Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre competitivitatea economica

Spuneam aici in felul urmator:

„La intrebarea din titlu, lasand la o parte chestiunile politice si de orgoliu, se mai poate raspunde ca suntem insuficient de competitivi si din aceasta cauza nici nu putem sa atragem mai multe fonduri si nici sa absorbim mai mult din cele alocate.

Va propun sa cititi urmatoarele doua articole ale D-lui. Victor Ponta:

Despre negociere si negociatori

si

Al doilea val al crizei in UE

Ideea este urmatoarea: Romania a avut anul trecut o crestere economica de 0,2%, mica ce-i drept, dar a avut crestere! Alte tari europene, inclusiv UE 27 sau Zona Euro, au inregistrat scaderi economice! Spre exemplu: Cehia (-1,7), Ungaria (-2,8), Portugalia (-3,8). Cu toate acestea fondurile de coeziune alocate Romaniei sunt mai mici decat cele alocate unor tari europene cu o populatie mai mica decat a Romaniei: Cehia, Ungaria, Slovacia, Portugalia, Lituania, Croatia, calculat in euro/locuitor. Dl. Ponta spune asa:

„Ce pacat ca fondurile de coeziune pentru Romania nu au fost negociate de catre Prim Ministrul Cehiei, Ungariei, Portugaliei, Slovaciei, Poloniei, Lituaniei sau Croatiei!”

Dar sa vedem cum se reflecta problema aceasta a competitivitatii in presa noastra. Iata doua articole aparute la un interval de doi ani:

Adevarul

România, sub Muntenegru după competitivitatea economică

Articolul este datat 5 septembrie 2012 si arata ca:

România a coborât în acest an cu o poziţie, până pe locul 78 din 144 de ţări, într-un top privind competitivitatea economică realizat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), şi ocupă penultimul loc în UE, devansând numai Grecia.

Competitivtatea economiei româneşti este surclasată atât de ţările vecine Ungaria, Bulgaria şi Ucraina, cât şi de Vietnam, Georgia, Maroc, Columbia, Rusia, Iran, Ruanda, Peru, India, Kazahstan, Azerbaijan şi Turcia.

România este urmată în top de Botswana, pe locul 79, iar state precum Muntenegru, Sri Lanka, Filipine sau Panama devansează economia românească după criteriile competitivităţii.

Dintre statele UE, singurul situat sub România în top este Grecia, o economie care a pierdut circa 20% din PIB după cinci ani de recesiune, devastată de criza datoriilor de stat.

În zona Europei Centrale şi de Est, cea mai bine plasată este Austria (16), urmată de Cehia (39), Polonia (41), Lituania (45), Letonia (55), Slovenia (56), Ungaria (60), Bulgaria (62), Rusia (67) şi Slovacia (71).

Economia românească stă cel mai bine la capitolul eficienţă, pe locul 64 în lume, şi cel mai prost în ceea ce priveşte inovaţia – poziţia 106, potrivit Indicelui Global al Competitivităţii ediţia 2012-2013, publicat miercuri de WEF.

Criteriile privind eficienţa se referă la accesul la educaţie şi calificare, eficienţa pieţei de consum şi a pieţei muncii, gradul de dezvoltare a pieţei financiare, gradul de tehnologizare a economiei, dar şi mărimea pieţei interne.

Capitolul inovaţie se referă atât la aspectul implicit al inovaţiilor aduse de economia locală, cât şi la „gradul de sofisticare” a mediului de afaceri.

În privinţa cerinţelor de bază ale unei economii de piaţă, precum gradul de dezvoltare instituţională, infrastructura, mediul macroeconomic şi accesul la servicii de sănătate şi educaţie primară, România se plasează pe locul 90 în lume, potrivit raportului.

Cea mai competitivă economie din lume este Elveţia, urmată de Singapore, Finlanda, Suedia, Olanda, Germania, Statele Unite, Marea Britanie, Hong Kong şi Japonia, potrivit raportului WEF.

Franţa se găseşte pe locul 21, Canada pe 14, urmată de Norvegia şi Austria, China pe 29, Spania pe 36, iar Italia pe 42.” (subl. mea)

Romania Libera

România, pe penultimul loc în UE la competitivitatea economică

Acest articol este din 9 mai 2010 si arata ca:

România a coborât o poziţie şi se află în acest an pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa competitivităţii economice, devansând doar Bulgaria în clasamentul realizat de World Economic Forum (WEF) şi condus de Suedia, potrivit Mediafax.

În 2008, România se afla pe locul 25. Potrivit studiului, mai multe ţări care au aderat la Uniune în 2004, precum Estonia, Slovenia şi Cehia, au devansat multe dintre statele membre mai vechi, ceea ce implică faptul că sunt mai aproape de respectarea obiectivelor Tratatului de la Lisabona.

Între posibilele noi state membre, Croaţia şi Muntenegru au devansat ţările cele mai slab plasate, respectiv Polonia, Italia, România şi Bulgaria, în timp ce Turcia şi Macedonia au performanţe mai bune decât statul bulgar.

Pe primele poziţii ale topului se află Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda şi Luxemburg. Germania este pe locul 6, Franţa pe 8, Marea Britanie pe 9, în timp ce Spania se află pe poziţia 18, iar Italia abia pe 25.

Între ţările din estul şi centrul Europei, cel mai bine plasată este Estonia, pe locul 12, urmată de Slovenia pe 14 şi Cehia pe poziţia 15. Ungaria este pe locul 21, iar Polonia pe 24.

La realizarea clasamentului, WEF a evaluat opt criterii incluse în tratatul de la Lisabona, precum crearea unei societăţi informaţionale, dezvoltarea unui spaţiu european pentru inovaţii, cercetare şi dezvoltare, finalizarea procesului de creare a pieţei unice şi construirea unor reţele industriale.

Restul criteriilor sunt crearea unor servicii financiare eficiente, îmbunătăţirea mediului antreprenorial, îmbunătăţirea incluziunii sociale şi respectiv a dezvoltării sustenabile. Analiza a fost realizată în baza datelor statistice disponibile public, precum şi a sondajelor efectuate de WEF.” (subl. mea)

De observat ca acest clasament a fost facut si in 2010 si in 2012 de acelasi Forumul Economic Mondial (World Economic Forum). Dar sa vedem ce spune chiar World Economic Forum. Iata rapoartele privind competitivitatea globala (pdf): 2009-2010, 2010-2011, 2011-2012 si 2012-2013. Sa le luam pe rand:

– in perioada 2009-2010 rank-ul Romaniei era 64;

– in perioada 2010-2011, rank-ul Romaniei era 67;

– in perioada 2011-2012, rank-ul Romaniei era 77;

– in perioada 2012-2013, rank-ul este 78.

Privind rezultatele avem parte de o iluminare brusca: sub guvernarile Boc/Basescu rank-ul Romaniei a scazut!! Este adevarat ca a fost si criza economica la mijloc, dar numai uitati-va cat am dat noi inapoi in acest clasament competitivitatii globale: de pe locul 64 (2009-2010) pe locul 78 (2012-2013). In perioada 2009-2010 Romania reusise totusi un plus de competitivitate fata de perioada precedenta, 2008-2009, cand s-a situat pe locul 68. Dupa care am inceput sa dam inapoi foarte mult. Sa facem o comparatie cu o alta tara europeana… sa zicem Cehia. Tara aceasta se afla pe locul 31 in perioada 2009-2010 si acum (2012-2013) se afla pe locul 39. Sa mai vedem o tara, sa zicem Ungaria, care in perioada 2009-2010 era pe locul 58 iar acum (2012-2013) se afla pe locul 60! Pierderile de competitivitate pe care le-a inregistrat Romania in perioada 2009-2012 sunt naucitoare! Se impune o analiza serioasa asupra acestui aspect. De observat ca cea mai mare cadere a fost in perioada 2010-2012. Acum s-a mai atentuat, dar nu am reusit inca sa progresam.

Foarte slab!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 20, 2013 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

6 comentarii »

  1. […] bazeaza, desigur, pe logica sa paradoxala!!. De asemenea trebuie remarcat un alt lucru interesant: in perioada 2009-2012 Romania a pierdut din competitivitate. Ceea ce a “castigat” Romania a fost doar un somaj ridicat si nimic mai mult. Si atunci […]

    Pingback de Pe teme economice: productivitatea muncii si somajul « Motanul Incaltat | aprilie 26, 2013 | Răspunde

  2. Nu mă pricep , dar mă întreb dacă nu cumva productivitatea pe care noi o așteptăm de la populația țării , este supraevaluată , având în vedere numărul real al populației active .

    Una este să aștepți o anumită productivitate ( în cifre ) de la 19 milioane de cetățeni activi și alta este ca de fapt să poată fi activi cca.16 milioane( pentru că ceilalți sunt imaginari – nu există pur și simplu decât fictiv ).

    Mă gândesc că dacă eu consider că mă bazez pe munca și respectiv productivitatea la 19 milioane cetațeni , dar nu am decât 16 milioane , sunt într-o eroare , atunci când sper ca cei 16 milioane să producă pentru 19 milioane.

    Dacă șomajul ar fi zero , toți cetățenii ar munci , dar sunt în numar de doar 16 milioane cetățeni , niciodată nu voi putea aștepta ca ei să producă cât 19 milioane cetățeni , nu?

    Probabil că de această productivitate se ține oarecum cont și de mărimea salariului minim ?!?

    Comentariu de Sam | iulie 4, 2013 | Răspunde

    • @Sam
      In primul rand multumesc pentru comentariu. 🙂
      In al doilea rand voi comenta fraza aceasta:

      „Dacă șomajul ar fi zero , toți cetățenii ar munci , dar sunt în numar de doar 16 milioane cetățeni , niciodată nu voi putea aștepta ca ei să producă cât 19 milioane cetățeni , nu?”

      Din felul in care pui problema te referi la productivitatea muncii, nu la acea a capitalului sau a pamantului. Productivitatea medie a muncii se exprima prin raportarea productiei obtinute la numarul de lucratori. Pe de alta parte, avem ceea ce in stiinta economica se numeste productivitatea marginala a muncii, care se defineste ca fiind raportul dintre variatia cantitatii de produse realizate si variatia numarului de lucratori. Daca vom compara cele doua curbe, cea a productivitatii marginale si cea a productivitatii medii, se constata ca daca se mentine constant capitalul utilizat, cresterea numarului de lucratori nu numai ca nu contribuie la cresterea productivitatii medii, ci o diminueaza.

      Acestea fiind spuse, raspunsul la chestiunea pe care ai ridicat-o e urmatorul: se poate obtine o productivitate ridicata cu un numar mai mic de lucratori in conditiile in care exista un aport de capital, spre exemplu tehnologii moderne, avansate. Bineinteles, cointeresarea materiala, motivatia in munca, stimularea morala sunt factori ce contribuie la cresterea productivitatii muncii. Deci cu atat mai mult se poate sa ajungi sa ai cu mai putini lucratori o productivitate mai inalta decat daca ai avea mai multi lucratori.
      Asa se face ca o tara cu un numar mai mic de locuitori, deci cu o oferta de forta de munca mai redusa din punct de vedere numeric, are un PIB mult mai mare decat o tara care are mai multi locuitori si deci si o oferta de forta de munca mult mai mare. Cu alte cuvinte: poate fi o tara mare, cu multi locuitori, dar care sa aiba o productivitate slaba a muncii si poate fi o tara mica, cu mai putini locuitori, dar cu o productivitate a muncii mult mai ridicata decat o tara mai mare, cu mai multi locuitori. Ceea ce nu inseamna ca o tara mare, cu multi locuitori nu poate avea si o productivitate a muncii foarte ridicata.
      Ca sa fiu si mai clar voi dau un exemplu: daca comparam PIB-ul pe cap de locuitor al Olandei cu cel al Nigeriei (exemplul e pur intamplator) constatam ca e in mod clar in favoarea Olandei, cu toate ca Nigeria e o tara mult mai mare decat Olanda. Dar, spre exemplu, sa vedem cat e PIB-ul SUA si vom constata ca el e foarte ridicat, chiar daca SUA e o tara mare, cu un numar mare de locuitori, mai mare decat al Olandei (si decat al Nigeriei). Daca ne vom uita pe aceasta lista a tarilor dupa PIB pe cap de locuitor vom constata ca nu exista o relatie de proportionalitate directa intre acest parametru si numarul de locuitori, cum lasi tu sa se inteleaga (adica cu cat tara are mai multi locuitori cu atat si PIB-ul e mai mare). Dar putem constata ca in tarile in care capitalul este dezvoltat si piata de capital e dezvoltata PIB-ul e mult mai mare decat in tarile in care capitalul nu e dezvoltat si piata de capital nu e dezvoltata.

      Comentariu de Motanul Incaltat | iulie 5, 2013 | Răspunde

  3. […] economic… Dupa cum se poate observa nu excelam nici la capitolul productivitate, nici la competitivitate. Si atunci i-as intreba si eu pe oamenii politici de la noi spre ce anume ne conduc, pentru ca eu […]

    Pingback de Despre emigratie… « Motanul Incaltat | martie 31, 2014 | Răspunde

  4. […] e un alt lucru ingrijorator… Eu am scris ceva mai demult un articol despre competitivitate: https://motanulfilozof.wordpress.com/2013/02/20/despre-competitivitatea-economica/ uite-te pe ce loc era Romania… Indexul competitivitatii pe 2013-2014 plaseaza Romania pe locul 76 […]

    Pingback de In atentia economistilor « Motanul Incaltat | decembrie 14, 2015 | Răspunde

  5. […] Despre competitivitatea economica […]

    Pingback de Amnistia si gratierea… « Motanul Incaltat | ianuarie 28, 2017 | Răspunde


Lasă un răspuns către Motanul Incaltat Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.