Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre Polonia…

… intr-un incendiar editorial semnat Paul Krugman pe blogul sau din The New York Times:

Poland Is Not Yet Lost

Fac precizarea de la bun inceput ca acest editorial trebuie citit integral si in original!

Iata ce se arata printre altele:

But its leaders remain determined to give disaster a chance.

Poland is one of Europe’s relative success stories. It avoided the severe slump that afflicted much of the European periphery, then had a fairly strong recovery:

As you can see, growth has faltered more recently, largely due to fiscal austerity plus the puzzling decision to emulate the ECB and raise interest rates in 2011. Still, by European standards there’s a refreshing absence of sheer economic horror.

And a lot of that relative success clearly had to do with the fact that Poland not only kept its own currency, but allowed the zloty to float. As a result, during the years of big capital flows to the European periphery, Poland saw a currency appreciation rather than differential inflation, and it was able to correct that real exchange rate quickly when crisis struck:

So what does Poland’s leadership want to do? Why, join the euro, of course.

It really does make you want to bang your head against a wall. Think of Spain, Ireland, now Cyprus. How much more evidence do we need that the euro is a trap, which can all too easily leave countries with no good options in the face of crisis? Even if you’ve bought into the legend of Latvia, which you shouldn’t, you should be willing to acknowledge that euro membership is at best a gamble, with a potentially terrible downside.

But no; they still believe that one more cavalry charge will drive those tanks away.

Update: Aha. So those cavalry charges didn’t happen. In fact, I’m slowly reading Anthony Beevor on all this, and he tells me that the biggest problem the Poles had was lack of radios, leaving them unable to coordinate their actions.” (subl. mea)

O sa incerc sa traduc o parte. La inceput, dupa cum spune si titlul, zice ca Polonia nu e inca pierduta. Apoi adauga: ” Dar liderii ei raman determinati sa dea dezastrului o sansa„. Ce am subliniat cu rosu si mai jos:

„Deci ce vor liderii polonezi sa faca? Sa adere la euro, desigur.

Pur si simplu iti vine sa te dai cu capul de pereti. Ganditi-va la Spania, Irlanda, acum Cipru. De cate evidente mai avem nevoie ca sa intelegem ca euro este o capcana, care poate lasa foarte usor tarile fara optiuni bune in fata crizei. Chiar daca credeti in legenda Letoniei, ceea ce nu trebuie, ar trebui sa stiti ca a fi membru al Eurozonei este cel mai bun joc (de noroc), cu un teribil potential opus.

Dar nu, ei cred ca inca o sarja de cavalerie vor intoarce inapoi tancurile.

Update. Aha, deci sarja de cavalerie nu s-a intamplat. De fapt il citesc incetisor pe Anthony Beevor, despre toate acestea, si care ne spune ca cea mai mare problema pe care a avut-o Polonia a fost lipsa radiourilor (comunicatiilor prin radio), lasandu-i in situatia de a nu putea sa-si coordoneze actiunile.„(subl. mea)

Sarja de cavalerie… te duce cu gandul la evenimentele din septembrie 1939

Este unul din cele mai grave editoriale semnate de laureatul Premiului Nobel pentru Economie, poate chiar cel mai grav dintre toate… Daca lucrurile stau asa, inseamna ca euro e un esec si, drept consecinta, Zona Euro e intr-un pericol iminent de intrare intr-o noua recesiune, cu consecinte politice care s-ar putea sa fie, la randul lor, dintre cele mai primejdioase. Trebuie sa spunem ca si Romania are ca obiectiv, intr-un viitor nu prea indepartat, aderarea la Zona Euro. Si noi la ce ne-am putea astepta? Tot la un dezastru…? Trebuie sa va spun ca citirea acestui editorial mi-a creat o stare foarte proasta… M-a intors pe dos, cum se spune. Pentru ca daca e asa cum spune Dl. Krugman atunci e ceva necinstit din partea liderilor care sutin aderarea la Zona Euro si care ne infatiseaza lucrul acesta ca pe cel mai bun care se poate intampla in Europa de Est, care a fost atatia ani sub comunism. De aceea eu intreb si as dori sa stiu: cum vad problema liderii nostri politici? Spre ce ne indreptam de fapt? Spre ce se indreapta Europa? Este clar ca in acest editorial nu e vorba numai despre Polonia. E vorba despre Europa in ansamblul ei. E vorba de cei peste 500 de milioane de oameni care traiesc pe acest continent! Este inadmisibil ca Uniunea Europeana, euro, care trebuiau sa insemne ceva bun, ceva mai bun pentru noi toti sa se transforme intr-un cosmar ingrozitor.

Dupa parerea mea, gandind la nivelul UE, daca e vorba de o problema monetara lucrurile trebuie sa se rezolve pozitiv si cred ca e posibil acest lucru. Mai mult, cred ca e posibil sa se rezolve repede problema. Sa nu ni se mai vanda gogosi privind „marea problema” a deficitului bugetar… Sa fim seriosi! Despre astfel de fleacuri discutam?? Criza asta ar fi trebuit sa te termine, aici in Europa, in maximum doi ani! Si doi ani e mult! Or, ceea ce constatam este ca in mod voit aceasta criza se prelungeste intr-un mod care nu poate fi primit, creandu-se tot felul de diversiuni, cum ar fi, spre exemplu, chestiunea emigratiei romilor. Pe mine ma deranjeaza ca aceasta elita politica si financiara de la carma UE ne iau pe noi, cei obisnuiti, drept tampiti. Modul necinstit, nedrept in care aceasta elita actioneaza trebuie taxat!

Se incearca o spargere a Uniunii Europene? Ea a fost cladita pe baze economice iar daca acestea se arata subrede e clar ca subzistenta UE este pusa in pericol. Este firesc sa te intrebi: care este scopul unor politici proaste – cele de austeritate? Uitati-va cum ni se servesc pe tava tot felul de asa zise „probleme” privind emigratia masiva a romanilor si bulgarilor in Anglia, cand, in fapt, nu prea se intampla un astfel de lucru. In schimb adevaratele probleme, grave, care macina UE, sunt trecute sub tacere. Si e cu atat mai nelinistitor cu cat aceste adevarate probleme par a fi agravate in mod voit, fara ca cineva sa recunoasca acest lucru. Adevarul este trecut sub tacere cu o buna idemanare si acoperit cu false probleme.

Mie mi se pare ca este vorba de dorinta de hegemonie a Germaniei in Europa, lucru ce a determinat reactia Angliei – organizarea unui referendum in vederea iesirii din UE. Chestiunea este ca Germaniei i se permite aceasta hegemonie pe taram economic, spre a nu recurge la o incercare de hegemonie militara. E vorba de o concesie pe care ceilalti lideri ai UE o fac Germaniei. Pe de alta parte, Germania face un joc destul de perfid, parand ca nu e atat de interesata de Europa. Insa ceea ce trebuie spus, cred eu, este ca Germania a incalcat „regulile jocului”, cum se spune, iar felul in care actioneaza, sustinand sus si tare politici de austeritate pe continent, este impotriva spiritului european. Insa Germania poate juca in felul acesta pana la un anumit punct: pana va fi confruntata cu o deflatie puternica. Ea joaca asa pentru ca inca isi mai permite: anul trecut Germania a inregistrat o mica rata de crestere economica, 0,4%, dupa alte estimari recente ea se situeaza la o,7% si chiar 0.9%, care, la nivelul sau economic, inseamna ceva. Germania merge pe ideea celebra: too big to fail. Dupa parerea mea, acest too big to fail este o idee falsa pentru ca nu conditia de a fi mare determina ca entitatea respectiva nu se va prabusi. Minime cunostiinte de statica si rezistenta materialelor ne vor dovedi ca ideea este falsa. De fapt si din punct de vedere economic s-a dovedit ca ideea e falsa. E falsa din punct de vedere conceptual. De aceea Germania merge pe o idee falsa iar riscul, ce se anunta dezastruos, este caderea brusca a Germaniei, cat ar fi ea de mare si puternica din punct de vedere economic. Daca va continua cu aceste politici Germania poate cadea brusc fara posibilitati de a se salva, desi lucrul acesta pare incredibil!! De ce spun cadere brusca? Deoarece caracterul unei asemenea prabusiri nu e cu avertizare si nu poti sa stii exact cand se va intampla (poti insa estima…). Adica e ca si cum lucrurile par a merge bine si dintr-o data sa se intample catastrofa. Din pacate, oamenii politici germani nu iau in considerare o astfel de posibilitate pentru a incerca din timp s-o evite, spre binele Germaniei si al UE. Este cu totul de neinteles aceasta miopie a liderilor germani si aceasta „veselie” de a continua politici economice gresite, care se pot arata pana la urma ca fiind in detrimentul Germaniei. Cucerirea de „noi fronturi”, economice, desigur, in Asia nu cred ca poate compensa efectul devastator al unei posibile deflatii pe plan intern. Lucrul asta nu e luat in considerare de liderii politici germani. Faptul ca aceasta criza din Zona Euro a inabusit cresterea economica a Germaniei e scos in evidenta in acest articol din The Wall Street Journal, pe care il recomand de asemenea a fi citit integral si in original:

Euro Crisis Damps German Growth

Articolul arata ca in 2012 Germania a inregistrat o crestere de 0,7%, dar asta dupa ce doi ani consecutivi a avut o crestere de 3% si de peste 3%! Aceasta incetinire arata ca performantele la export (din cauza cererii ridicate din China) ale Germaniei nu pot compensa o posibila deflatie puternica in interior si in Zona Euro. Articolul arata printre altele:

„Even if Germany begins to recover soon, last quarter’s GDP contraction sets 2013 off on weak footing. The government is cutting its 2013 economic growth forecast to 0.4% from 1% previously, a German economics ministry official told The Wall Street Journal on Tuesday. For 2014, the government is projecting GDP growth of 1.6%, the ministry official said.

Germany’s contraction suggests euro-zone GDP declined for a third straight quarter at the end of last year, and failed to expand for a fifth straight period as fiscal-austerity programs and rising unemployment likely spurred additional output declines in Spain and Italy. A report Tuesday from the European Union’s statistics office showed a euro-zone trade surplus of €11 billion ($14.7 billion) in November, which should limit the expected decline in GDP.”

Or, dupa cum bine se arata in articolul de mai sus (si aici e cercul vicios): contractia economica a Germaniei inseamna declinul PIB-ului pentru intreaga Zona Euro!! Iar programele de austeritate contribuie la lucrul asta. Asta e pericolul cel mai mare. Este ca si cum Titanicul s-a izbit de un iceberg! Consecinta a fost ca acea nava mare si frumoasa, Titanicul, s-a scufundat fara posibilitatea de a se mai putea salva. De asemenea iata ce mai spune articolul:

„”There were mixed signals from the domestic side,” Destatis President Roderich Egeler said. Household consumption increased 0.8% in 2012, while government consumption rose 1%.

But investment in 2012 contracted as companies held back spending in light of Europe’s debt crisis and an uncertain global economic outlook. „For the first time since the economic crisis of 2009, investment did not contribute to GDP growth,” Mr. Egeler said.

Investment in machinery and equipment in Germany was down 4.4% in 2012, while construction investment fell 1.1%, the data showed. In total, investment shaved 0.9 percentage point off annual growth in 2012.” (subl. mea)

Este pentru prima data de cand a inceput criza in 2009 cand investitiile nu au contribuit la cresterea PIB-ului, afirma Dl. Roderich Egeler, Presedintele Destatis. Observati consumul guvernamental care se ridica la 1% si care arata minciuna lansata de unii cum ca programele sociale sustinute cu bani de la guvern ar fi cauza problemelor.

Este ingrijorator ce se intampla si este ingrijoratoare lipsa de perspectiva in judecarea chestiunilor economice si a consecintelor acestora de care dau dovada unii lideri politici de pe continentul nostru. Spre exemplu, cei germani.

Reclame

martie 31, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Bechtel…

Gandul

Americanii au venit, au văzut şi au învins. Ce le rămâne românilor după 10 ani de la încheierea contractului cu Bechtel

Se arata, printre altele, ca:

„La împlinirea a zece ani de la semnarea contractului cu firma americană Bechtel pentru Autostrada Transilvania, gândul a investigat culisele a ceea ce a devenit unul dintre cele mai mari jafuri geostrategice din istoria României. Autostrada Transilvania a ajuns o poveste fără sfârşit. Contracte, acuze, negocieri păguboase şi renegocieri bizare. Peste câteva luni, se împlineşte un deceniu de la semnarea contractului încheiat între Guvernul României şi firma americană Bechtel International Inc., privind realizarea a ceea ce s-a dovedit a fi, în ultimă instanţă, prima „autostradă fantomă” din lume.

Şantierele autostrăzii au rămas pustii. Americanii de la Bechtel spun că nu pot munci neplătiţi şi, în consecinţă, nota de plată a guvernului de la Bucureşti creşte direct proporţional cu lungimea „pauzei de masă”. Problema este că românii nu au, nici pe departe, banii pe care americanii ar trebui să-i primească. Între timp, „oamenii de la Bechtel” au părăsit, cu tot cu o parte din utilaje, campusul principal al companiei, instalat pe raza comunei Săvădisla-Cluj, sat Vălişoara.

Viaductul de la Suplacu de Barcău ar fi trebuit să fie vedeta Autostrăzii Transilvania, una dintre cele mai spectaculoase şi, în acelaşi timp, folositoare piese de infrastructură din estul Europei. Din viaduct a rămas, însă, doar nota de spectacol şi lipsa de utilitate – e singurul obiectiv de pe tronsonul 3C, Suplacu de Barcău – Borş, dus până la mal, la propriu şi la figurat.

Dacă, totuşi, ne-a rămas ceva valoros de la Bechtel, atunci acesta este tronsonul 2B, Câmpia Turzii – Gilău, care străbate peste 52 de km, în zona judeţului Cluj. Atât de valoros, încât un kilometru de autostradă a ajuns să coste, până la final, peste 20 de milioane de euro. Scurt, dar frumos, 2B a depăşit pragul psihologic al miliardului de euro şi, chiar dacă reprezintă, ca lungime, doar a opta parte din Autostrada Transilvania (415 km), a atras jumătate din costul total al numitei autobenzi, preţul estimat al acesteia fiind de 2,2 miliarde de euro.” (subl. mea)

Cum a fost posibil asa ceva…?  Iata ce se mai arata in articol:

„Astfel, cheltuielile în plus faţă de obiectivele puse în operă se ridică la 700 milioane euro.

În altă ordine de idei, în urma declaraţiei ministrului Şova privind încetarea contractului cu Bechtel, „indiferent de condiţii”, fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a precizat că „Bechtel ar putea invoca o clauză de 500 milioane de euro”. În acest caz, plăţile părţii române, generate de “clauze secrete”, s-ar putea ridica la 1,25 mld. euro.

Potrivit uneia dintre declaraţiile sale, ministrul Şova speră să finalizeze tronsonul Suplacu de Barcău – Borş, singurul unde – crede el – compania Bechtel mai lucrează, “cu suma de 250 de milioane de euro” – ceea ce pare, dat fiind stadiului real al lucrărilor, imposibil.

Dacă în viitorul apropiat ar apărea un constructor care să finalizeze C3, cu 250 milioane de euro, această sumă, împreună cu cea plătită Bechtel – în cazul în care americanii ar invoca o clauză de reziliere de 500 de milioane – adăugate celorlalte penalităţi şi costuri efective ar ajunge la un cuantum de 2,2 mld euro, exact suma negociată şi cuprinsă în contract, în 2003, pentru întreaga Autostradă Transilvania. Diferenţa e că atunci se vorbea de 415 km, iar acum doar de 117 km.”

Iata ca a fost posibil. Si ne mai intrebam de ce nu functioneaza bine treburile in Romania… Uitati-va ce spune articolul: „aproximativ 650 milioane euro au reprezentat majorări şi penalităţi plătite de statul român către Bechtel în aceşti nouă ani – cu referire la două din cele opt sectoare de autostradă”.

DE citit si…

Americanii de la Bechtel au plecat cu pâinea şi cuţitul. Cu ce au rămas românii. REPORTAJ GÂNDUL

PLANUL Guvernului de a-i scoate pe americani de pe Autostrada Transilvania. Ministrul Şova, pentru Gândul: „Contractul cu Bechtel va dispărea fie de comun acord, fie că se reziliază”

SCANDALUL UNUI JAF GEOSTRATEGIC. Negociator PSD al contractului cu americanii: “Bechtel a exploatat la maximum prostia guvernanţilor noştri. Au întins coarda până s-a rupt”

Iata ce se arata in acest articol:

„După 9 ani în care România a ajuns să plătească suma exorbitantă de 30 de milioane de euro pentru un kilometru de tronson al Autostrăzii Transilvania, prin contractul încheiat cu firma americană Bechtel în 2003, de către guvernul condus de Adrian Năstase, statul român a ajuns la stadiul în care negociază rezilierea totală a contractului. Rezultatul final: 52 de kilometri de autostradă, pe care s-au plătit aproximativ 1,6 miliarde de euro, cu tot cu penalităţi. Cauza: statul român a fost prins între ciocan şi nicovală, într-un contract păgubos. Pe de o parte, statul a ajuns în situaţia de a fi obligat să asigure finanţarea autostrăzii, lucru imposibil pentru un buget atât de firav ca al României, iar pe de altă parte să achite penalităţi şi preţuri imense pentru o mulţime de chichiţe avocăţeşti din contract.

Gândul a discutat cu unul dintre principalii negociatori ai contractului cu americanii de la Bechtel, precum şi cu ministrul care a negociat cu succes ieşirea aproape totală a României din contractul-capcană al Bechtel.

În 2003, actualul senator PSD Sorin Bota era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, condus de Miron Mitrea. El a fost unul dintre principalii negociatori ai contractului pentru Autostrada Transilvania, fiind responsabil cu asigurarea resurselor de finanţare pentru acest proiect.

Astăzi, Sorin Bota susţine că PSD a negociat o înţelegere foarte bună cu americanii, care dacă ar fi fost respectată în condiţiile iniţiale din contract, ar fi dus la faptul ca în 2013 România să aibă 415 kilometri de autostradă Braşov-Borş la preţul iniţial, de 2,2 miliarde de euro. Principalii vinovaţi pentru situaţia actuală sunt, în opinia lui Sorin Bota: PDL şi fostul lor ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, care au dat peste cap contractul, la renegocierea din 2005, şi care nu au fost în stare să continue finanţările din credite externe, găsite de PSD în 2004.

► „ Dacă Bechtel nu ar fi întins coarda atât de mult, cu siguranţă nu se rupea. E şi vina lor. Au fost prea rigizi cu exploatarea prostiei guvernanţilor noştri. Ei au exploatat la maximum prostia şi incompetenţa guvernanţilor noştri, lucru care în final i-a costat şi pe ei . Ei au crezut că ne va costa doar pe noi, dar socoteala de-acasă cu aia din târg nu s-au potrivit”, explică senatorul Sorin Bota, pentru gândul.

În 2011, senatoarea PDL Anca Boagiu era ministru al Transporturilor şi reuşea să negocieze din nou cu americanii de la Bechtel (după prima negociere din 2005, făcută de ministrul PD Gheorghe Barbu), obţinând reducerea drastică a obiectului contractului şi a pagubelor provocate de el. Bechtel mai reţine în lucru un singur tronson de autostradă din cele 7 rămase în lucru, de la Suplacu de Barcău la Borş, pe o distanţă de 60 de kilometri. Economia făcută a fost de aproximativ 6 miliarde de euro, punând la socoteală penalităţile pe care le risca România, conform Ancăi Boagiu.

Astăzi, Anca Boagiu susţine că principalii vinovaţi de gaura bugetară provocată de contractul cu Bechtel sunt negociatorii din mandatul PSD, de la ministrul Miron Mitrea la secretarul de stat Sorin Bota. Contractul a fost încheiat de PSD cu nişte clauze şi chichiţe avocăţeşti atât de împovărătoare pentru România, încât americanii ar fi putut să stea cu mâinile în sân şi şantierele închise, şi să primească milioane de euro în conturi doar din penalităţi şi indexări de preţuri.

Mai mult, spune Boagiu, PSD a inversat ecuaţia finanţării autostrăzii: de unde Bechtel trebuia să găsească finanţarea în SUA, iar statul român să ajute cu credite externe, s-a ajuns la situaţia ca România să suporte costurile proiectului majoritar din bugetul de stat. Cu un buget mereu sărac, blocajul a survenit iminent, la fel ca şi penalităţile încasate de Bechtel.

Este un contract care a fost semnat încălcând toate înţelegerile.  În primul rând, legea achiziţiilor publice, pentru că a fost încheiat prin încredinţare directă către cele două companii, Bechtel şi Enka (compania parteneră din Turcia, cu care Bechtel a lucrat autostrăzi în Europa – n.red.). În al doilea rând, înţelegerea iniţială a fost că ei vor finanţa lucrarea şi imediat după ce au semnat contractul, PSD a preluat ca sarcină a statului român asigurarea finanţării”, explică Anca Boagiu, pentru gândul.

„Show me the money”. Cum a vrut România să plătească autostrada Bechtel

Principalul motiv pentru care un kilometru de autostradă marca Bechtel a ajuns să coste în România 30 de milioane de euro a fost lipsa finanţării corespunzătoare a proiectului. Statul român nu dădea banii la timp, iar Bechtel acumula bani doar din penalităţile impuse de contract. „Show me the money” (Arătaţi-mi banii) a fost deviza Bechtel încă din 2005, când a întrerupt lucrările şi a ameninţat cu plecarea, pentru că nu încasa toţi banii prevăzuţi în contract, după cum arată o telegramă a Ambasadei SUA la Bucureşti, publicată de Wikileaks. Cum s-a ajuns la acest blocaj?

Sorin Bota, PSD, susţine că el a asigurat, în 2003-2004, finanţarea externă, din SUA, care asigura aproape jumătate din contractul total: 1 miliard de dolari.

„Eu am avut componenta asigurării resurselor financiare pentru derularea contractului pentru primii doi ani – 1 miliard de dolari, contractaţi prin EximBank-ul american. Pentru care ministerul Transporturilor şi cel al Finanţelor au plătit penalizări că nu l-au folosit, că atât a ştiut Gheorghe Dobre să facă. A dat cu piciorul la un împrumut cu 3% dobândă. Prima tranşă de vreo 140 de milioane fusese aprobată. Din doi în doi ani, se făceau contractările financiare, iar 1 miliard de dolari din partea americană fuseseră asiguraţi pe întreaga durată de 9 ani. Banii nu au fost folosiţi şi, ca la orice bancă, dacă nu tragi banii plăteşti penalităţi de neutilizare. Plus că s-a pierdut creditul”, explică Sorin Bota, pentru gândul.

Fostul secretar de stat al PSD spune că lucrurile au mers ca pe roate până în 2005, când noua guvernare a Alianţei DA (PD şi PNL) şi ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre (PDL) au stricat totul.

„În urma renegocierii din 2005, s-a dat peste cap tot contractul. Or, americanii fiind oameni de afaceri, abia au aşteptat. Eu cred că ei s-au bucurat când au văzut ce face Dobre. Oamenii ăia au venit să facă o lucrare, conform unui contract încheiat”, spune Sorin Bota.

Gheorghe Dobre, fostul ministru al Transporturilor, spune că lucrurile nu au stat deloc aşa cum le povesteşte Sorin Bota. „Nu este aşa. PSD nu a lăsat niciun credit. Preţul a rămas aşa cum l-au negociat ei, pentru că Bechtel nu a acceptat nimic (la renegocierea din 2005). Când au negociat, au discutat de un credit care nu a fost aprobat şi a rămas ca noi (PD) să facem rost de bani. Ei (PSD) nu au lăsat în buget niciun leu”, a declarat Gheorghe Dobre, pentru gândul. Fostul ministru al PD a refuzat să răspundă şi altor întrebări despre contractul cu Bechtel.

CITEŞTE MAI MULTE DESPRE SCHIMBĂRILE ŞI NEREGULILE DESCOPERITE DE GHEORGHE BARBU ÎN 2005 – RAPORT FĂCUT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR ÎN 2011 (ANCA BOAGIU)

Marea „măgărie”: schimbarea surselor de finanţare

Anca Boagiu, fostul ministru PDL al Transporturilor, contrazice şi ea varianta PSD şi spune că marea „măgărie” care a pus contractul pe butuci a fost schimbarea surselor de finanţare, punând aproape totul în cârca statului român.

„Ei (PSD) aveau deja întârzieri, deja nu avuseseră bani (în 2004). Şi oricum, cea mai mare măgărie a fost că se stabilise ca autostrada să fie finanţată din banii americanilor şi ai turcilor. De ce ai preluat-o la bugetul de stat? Ai îmbrăcat-o frumos şi apoi ai trecut-o prin Parlament? Măgăria a fost făcută în momentul în care au schimbat toată înţelegerea iniţială. Americanii nu au mai dat banii, încredinţarea a fost făcută direct, contractul a fost aprobat prin Parlament”, spune Anca Boagiu, pentru gândul.

Contractul cu Bechtel a fost într-adevăr trecut prin Parlament, care a aprobat în 2004 ordonanţa de urgenţă a guvernului Adrian Năstase, din 2003, care încredinţa direct Autostrada Braşov-Borş asociaţiei Bechtel-Enka, cu derogare de la legea achiziţiilor publice.

„Ca să se protejeze, când a apărut problema cu legea achiziţiilor publice, au trecut ordonanţa prin Parlament. Miron Mitrea a fost înţelept, ca să nu spun altfel, ei s-au asigurat că acest contract a trecut prin Parlament. Asta a însemnat că, de-a lungul anilor, nu am avut bani, pentru că era foarte costisitor, iar Bechtel a profitat de clauzele pe care le-a avut în contract, cerând penalităţi, care au fost şi acceptate”, mai explică Anca Boagiu.

Această inversare prin care România a ajuns principal finanţator al contractului Bechtel s-a suprapus cu reticenţa oricărei instituţii financiare de a credita acest contract, din cauza clauzelor care dădeau putere maximă firmei Bechtel şi a faptului că nu respecta legea achiziţiilor publice, fiind încredinţat direct.

Curtea de Conturi: finanţarea autostrăzii Bechtel – „o situaţie paradoxală”

Raportul Curţii de Conturi a României arată, în 2012, că Sorin Bota spune adevărul doar pe jumătate în privinţa finanţării obţinute pentru autostradă şi dă dreptate PDL în privinţa inversării surselor de finanţare. În 2012, la guvernare se afla PDL, iar Curtea de Conturi era condusă, ca şi în prezent, de fostul premier şi senator PSD Nicolae Văcăroiu.

O situaţie paradoxală este şi aceea că, în condiţiile în care prin HG 1362/2003 se aprobase contractarea de către MTI a unor credite externe de 2,8 miliarde euro pentru asigurarea surselor de finanţare (la valoarea estimată a investiţiei aprobată de Guvern), în final nu numai că fondurile alocate au fost cu puţin peste 50% din valoarea investiţiei, dar s-a inversat, fără a se modifica HG 1363/2003, chiar modalitatea şi sursele de finanţare aprobate şi rămase în vigoare, în sensul că finanţarea s-a făcut de la bugetul de stat (5,1 mld lei, adică peste 80%) şi doar în completare din credite externe”, arată raportul Curţii de Conturi.

Inspectorii Curţii de Conturi au stabilit că în 2004 guvernarea PSD a contractat 4 credite externe în valoare de numai 300 de milioane de euro. Cel de la Eximbank USA, despre care vorbeşte Sorin Bota, era în valoare de doar 147,7 milioane de euro (200 de milioane de dolari). Un alt credit, de la banca germană Depfa, a fost încheiat în 2004 în condiţii „neclare”, pentru care inspectorii Curţii nu au găsit documentele aferente la Ministerul Transporturilor.

Chichiţele avocăţeşti care au hrănit Bechtel: „Au creat un contract cu o serie întreagă de clauze ascunse”

Penalităţile pe care statul român le-a plătit către Bechtel, pentru că nu a fost în stare să asigure finanţarea autostrăzii Transilvania aşa cum era stabilită în contract constituie o mare parte din gaura provocată la buget de acest contract păgubos. Sorin Bota, PSD, susţine că ele sunt normale şi că statul român, prin guvernanţii PDL, sunt de vină că nu au fost în stare să respecte contractul.

„Dumneavoastră semnaţi un contract prin care să cumpăraţi ceva fără să aveţi garanţii, din partea ambelor părţi? Nu ştiu dacă acele penalităţi erau în defavoarea României, nu pot să spun asta. Sigur, dacă nu te ţii de contract, totul pare în defavoarea ta. Noi încă nu am învăţat să gândim şi din perspectiva celui care cheltuieşte bani. Noi gândim: haideţi, faceţi-ne şi noi vă plătim când vrem. Americanii nu au venit pe filozofia noastră. Aici e tot scurtcircuitul. Părerea generală a publicului, că numai americanii au avut de câştigat, este consecinţa modului în care reprezentanţii statului român au ştiut să gestioneze un contract”, explică Sorin Bota, pentru gândul.

Anca Boagiu explică însă că era imposibil ca statul român să respecte contractul, aşa cum fusese încheiat de PSD, pentru că preţurile pe care bugetul de stat ar fi trebuit să le suporte erau „aberante”. Costurile cu Bechtel mâncau 40% din bugetul anual al Companiei Naţionale de Autostrăzi (CNADNR), şi tot nu erau de ajuns pentru derularea contractului.

Au creat un contract cu o serie întreagă de clauze ascunse, care au condus la situaţii în care un kilometru de autostradă a costat şi 25 de milioane de euro. La renegociere (în 2011), în draftul pe care ni l-au propus, făcuseră aceleaşi şmecherii, puseseră costurile în alte clauze. Avocatul nostru le-a găsit. Am avut un avocat foarte bun, care a ştiut unde să scotocească şi care s-a prins unde sunt clauzele şmecherite. Penalităţile erau de mai multe tipuri: costuri de mobilizare, costuri cu personalul, erau o grămadă de clauze care îi favorizau. Când se apucau să le adune, că nu i-ai plătit, se strângeau foarte mulţi bani”, povesteşte Anca Boagiu, pentru gândul.

Preţurile-minune ale Bechtel: „Aţi trecut prin munţi, pe sub pământ?”

Aparent, Bechtel avea dreptate. Există un contract pe care statul român nu l-a respectat, deci a trebuit să plătească. De ce nu a respectat România contractul şi nu a dat banii pe autostradă, la Bechtel?

„Nu erau plătiţi pentru că ajungeai la nişte costuri de execuţie de cădeai din picioare, de 25 de milioane de euro pe kilometru. Le-am zis ce aţi făcut, aţi trecut prin munţi, pe sub pământ, aţi dat de munţi pe sub pământ?”, spune Anca Boagiu.

Sorin Bota îşi aminteşte că negocierea cu americanii a fost foarte complicată tocmai din cauza preţurilor, însă el susţine că acestea nu erau enorme, aşa cum s-a ajuns până la urmă să fie: „Contractul în sine a fost foarte greu de negociat, pentru că a fost atipic faţă de alte contracte. Bechtel nu avea o listă de preţuri unitare, cât costă metrul cub de beton, tona de fier-beton, metrul liniar de nu ştiu ce. Ei aveau preţ pe pod, pe viaduct, pe şanţ. Preţul lor era la cheie, nu defalcat pe articole de deviz, cum e la noi. Ei spuneau aveţi 10 podeţe, metrul de podeţ costă atât. Punct. Ce intră în podeţul ăla şi în preţ era bucătăria lor internă”.

Anca Boagiu spune că tocmai aici a fost problema şi nu aceea că, aşa cum zice Bota, renegocierea lui Gheorghe Dobre din 2005 care ar fi dat peste cap acest sistem şi a introdus în contract preţuri calculate defalcat. Bechtel îşi lăsase în contract posibilitatea de a stabili ulterior preţurile de construcţie, după bunul plac.

Erau toate preţuri estimative, iniţial cred că ei au pus la 4,5 milioane de euro pe kilometru. Dar ei nu aveau articol cu articol, cum faci în mod normal cu o lucrare, unde scrii cât costă şi ultimul cui. Ei aveau vreo 64 de preţuri într-o anexă la contract, pe care le-au prezentat, restul urmând să fie calculate ulterior. Şi-au lăsat portiţa de a băga orice cost vor ei. Ei nu au avut nici măcar un studiu de fezabilitate, au avut doar o estimare de costuri pe câţiva kilometri. Au luat un tronson experimental şi au spus că pe ăla atât ar putea să coste”, explică Anca Boagiu.

Anexa 1 a contractului cu Bechtel, în care sunt detaliate costurile, a fost secretizată încă din 2003, de guvernarea PSD, ca de altfel întreg contractul. În 2011, cea mai mare parte a contractului a fost desecretizat, însă Bechtel nu a fost de acord cu desecretizarea Anexei 1.

După renegocierea din 2011, Anca Boagiu susţine că Bechtel a renunţat la foarte multe dintre clauzele cu penalităţi din care storcea bani până atunci: costurile de mobilizare a utilajelor, pe care ei nu le foloseau, dar statul era obligat să le plătească, interdicţia timp de 2 ani de a scoate la licitaţie tronsoanele rămase din autostradă, dacă Bechtel nu îşi primea banii pe ele şi erau construite cu altă firmă.

„I-am adus în standardul de cost, adică 6,9 milioane pe km, au renunţat la toate acele clauze care duceau la creşterile acelea aberante de preţuri. O dată renegociat şi dispărând subiectul încredinţării directe, cei de la Bruxelles au acceptat ca Autostrada Transilvania să intre în reţeaua TEN-T (reţeaua trans-europeană de transport, finanţată din bani europeni – n.red.), ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, pentru că la un moment dat, nu în 2013, vom putea să folosim fonduri europene. Aici era o mare problemă, noi nu puteam folosi bani europeni, pentru că acest contract nu respecta procedurile de achiziţie publică”, spune Anca Boagiu.

Trocul cu Bechtel: Autostradă contra NATO

Dintotdeauna s-a speculat că semnarea contractului cu Bechtel a fost o condiţie geopolitică, pentru ca România să fie acceptată în NATO, în 2004. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu (PDL), nu s-a sfiit chiar să spună public acest lucru, într-un interviu din 2010 pentru TVR.

Sorin Bota spune însă că în 2003, la negocieri, nu s-a pus niciodată această problemă. El neagă de asemenea că negocierile au fost făcute pe ascuns.

„Negocierile au durat cam jumătate de an. Am intrat în NATO, am făcut contractul cu Bechtel, putem spune că o fi, că o păţi. Nu a venit nimeni să spună – vă băgăm în NATO, semnaţi contractul ăsta. Acest dialog nu a existat, nimeni nu ne-a transmis aşa ceva„, spune Sorin Bota.

Anca Boagiu nu vrea să facă nici ea această legătură, însă crede că acest contract pare să fi răsplătit nişte interese ascunse.

După părerea mea, este o înţelegere în spate, au fost alte lucruri care trebuiau să fie răsplătite, având în vedere că au încredinţat direct contractul şi că l-au trecut pe finanţare de stat”, spune Anca Boagiu.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 28, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Mark Gitenstein si… Fondul Proprietatea

Iata ce ne spune Mediafax:

Fostul ambasador SUA Mark Gitenstein candidează pentru un loc în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea

Se arata ca:

Fostul ambasador SUA la Bucureşti Mark Gitenstein candidează pentru un loc în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea (FP), fiind primul înscris pe lista de candidaţi pentru alegerile care vor avea loc în data de 25 aprilie.

El a fost propus de fondul de investiţii Emerging Markets Country Fund, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Fondului Proprietatea.

Gitenstein este avocat de profesie şi a fost ambasador al SUA la Bucureşti timp de peste trei ani. El şi-a încheiat mandatul în luna decembrie a anului trecut şi s-a întors în Statele Unite ale Americii.

Candidaţii pentru alegeri se pot înscrie până pe data de 3 aprilie.

Acţionarii Fondului Proprietatea urmează să aleagă pe 25/26 aprilie doi noi membri în Comitetul Reprezentanţilor, având în vedere că mandatele lui Sorin Mîndruţescu (preşedintele Comitetului şi şeful Oracle) şi Cristian Buşu expiră pe 29 septembrie. Mandatele noilor membri ar urma să înceapă pe 30 septembrie.

Comitetul Reprezentanţilor supraveghează activitatea administratorului Fondului Proprietatea, compania americană Franklin Templeton.

Ceilalţi trei membri sunt reprezentanţi ai celor mai mari acţionari ai Fondului Proprietatea. Cel mai mare acţionar al FP, Elliottt Associates, este reprezentat de Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, şi de Piotr Rymaszewski, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor Octava NFI din Polonia.

City of London, al doilea cel mai mare acţionar al Fondului, este reprezentat în Comitet de Julian Rupert Francis Healy.

Acţiunile Fondului Proprietatea au încheiat şedinţa bursieră de marţi în creştere cu 1,28%, la preţul de 0,631 lei. La această cotaţie, capitalizarea bursieră a Fondului este de 8,694 miliarde lei (1,97 miliarde euro).”

Interesant de citit si acest articol:

Gitenstein către John Kerry: Fără sprijinul SUA şi UE, nu e sigur că România continuă reformele juridice

Se arata ca:

Fostul ambasador SUA la Bucureşti Mark Gitenstein îi recomandă noului secretar de stat John Kerry să aibă în vedere susţinerea statului de drept şi iniţiativelor anticorupţie din România, afirmând că fără sprijinul SUA şi UE nu este „deloc sigur” că reformele în acest sens vor fi continuate.

„Nu mai puţin importante decât priorităţile strategice şi militare este continuarea sprijinului pentru aceia din România care susţin statul de drept şi iniţiativele anticorupţie”, afirmă Gitenstein, într-un articol postat pe un blog al ambasadorilor americani, unde sunt făcute de diverşi diplomaţi americani recomandări pentru noul secretar de stat de la Washington privind relaţiile SUA cu diverse state.

De asemenea, Gitenstein arată că, dincolo de faptul că ultimele rapoarte ale Comisiei Europene şi ale Comisiei de la Veneţia au criticat evoluţiile din 2012, lecţia reală după criza de anul trecut este că „reformele privind activitatea instanţelor, a procurorilor şi poliţiei au început să funcţioneze”.

„Dacă nu ar fi fost implementate reformele fundamentale cerute de UE prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), nu ar fi fost instituţiile legale care să poată rezista puternicelor forţe politice care au fost concentrate asupra lor”, afirmă Gitenstein, care adaugă că în cele din urmă este meritul premierului Victor Ponta că el şi sistemul din România au respectat hotărârile Curţii Constituţionale şi „statul de drept a fost menţinut”.

„Dar mai sunt încă multe lucruri importante de făcut. Într-adevăr, fără sprijinul susţinut al SUA, UE şi FMI, nu este deloc sigur că aceste reforme vor fi continuate. Ar trebuie să fie punctul principal al relaţiei noastre bilaterale îndeplinirea obiectivelor fixate în ultimul raport MCV şi în acordul de coabitare între premier şi preşedinte. Primul şi cel mai important dintre acestea este numirea unor persoane cu credibilitate, competenţă şi experienţă în funcţiile de procuror general şi procuror şef al DNA”, arată Gitenstein.

El adaugă că această iniţiativă nu este importantă „doar pentru că o doresc SUA şi UE”, ci pentru că este „singura garanţie că statul de drept, democraţia şi piaţa liberă vor supravieţui în România”.

De asemenea, el arată că SUA îşi doresc un aliat de încredere şi stabil, cu instituţii solide şi independente, însă acestea servesc în primul rând românilor, nu americanilor.

„Aceste instituţii sunt baza esenţială pentru o piaţă liberă care să ridice nivelul de trai al fiecărui bărbat, femeie şi copil din România. Ele protejează şi drepturile minorităţile etnice cum ar fi cea romă care încă suferă de o discriminare făţişă şi minorităţile religioase cum ar fi greco-catolicii care de două decenii au reuşit prea puţin în obţinerea înapoi a proprietăţilor lor bisericeşti”, evidenţiază Gitenstein.

Totodată, el arată că românii sunt „pro-americani entuziaşti” şi că dincolo de dificultăţile de vara trecută şi poziţia fermă adoptată de SUA în favoarea statului de drept, sondajele efectuate de Ambasada americană de la Bucureşti au demonstrat clar că imaginea Americii a fost întărită de acest efort de apărare a statului de drept, la fel ca şi imaginea Germaniei şi a UE, care au adoptat poziţii similare.

Gitenstein îl sfătuieşte pe Kerry să aibă în vedere ca prioritate dorinţa românilor de întărire a acestui parteneriat şi să ţină cont de faptul că ar fi un gest foarte important din partea sa să participe el, sau alt înalt oficial SUA, la inaugurarea lucrărilor de la Deveselu din această primăvară sau să facă o vizită în România imediat după.

De asemenea, fostul ambasador SUA la Bucureşti argumentează că din experienţa sa a constatat că românii nu numai că sunt pro-americani, dar şi împărtăşesc valorile americane, iar ei nu doar vor să meargă în America, ci şi să înveţe şi să ducă în România experienţa acumulată. El arată că tocmai de aceea ar trebui activată legislaţia care ar permite accesul României la programul Visa Waiver, aflată în lucru în Congres.

„Secretarul de stat Kerry ar trebui să viziteze România şi nu numai Bucureştiul. El trebuie să meargă la deosebit de frumoşii munţi Carpaţi, în Transilvania istorică şi Delta Dunării, cea mai mare zonă umedă din Europa. După ce secretarul de stat va petrece ceva timp împreună cu românii de rând şi va vedea cu ochii săi cultura acestei ţări, îmi va împărtăşi optimismul cu privire la viitorul României”, concluzionează Mark Gitenstein în finalul scrisorii sale.”

Inteleg ca Dl. Gitenstein vorbeste din partea Partidului Democrat in spiritul, ca sa zic asa, doctrinei Obama. Dar din cele ce spune reiese cu claritate ca SUA e cea care contribuie decisiv la mentinerea MCV-ului pentru Romania, in alianta, ca sa zic asa, cu Germania. Aceasta pozitie blocheaza un drept al tarii noastre: integrarea in Spatiul Schengen! Mie mi se pare ca toate acestea sunt concesii pe care Obama le face rusilor…

DE citit si…

Mona Pivniceru va DEMISIONA mâine de la Ministerul Justiţiei. Ponta va prelua interimatul, în urma unei discuţii cu Băsescu

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 26, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Despre fata cu bentita tricolora…

Mediafax

O elevă a fost ameninţată pentru că a purtat o bentiţă tricoloră la şcoală de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Poliţia a deschis dosar penal

Adevarul

Sabina Elena, eleva cu bentiţă tricoloră: „Nu-i urăsc pe unguri, urăsc faptul că ei mă urăsc“

As dori sa spun cateva cuvinte despre acest incident regretabil pentru ca o fata care a purtat la scoala o bentita tricolora a fost amenintata pe o retea de socializare si admonestata de profesori si diriginta datorita acestui lucru.

Sunt intru totul de acord cu Bogdan Petriceicu Hasdeu care afirma ca „Romanismul este Umanitate, Libertate si Adevar”. Asa este. Si as afirma ca nu putem fi europeni decat prin romanism. O alta abordare a europenismului nostru este o greseala. Totusi, ceea ce s-a intamplat recent, chestiunea cu „steagul secuiesc”, a starnit prea multe patimi. Din pacate, in randurile minoritatii maghiare, aceste patimi au fost alimentate de Guvernul Orban. Toata aceasta poveste a steagurilor si a autonomiei pe criterii etnice, sustinuta de Budapesta, si in interior de cei de la Partidul Popular Maghiar ce-l are ca mentor pe europarlamentarul Laszlo Tokes, a condus la o distorsionare a relatiilor intre cetatenii de nationalitate maghiara si cei de nationalitate romana, a condus la un fals si anume ca intre romani si maghiari, intre cetatenii obisnuiti, ar exista un conflict. Un conflict de natura etnica. Adevarul este ca intre romani si maghiari, intre oamenii obisnuiti, nu exista niciun conflict. Chestiunea asta cu conflictul intre romani si maghiari este hiperbolizata de catre factorul politic interesat in acest sens. Dimpotriva, intre romani si maghiari, intre oamenii obisnuiti, exista relatii de intrajutorare, nicidecum de ura. Lucrul acesta a facut posibila coexistenta pasnica a romanilor si maghiarilor, desi exista destule diferente de ordin etnic, lingvistic, religios. Spiritul de toleranta, de fratietate intre romani si maghiari s-a situat de-alungul timpului intotdeauna deasupra oricarui conflict si a invins in ciuda diferentelor mentionate mai sus. Este regretabil ca se incearca, intr-un mod iresponsabil, a se insinua in societatea noastra idei extremiste, ultranationaliste – contrare spiritului european -, care starnesc acelasi tip de idei, extremiste, nationaliste. Priveam, spre exemplu, la televizor, cum la un miting de solidaritate cu Sabina Elena si-a facut aparitia si Noua Dreapta. In Bucuresti, in fata Teatrului National, s-au scandat lozinci de tipul: „România e ţara noastră, ne p**ăm pe Ungaria voastră!” şi „Afară, afară, cu ungurii din ţară!”. Insa cei care striga asa, precum si Popularii lui Tokes, ar trebui sa stie ca astfel de atitudini submineaza Libertatea si Democratia.  Iar romanii, cat si maghiarii ar trebui sa-si aminteasca de faptul ca pentru aceste lucruri au luptat si au murit oameni in Decembrie ’89. Este, spre exemplu, absolut regretabil ca Tokes si Popularii sai alimenteaza, prin discurs si atitudini, reactii sovine, cand Tokes a fost din cei care au luptat contra comunismului. Iar oamenii obisnuiti s-au ridicat atunci tocmai pentru Libertate. Imi amintesc si acum de o lozinca din acei ani: „Libertate, te iubim/ Ori invingem, ori murim!”. Si acum ce facem? Luptam, oare, impotriva libertatii?? Iar daca maghiarii au facut atat tam-tam cu steagul secuiesc, de ce o romanca, Sabina, n-ar purta o bentita tricolora? Tin minte ca am fost intr-un concediu in zona, la Tusnad, si purtam niste adidasi unguresti, dar cred ca nu a bagat nimeni de seama… 😆 . Daca purtam un tricou cu Che Guevara eram, desigur, cool… 😆 . Eu cred ca trebuie sa avem in vedere ca extremismul, ultranationalismul, sovinismul nu fac bine cuiva, nici romanilor si nici maghiarilor. De aceea spun ca trebuie sa dam dovada de calm si moderatie si sa avem in vedere lucrurile care ne unesc, nu cele ce ne dezbina, sa avem in vedere lucrurile importante: Libertatea, Democratia. Sa avem in vedere acele lucruri care dau Forta si Frumusete societatii noastre. Altminteri vom ajunge sa ne scarbim cu totii de viata asta, de cei de langa noi, de o societate in care vom cauta fericirea fara s-o putem gasi vreodata. Chiar daca realitatile de azi nu sunt dintre cele mai fericite, din pacate, si ma refer la faptul ca aceasta criza economica a agravat conditiile de viata ale oamenilor, nivelul de trai, trebuie sa respingem orice „solutie” extremista, ultranationalista, radicala pentru ca daca nu respingem astfel de lucruri acestea ne pot arunca, Doamne fereste, intr-un intuneric totalitar.

Eu sper ca si noi, si maghiarii sa avem intelepciunea sa depasim astfel de lucruri, precum cele intamplate, sa le depasim cu bine, pentru ca aceste lucruri sunt acele „luciri din iad”, de care ne vorbea Baudelaire. Sunt reverberatii, din pacate, ale tenebrelor trecutului. De aceea, cred eu, trebuie sa respingem cu totii ura, sub orice forma s-ar manifesta aceasta. Iar la raspunsul Sabinei:

„Nu. Nu am de ce să îi urăsc. Nu am declarat aşa ceva. Urăsc faptul că ei mă urăsc.”

as raspunde ca nici ei nu trebuie sa te urasca si nici tu nu trebuie sa-i urasti! Trebuie spus raspicat: romanismul nu inseamna ura!

martie 26, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 51 comentarii

Traian Basescu: Adio PDL!

Romania Libera

VIDEO. Traian Băsescu: ADIO PD, ADIO PDL! Noi AZI ne-am DESPĂRŢIT DEFINITIV

Vasile Blaga, VICTORIE cu SCANDAL. Blaga, către Elena Udrea: Lucrurile sunt încheiate. Nu-mi pui la îndoială loialitatea după ce ai umblat peste tot

Monica Macovei, după înfrângere: Nu am în vedere o funcţie în conducere

Gandul

SCANDAL CU HUIDUIELI la PDL. Elena Udrea a contestat votul şi a plecat din sală cu susţinătorii săi care strigau ”Hoţii!”. LIVE

Udrea: Dacă diferenţa este doar de 44 de voturi, să facem turul doi

Cristian Preda: PDL e divizat; Dacă se face un tur doi, votul reformiştilor va înclina balanţa

Băsescu, la congresul PDL: ”Mă întorc în politică, dar masa la care mă aşez după ce plec de la Cotroceni o stabilesc eu”

martie 23, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

Cipru…

Iata ce ne arata Mediafax:

Analist politic: Euro ar putea fi condamnat, indiferent dacă Ciprul rămâne sau pleacă

Un articol deosebit de interesant! Se arata ca:

Indiferent de rezolvarea sau nu a crizei din Cipru, în Uniunea Europeană ar putea rămâne efecte de lungă durată care ar putea pecetlui soarta euro, consideră Darrell Delamaide, analist politic al MarketWatch în Washington.

Cu o scurtă pauză, când pieţele s-au concentrat pe şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale americane, criza a revenit în centrul atenţiei, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a stabilit ziua de luni ca termen limită pentru un acord de salvare a Ciprului, instituţia urmând în caz contrar să retragă sprijinul de lichidităţi pentru băncile cipriote.

Guvernul cipriot a fost nevoit să prelungească perioada în care instituţiile de credit nu lucrează până marţea viitoare, după ce Parlamentul a respins taxa pe depozitele bancare.

Indiferent dacă Ciprul va reuşi sau nu să încheie un acord de salvare cu zona euro, evenimentele din această săptămână vor continua să aibă un impact asupra UE şi a euro.

În primul rând, europenii au aflat că nici măcar asigurările depozitelor, pe care se bazează încrederea în bănci, nu este sfântă în minţile oficialilor de la Bruxelles şi niciun fel de declaraţii, privind unicitatea situaţiei din Cipru, nu vor reinstaura încrederea în bănci a italienilor, spaniolilor sau portughezilor, atunci când criza se va acutiza din nou, cum inevitabil se va întâmpla, consideră Delamaide.

În al doilea rând, voinţa parlamentarilor ciprioţi de a sfida Bruxelles-ul şi a vota împotriva propunerii acestuia stabileşte un precedent care va coagula forţele anti-austeritate din sudul Europei.

Principalele partide din Grecia, Italia şi Spania, care au respectat linia trasată de Bruxelles, vor fi nevoite să devină mai ferme, sau poziţia lor se va eroda în continuare, potrivit analistului.

Mult mai important este faptul că sud-europenii au cea mai clară dovadă că anumite state nordice îi privesc ca cetăţeni de rangul al doilea.

Micii deponenţi şi pensionarii pe care liderii din Germania, Olanda, Finlanda şi alte ţări doreau să îi penalizeze pentru excesele băncilor cipriote nu sunt mai vinovaţi decât deponenţii şi pensionarii din oricare ţară nordică.

Este imposibil de imaginat, că politicienii din Germania, de exemplu, ar îndrăzni să confişte aproape 7% din economiile cetăţenilor lor, indiferent de motiv. Cu toate acestea, vor să facă acest lucru ciprioţilor, a arătat Delamaide.

„Asistăm la moartea lentă a proiectului european. Ne aflăm în situaţia în care unele guverne europene spun cetăţenilor altor ţări membre că nu sunt egali în faţa legii”, a declarat Anthanasios Orphanides, fost şef al băncii centrale din Cipru, la televiziunea Bloomberg.

Orphanides a lucrat la Rezerva Federală americană, înainte de a fi guvernator al băncii centrale cipriote în perioada 2007-2012, iar în prezent este profesor la MIT. El a adăugat că propunerea pentru Cipru pune în pericol uniunea bancară europeană, prin subminarea încrederii în asigurarea depozitelor.

Cipru este o ţară mică şi dacă va rămâne în zona euro sau va deveni un fel de colonie financiară a Rusiei nu va conta pentru mulţi oameni, dar maniera în care liderii de la Bruxelles şi Berlin au tratat această criză va conta pentru europeni şi pieţele financiare, în perioada următoare, conchide articolul.” (subl. mea)

Reiau o fraza:

Mult mai important este faptul că sud-europenii au cea mai clară dovadă că anumite state nordice îi privesc ca cetăţeni de rangul al doilea.

Afirmatia aceasta este de o gravitate fara precedent in istoria UE!! Si acest lucru la nici un an dupa ce UE a luat Premiul Nobel pentru Pace!!

„Asistăm la moartea lentă a proiectului european. Ne aflăm în situaţia în care unele guverne europene spun cetăţenilor altor ţări membre că nu sunt egali în faţa legii”, a declarat Anthanasios Orphanides, fost şef al băncii centrale din Cipru, la televiziunea Bloomberg.

Cu tot respectul, le cer in chip categoric europarlamentarilor nostri sa ne explice despre ce este vorba! Trebuie aratat ce afirma presedintele Comitetului Nobel norvegian:

„UE şi strămoşii săi au contribuit de peste şase decenii la promovarea păcii, reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa„, a declarat la Oslo preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.[…]

UE se confruntă în prezent cu dificultăţi economice grave şi tulburări sociale considerabile„, a recunoscut Jagland.

Comitetul Nobel norvegian vrea să se focalizeze pe ceea ce consideră rezultatul cel mai important al UE: lupta reuşită pentru pace, reconciliere, democraţie şi drepturile omului”, a adăugat el, subliniind că aceasta a contribuit la transformarea Europei „dintr-un continent al războiului într-un continent al păcii„.

În mod paradoxal, Norvegia, ţara gazdă a premiului Nobel pentru Pace, nu este membră UE.” (subl. mea; sursa: Mediafax)

In alta ordine de idei…

Nicolas Sarkozy, pus sub acuzare în dosarul Bettencourt

Se arata ca:

Fostul preşedinte al Franţei Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare, joi searã, în dosarul Bettencourt, anunţă avocatul său, Thierry Herzog, care va contesta decizia, relatează AFP.

Decizia a fost luată de judecătorul de instrucţie Jean-Michel Gentil, la Bordeaux, în sud-vestul Franţei.

Nicolas Sarkozy a compărut joi în faţa judecătorului pentru o confruntare cu majordomul miliardarei Liliane Bettencourt.

Confruntarea între Nicolas Sarkozy şi majordomul lui Liliane Bettencourt a avut rolul de a verifica de câte ori fostul preşedinte s-a dus la domiciliul moştenitoarei grupului de cosmetice L’Oréal în campania electorală prezidenţială din 2007.”

Un fost presedinte al Frantei pus sub acuzare…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 22, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

O comparatie si o alegere…

Va supun atentiei Dvs. urmatoarele randuri:

Despre cei mari

Daca fac o comparatie intre cele doua clase ale oamenilor celor mai opusi, vreau sa spun intre cei mari si popor, gasesc ca poporul imi pare multumit cu strictul necesar, iar cei mari se simt ingrijorati si saraci cu ce le prisoseste. Un om din popor n-ar fi in stare sa faca nici un rau; un nobil nu vrea sa faca nici un bine si e capabil de mari rele. Unul nu se pregateste decat pentru lucruri folositoare si nu se indeletniceste decat cu asemenea lucruri; celalalt le mai adauga si pe cele daunatoare. In omul din popor se arata cu naivitate grosolania si sinceritatea; in omul care se ascunde o seva primejdioasa sub scoarta politetii. Poporului ii lipseste mintea, iar celor mari sufletul; omul din popor are un fond bun, dar nu are un invelis atragator; cei mari n-au decat invelisul, si atata tot. Trebuie sa aleg oare? Nu stau in cumpana, vreau sa fiu om din popor.”

Jean de La Bruyère

(Clasicismul, vol. II, Ed. Tineretului, 1968)

Cele de mai sus au fost scrise prin 1688… Si cred ca trebuie sa luam aminte si azi la ceea ce a spus La Bruyère in urma cu atatia si atatia ani …

martie 21, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Atitudini!

Iata ce se intampla in Bulgaria:

Gandul

Procurorul general al Bulgariei a cerut retragerea licenţei CEZ

Se arata ca:

„Procurorul general al Bulgariei Sotir Ţaţarov a cerut sâmbătă retragerea licenţei acordate societăţii cehe de distribuţie a energiei CEZ, furnizorul exclusiv de electricitate în vestul ţării, relatează AFP.

O anchetă a Parchetului administrativ suprem a constatat încălcări masive în perioada de facturare (…). Parchetul a solicitat Agenţiei de reglementare în domeniul energiei (DAKEVR) să declanşeze o procedură de retragere a licenţei CEZ„, a declarat Ţaţarov pentru postul bTV.

Procurorul a mai cerut DAKEVR să aplice o amendă pentru fiecare caz în parte de încălcare. El a reproşat Agenţiei că nu şi-a făcut datoria ca reglementator, „aprobând fără nicio problemă numeroase cheltuieli” ale CEZ.

Contravaloarea facturilor la energie electrică în ianuarie a fost dublă faţă de decembrie, din cauza unei creşteri a preţului energiei şi unei perioade de facturare mai lungi decât de obicei.

Primirea factruilor de către clienţi a declanşat manifestaţii zilnice împotriva sărăciei în întreaga ţară. Protestele s-au îndreptat împotriva Guventului şi întregii clase politice şi au condus la demisia, pe 20 februarie, a Guvernului conservator condus de Boiko Borisov.

DAKEVR a anunţat că va lua o decizie în legătură cu licenţa acordată CEZ pe 16 aprilie.

Parchetul efectuează, de asemenea, anchete asupra practicilor la nivelul altor două societăţi de distribuţie a energiei, compania austraică EVN şi cea cehă Energo Pro.

Noul Guvern interimar, care se ocupă de afacerile curente până la alegerile anticipate de la 12 mai, a anunţat sâmbătă un audit internaţional în sectorul energetic din Bulgaria. Auditul va arăta dacă există posibilităţi de reducere a preţurilor energiei, a declarat pentru postul de televiziune Nova Asen Vasilev, ministrul bulgar al Economiei şi Energiei.” (subl. mea)

Si referitor la Grecia:

Romania Libera

Congresul Evreiesc Mondial cere o lege care să pedepsească negaţionismul în Grecia

„Preşedintele Congresului Evreiesc Mondial Ronald S. Lauder a cerut duminică Greciei să adopte o lege împotriva negaţionismului, care să pedepsească activităţile partidului neonazist Zori Aurii, în cadrul marcării a 70 de ani de la primele deportări de evrei de la Salonic la Auschwitz, relatează AFP, citată de Mediafax.

„Grecia ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a oferi asigurări că prezenţa evreiască în această ţară nu se află în pericol, din nou, în contextul în care Zori Aurii nu este un partid politic ca oricare altul”, a declarat Lauder, în prezenţa premierului grec Antonis Samaras.

Noi sperăm că Parlamnetul grec va introduce o lege care să îi pedepsească în mod eficient pe cei care neagă Holocaustul”, a continuat el, declarându-se „convins” că Grecia, „care a inventat democraţia în urmă cu 2.500 de ani”, va fi „suficient de puternică pentru a frâna forţele care vor să o distrugă”, în pofida „crizei economice” cu care se confruntă.

Liderul partidului Zori Aurii (Chrissi Avghi, în greacă) Nikos Mihaloliakos a negat în mod public, în mai, atât exterminarea evreilor de către nazişti, cât şi existenţa lagărelor, camerelor de gazare şi crematoriilor, fără să se teamă de justiţia greacă.

Acest partid a fost ales pentru prima dată în Parlamentul grec în iunie, cu 7% din voturile exprimate, şi deţine 18 mandate.

Salonicul, în nordul Greciei, unde prezenţa evreiască este atestată de aproximativ 2.000 de ani, un oraş care a fost numit mult timp „Ierusalimul din Balcani”, a fost aproape golit de populaţia evreiască de către regimul nazist, în decurs de cinci luni, în 1943. Dintre cele aproximatib 48.000 de persoane trimise la Auschwitz, au supravieţuit mai puţin de 2.000.

Cele mai înalte instanţe ale comunităţii evreieşti mondiale erau prezente duminică la Salonic cu scopul de a „aduce un omagiu victimelor”, dar şi „pentru că ideologia care a condus la moartea a aproape 50.000 de evrei aici şi a altor şase milioane în toată Europa ridică capul” din nou, a subliniat Lauder.

„Aceeaşi ideologie extremistă şi fanatică ce a devastat Europa în urmă cu 70 de ani are, în prezent, o reprezentare în Parlamentul grec. Ei îşi spun Zori Aurii. Liderii lor utilizează salutul hitlerist. Ei utilizează simbolul svasticii la reuniuni, vorbesc despre sânge şi onoare şi glorifică liderii Germaniei naziste”, a deplâns Lauder.

„Ei pun la îndoială Holocaustul şi neagă existenţa camerelor de gazare, citesc texte antisemite ca «Protocolul Înţelepţilor din Sion» în Parlament, afirmă în mod public şi fără ruşine că îşi vor trimite inamicii «la cuptor» sau că vor face lămpli din pielea lor, atacă oameni pe stradă şi îi bat pentru că au culoarea pielii diferită, ameninţă jurnaliştii care vor să vorbescă despre reunile lor”, a denunţat preşedintele Congresului.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 17, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Afaceri de tip „Danila Prepeleac”

Am preluat titlul de mai sus din acest articol din Romania Libera:

Oltchim, devalizat prin sereleuri situate în paradisurile fiscale

Iata ce se arata:

„Aproximativ 30 de sereleuri, înregistrate multe în paradisuri fiscale şi deţinute inclusiv de directori şi apropiaţi ai companiei de stat, plus afacerile proaste făcute cu alte firme, printre care şi OMV Petrom, au adus Oltchim în moartea clinică în care se găseşte. Salvarea, crede administratorul judiciar, este separarea merelor bune de cele putrede şi vânzarea primelor.

Cauzele insolvenţei Oltchim sunt deciziile manageriale greşite, vânzările în pierdere, tranzacţiile companiei cu firme controlate de conducerea combinatului şi remunerarea non-performanţei, spun administratorii judiciari ai companiei din Râmnicu-Vâlcea.

„Practic, Oltchim nu a mai aparţinut acţionarilor săi, ci traderilor, care erau controlaţi, direct sau indirect, de managementul combinatului“, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, avocatul Gheorghe Piperea, administrator judiciar al Oltchim, prezentând un raport privind cauzele care au generat insolvenţa. Piperea a adăugat că “Oltchim este un bolnav în stare de comă sau chiar în moarte clinică”, iar situaţia companiei este “foarte urâtă”.

Schema devalizării

Potrivit declaraţiilor făcute ieri de către reprezentantul BDO (firmă ce alături de cea a avocatului Piperea asigură administrarea judiciară), Niculaie Bălan, tranzacţiile comerciale controlate direct sau indirect de managementul Oltchim şi investiţiile ineficiente au devalizat compania. De asemenea, în 2009-2012 managementul a fost incapabil să adopte măsuri adecvate pentru adaptarea companiei la condiţiile de piaţă în contextul crizei economice mondiale.

Raportul vorbeşte de existenţa a aproximativ 20 de firme, unele înregistrate în paradisuri fiscale precum Seychelles, Cipru, Liechtenstein sau Olanda, care au jucat atât rol de furnizor cât şi de clienţi pentru Oltchim. Unele au în calitate de acţionari sau administratori tocmai persoane ce ar fi trebuit să asigure buna funcţionare a companiei. Printre aceştia se găsesc fostul director Constantin Roibu (administrator la cel puţin patru firme ce vindeau produse sau servicii Oltchim) şi rude ale acestuia, Mihai Diculoiu, lider de sindicat, Nicolae Remus Mihăescu, fiul şoferului directorului Roibu, etc.

Relaţiile comerciale cu aceste firme, bazate pe principiul vânzărilor ieftine, sub preţul pieţei mondiale, şi achiziţiile la preţuri mai mari decât cele ale pieţei au creat combinatului pierderi ce au însumat peste 100 de milioane de lei în perioada 2009-2012.

Afaceri de tip „Dănilă Prepeleac”

Oltchim a încheiat şi contracte păguboase, nu este clar dacă din rea intenţie sau din nepriceperea managementului. Un astfel de caz este achiziţia unor instalaţii situate pe platforma Bradu deţinute de OMV Petrom. În perioada 2009-2011 OMV Petrom a vândut Oltchim mai multe active la un preţ de 44,5 milioane lei, necesare, chipurile, procesului de producţie. Problema a fost că Oltchim a preluat de la OMV doar partea de petrochimie care prelucra benzina „nafta“ livrată de rafinăria Arpechim. Odată închisă aceasta de către OMV Petrom, instalaţiile cumpărate de Oltchim au devenit inutile. OMV Petrom a avut grijă să se spele pe mâini de afacere, introducând în contract o clauză conform căreia nu poate fi făcut răspunzător de închiderea rafinăriei. Pentru datoriile avute la OMV Petrom, Oltchim urma să plătească austriecilor, timp de 3 ani, o dobândă egală cu Euribor plus 6,5%, adică aproximativ 8%.

In diferite operaţiuni comerciale sau bancare, cu sau fără justificare, conducerea Oltchim a pus gaj din cele mai nebănuite active ale sale, precum certificate de emisie a gazelor de seră, acţiuni deţinute la diferite societăţi comerciale sau instalaţii. Pentru această situaţie, raportul îi face răspunzători pe fostul director general Oltchim, Constantin Roibu, pe cei patru directori adjuncţi ai combinatului, precum şi pe membrii Consiliului de Administraţie din perioada 2009-2012.

Soluţia – spargerea combinatului în două

Potrivit raportului, singura şansă de reorganizare a Oltchim este impărţirea acestuia în două entităţi, una rentabilă, productivă, şi o alta ce urmează să intre in conservare sau ale cărei active vor fi vândute. „Este totuşi posibilă reorganizarea judiciară a Oltchim, dar apoi Oltchim va trebui privatizată către un investitor strategic din zona chimică sau petrochimică, care poate să aducă materia primă şi să distribuie produsele. Recomandăm privatizarea fie prin constituirea unui Oltchim 2, un Special Purpose Vehicle, care să preia de la Oltchim prin aport de capital social activele funcţionale, inclusiv o parte din salariaţi, iar Oltchimul vechi să rămână cu activele nefuncţionale, fie prin separarea activelor viabile de cele neviabile”, a afirmat Gheorghe Piperea.”

Este interesant de citit si ce scrie Ana Birchall:

Declaratia politica sustinuta azi in Camera Deputatilor

Iata ce se arata printre altele:

„Starea în care se află combinatul de la Râmnicu Vâlcea este dovada clară a modului în care PDL a gestionat contractele mai mult decât generoase ale băieţilor deştepţi. Pentru a se putea rezolva problemele existente la Oltchim a trebuit să se apeleze la procedura insolvenței.

O procedură necesară, chiar dacă a stârnit controverse. La acest moment, procedura instituită la Oltchim are tocmai menirea de a elimina contractele dezavantajoase și de a transforma combinatul într-o societate profitabilă. În acest sens, au fost inventariate de către Guvern toate ipotecile pe care Oltchim le are şi au fost descoperite cele ce pot fi renegociate.

Dacă este să ne uităm la modul în care Oltchim a ajuns în această situație, este nevoie să atragem atenția asupra măsurilor pe care fostele guvernele PDL le-au luat. Cel mai elocvent exemplu de management defectuos este înregistrat în timpul guvernării PDL când nu s-a observat nicio acţiune menită să vină în sprijinul angajaţilor de la Oltchim. De asemenea, nu s-a întreprins nicio acţiune prin care să fie relansată activitatea combinatului, iar despre găsirea unui investitor nici nu s-a pus problema.

Guvernele PDL nu au dat de înţeles că ar fi interesate să meargă mai departe cu privatizarea combinatului de la Râmnicu Vâlcea, amânând acest proces, dar nici cu înlocuirea conducerii catastrofale a domnului Roibu. USL a arătat încă din primele momente ale guvernării voinţă politică în privinţa proiectului de însănătoşire a Oltchim.

Colegii de la PDL încearcă acum să arunce vina asupra USL şi să nu recunoască faptul că Oltchim a ajuns la stadiul de astăzi din cauza deciziilor luate de guvernele lor.

Demararea procesului de privatizare era o obligație asumată de România prin acordul cu finanțatorii internaționali. Acest proces a fost amânat de PDL, astfel încât ultima revizuire a acordului cu FMI din vara lui 2012 ajunsese să depindă de demararea privatizării. A trebuit să derulăm această procedură, pentru a nu face rău României în relaţia sa cu creditorii internaţionali.

Este adevarat că problemele Oltchim au început după 2007, dar s-au accentuat începând din 2009. Ele au venit pe fondul lipsei voinţei politice a guvernelor PDL de a începe acţiunile necesare salvării Oltchim. PDL a amânat până când a plecat de la guvernare acest proces, chiar dacă PDL e cel care s-a angajat să realizeze această privatizare și a decis asupra procedurii de privatizare – de unde și problemele apărute anul trecut. Consultantul extern ales de PDL a lăsat procedura de licitație deschisă, ceea ce i-a permis lui Dan Diaconescu să participe la acest proces și să deturneze privatizarea.”

Observati ca atat in articolul din Romania Libera cat si in cel al D-nei Birchall figureaza urmatoarea perioada: 2009-2011(12). D-na Birchall spune: „Este adevarat că problemele Oltchim au început după 2007, dar s-au accentuat începând din 2009„. Hmm… Deci nu e vorba de perioada 2000-2004…?! Nu, nu e vorba de aceasta perioada. Ci e vorba de perioada in care Traian Basescu ne tot repeta ca „Romania are un singur drum: spre Vest”. L-am auzit nu o data afirmand drumul spre Vest al Romaniei. Si cand a votat a facut-o pentru „continuitate in drumul spre Vest”: „Dupa vot, Basescu a spus ca a votat pentru continuarea drumului Romaniei spre Vest si pentru ca sa fie clar ca ne indreptam spre Bruxelles, nu spre Moscova, si spre Washington, nu spre Beijing”. Si mai demult spunea: „România îşi continuă fără ezitare drumul spre Vest”. Citind ce s-a intamplat la Oltchim intr-o perioada in care la Putere a fost partidul D-lui. Basescu, PDL, eu stau si ma intreb: pe care drum mergeam de fapt? Nu cumva pe cel gresit? Pe  drumul ala care ducea spre parpastie? Ce legatura are ce s-a intamplat la Oltchim cu Milton Friedman care ne vorbea de libertatea pietelor, a comertului, despre duritatea concurentei? Totusi, nu mi se pare corect sa dai vina pe piata libera cand: „Aproximativ 30 de sereleuri, înregistrate multe în paradisuri fiscale şi deţinute inclusiv de directori şi apropiaţi ai companiei de stat, plus afacerile proaste făcute cu alte firme, printre care şi OMV Petrom, au adus Oltchim în moartea clinică în care se găseşte„. Uitati-va cum ne indreptam noi, atentie mare de tot!!!!, spre Washington, nu spre Beijing!!!! 😆 Spre Bruxelles, nu spre Moscova!!! 😆 Si cand te gandesti ca Traian Basescu vroia axa Washington – Londra – Bucuresti… Cum e posibil, dom’ne, asa ceva…? PDL nu a fost in stare sa faca nici macar o privatizare…

In loc de concluzie…

… va propun si acest articol tot din Romania Libera:

Pe cine vede Elena Udrea în cursa pentru Cotroceni

Iata ce se arata printre altele:

Deputatul PDL Elena Udrea a declarat vineri că viitorul candidat al dreptei la alegerile prezidenţiale, care va intra în cursă împotriva reprezentantului USL, va trebui să fie neapărat membru al PDL. Udrea a exclus ca ea să candideze la Cotroceni, însă a prezentat o listă a posibililor prezidenţiabili ai PDL.

Întrebată dacă Emil Boc se află printre personalităţile din PDL ce ar putea fi nominalizată pentru o candidatură la Preşedinţie, Udrea a răspuns afirmativ.” (subl. mea)

Pe Emil Boc il vede drept viitorul candidat al dreptei la alegerile prezidentiale. Cica Blaga nu are calitatile de a fi presedinte PDL, dar e un bun executant, spunea ea…

Afaceri de tip „Danila Prepeleac”, ce sa mai… 😆

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 16, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Ce parere aveti…?

O postare interesanta a D-lui Adrian Nastase:

Traian Băsescu – Eșecul Schengen

Iata ce arata:

„În perioada 2001-2004, eu am negociat cu succes – împreună cu guvernul pe care l-am condus :

  1. eliminarea vizelor de călătorie pentru români în spațiul Schengen;
  2. aderarea României la NATO;
  3. soluționarea datoriei “Suedeze”, coborând-o de la 1-3 miliarde dolari la 120 de milioane dolari, plătibili în doi ani;
  4. obținerea statutului de “economie funcțională de piață” de la SUA și UE;
  5. finalizarea negocierilor pentru 31 de capitole (inclusiv pentru “justiție și afaceri interne”) cu 25 de state membre în vederea aderării la UE.

Traian Băsescu a avut de negociat, timp de 8 ani, singura temă – intrarea deplină a României în Spațiul Schengen și a ratat-o în mod jenant.

Sigur, pentru rațiuni de ordin intern, legate de lupta cu adversarii politici, împreună cu Monica Macovei, el a folosit în acest scop MCV-ul. Ulterior, MCV-ul s-a întors împotriva sa, ca un bumerang. Din păcate, și împotriva României.

M-aș fi așteptat ca, după condamnarea mea “emblematică”, singurul obstacol în calea  obținerii unui MCV pozitiv intrarea în Spațiul Schengen să fie o joacă de copii. Uite că nu s-a întâmplat așa. De ce oare?”

Si iata ce ne spune D-na Corina Cretu:

Interviu acordat ziarului “Adevarul” Europarlamentarul PSD Corina Creţu: „Nu avem o strategie coerentă de politică externă”

In care se arata, spre final, urmatorul lucru:

„Iar un mare obiectiv ar trebui să fie, pentru noi toţi, în acest moment în care ideea europeană de solidaritate, cea care a stat la baza cosntrucţiei UE, începe să se estompeze, să readucem aminte că suntem un singur continent şi că ţelul fundamental care a definit UE a fost cel al integrării europene, reducerii decalajelor în toate domeniile şi nu ridicarea unei noi cortine, poate nu de fier, ci dintr-un material care sigur nu e catifea, între vestul şi estul Europei, ceea ce, mai mult sau mai puţin voalat, se încearcă în acest moment.”

Care e parerea dumneavoastra?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 12, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu