanie migraţia ilegală a românilor şi a romilor”, cand Romania face parte din UE, impreuna cu cetatenii sai, desigur? Cum e posibil sa vorbesti de migratia ilegala in UE a cetatenilor UE?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Martie 5, 2013 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

41 comentarii »

  1. beneficiile sociale pe care acesti imigranti le incaseaza reprezinta drepturile lor sau nu reprezinta drepturile lor, ale acestor imigranti?

    De cind romanii au dreptul la banii nemtilor? Oare vrei sa spui ca si eu daca vin in Germania trebuie sa mi se dea bani? Intrebare:

    Eu pastrez ce cistig si tu pastrezi ce cistigi tu. Esti de acord? Nu? Atunci spune-mi ce suma din ce cistig iti apartine si de ce?

    Este ca si cum, in SUA, de beneficiile sociale, acordate federal, sa beneficieze doar anumite state, nu toate statele. Doar anumiti cetateni, nu toti cetatenii. Evident, asa ceva nu se intampla din cate stiu eu.

    Normal, afirmatii fara acoperire.

    In primul rind, comparatia nu este valida. In SUA, TOTI oamenii care platesc taxe cotizeaza la programele sociale in mod egal. Ceea ce nu se face in Europa. In al 2-lea rind, ba da, guvernul federal nu da in mod egal bani statelor. De aceea negrii se muta in statele cu programe sociale mai bune, ca sa suga la sistem.

    Iar daca se incaseaza beneficii sociale, de ce, atunci, sa nu incasam cu totii aceste beneficii sociale: de ce trebuie, intr-o Europa Unita, unii sa incaseze beneficii sociale si altii sa nu incaseze beneficii sociale?

    Hai sa extindem afirmatia:

    Daca se incaseaza beneficii sociale, de ce, atunci sa nu incasam cu totii aceste beneficii sociale: de ce, intr-o lume unita, unii sa incaseze beneficii sociale si altii sa nu incaseze beneficii sociale?

    Comentariu de Cristina | Martie 6, 2013 | Răspunde

    • @Cristina

      „De cind romanii au dreptul la banii nemtilor? Oare vrei sa spui ca si eu daca vin in Germania trebuie sa mi se dea bani?”

      Asta am intrebat si eu, dar am folosit alte cuvinte. Sa analizam chestiunea.

      Ori au dreptul sa incaseze beneficii sociale, ori nu au dreptul sa incaseze beneficii sociale.
      1. Daca au dreptul sa incaseze beneficii sociale, atunci cum poate sa spuna Dl. Friedrich ca „abuzeaza de dreptul la libera circulatie”?
      2. Daca nu au dreptul sa incaseze beneficii sociale, atunci de ce li se acorda aceste beneficii sociale de catre statul german? Pe ce temei?

      „In SUA, TOTI oamenii care platesc taxe cotizeaza la programele sociale in mod egal. Ceea ce nu se face in Europa.”

      Aha! Deci, dupa cum spui tu, in UE nu toti oamenii platesc taxe (deci unii nu platesc taxe) cotizand, in felul asta, la programele sociale in mod egal. Si atunci cum incaseaza, totusi, beneficii sociale? Ajungem la chestiunea expusa mai sus: ori au dreptul sa incaseze beneficii sociale, ori nu au dreptul sa incaseze beneficii sociale: urmeaza punctele 1, 2 de mai sus.
      Punand altfel problema:
      – Nu platesti taxe spre a cotiza in felul asta la programele sociale, dar ai dreptul la ele.
      – Platesti taxe, cotizand in felul asta la programele sociale, si ai dreptul la ele.
      Or, Dl. Friedrich spune ca ei incaseaza beneficii sociale…

      „Oare vrei sa spui ca si eu daca vin in Germania trebuie sa mi se dea bani?”

      Deci: ori ai dreptul de a incasa beneficii sociale, ori nu ai dreptul de a incasa beneficii sociale. Tu vii in Germania si incasezi beneficii sociale. Abuzezi de dreptul de libera circulatie?

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013 | Răspunde

      • Aici sint 2 subiecte diferite, „dreptul” la banii altora si dreptul la libera circulatie. Un om are dreptul sa circule liber, dar nu are nici un drept la banii altora.

        Asta se intimpla cind este promovat socialismul. Pentru ca sa nu mai fie discutii, toti cetatenii Europei trebuie sa plateasca aceeasi rata privind ajutoarele sociale. Astfel, oriunde s-ar duce romanii ar fi platit egal cu neamtul sau francezul.

        Daca ar fi dupa mine, stii foarte bine ca as scoate aceasta taxa si fiecare sa-si plateasca o polita privata daca doreste, astfel eliminind aceasta problema. Dar, asa cum am spus, de ce ne-am opri numai la Europa, de ce nu am extinde ajutorul social la toata lumea. Daca sintem socialisti, sa fim pina la capat.

        Comentariu de Cristina | Martie 6, 2013

      • Da… dar fii atenta cum pune el problema…
        E vorba de Europa Unita, da? El spune asa: ca unii vin in Germania sa incaseze beneficii sociale, prin asta abuzand de dreptul de libera circulatie, asa inteleg.
        Sa analizam.
        Daca unii merg in Germania ca sa incaseze beneficii sociale o fac pentru ca acolo acestea sunt mai mari decat in tara la ei, spre exemplu in Romania, sau poate pentru faptul ca in Romania (ca ne referim la noi) nu incaseaza aceste beneficii sociale. Cred ca e logic sa presupunem lucrul asta, altminteri… Insa e vorba de Europa Unita si atunci de ce trebuie sa incaseze beneficii sociale mai mari in alta parte? De ce beneficiile sociale trebuie sa fie mai mari in Germania decat in Romania, daca tot vorbim de Uniunea Europeana? Daca ar primi aceleasi beneficii sociale, pe care le primesc in Germania, aici, in Romania, n-ar mai trebui sa mai mearga pana in Germania pentru aceste beneficii sociale. Eu de asta am si zis:

        „Iar daca se incaseaza beneficii sociale, de ce, atunci, sa nu incasam cu totii aceste beneficii sociale: de ce trebuie, intr-o Europa Unita, unii sa incaseze beneficii sociale si altii sa nu incaseze beneficii sociale? Favoritismul si protectionismul despre care vorbeam mai sus.”

        In Romania s-ar putea sa nu ai parte de beneficii sociale. In Germania, dupa cum spune Dl. Friedrich, ai parte de asa ceva: nu numai cetatenii germani, dar si imigrantii!! Or, el anunta „măsuri împotriva aşa-zisei imigraţii a sărăciei”. Sigur, nu numai romanii ar putea emigra in Germania. Dupa cum putem constata, situatia economica e grava si in Portugalia sau Spania, ca sa dau numai doua exemple. Deci (de ce nu?) ar putea fi si o emigratie din aceste tari spre Germania, tari care sunt in Spatiul Schengen. Insa daca Germania practica protectionismul, avand si resurse financiare pentru asta, atunci acolo beneficiile sociale sunt mari, mai mari decat in alte parti. Or, protectionismul poate duce la favoritism.
        Insa daca cineva si la el in tara ar avea aceleasi beneficii sociale ca si in alta parte, atunci nu vad cum s-ar mai „abuza” de dreptul de libera circulatie. Or, unii isi protejeaza forta de munca si piata aferenta acesteia, altii nu si-o protejeaza sau foarte putin…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013

      • Intrebarea ramine:

        Eu pastrez ce cistig si tu pastrezi ce cistigi tu. Esti de acord? Nu? Atunci spune-mi ce suma din ce cistig iti apartine si de ce?

        Comentariu de Cristina | Martie 6, 2013

      • Uite-te la raspunsul pe care l-am dat mai sus!

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013

      • Asa cum am spus, socialismul aduce haos. Nici mie nu imi convne ca sa platesc taxe si altii, care nu au platit sa se folosesca de acei bani. Asta se intimpla peste tot, pentru ca marxismul este imbratisat. Ma mir insa ca oamenii nu au demnitate si se duc ca sa mulga sistemul altor tari.

        Comentariu de Cristina | Martie 6, 2013

      • Poti sa castigi fara sa te indatorezi?

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013

      • Adica? Nu am inteles.

        Comentariu de Cristina | Martie 6, 2013

      • Da, adica sa nu te indatorezi, sa nu apelezi, spre exemplu, la credite.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013

      • Desigur ca poți. Dar nu asta este problema. Banii imprumutati pe credit ii dai înapoi, aici vorbim despre banii furati de la mine/cetățeni pentru ca sa acopere cheltuielile pe programele sociale. Aceia care se folosesc de ajutoarele sociale nici nu au interesul ca sa-i plătească înapoi contribuabilului.

        Deci citi din banii cistigati de mine/un cetățean aparțin altuia si de ce?

        Comentariu de Cristina | Martie 6, 2013

      • Si… daca afacerile merg bine, ai cerere mare pentru ceea ce produci, vrei sa obtii mai mult, nu? Si… ce faci? Daca lucrurile merg bine, castigurile merg… faci… mai multe credite…, nu?

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013

      • Ce legătura are asta cu programele sociale?

        Apoi eu am vorbit aici de un om care este angajat, nu angajator. Citi din banii lui aparțin altuia si de ce? Si chiar si patronii unei firme au dreptul la banii cistigati prin oferirea unor servicii sau produse. Tot nu vad de ce altcineva ar avea dreptul la acei bani.

        Comentariu de Cristina | Martie 6, 2013

      • Dar un om care este angajat nu are nevoie de programe sociale decat in anumite cazuri… In general vorbind cel care este angajat traieste din salariul sau, pe care il primeste pentru ceea ce face el. Din banii lui se platesc asigurarile sociale, etc. Bine, acum nu stiu exact cum e in SUA. Chiar te rog sa-mi spui, daca vrei, cum e acolo. Deci astea se platesc din banii lui, din venitul lui, chiar daca sunt platite de angajator. Spre exemplu, ajutorul de somaj e platit din banii lui, ai angajatului, eu asa inteleg.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013

      • Uitindu-ma pe calculatorsalariu.ro am vazut ca un un om care este angajat cu 2000 ron, plateste taxa 576 ron si angajatorul plateste 560 ron. Deci intr-un fel, patronul il angajeaza cu 2560 ron, din care fiecare plateste o suma aproximativ egala la bugetul statului.

        Acum, aici intervine problema. Deci statul roman fura 576 ron angajatului si 560 angajatorului. Trebuie sa mentionez ca nu toti 576 ron sint „furati” pentru ca functiile legitime ale statului trebuie platite. Nu stiu ce rata din acesti 576 ron se duc la programele sociale. Dar suma X plus cei 560 sint furati pentru a plati ajutoarele sociale.

        Intrebarea este: de ce are altcineva dreptul la acesti bani, acela care primeste banii angajatului si angajatorului, de ce crede ca are dreptul la acesti bani?

        Comentariu de Cristina | Martie 7, 2013

      • Cristina, nu asa se pune problema: sa mulga sistemul altor tari. Spre exemplu, sa luam Portugalia, tara care face parte din UE si Spatiul Schengen. Spatiul Schengen e un spatiu de libera circulatie, fara controale la frontierele dintre statele membre. Daca un portughez considera ca el poate trai mai bine in Germania decat la el in tara, ca in Germania i-ar fi mai bine si lui, si familiei sale, el se poate duce in Germania. Este dreptul lui. Aici vorbim de o piata a muncii europeana care ar trebui sa fie libera, ca orice piata. Daca Germania impune restrictii pe aceasta piata, inseamna ca ea nu mai e libera.
        La fel si un bulgar: el are dreptul la libera circulatie in UE, Bulgaria facand parte din UE. Si are dreptul sa-si ofere forta de munca pe aceasta piata a muncii europeana. Daca se impun restrictii de catre unele state pentru romani si bulgari, ambele tari, Romania si Bulgaria, facand parte din UE inseamna ca piata muncii europeana nu mai e libera. Asa cum si un austriac sau un belgian sau un britanic are dreptul sa vina sa munceasca in Bulgaria sau Romania.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 6, 2013

  2. Ba da, se poate spune ca un roman, care poate plateste o suma infima in RO fata de sistemul social si care doreste ca sa mearga in Germania ca sa se folosesasca de sistemul lor social, se poate spune ca vrea sa mulga sistemul. Deci romanul, sau portughezul nu doreste oportunitatile Germaniei ca sa-si gaseasca un loc de munca, ci merge special ca sa fie lenes si trindav si sa stea pe spinarea altora. Vezi ce face socialismul din om?

    Comentariu de Cristina | Martie 7, 2013 | Răspunde

    • Daca e lenes, trandav, e treaba lui.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 7, 2013 | Răspunde

      • Dar are pretentii la banii celui care lucreaza. Doar de aia se duc in tarile care au programe sociale bune, nu? Doar asta este discutia, nu? Oameni care nu lucreaza, se duc in Germania si au pretentii la programe sociale pentru care nu au platit. Ca ce chestie?

        Comentariu de Cristina | Martie 7, 2013

      • Dar asta am si spus: daca nu au dreptul atunci de ce li se acorda acele beneficii sociale pe care le incaseaza. Daca au dreptul la ele, atunci e clar: nu se pune problema sa aiba pretentii. Au dreptul, adica legal, la ele.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 7, 2013

      • Si eu sint de acord ca sa nu se dea nici un ajutor social nimanui. Sau, statele sa faca legi in care sa spuna ca numai cetatenii tarii respective sa primeasca, dupa ce au contribuit cel putin X numar de ani.

        Asta insa se intimpla cind socialismul este promovat, toti vor banii altora.

        Si pina la urma, care este motivul pentru care cineva crede ca are dreptul la banii altora?

        Comentariu de Cristina | Martie 7, 2013

      • Si la intrebarea asta si la cea de mai sus – „Intrebarea este: de ce are altcineva dreptul la acesti bani, acela care primeste banii angajatului si angajatorului, de ce crede ca are dreptul la acesti bani?” – cred ca raspunsul il poti gasi aici:
        http://www.taxonline.ro/ro/pages/romania-1/persoanele-fizice-4/sistemul-asigurarilor-sociale-109
        la Principii generale.
        Insa chestiunea asta nu prea are importanta. Bine, bine, ai sa-mi zici, cum nu are importanta?? Si multa lume va intreba la fel: cum poti sa spui ca nu are importanta??
        Uite, sa luam calculul pentru un salariu brut de 1000 RON (sa fie o suma rotunda):
        http://www.calculatorsalariu.ro/?action=calcs2&suma=1000
        Sa presupunem ca un angajat a negociat acest salariu, la care el ia net, in mana, 741 RON. In schimb, pentru a ca salariatul sa fie platit cu 741 RON angajatorul cheltuieste 1281 RON. Chestiunea pentru angajator se pune in felul urmator: angajatul trebuie sa-i aduca profit sau sa contribuie la profitul firmei sale. In cazul acesta, angajatorul isi poate stabili un plan de afaceri si o cifra de afaceri corespunzatoare. Costurile, si nu e vorba numai de costul cu forta de munca, ci de costul total (costuri fixe + variabile) vor trebui sa se regaseasca in preturile produselor sale, pentru ca el trebuie sa-si acopere cheltuielile. Pretul insa include si profitul sau, pe care si l-a stabilit. El poate reduce costurile de productie luand, spre exemplu, masuri de crestere a productivitatii muncii. Apoi calculul de mai sus (din exemplul dat prin calculatorsalariu.ro) se aplica tuturor angajatorilor care angajeaza, in cazul nostru, oameni cu 1000 RON brut, fiscalitatea ne fiind discriminatorie (adica pentru unul intr-un fel, pentru altul in alt fel). Deci cel putin din punctul de vedere al costurilor salariale, treaba sta la fel pentru toti. Este, deci, o constanta. Si fiind o constanta nu influenteaza pretul care se formeaza pe piata in conditii de concurenta dar stabileste de unde incepe intrucat pretul trebuie sa se situeze cel putin la nivelul costului (e fortat sa ne referim aici numai la costurile salariale deoarece pentru angajator mai sunt si alte costuri; insa am spus asa ca sa ma fac mai sugestiv, mai bine inteles). Asa stand lucrurile firma va realiza profit producand mai mult atata timp cat venitul marginal este mai mare decat costul marginal si va produce pana cand costul marginal egaleaza venitul marginal (ca daca devine mai mare costul marginal decat venitul marginal intra pe pierdere).
        Ca sa fie si mai clar: confectionez un produs. Daca produc o unitate suplimentara din acel produs castig sau intru pe pierdere? Asta ca sa exprim in mod sugestiv cum se pune problema.

        Chestiunea cu fiscalitatea ridicata este alta si anume ca aceasta fiscalitate ridicata sa nu antreneze o crestere inflationista a preturilor, o inflatie prin costuri. La o cerere data pe piata, o asemenea crestere a preturilor obliga firmele la reducerea ofertei. O inflatie ridicata poate avea loc si printr-un exces de cerere, spre exemplu atunci cand are loc o crestere a salariilor fara o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii. Bine, noi vorbim aici de ce se intampla (sau s-ar putea intampla…) atunci cand nu se manifesta crize economice. O impozitare excesiva conduce la cresterea inflatiei, ceea ce nu inseamna ca nu ai putea avea o crestere economica. Dar aceasta e inflationista, rata inflatiei fiind mai mare decat cea a dinamicii economice. Cu alte cuvinte cresterea PIB-ului se datoreaza mai mult inflatiei decat productiei. Dar daca inflatia incepe sa fie, spre exemplu, galopanta au loc cutremure economice si sociale, dezechilibre mari de tot… Asta ar fi principalul pericol cauzat de o fiscalitate ridicata sau de cresterea de catre stat a sarcinilor fiscale. Daca nu se intampla, e ok.
        Supracreditarea, spre exemplu, poate conduce la sporirea excesiva a masei monetare, putand cauza o inflatie puternica, la fel si cresterea vitezei de rotatie a banilor…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 7, 2013

      • Deci impozitarea nu-l afecteaza pe angajator decat daca aceasta conduce catre o crestere a preturilor, la o inflatie mare. Iar angajatul ar trebui sa primeasca un salariu conform pregatirii sale, contributiei sale, productivitatii muncii, un salariu cu care sa-si poata acoperi cheltuielile si trebuintele sale.

        In ceea ce priveste salariatii chestiunea se pune in felul urmator: daca are loc o crestere mai accentuata a preturilor de consum in raport cu salariul nominal, salariul real se reduce. Aici dau doua definitii:
        – Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa.
        – Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri materiale si servicii care pot fi achizitionate cu banii astfel obtinuti.
        In cazul unei inflatii ridicate, spre exemplu, poti sa ai multi bani dar sa cumperi putin cu ei. Pe un angajat il intereseaza salariul real. Or, la o rata mare a inflatiei, mai mare decat cresterea salariului nominal, salariul real scade… Deci si pe angajat (salariat) tot inflatia il afecteaza mai mult… Desi inflatia nu intotdeauna implica scaderea puterii de cumparare…

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 7, 2013

  3. Tot ceea ce scri nu are absolut nici o legatura cu faptul ca sint oameni care asteapta si cred ca li se cuvin banii angajatului si angajatorului din exemplul tau. Aici este vorba despre ajutoarele sociale pe care cineva le vrea, fara ca sa aiba intentia ca sa le plateasca inapoi, deci se numeste participare la furt.

    Normal ca orice impozitare il afecteaza pe angajator, pentru ca statul confisca bani care ar fi trebuit sa stea in sectorul privat, pentru ca sectorul privat produce bunastare, nu guvernul.

    Comentariu de Cristina | Martie 7, 2013 | Răspunde

    • Cristina, in ceea ce priveste ajutoarele sociale problema care se pune este urmatoarea: daca ai dreptul sau nu ai dreptul la ele, iar lucrul acesta se stabileste in conditiile legii. Nu oricine beneficiaza de ajutoare sociale. Nu stiu… poate ca in SUA e diferit… Poate ca acolo oricine beneficiaza de ajutoare sociale… Dar daca ai dreptul la ele atunci nu mai poti vorbi de furt. Observa in exemplul pe care l-ai dat cu calculul salariului ca angajatul plateste ajutorul de somaj, asigurarile de stat. Deci nu se pune problema ca „sa le plateasca inapoi”. Adica sa platesti inapoi ceva ce ai platit deja?! E absurd. Nu asta e problema. Problema esentiala care poate aparea este cresterea somajului in conditiile unui dezechilibru pe piata muncii, cand oferta de munca depaseste cu mult cererea de munca. Dezechilibre foarte mari avem actualmente in Spania, Portugalia, Grecia unde somajul e la cote foarte ridicate. In Italia, unde somajul este in crestere. Chestiunea este ca oamenii acestia nu au unde sa se angajeze pentru ca nu se fac angajari, dispun de posibilitati banesti si de capital foarte reduse pentru a incepe ceva pe cont propriu (un business) si chiar daca ar resusi, sa zicem, sa incropeasca ceva pe cont propriu n-ar avea prea multe sanse de succes in conditiile de azi ale unei deflatii puternice care afecteaza intreaga Zona Euro.

      Pe angajator il afecteaza urmatorul lucru: cand veniturile sale incep sa fie mai mici decat cheltuielile pe care le face. Asta ar afecta o firma, o afacere. Spre exemplu: o firma face un credit la banca. Dupa cum ai spus si tu creditul trebuie dat inapoi cu dobanda perceputa de banca respectiva in perioada respectiva de timp. Creditul este facut pentru acoperirea anumitor cheltuieli (spre exemplu: bunuri de investitii). Chestiunea esentiala pentru o firma este ca in acea perioada de timp veniturile sale din activitatea economica pe care o desfasoara sa fie mai mari decat cheltuielile pe care le face. Daca mareste productia sa nu cumva sa intre pe pierdere. In caz contrar, creditul nu mai poate fi inapoiat la timp si devine neperformant. Iar ceea ce mai poate afecta o firma este inflatia provocata de cresterea sarcinilor fiscale de catre stat, care, in aceste conditii, ar obliga firma la reducerea ofertei, ceea ce conduce la cresterea somajului. In Romania creditul neperformant a crescut si e previzionat de unii in crestere. El a crescut si in Spania.

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 7, 2013 | Răspunde

      • Pai exact aici este problema: nimeni nu are dreptul la banii altcuiva. Deci e furt.

        Angajatul plateste ajutoarele sociale ale altcuiva. Nu angajatul se foloseste de totate ajutoarele sociale, ci doar de unele dar cel care primeste banii angajatului sub forma de ajutor social nu are interesul ca sa le primeasca inapoi. Asta am spus, nu stiu de unde ai inteles ca am spus ca angajatul sa le plateasca inapoi! Puturosul care vrea sa traiasca pe banii angajatului fura banii angajatului si nu are de gind sa ii plateasca inapoi. E clar acum?

        Chestia cu dezechilibrele este pentru ca statele isi baga nasul unde nu le fierbe oala. Statele taxeaza oamenii, companiile si de aceea de produc astfel de dezechilibre. Grecia? Acolo se iasa la pensie la 55 de ani si s-a ajuns unde s-a ajuns pentru ca toti au vrut ajutoare sociale dar sa lucreze cit mai putini. Nu deflatiile opresc un om ca sa isi deschida o afacere, ci regulamentele impuse de stat, care opresc si impiedica productivitatea.

        Asa cum spui tu despre un angajator se vede la ce riscuri se supune. Lucreaza suplimentar ca sa-si faca compania productiva. Acum sa vina cineva si sa spuna ca are pretentii la banii lui, fara ca sa fi contribuit cu nimic, ca cei care vor programe sociale. Imi spui unde e logica aici??

        Comentariu de Cristina | Martie 7, 2013

      • Da, dar aici nu e ca-n Grecia. Si eu cred ca in Grecia a fost o combinatie de supraindatorare si supraprotectionism din partea statului. Insa in Romania nu e asa. In Romania, spre exemplu daca ajungi somer, ai ajutorul de somaj cat timp il ai, in conditiile legislatiei, si pe urma gata. Apoi datoria publica a Romaniei e mica.

        Eu am si spus ca pe vreme de criza economica nu trebuie ridicate taxele si impozitele.

        Aici – „Nu deflatiile opresc un om ca sa isi deschida o afacere, ci regulamentele impuse de stat, care opresc si impiedica productivitatea” -, dupa parerea mea, e gresit: principala cauza o reprezinta deflatia. Lucrul acesta e recunoscut de ambele scoli de gandire economica, atat cea neoliberala cat si cea keynesiana. Chestiunea este ca daca statul actioneaza gresit – ceea ce poate sa se intample si s-a si intamplat, nu numai acum dar si in trecut – criza economica se amplifica.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 8, 2013

      • Si tu le duci grija chinezilor, mai exact a liderilor chinezi? N-am inteles… In definitiv si la urma urmei e treaba lor, a chinezilor. Chestiunea interesanta e China.

        In comunism, ca tot ai adus vorba, chestiunea esentiala nu ar fi cat de bogati sunt liderii. Cat ce putere au!! Puterea in comunism nu e determinata atat de bogatie, cat de politic. Adica este vorba de o putere politica in primul rand. Pe cand in capitalism puterea este determinata de capitalul pe care il detine cineva: cu cat capitalul pe care il detine e mai mare, cu atat puterea lui e mai mare. E vorba deci de o putere determinata economic. In rest, puterea capitalistului e limitata de legislatie. Iar in ceea ce priveste aspectul politic al puterii el nu e absolut, daca se poate spune asa, decat in cazul unor dictaturi (o dictatura se poate intampla si in capitalism, insa reprezinta, mai degraba, o exceptie). Pe cand in comunism puterea politica a liderului e absoluta, din moment ce exista doar un singur partid pe scena politica, cel comunist. Interesant este ca mai spre zilele noastre aceasta putere politica absoluta pe care o detine liderul comunist a inceput in unele tari sa nu mai fie asa de mare. Totusi, regula ramane: in comunism puterea e determinata politic si e cu atat mai mare cu cat functia politica pe care o detine cineva e mai mare. Liderul suprem are, desigur, puterea cea mai mare in stat.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 8, 2013

      • Chestiunea aceasta cu „puturosenia” nu o tratezi bine. Ea trebuie tratata din punct de vedere economic (avand in vedere aici si aspectele sociale, culturale din tara respectiva; dupa parerea mea acestea sunt importante dar de ordin secundar, poate gresesc…), nu ca tie ti se pare ca „ala e puturos si ca ala nu ar fi puturos”. Ci e vorba de starea de inactivitate din punct de vedere economic a unora. Iar un astfel de om s-ar putea sa nu beneficieze de ajutoare sociale. Afirmatia ca toti „puturosii” beneficiaza de ajutoare sociale nu e adevarata. Eu ma refer la modul general, adica nu neaparat la situatii particulare. Aceasta chestiune nu este usoara si trebuie gandit mult asupra ei, fara a ne grabi sa tragem concluzii desarte.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 8, 2013

  4. Spui daca statul actioneaza gresit, criza se amplifica. Depinde care este definitia ta de „gresit”. Pentru ca daca spui altceva decit piata libera, este gresit.

    Se tot propovaduieste ca socialismul/comunismul este bun pentru ca oamenii sint egali, nu exista distanta mare intre bogati si saraci, etc, si deci oamenii trebuie sa-l doresca. Linkul arata ca nu-i asa. Elita este cea care o duce bine, restul nu conteaza.

    Postul este despre faptul ca romanii care ajung in Germania doresc ca sa se foloseasca de programele lor sociale. Pai ia spune-mi mie, un om harnic, care se bucura de posibilitatea de a munci, de a cistiga un ban corect, de ce ar avea pretentii la programe sociale platite de alti oameni? Pai nu ar avea, nu? Cine vrea bani de pomana? Cei care nu vor sa lucreze, ci sa stea ca trintorii.

    Stii de ce chestiunea se pare ca nu e usoara? Pentru ca baza de gindire este subreda. Aici nu este vorba de tratare dpdv economic, ci politic. Statului ii place sa aiba puterea, de aceea se amesteca in sectorul economic. Daca i-ar pasa de oameni, ar realiza ca cu cit se implica mai mult in economie cu atit economia merge mai prost si ar lasa piata libera sa functioneze. Dar nu le pasa de oameni, le pasa doar de puterea lor, de aceea le dau la oameni firmituri ca sa nu se rascoale, in rest isi fac de cap.

    Asa ca, raspunsul la postul tau este: nimeni nu are dreptul la banii altora. Pina acum nu mi-ai dat absolut nici un motiv logic pentru care cineva are dreptul la banii altcuiva.

    Comentariu de Cristina | Martie 8, 2013 | Răspunde

    • @Cristina
      In primul rand: La multi ani de 8 martie! 🙂 Numai bine si multa sanatate tie si familiei!

      Revenind la subiectul postarii.
      O piata pe care sunt introduse restrictii de catre stat, guvern, mai poate fi socotita libera? Ori e libera, ori e cu restrictii. Or, daca ai citit cu atentie articolele din presa ai fi vazut ca e vorba de restrictii pe piata muncii pentru romani si bulgari. Oamenii vor sa mearga acolo pentru ca sa-si caute de lucru, sa munceasca. Deci tocmai pentru a se bucura de posibilitatea de a munci, de a castiga un ban corect. In chestiunea cu programele sociale trebuie sa ai dreptul la ele. Eu asta am spus. Deci nu e vorba de a avea pretentii la ele, ci dreptul legal de a beneficia de ele. Friderich a zis asa:

      „Cei care vin să “încaseze beneficiile sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie””

      Asta e o exprimare neclara. Eu stau si ma intreb: cum adica sa vina sa incaseze beneficii sociale?? Adica te duci acolo si, automat, incasezi beneficii sociale?? Cu totul altceva este daca ai dreptul conferit de lege la acele beneficii sociale, sa incasezi beneficii sociale. Si atunci afirmatia lui sugereaza ca Germania incalca un drept pentru ca nu se poate sa-i pui pe toti in aceeasi oala, si pe cei care au dreptul la beneficii sociale si pe cei care nu au acest drept. Or, el asta face: ii pune pe toti in aceeasi oala. Spre exemplu: cineva a lucrat 5 ani in Germania si pe urma a ramas somer. Asta inseamna ca a lucrat legal, cu acte in regula. Omul acesta are sau ar trebui sa aiba dreptul la ajutor de somaj, la ajutor social. Dar unul care pleaca din Romania si se duce in Germania si, fara sa munceasca nici o luna de zile acolo, sa beneficieze de ajutor social? E straniu! Dar daca asa stau lucrurile pentru ce statul german i-a acordat acest ajutor social? Iar daca statul german ii acorda totusi aceste beneficii sociale, cum mai abuzeaza omul respectiv, care le incaseaza, de dreptul de libera circulatie??
      Dar stii ce a declarat nu foarte demult Angela Merkel? A zis ca pentru a sustine cresterea economica a Germaniei trebuie sa primeasca imigranti desi ies pe banda someri germani.
      Si atunci cum e?
      Pentru ca acesti imigranti isi aduc o contributie insemnata la cresterea PIB-ului din tarile in care lucreaza, nu din tarile din care provin. Acesti imigranti reprezinta o forta de munca ieftina si calificata. Din start se reduc costurile cu forta de munca iar valoarea adaugata e mare. Un roman care merge sa munceasca acolo castiga mai bine acolo decat aici. Dar acolo e platit mai slab decat pretul pietei. Pretentiile la un salariu mare le are un lucrator german, nu unul roman sau bulgar. Pentru un roman, comparatia pe care o face este cu nivelul salarial de aici. Pentru un german, cu nivelul salarial din Germania. Nu mai vorbesc de faptul ca Vestul a beneficiat si de o forta de munca inalt calificata din Est. Asa ca raportul beneficii/costuri e in favoarea Germaniei, eu asa cred.

      In chestiunea pietei libere.
      Statul poate sa obstructioneze piata libera. Cu toate acestea, piata libera nu reprezinta un lucru perfect. Imperfectiunile pietei, chiar si lasata libera, pot conduce la prabusirea pietei. Daca o piata e libera nu inseamna ca numai pentru faptul ca e libera nu are imperfectiuni. Daca admitem, cum spunea Kant, faptul ca traim in cea mai buna dintre toate lumile posibile nu inseamna ca lumea in care traim este una perfecta. Dar asta e. Asa e si cu piata libera. Partea cea mai proasta e atunci cand are loc o deflatie puternica care afecteaza intreaga societate intrucat este un dezechilibru economic major. In ce conditii si in ce masura piata libera are capacitatea ca sa-si revina prin ea insasi e de discutat. Insa cred ca nu trebuie sa cadem in eroarea de a considera piata libera un perpetuum mobile, un fel de masina sau mecanism ce ar atinge totdeauna un randament ideal. Daca ar fi asa, asta ar presupune ca, in conditiile deflatiei puternice, piata libera ar avea capacitatea sa revina singura la conditiile dinainte de criza, depasind astfel criza economica, sugerand reversibilitatea fenomenelor economice. Daca fenomenele economice sunt naturale atunci ar trebui sa se aplice formularea data de Boltzmann Celui de-al doilea Principiu al Termodinamicii:

      Fenomenele naturale sunt nereversibile

      Pe de alta parte, notiunea perfectiunii pietei libere conduce la ideea unui perpetuum mobile de speta I, adica o masina sau mecanism economic (pentru ca putem sa privim o piata libera in ansamblul ei ca sistem izolat, spre exemplu izolat de stat) ce si-ar crea energie din nimic, adica fara sa consume alta energie, in cantitate echivalenta.
      Or, in natura un perpetuum mobile de prima sau a doua specie nu exista pentru ca nu e posibil asa ceva…

      Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 8, 2013 | Răspunde

      • Mulumesc 🙂

        Nu, o piata cu restrictii nu este o piata libera. Dar nici o tara din Europa nu are piata libera, ci este foarte restrictionata de guvernele proprii. NU, nimeni nu are dreptul la banii nimanui, chiar daca s-a dat o lege in acesta privinta, legea este proasta, legea incalca drepturile omului. Cine are dreptul, are si responsabilitatea. De aceea zic ca intr-un stat socialist este greu sa decizi corect. Astfel de legi nu ar trebui sa fie.

        Piata libera nu este perfecta, dar daca ar fi s-o comparam cu interventiile statului, este mai de dorit.

        Comentariu de Cristina | Martie 8, 2013

      • Cu placere! 🙂
        Oricine are dreptul de a critica o lege sau de a-si spune parerea. Insa nici incalcarea unor drepturi legale nu e de dorit. Si nu e de dorit nici punerea problemei intr-un mod ambiguu, fals, partinitor. Or, tocmai astfel de lucruri deranjeaza in declaratiile lui Friedrich, care este un oficial al statului german, adica faptul ca pune problema intr-un mod ambiguu si discriminatoriu.
        Pe de alta parte, sa luam un alt exemplu: Franta. Unde sunt multi imigranti din zona Maghrebului, musulmani, deci din tari care nu fac parte din UE. Acesti oameni nu au venit in UE, in Franta, pentru a incasa beneficii sociale? Eu cred ca da. Ei nu abuzeaza de libera circulatie (la care nici nu ar avea dreptul pentru ca tarile lor nu fac parte din UE)? Pe de alta parte sunt musulmani, kurzi si in Germania. Aceia nu incaseaza beneficii sociale? Deci, dupa Dl. Friedrich, numai romanii si bulgarii nu trebuie sa incaseze beneficii sociale! De ce? Stau si eu si ma intreb: de ce? Un maghrebian, care nu e cetatean european, poate. Atunci de ce romanii si bulgarii, care sunt cetateni europeni, nu pot incasa beneficii sociale? Este inacceptabil felul cum a pus problema Dl. Friedrich. Domnia sa nu a spus ca nu trebuie sa aiba nimeni dreptul de a incasa aceste beneficii sociale. Ci s-a referit in legatura cu romanii, legand lucrurile acestea de aderarea tarii noastre la Spatiul Schengen, ceea ce este total inacceptabil.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 8, 2013

      • Legile au fost facute pe vremea cind nu oricine putea merge oriunde, iar acum isi dau seama ca ceva trebuie schimbat. Europenilor le este frica de musulmani, de aceea tac chitic, ai vazut ce au facut musulmanii in Franta si ce fac si in alte tari, de aia nu zic nimic.

        O lege trebuie sa aiba un principiu corect pe baza caruia este facuta. In acest caz, nu a fost asa, de aceea se isca probleme.

        Comentariu de Cristina | Martie 8, 2013

      • Libera circulatie a persoanelor din tarile membre UE e unul din lucrurile de baza ale arhitecturii europene.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 8, 2013

      • Dar legile privind programele sociale inca nu au fost adaptate acestor cerinte. Pina acum citva timp, nemtii isi plateau pentru propriile programe, acum trebuie sa le plateasca si pe cele ale emigrantilor. Cred ca de aici pleaca problema.

        Comentariu de Cristina | Martie 8, 2013

      • Ok, poate ca e asa, nu te contrazic. Dar ei si castiga de pe urma imigrantilor! Or, impresia pe care o lasa (si nu numai Germania) este ca, de fapt, ei au numai de pierdut de pe seama imigrantilor.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 8, 2013

      • Nu intotdeauna se cistiga de pe seama imigrantilor, multe sint si de pierdut. Uite la musulmanii care vor sa faca legile lor, care daca le plac asa de mult, de ce nu se intorc in tarile lor? Mexicanii umplu inchisorile, stau pe ajutoare sociale, mulg sistemul, nu vor sa se integreze in cultura americana, etc. Astfel de lucruri duc in jos o tara.

        Comentariu de Cristina | Martie 8, 2013

      • Gandeste-te ca in interesul Romaniei ar fi fost poate sa aiba mai putini emigranti. Romania a pierdut o foarte insemnata forta de munca prin emigrarea masiva, si nu cred ca e gresit sa spun asa, a romanilor in Occident. A pierdut o insemnata mana de lucru calificata. Tarile din Vest au beneficiat pe gratis de emigratia din Est, nu numai din Romania. Au beneficiat de o forta de munca bine calificata, la care n-au contribuit cu nimic la calificarea acesteia si care a fost chiar si inferior remunerata sau tratata in raport cu pregatirea profesionala. Realitatea este ca Romania a pierdut mult datorita emigrarii iar scaderea de competitivitate a tarii noastre se datoreaza, cred eu, si acestui lucru.

        Comentariu de Motanul Incaltat | Martie 9, 2013

  5. […] (specialisti, ingineri, absolventi de facultate). Ministrul de interne, Hans-Peter Friedrich, s-a exprimat impotriva muncii ilegale si fraudarea serviciilor […]

    Pingback de Ce invataminte s-ar putea trage dupa alegerile din Germania… « Motanul Incaltat | Septembrie 24, 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: