Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

MCV de dreapta…

Este clar ca actualul MCV exprima lupta politica intre Stanga si Dreapta politica europeana. El este un MCV de dreapta pentru ca vizeaza, in stilul neoliberalismului lui Hayek, independenta Justitiei in cadrul mai larg al restrangerii tot mai accentuate a Statului din economie. Din cate am putut constata, abordarile din MCV sunt laice, nu contin elemente de ordin religios sau referiri la o anumita morala apartinand unei (unor) anumite religii.

Gandul

Fotografia raportului pe Justiţie al CE. Care este singura instituţie lăudată de oficialii de la Bruxelles

Se arata ca:

„Statul de drept nu este pe deplin respectat, magistraţii sunt hărţuiţi din motive politice prin mass-media, politicienii cu problem de integritate şi acuzaţi de corupţie nu demisionează din funcţiile publice, sunt câteva din concluziile raportului pe Justiţiei prezentat de Comisia Europeană. România este încă monitorizată de la Bruxelles, iar următorul raport va fi emis în decembrie.

Documentul prezentat miercuri consemnează că imunitatea parlamentară ar trebui să le asigure senatorilor şi deputaţilor doar dreptul de a fi anchetaţi la fel ca orice cetăţean. Singura instituţie lăudată în raport este DNA.

CITEŞTE AICI RAPORTUL PE JUSTIŢIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

CE solicită respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar

Raportul oficial al Comisiei arată că din cele 11 puncte convenite cu premierul Ponta a fost respectat deplin angajamentul de a reinstaura puterile Curţii Constituţionale. Raportul subliniază că în independenţa sistemului judiciar nu este deplină. ”Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost respectate, angajamentele privind independenţa sistemului judiciar şi privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public şi a DNA-ului”, se arată în raport.

”Politicienii să nu submineze credibilitatea magistraţilor”

Comisia mai arată că politicienii nu au înteles că trebuie să accepte deciziile instanţelor fără a le comenta şi fără a submina autoritatea judecatorilor. ” Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”, se arată în Raport

”Mijloace de informare în masă au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar”

Raportul CE are şi un paragraf dur la adresa unor instituţii media care au dus campanii agresive împotriva judecătorilor, membrilor CSM, CCR şi a reprezentanţilor ANI. Raportul arată că la Bruxelles au fost primite pl\ngeri din partea acestor instituţii prin care denunţau presiunile politice exercitate prin intermediul presei. ”Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente”, se arată în raport

Miniştri acuzaţi de corupţie trebuie să facă un pas în spate

Analiza experţilor de la Bruxelles susţine că guvernul nu şi-a îndeplinit angajamentul privind eliminearea din executiv a miniştrilor cu probleme de integritate. Comisia spune că nici miniştri cercetaţi penal sau cu dosare penale nu ar trebuii să mai fie acceptaţi în executiv. ”Persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotarârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie”, se arată în raport.

Despre superimunitate: Parlamentarii să fie cercetaţi ca oricare cetăţean

Comisia Europeană face în raport şi o menţiune faţă de superimunitatea parlamentară pe care aleşii au dorit să şi-o aroge. CE subliniează că senatorii şi deputaţii trebuie să fie egali în faţa legii. ”Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalităţi de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu”, se arată în raport.

Şeful DNA şi procurorul general trebuie să primească avizul pozitiv al CSM

În opinia experţilor de la Bruxelles, procedura de numire a şefului DNA şi a procurorului general iniţiată de ministrul Mona Pivniceru nu a inspirat încredere. CE consideră o prioritate numirea unor procurori cu experienţă şi care au dovedit profesionalism. CE mai menţionează că cei doi procurori trebuie să aibe avizul pozitiv al CSM.

DNA, lăudat din nou în raportul pe Justiţie

DNA a fost din nou lădudat pentru dosarele de mare corupţie pe care le instrumentează. Raportul arată din nou că DNA a investigat dosarele nepartizan şi că nu există nici un indiciu privind politizarea anchetelor. ”DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o creştere constantă a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE”, se arată în raport

Un nou raport în decembrie 

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray a declarat că România este în continuare sub monitorizare în cadrul MCV. Comisia urmează să emită un nou raport privind progresele în sistemul Judiciar în luna decembrie. Premierul Victor Ponta a solicitat o întâlnire cu preşedinte CE pe marginea raportului MCV, întâlnire care va avea loc lunea viitoare.”

Raport dur al Comisiei Europene. Care sunt restanţele României faţă de Bruxelles

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 12:14 Premierul Ponta a solicitat o întâlnire cu preşedintele Barosso, au menţionat reprezentanţii CE. ”Este o bună oportunitate pentru a discuta pe marginea raportului”, a declarat Mark Gray

UPDATE 12:08 Raportul pe Justiţie spune că procedurile de riridcare a imunităţii trebuie modificate. ”Acestă procedură trebuie îmbunătăţită iar noi vom monitoriza acest aspect”, a declarat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE

UPDATE 12:02 Reprezentantul CE susţine că unele din cele 11 puncte agreate în vara anului trecut au fost onorate dar nu toate şi nu în totalitate.  ”În cazul independenţei Justiţiei nu au fost luate măsurile necesare. Nu a fost numit un procuror general sau un şef al DNA”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:57 ”Mai mulţi jurnalişti şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din România. Am avut mai multe cazuri în care judecători care au fost atacaţi, hărţuiţi prin intermediul presei. Nu doar CE a ridicat acestă problemă. Temeri similare au fost exprimate de Consiliul Europei şi a Comisiei de la Veneţia. Am primit reclamaţii de la CCR şi de la Curtea Supremă. De aceea am ridicat acestă problemă. În mai multe cazuri am văzut că au fost depăşite limitele. Sunt două chestiuni distincte: libertatea presei şi atacurile la adresa justiţiei prin media”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:53 Reprezentanţii CE susţin că nu există o legătură directă între raportul MCV şi accederea în spaţiul Schengen.

UPDATE 11:52 Raportul mai notează şi că rolul mass-media a fost de asemenea luat în calcul: revizuirea regulilor existente pentru a asigura protecţia instituţiilor şi a persoanelor trebuie asigurată.

UPDATE 11:50 Întrebat de ce autorităţile române nu au primit raportul MCV înaintea publicarea lui, Mark Gray a declarat că procedura nu s-a schimbat doar că CE a avut grijă ca raportul să nu fie scurs în presă înainte de prezentarea lui.

UPDATE 11:48 ”Este foarte important să subliniem că există un acord între premierul Ponta şi preşedintele Barosso dar şi un acord între premierul român şi preşedintele Băsescu care ar putea asigura o stabilitate mai mare”, a declarat Mark Gray.

UPDATE 11:43 Purtătorul de cuvânt al CE susţine că România îndeplineşte condiţiile de intrare în Schengen. ”Acesta nu este un raport pe Schenhen dar în opinia CE, România îndeplineşte condiţiile pentru a accede în Schengen”, spune Mark Gray.

UPDATE 11:30 Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Mark Gray arată că în raport se subliniază că o parte din recomandarilşe CE din vară au fost respectate dar nu în totalitate mai ale în privinţa statului de drept şi a independenţei justiţiei.

”Comisia subliniază că trebuie să fie nominalizaţi un procuror general şi un şef al DNA care să aibe un trak record bun”, a declarat Mark Gray Raportul CE referitor la progresele justiţiei din România mai notează faptul că parlamentari găsiţi incompatibili continuă să-şi desfăşoare activitatea nejustificat, fiind necesară adoptarea unor reguli clare, obiective privind suspendarea parlamentarilor care fac obiectul unor decizii definitive de corupţie sau de incompatibilitate.

În ce priveşte procedura de selecţie a procurorilor pentru numirea în funcţiile de conducere la Ministrul Public, CE spune că trebuie să se înscrie cât mai mulţi magistraţi, procedura de alegere a procurorilor şefi să fie transparentă, fiind necesară o opinie pozitivă a Consiliului Superior al Magistratrii (CSM).

Raportul notează necesitate intrării în vigoare a codurilor de procedură civilă, penal şi de procedură penală la teremenele stabilite.

Totodată, CE afirmă că reforma constituţională din România trebuie să respecte statul de drept, separaţia puterilor în stat, independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar şi să fie fundamentată pe un consens cât mai larg.”

Viziunea Ponta: „Important este să fie românii mulţumiţi de justiţie”

Romania Libera

Ponta: Raportul pe Justiţie e MAI BUN decât mă aşteptam

Se arata, printre altele, ca:

„Premierul a spus că, din punctul de vedere al Guvernului, obligaţiile asumate au fost respectate. „Eu am avut faimoasele 11 puncte care erau obligaţia Guvernului şi a mea personală în relaţia cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso asumată în timpul crizei din vară, în legătură cu CCR, Monitorul Oficial, Avocatul Poporului şi care au fost îndeplinite (…) Cred că 11 din 11 este un rezultat foarte bun şi asta este trecut în raport”, a precizat şeful Guvernului.

În ce priveşte alte critici ce ar putea fi formulate de către Comisia Europeană, Ponta a afirmat că autorităţile de la Bucureşti şi le vor asuma ca atare. „Nu am să mă apuc să mă cert cu Comisia Europeană”, a spus primul-ministru. El a adăugat că prioritatea sa în justiţie este ca acest domeniu să funcţioneze conform aşteptărilor cetăţenilor. „Important este să fie românii mulţumiţi de justiţie”, a comentat primul-ministru.

Comisia Europeană prezintă, miercuri, raportul despre evoluţia Justiţiei din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, concluziile şi tonul acestui document urmând să aibă impact asupra procesului de aderare la Spaţiul Schengen. […]

Concluziile raportului CE de miercuri vor avea urmări în procesul de intrare a României în Schengen. Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie 2012, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, şi cel al Franţei, Philippe Gustin, au declarat, săptămâna trecută, că, dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, României îi trebuie pentru aderarea la Schengen progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie. Cei doi au subliniat că înţeleg argumentele părţii române privind interesul separării subiectului Schengen de MCV, însă temerile opiniilor publice din ţările Europei de Nord sunt o realitate de care trebuie ţinut cont.”

Lupta politica intre Stanga si Dreapta romaneasca in Parlamentul European

Iata ce scrie pe blog D-na Corina Cretu:

Raportul MCV

Se arata ca:

„Nu este pentru prima oară când critic conținutul Rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Nu am nimic împotriva Mecanismului, țara noastră și l-a asumat, cu bună-credință, într-un moment delicat pentru procesul de aderare. Din păcate, din motive care țin în primul rând de modul în care se face politică în România, în perioada guvernării portocalii, MCV a devenit un instrument suplimentar al luptei politice, îndreptat împotriva USL.
Asta a permis, așa cum remarca săptămâna trecută Ambasadorul Republicii Franceze la București, transformarea Mecanismului dintr-unul de Cooperare într-unul de control al deciziilor care se iau la București de instituții democratic alese. Ambasadorul exprima necesitatea revenirii la scopul inițial al mecanismului, acela de cooperare în domeniul Justiției.
Din păcate, Raportul este plin de clișeele pe care anumiți politicieni și jurnaliști, legați ombilical de fosta putere și de Traian Băsescu, le repetă cu obstinație de ani de zile. Fosta putere a admis ca MCV să fie folosit împotriva intereselor României, ca în cazul aderării la Spațiul Schengen, numai pentru a putea folosi o parte a Justiției în scopul de a-și elimina adversarii politici. Nu uită nimeni cererile unora de la Comisia Europeană privitoare la prezentarea stadiului și conținutului dosarelor care îi priveau doar pe anumiți politicieni, invariabil de la PSD sau PNL. Asta; în timp ce se criticau asa-zisele ingerințe ale politicului în actul de justiție din România.
Ceea ce surprinde neplăcut în actualul Raport este atacul celor care l-au întocmit la adresa presei românești. Este inimaginabil așa ceva, într-o democrație. Procurori, judecători, membri ai CSM sau CCR sunt persoane publice, plătite din bani publici, și orice informație care privește moralitatea lor și comportamentul în spațiul public sau deciziile pe care le iau sunt legitime.
Nu există democrație în care deciziile Justiției să nu fie criticate. Nu folosește nimănui ascunderea sub preș a erorilor sau reaua credință, neprofesionalismul unor procurori și judecători. Acestea nu sunt acte de intimidare din partea presei, ci servirea interesului public. Judecătorii și procurorii au toată protecția necesară pentru a nu se teme de nimic, dacă își fac datoria cum scrie în Constituție și în lege. Dar nici nu pot avea un statut de imunitate și impunitate atunci când greșesc, și trimit la închisoare oameni nevinovați.
Atacul la adresa libertății de exprimare în acest Raport este o veste proastă și încă o ”contribuție” la deficitul de democrație, reclamat tot mai insistent de cetățenii europeni.
Cred că Guvernul Ponta va face o analiză serioasă a concluziilor Raportului și va da răspunsurile cele mai potrivite problemelor reale ridicate în Raport, care să ducă la o corectă și transparentă funcționare a Justiției. Falsele probleme duc adesea la ocultarea celor reale, și poate că autorii Raportului vor medita și la asta.”

Si iata ce spune Dl. Cristian Preda:

Un regres semnificativ

Se arata ca:

„Din 2007 încoace, avem un raport al Comisiei Europene despre justiția din România.
România a agreat Mecanismul de Verificare și Control, pentru a avea într-o bună zi un sistem de justiție care să împartă dreptatea, nu nedreptatea.
An de an, au fost relevate aspectele pozitive apărute, chiar dacă mecanismul a fost menținut.
Anul acesta. e prima dată când avem de-a face cu un regres semnificativ.
Trei sunt motivele care mă fac să afirm asta.
În primul rând, trebuie remarcat că au fost introduse noi materii: e vorba despre amenințările publice la adresa unor persoane din Agenția Națională de integritate, Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și de Justiție, CSM.
Apoi, să observăm că a fost evidențiată încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor de către presă, cerându-se intervenția CNA pentru a avea reguli de conduită.
În fine, sunt notate gravele deraieri ale statului de drept din vara trecută și incapacitatea lui V. Ponta de a respecta toate cele 11 puncte convenite cu Barroso.
Obiectivul României trebuie să rămână îndeplinirea obligațiilor asumate sub MCV.
Nu cred că majoritatea actuală îl poate atinge.
Ea nu există decât cu sprijinul consistent al unor adversari redutabili ai unei justiții independente.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Hayek spunea referitor la fostul dictator al Statului Chile, Augusto Pinochet, ca „prefera un dictator liberal unei guvernari democratice care sa duca lipsa de liberalism”. Iata ce ne arata Wikipedia:

„Asked about the liberal, non-democratic rule by a Chilean interviewer, Hayek is translated from German to Spanish to English as having said, „As long term institutions, I am totally against dictatorships. But a dictatorship may be a necessary system for a transitional period. […] Personally I prefer a liberal dictator to democratic government lacking liberalism. My personal impression – and this is valid for South America – is that in Chile, for example, we will witness a transition from a dictatorial government to a liberal government.”[90][91]

Hayek, of course, had lived his early life under the mostly liberal, but mostly non-democratic, rule of the Austro-Hungarian Emperor, and Hayek had seen democracy descend into illiberal tyranny in a host of Central and Eastern European countries.

Hayek recommended liberal economic reforms similar to Chile’s for the Keynesian economy in the United Kingdom to Prime Minister Margaret Thatcher.[92]

Se pare ca si la noi Marile Puteri au incercat, prin presiuni la adresa Institutiei Prezidentiale, transformarea presedintiei lui Traian Basescu intr-o dictatura gen Pinochet, dupa ideile lui Hayek, necesara sistemului de la noi intr-o perioada de tranzitie. Se pare ca, in final, Basescu nu a prea acceptat ideea asta. Observati numai ce institutie e laudata: DNA! In schimb presa e tapul ispasitor, vinovata pentru toate, in opinia celor care au formulat actualul MCV. Pornirea dictatoriala impotriva libertatii presei se vede de la o posta!! Si nici societatea romaneasca nu a acceptat o dictatura. La noi nu s-a prins asa ceva, desi ideea, dupa cat se vede, mai e in picioare. Populatia, in marea ei majoritate, a votat USL, dorind mai multa democratie, libertate si mai putin liberalism (dictatorial).

Reclame

ianuarie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Tensiuni Obama – Netanyahu

Adevarul

Relaţia dintre SUA şi Israel se răceşte tot mai mult

Un articol foarte interesant, pe care il recomand a fi citit integral si in original. Iata ce se arata:

„Relaţiile deja tensionate dintre preşedintele american Barack Obama şi premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, s-au înrăutăţit odată cu festivităţile pentru a marca al doilea mandat al liderului de la Casa Albă şi victoria anticipată a prim-ministrului la alegerile de marţi, relatează „The Guardian“.

Apropiaţii lui Netanyahu l-au acuzat pe Obama că intervine în alegerile din Israel, în urma unui articol în care liderul american este citat declarând că Israelul nu îşi cunoaşte propriile interese. Autorul articolului a menţionat că preşedintele vede în Netanyahu un „laş politic“.

Preşedintele israelian Shimon Peres s-a arătat îngrijorat de relaţiile reci dintre cei doi lideri.

Nu trebuie să pierdem sprijinul SUA. Ajutorul lor oferă Israelului puterea de a negocia în spaţiul internaţional. Fără susţinerea americanilor am fi ca un copac izolat în deşert“, a declarat Peres într-un interviu acordat cotidianului „New York Times“.

Israelienii tind să creadă că Obama se răzbună pe prim-ministrul israelian pentru sprijinul acordat de acesta rivalului său, Mitt Romney, la alegerile din noiembrie.

Jeffrey Goldberg, autorul articolului care a stârnit furia israelienilor, care este şi un apropiat al preşedintelui american, a scris că Obama are rezerve în ceea ce priveşte investirea de noi eforturi în pacea din Orientul Mijlociu, având în vedere hotărârea lui Netanyahu de a continua construirea de noi locuinţe în coloniile din Cisiordania.

„În ceea ce îi priveşte pe palestinieni, preşedintele pare să vadă în prim-ministru un laş politic, un lider care nu e dispus să consume resurse politice sau să le îndrume spre compromis“, scrie Goldberg.

Casa Albă nu a negat replicile atribuite preşedintelui.

Barack Obama a declarat răspicat ce crede despre premierul israelian şi despre direcţia în care acesta îşi conduce ţara“, a declarat Alon Pinkas, un fost diplomat israelian. „Acestea sunt declaraţii grave şi fără precedent, care trag un semnal de alarmă.“

Este de aşteptat ca Netanyahu să fie reales în funcţia de premier după alegerile de marţi şi va vizita, cel mai probabil, Washingtonul în martie, pentru întâlnirea anuală Comitetului Americano-Israelian pentru Afaceri Publice (AIPAC). Obama şi Netanyahu nu s-au întâlnit în septembrie, în timpul vizitei premierului israelian în Statele Unite. Nici Obama nu a vizitat Israelul în cei patru ani de când este preşedinte.”

President Barack Obama and Israeli Prime Minis...

President Barack Obama and Israeli Prime Minister Benjamin Netanyahu deliver a press conference following their meeting in the Oval Office. Screen-shot from official White House video. (Photo credit: Wikipedia)

Si partidul lui Netanyahu conduce in alegerile legislative din Israel… Ramane de vazut ce se va mai intampla in Orientul Mijlociu. Obama pare decis sa-si impuna viziunea sa referitor la evolutia situatiei din zona. Mi se pare ca este si o lupta ideologica intre Stanga si Dreapta. Likud, partidul lui Netanyahu, se stie, este un partid de Dreapta. Partidul Democrat, din care provine Obama, are valente de Centru-Stanga. Viziunile, deci, nu prea pot sa coincida. Cum vad eu problema? Dupa parerea mea, Obama are dreptate in felul sau. Daca Israelul nu doreste niciun fel de compromis cu palestinienii si cu celelalte state musulmane, e greu de crezut ca se poate realiza o pace durabila in Orientul Mijlociu. In privinta Autoritatii Palestiniene se poate spune ca aceasta e divizata in doua mari partide – Fatah si Hamas. Fatah-ul are controlul in West Bank iar Hamas in Fasia Gaza. De remarcat ca Hamas este un partid conservator, islamist, fundamentalist. E vazut de catre unii ca fiind o organizatie terorista. De aceea cu Hamas e foarte greu de negociat. Fatah e un partid social-democrat, face parte din Internationala Socialista, e un partid, dupa parerea mea, mult mai modern si cu idei mult mai moderne decat Hamas, un partid cu care se poate discuta civilizat si, cred, rational pentru gasirea unei solutii convenabile de ambele parti. Iata de ce inclin sa fiu de acord cu ce scria fostul premier israelian, Ehud Olmert, cand Palestina a obtinut statutul de membru observator la Natiunile Unite:

„Israeli former Prime Minister Ehud Olmert wrote: „I believe that the Palestinian request from the United Nations is congruent with the basic concept of the two-state solution. Therefore, I see no reason to oppose it. Once the United Nations will lay the foundation for this idea, we in Israel will have to engage in a serious process of negotiations, in order to agree on specific borders based on the 1967 lines, and resolve the other issues. It is time to give a hand to, and encourage, the moderate forces amongst the Palestinians. Abu-Mazen [sic] (Mahmoud Abbas) and Salam Fayyad need our help. It’s time to give it.””

Situatia ramane complicata deoarece Hamas se bucura de o mai mare popularitate in randul palestinienilor, lucru ce s-a vazut in rezultatele alegerilor legislative din 2006 din Palestina. De aceea ar trebui, dupa parerea mea, sprijinite fortele progresiste din Palestina. Ce face UE in acest sens? Care e pozitia PES? Mai ales ca in 2013 ar trebui sa avem alegeri generale in Palestina… Pe de alta parte, PPE, partid european de dreapta, nu cred ca-si poate permite sa sprijine Hamas. Hamas e tot un partid de dreapta, insa in cheie islamista si fundamentalista si foarte putin dispus la negocieri cu Israelul. Pe de alta parte, hotararea lui Netanyahu de a construi noi locuinte in Cisiordania ii stirbesc autoritatea lui Mahmoud Abbas, care provine din Fatah. Or, lucrul asta nu e in regula deoarece inseamna cresterea influentei celuilalt mare partid, Hamas. Si atunci Netanyahu ce ar fi vrut? Un razboi cu ajutorul SUA? Adica sa tarasca SUA intr-un razboi…?! Asta e o nebunie din start!! Niciodata nu s-a mai intamplat asa ceva, nici in 2006 pe vremea razboiului dintre Israel si Hezbollah, nici in 2008-2009 cu ocazia razboiului din Gaza. Daca SUA se implica direct intr-un eventual razboi in Orientul Mijlociu se poate ajunge la un razboi mondial. Valabil si pentru Rusia sau China. Asa ceva nu s-a intamplat nici macar in timpul razboiului de Yom Kippur si nici nu trebuie sa se intample. De aceea este necesar sa fie intensificate eforturile diplomatice in vederea solutionarii pe cale pasnica a conflictului din Orientul Mijlociu si lucrul asta nu se poate face decat prin negocieri. Din aceasta cauza Israelul are nevoie de parteneri cu care sa poata negocia. Insa mie mi se pare ca UE face destul de putin in privinta sprijinului dat fortelor progresiste din Palestina. Dupa parerea mea, actualul Fatah reprezinta o mare schimbare, sper ca in bine, in situatia din aceasta zona atat de framantata si tulbure, fata de anii anteriori. Faptul ca face parte din Internationala Socialista inseamna o evidenta deschidere spre lume, prin adoptarea unei ideologii – cea social – democrata – care nu mai are de a face cu islamismul si fundamentalismul, intalnit doar in unele tari musulmane. Este un pas foarte important catre modernizarea Statului Palestinian: iesirea de sub influenta fundamentalismului islamic. Ar insemna ca se poate discuta cu Fatah, de pe alte baze si intr-un alt de mod decat pana nu foarte demult. Israelul ar trebui sa profite de lucrul acesta. In ceea ce priveste Hamas, datorita ideologiei sale, va continua eforturile de islamizare atat in West Bank cat si in Fasia Gaza… Ar trebui ca si aceasta formatiune politica sa inceapa sa caute solutii de modernizare, desi usor pentru ei nu va fi. In primul rand pentru ca Hamas este, la ora actuala, un partid de extrema dreapta islamica, militarizat. Efortul de a se apropia de modelul premierului turc Tayyip Erdogan este notabil. Totusi, Partidul Justitie si Dezvoltare, al premierului turc, este un partid de centru-dreapta, nu de extrema dreapta. Acest partid este afiliat cu statut de observator la Partidul Popular European (PPE). Or, Hamas este inca foarte departe de a avea o valenta europeana. Sunt si criticati in presa antiHamas din Palestina cum ca ceea ce vor sa faca in realitate este o replica a modelului taliban al islamului. Totusi, efortul de modernizare a Hamas trebuie sa continue si cred ca acest lucru s-ar putea realiza efectiv. Trebuie spus ca asa cum arata Hamas acum, nu este in interesul Israelului. Si cred ca mentinerea, ca sa zic asa, a Palestinei ca si cum n-ar fi o tara, ci un fel de regiune, fara o viata politica structurata, tot n-ar fi in interesul Israelului. Pentru ca o astfel de stare determina extremismul islamic si instabilitatea in regiune. Pe cand daca, spre exemplu, si Hamas ar reusi sa se modernizeze, renuntand la extremism si lupta armata, s-ar putea vorbi de un inceput de democratie in Palestina si altfel s-ar putea discuta, desigur, cu ei. In orice caz, ar fi si un inceput de stabilitate in zona si s-ar putea vorbi de un pas foarte mare pentru atingerea unei paci durabile in Orientul Mijlociu.

ianuarie 26, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 23 comentarii

24 ianuarie

Inaintasii nostri, animati de o inflacarata dragoste fata de tara si de inalte idealuri, au faurit la 24 ianuarie 1859 Unirea Principatelor Romane, cunoscuta ca Mica Unire, baza a Marii Uniri, cea de la 1 decembrie 1918. Atmosfera de entuziasm a cuprins inimile tuturor romanilor si Mica Unire a dat speranta si romanilor de peste Arcul Carpatic. In felul acesta toate inimile romanilor au conglasuit: Vrem Unire! Si Inima Romaneasca a aratat intregii lumi ca idealul ei de veacuri e Romania, un ideal pe cale sa se concretizeze si care s-a si realizat pe deplin mai tarziu. Pentru ca elementul central, rolul major l-a avut Inima Romana!

Stateam si ma gandeam (cu oarecare tristete) astazi la ce idealuri mai avem noi si la cum e inima noastra romaneasca astazi. Nu de alta, dar ceea ce se intampla astazi pare a fi ceva destul de departat, din pacate, de idealurile pe care s-a cladit tara noastra, Romania moderna. Se vorbeste, si auzim destul de des, sintagma „sa nu fii antiamerican”, spusa cu degetul aratator intins si miscat de sus in jos. Dar eu stau si ma intreb cine mai e pro roman sau daca mai stie cineva dintre noi ce mai inseamna asta. Se tot vorbeste de o noua Constitutie prin care se doreste regionalizarea tarii, cu presedinte de regiune, cu capitala de regiune. Milioane de oameni au hotarat sa plece din tara asta si sa lucreze peste hotare. Se tot spune ca societatea noastra s-a atomizat, ca am devenit niste atomi sociali, ca nu mai suntem un popor ci o populatie. In lumea romaneasca – si cand spun asta ma refer si la diaspora noastra – a ajuns sa se practice destul de des mimetismul religios. Se constata un declin cultural evident, cu precadere la tanara generatie.  Apropo de cultura, citeam in biografia lui La Rochefoucauld urmatorul lucru, si anume ca prin 1656 frecventa palatul Rambouillet, salonul domnisoarei de Scudéry in care era la moda madrigalul, salonul domnisoarei de Montpensier, in care se cultiva genul portretului literar, si salonul doamnei de Sablé, in care se desavarsea arta maximei (La Rochefoucauld – Maxime si Reflectii – Editura Biblioteca Pentru Toti, 1972). Stateam si ma gandeam: cati din clasa noastra politica (mai) au astfel de preocupari nobile? Mi-a atras atentia un editorial semnat Dinu Sararu, de pe blogul sau din Adevarul, pe care il recomand a fi citit integral si in original:

Fals jurnal de ieri şi de azi: Un salut elegant şi mai ales firesc şi din nou despre Spiru Haret

Iata ce arata:

„Un salut elegant şi mai ales firesc într-o lume românească pentru care normalitatea a ajuns o excepţie în stare să ne pună pe gânduri, venit din partea actualului ministru al şcolii a prefaţat inspirat, cred eu, un scurt dialog.

Şi el binevenit, despre actualitatea lui Spiru Haret văzut ca unul dintre Marii reformatori ai ,,mediului românesc’’ cum opinează îngrijitorul fericit al operei celui care nu şi-a găsit locul în bilanţul celor ,,Zece pentru România’’ la capătul unei selecţii de bâlci de Sfântul Ilie la Polovragi şi chiar la unica noastră televiziune necomercială, unde, se ştie, te poţi aştepta la orice

Profesorul universitar, actualul ministru al învământului, aparţinând unei generaţii de intelectuali în plină maturitate a afirmării şi confirmării, este şi prefaţatorul ediţiei monumentale, se poate spune, în unsprezece volume – iată unul dintre cazurile foarte rare ale ediţiilor însoţite cu aplombul formulei ,,definitive’’- ediţie venind să îmbrăţişeze editorial, cu acribie ştiinţifică, Opera lui Spiru Haret sub semnătura unui alt încă tânăr dascăl de universitate, Constantin Schifirneţ.

Dar cine să mai ştie azi, la noi, numele unor oameni de carte care ne onorează, într-adevăr, şi ne furnizează argumente în favoarea unui măcar timid ,,mai putem spera’’, când nici despre Spiru Haret nu se ştie azi mai nimic, nici în şcoala românească ajunsă de izbeliştea cunoscută, în vreme ce odinioară nu exista învăţător de ţară care să nu se revendice cu mândrie de la Spiru Haret?!

Ferească Dumnezeu, însă, ajuns într-un cerc cât de cât, vorba aceia, cât de cât neînsemnat, să nu şti cum s-a împiedicat şi a căzut cu buzele chiar pe buzele partenerului, o blondă sau brună, la concusul ,,Dansez pentru tine’’, nu mai vorbesc ce funeralii naţionale s-ar organiza cu vagonul – cu ,,eroul’’ sau ,,eroina’’- asaltat în gări de miile de fani ai ,,victimei’’ unei încăierări ca în filme, filmele americane, bineînţeles. Nimeni nu se întreabă, însă, din clasa noastră politică, şi ea sărmana semănând mult, ca şi alegătorii ei, cu fanii din gări pomeniţi mai înainte, nimeni nu se întreabă însă, zic, şi nici nimeni, atunci, nu vrea să vadă cum s-a ajuns aici! Nimeni, din această clasă politică nu s-a urcat până azi la tribuna Parlamentului să se întrebe, fie şi demagogic, fapt şi mai îngrijorător, care este azi în România, stadiul ,,mediului’’ românesc!?

Să sperăm ,,însă’’ că în sfârşit cineva din numerosul nostru Parlament, cel mai numeros din înteaga istorie naţională, mai numeros decât al marilor state care diriguiesc astăzi lumea, se va găsi totuşi să se întrebe cum s-a ajuns aici!

Aşadar, avem şi o ediţie exemplară, produs al unei universităţi tinere cu ambiţii mari în domeniul învăţământului consacrat administraţiei publice şi universului politic, şi ne bucurăm astfel şi de un Îndreptar unic a cărui valoare nu stă numai în pionierat ci şi în actualitatea lui cu adevărat tulburătoare. Şi totuşi s-a ajuns aici! Aşadar, avem Îndreptar, dar n-avem, cum ar fi zis Arghezi, n-avem nemţi, iar nemţii ar fi căuzaşii.

Iată, i-am spus Profesorului universitar, Ministru al Învăţământului, Remus Pricopie, autor al prefeţei la ediţia în unsprezece volume a Îndreptarului, avem căuzaşul potrivit şi la momentul potrivit în chiar actualul regim, căuzaş instalat în jilţul la fel de tânărului ATUNCI ministru al Învăţământului, Spiru Haret.

Nu văd un moment mai potrivit, mai fericit, mă hazardez să spun, al promovării spiritului haretian în învăţământ şi nu numai, în întregul mediu românesc şi mi-am îngăduit să-i sugerez Profesorului universitar Remus Pricopie un Simpozion Naţional sub cupola Ateneului Român, în colaborare cu Academia Română, cu Universitatea Bucureşti, cu Şcoala pomenită de Studii Administrative şi Politice care să reprezinte un semnal, altfel atât de aşteptat, din partea noii guvernări, cu privire la reforma mediului românesc.

Opera doctrinară şi socială a lui Spiru Haret, reprezintă, aşa cum concluzionează cu îndreptăţire şi foarte exact îngrijitorul ediţiei în unsprezece volume, Profesorul universitar Constantin Schifirneţ ,,Un model de comportament şi gândire modernă într-o societate înscrisă pe calea recuperării unor decalaje şi a unui timp istoric pentru a fi sincronizată la spiritul veacului.

Spiru Haret s-a nascut in epoca Micii Uniri si as spune, fara teama de a gresi, ca s-a nascut din acea fierbinte dragoste fata de tara, de care pomeneam la inceput, din acele mari idealuri, care i-au animat pe inaintasii nostri, din acea Inima Romana care a facut Unirea. Dvs., stimati cititori, ce spuneti: s-ar mai putea naste astazi un Spiru Haret, din inima romana de azi? Si daca s-ar naste un astfel de om, ar fi sustinut sa faca ceea ce a facut Spiru Haret?

Maestrul Sararu se intreaba si indeamna la intrebarea: „care este azi în România, stadiul ,,mediului’’ românesc?„. Dar eu as intreba: care sunt idealurile care ne mai anima pe noi, romanii? Ascuzandu-ne in chip fatarnic sub mimetismul religios, pe noi, romanii, la ora actuala, ne mai anima doua idealuri: sa fim liberi si sa avem bani. Fiecare pentru sine. Interesul general e ceva foarte indepartat…  Ceva „comunist” care, drept consecinta, trebuie respins imediat ca fiind foarte daunator. De ce? Pentru ca asa e la moda. La Rochefoucauld, ca tot l-am pomenit, spunea:

„Laudam sau criticam majoritatea lucrurilor pentru ca e la moda sa le laudam sau sa le criticam.”

Moda isi pune amprenta, fireste, si asupra mediului romanesc de azi. Spre exemplu, azi e la moda sa nu fii etatist, sa fii neoliberal, sa fii religios, sa-ti „faci” o afacere, etc. De fapt, s-ar putea spune ca noi nu prea mai avem idealuri, ci preluam ceea ce e la moda azi. Pe de alta parte, citindu-l pe La Rochefoucauld, iata ce am mai gasit:

„Cati generali de divizie nu invata sa para maresali ai Frantei! Cati magistrati nu imita si nu fac repetitie fara rost ca sa se deprinda cu aerul de cancelar, si cate burgheze nu-si dau ifose de ducese!”

😆 Parca se aplica si acestea mediului romanesc de azi… Vrem sa parem ceea ce nu suntem… Chiar si acela care „nu şti cum s-a împiedicat şi a căzut cu buzele chiar pe buzele partenerului, o blondă sau brună, la concusul ,,Dansez pentru tine’’ „, ar dori sa para a fi un star american!  😀 Unii, mai rautaciosi poate, ar spune ca nu o sa avem nemti niciodata pentru motivul ca nu ne asemanam cu ei. Desi sunt destui nemti hip hop si destule nemtoaice rockerite! 🙂 De cand a murit regretatul Iosif Sava, eu n-am prea mai vazut emisiuni culturale pe la televizor, de buna calitate, care sa te tina o dupa amiaza intreaga in fata televizorului… Poate sunt subiectiv, nu spun nu. Dar in anii de dupa Revolutie, cultura a trecut destul de repede pe ultimul loc, ca ceva lipsit de insemnatate. Cultura n-a mai fost la moda si nici nu s-a mai gasit cineva care sa o aduca in prim-planul vietii sociale. Asa cum nici filmul de arta nu mai e la moda si lucrul asta se remarca pe plan mondial, pentru ca primeaza aspectul comercial asupra celui artistic. O reflectie a Selmei Lagerlöf spune:

„Cultura este ceea ce ramane dupa ce ai uitat tot ce-ai invatat.”

Iar la noi nu se mai prea invata… Lucrul asta – sa inveti – nu mai e la moda si ai sa auzi pe nu putini care spun ca, de fapt, nu te ajuta la nimic… Acum este la moda sa-ti folosesti, sa-ti valorifici „aptitudinile”, nu sa ai prea multa carte, ca sa ai si ce uita… Este cu mult mai la moda sa fii rocker, decat sa-l citesti pe Shakespeare.

Pe de alta parte, spre deosebire de Occident, noi am ajuns intr-o situatie economica atat de precara incat nu mai avem cu ce sa ne mandrim, din punctul de vedere al realizarilor. Sa nu ne lasam inselati de aceasta criza economica. Ea afecteaza, desigur, si Occidentul, dar, cu toate acestea, situatia de la noi e foarte precara si, intr-adevar, ar trebui sa ne punem intrebarea: cum am ajuns aici? Ar trebui sa invatam din greseli, sa cautam solutii de redresare. Pentru ca tot ceea ce s-a intamplat nu a facut altceva decat sa slabeasca vlaga poporului roman. Suntem un popor istovit care inainteaza cu greu. Vorbeam mai sus de chestiunile spirituale insa nu trebuie uitate conditiile materiale. Dupa parerea mea, intre cele doua trebuie sa existe un echilibru: nu sa le exacerbezi pe cele spirituale, uitand de cele materiale si nici invers. Ce mai poti sa spui cand la noi s-au distrus intreprinderi, alta data performante! Nu mai vorbesc de demoralizarea oamenilor, care au muncit in aceste intreprinderi si care au auzit, dintr-o data, ca, de fapt, erau proaste, neperformante, un „morman de fiare vechi”. De parca oamenii ar putea trai numai cu cele spirituale. Dar daca vorbim, spre exemplu, de cultura, apropo de spiritual, aceasta trebuie sa aiba o baza materiala pe care sa se poata sprijini, altminteri este, cum si este astazi, in aer. Cum sa fie, cum sa sporeasca la noi, spre exemplu, o cultura a calitatii produselor cand noi am distrus propriile noastre intreprinderi? Le-am dat la fiare vechi si niste „baieti destepti” au facut bani din asta. Si luam mai totul din exterior, depindem de ceea ce importam. Si spunem: ” extraordinar produs, super performant!!”. De fapt noi laudam realizarile altora. Numai ca asta nu ne ajuta la nimic pentru ca nu avem noi insine realizari, pentru ca nu exista, in fapt, o emulatie, sa urmam exemplul celor care fac astfel de produse performante. Am ajuns sa nu avem nici cu ce si, din pacate, nici cu cine, cel putin asa mi se pare. Si atunci despre ce modele vorbim? Ca se tot vorbeste despre asta. In stil clasic ar fi sa ai un model pe care sa-l si urmezi. Noi modele am avea destule, numai ca suntem in imposibilitatea de a le urma cu adevarat: e greu de crezut ca am putea urma un model occidental in domeniul economic cand economia noastra e intr-un hal fara de hal. Din cauza asta la noi a aparut in viata politica (si nu numai) demagogia si populismul si sunt foarte multi oameni sensibili la populism, in stare sa mearga dupa lideri, partide populiste ce practica demagogia, care au doar scopul de a ajunge la Putere.

In final, ca sa nu o mai lungesc prea mult, as dori sa inchei, spre mereu aducere aminte, cu frumosul idemn:

„Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!”

ianuarie 25, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 134 comentarii

Despre lumea islamica…

Nu cred ca lucrurile stau chiar asa…

Eu cred ca trebuie aratate doua lucruri:

1.  nu toti musulmanii sunt fundamentalisti, jihadisti, teroristi;

2. sunt multi din lumea islamica doritori de modernizare si dezvoltare.

Situatia actuala reflecta un decalaj foarte mare de dezvoltare intre Europa, pe de o parte, si tarile islamice din Nordul Africii (si nu numai acestea) pe de alta parte. Aceste tari, dominate de islamism si regimuri totalitare au ramas mult in urma. Din aceasta cauza acolo saracia este mare. Lucrul acesta poate determina un urias val de emigranti din aceste tari catre Europa. A existat si pana acum o imigratie din tari islamice in Europa. O imigratie suportabila sub aspect economic, social si cultural. Trebuie facuta precizarea ca aceste tari nu sunt membre UE. Dar sa ne gandim ce ar fi, ce s-ar putea intampla in viitor, daca decalajele existente intre Europa si aceste tari se vor mari foarte mult. Emigratia din aceste tari spre Europa va spori si mai mult. Pe de alta parte, mizeria in aceste tari arabe se va accentua si mai mult. Or, pentru ca aceste tari sa poata avansa trebuie sa fie ajutate. Asa cum arata marele economist american Simon Kuznets cresterea economica moderna trebuie sa se raspandeasca si in tarile cu performante „cu mult sub nivelurile minime in raport cu potentialul tehnologiei moderne”. Si tot el arata, printre altele, ca pentru asta trebuie sa existe un ritm ridicat de transformare structurala si schimbari importante in  sectoarele care ating viata si comportamentul oamenilor. Iata de ce Primavara araba e un lucru important: este un prim pas pentru atingerea acestor obiective. Vitale pentru Europa. Europa nu are nevoie de tari slab dezvoltate in Africa, ci are nevoie de debuseuri pentru a-si promova produsele si de parteneri economici. In caz contrar va avea parte doar de o emigratie din aceste tari care nu va mai putea fi, la un moment dat, suportabila, dezvoltand curente extremiste si xenofobe pe batranul nostru continent. O asemenea emigratie masiva din tarile islamice spre Europa poate distruge cultura europeana si vor fi multi, nu neaparat de extrema dreapta, care se vor opune unui astfel de fenomen. De aceea nu ne putem impiedica de Al Qaeda. Ci trebuie sa stimulam, sa capacitam toate fortele progresiste din aceste tari in vederea modernizarii Nordului Africii si nu numai. Oamenii acestia trebuie sa inteleaga faptul ca ramanerea in urma, daca va continua, nu va insemna decat rau pentru tarile lor. Pentru Europa va insemna un potential pericol, inclusiv terorist. D-na. Cretu spune:

„Schimbarea regimurilor autoritare din Egipt, Libia și Tunisia a fost un lucru foarte bun. Acestea au căzut pe fondul unor nemulțumiri legitime ale cetățenilor. Doar că particularitățile zonei, care au scăpat la o primă analiză, i-au făcut pe mulți să creadă că evoluțiile vor urma scenariul din Europa de Est: democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori etc. Realitatea este alta.”

Tocmai asta e si ideea: „democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori, etc”, pentru ca fara astfel de schimbari aceste tari risca sa se afunde si mai mult in mizerie. Un comentator – Karakas – spune: „Tarile astea trebuiau lasate sa se dezvolte natural, dar diavolul nu doarme niciodata”. Problema este ca aceste tari nu se pot dezvolta „natural”. Tocmai ca acolo „natural” nu inseamna dezvoltare si crestere economica. Or, tocmai acest „natural” creeaza mizeria in aceste tari, care poate determina revolte foarte mari, accentuarea fenomenului terorist si emigratie masiva in viitor. Asta nu inseamna ca acolo nu ar fi oameni care sa doreasca dezvoltarea tarilor lor. Sunt, si cred ca sunt foarte multi. Tocmai pe acesti oameni trebuie sa ne bazam in efortul de a reduce decalajele existente azi intre Europa si aceste tari, inclusiv pentru a combate pericolul terorist.

Un comentariu al Bibliotecarului spune: „Tradiţia europeană nu poate fi impusă lumii islamice”. Eu nu cred ca problema se pune in acest mod – sa impui o traditie straina, in speta cea europeana, lumii islamice. Insa forme medievale dictatoriale de conducere precum sultanatul sunt anacronice. Chestiunea este sa ajutam aceste state sa micsoreze decalajele existente fata de Europa. Or, cum sa le ajuti? Fara reforme economice, nu vor vedea niciodata bani de la FMI pentru dezvoltare. Pe de alta parte sunt foarte multi care pleaca din aceste tari catre Europa, pentru a duce o viata mai buna. Cu toate restrictiile legate de vestimentatie impuse in Franta si care fac obiectul Comitetului pentru Drepturile Omului al Natiunilor Unite, nu prea sunt doritori sa se intoarca in tarile lor de origine. Eu cred ca foarte multi privesc la tarile lor de origine cam asa: „cum de-am putut sa traiesc pana acum acolo, in tara aceea„. Asa ca traditiile europene sunt mult mai atragatoare decat traditiile din tarile lor. Si odata avand un nivel de trai mai bun privesc la tarile lor de provenienta ca la niste tari straine si un mod de viata strain. Eu cred ca si celor fanatici, care locuiesc in Europa, le place modul asta de viata de aici, doar ca nu vor s-o recunoasca. Insa in forul lor interior cred ca isi dau seama de superioritatea Europei si a valorilor sale fata de mizeria din tarile lor. Citeam undeva despre faptul ca Osama bin Laden isi indemna fiul sa nu se apuce de jihad, ci sa mearga in SUA sa invete, sa dobandeasca o buna educatie acolo. Pentru ca este evident ca „traditia lor” nu inseamna decat ramanere in urma. Ar fi numai treaba lor, daca nu ar fi si treaba noastra! Tocmai asta e: e si treaba noastra! Pentru ca daca lasam asa lucrurile, fara sa-i ajutam, fara sa miscam un deget, evident ca acestea se vor agrava, inclusiv in detrimentul nostru.

CORINA CRETU

”Orice soluție naște noi probleme!” Cred că fiecare dintre noi trebuie să mediteze la aceste cuvinte, care exprimă un adevăr crunt: oricând ceea ce pare o soluție se poate transforma într-un coșmar. ”Primăvara arabă” a fost una dintre acele soluții salutate cu entuziasm de întrega lume, cu precădere de europeni și de americani. Încă o dată, tendința de a judeca totul prin prisma valorilor occidentale, pe care unii le cred universale, și-a arătat consecințele.

Schimbarea regimurilor autoritare din Egipt, Libia și Tunisia a fost un lucru foarte bun. Acestea au căzut pe fondul unor nemulțumiri legitime ale cetățenilor. Doar că particularitățile zonei, care au scăpat la o primă analiză, i-au făcut pe mulți să creadă că evoluțiile vor urma scenariul din Europa de Est: democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori etc. Realitatea este alta.

Cu excepția Tunisiei, care, din motive istorice, este mai laică și mai…

Vezi articolul original 451 de cuvinte mai mult

ianuarie 21, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Cronica unui esec anuntat…

Romania Libera

REGIONALIZAREA României. Care este proiectul USL şi cine ar putea fi guvernatorii

Se arata ca:

„Potrivit proiectului de reorganizare administrativă pregătit de Guvernul Ponta, România va avea în viitor opt regiuni: Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov, scrie Realitatea.net.

Potrivit proiectului, cele opt regiuni vor fi:

Nord- Est: Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi

Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa

Nord Vest: Bihor, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud

Sud: Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa

Vest: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş

Sud- Vest: Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Mehedinţi

Centru: Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Alba

Bucureşti- Ilfov

Iată şi numele vehiculate pentru funcţiile de guvernatori ale viitoarelor regiuni.

Nord- Est: Gheorghe Nichita – PSD, Romeo Stavarache- PNL, Cristian Adomniţei- PNL, Gheorghe Flutur – PDL

Sud-Est: Nicuşor Constantinescu, Miron Mitrea – PSD

Nord Vest: Ioan Rus – PSD, Ilie Bolojan – PSD, Alin Tişe – PDL

Sud: Silvian Ciupercă – PSD, Dan Motreanu – PNL

Centru: Gyorgy Frunda- UDMR, Mircea Cazan- PSD, Ciprian Dobre – PNL, Ion Ariton- PDL

Ilfov: Codruţ Sereş- PC

Până în prezent, Guvernul nu a stabilit dacă guvernatorii vor fi aleşi sau numiţi.

Primarul muncipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, vehiculat pentru a fi guvernator în regiunea Nord-Est, a declarat la Realitatea TV că regiunea menţionată are cca 3,6 milioane locuitori. El a pledat pentru alegerea guvernatorilor prin votul primarilor şi al consilierilor judeţeni din regiune.

„Noi, dacă creionăm regiunile în altă formă, incepem un tămbălău fără marginişi nu mai facem nimic. Anul acesta trebuie să fim foarte eficienţi. Oricând putem găsi altceva, dar deschidem cutia Pandorei şi incepem să gândim pe criterii etnice (…)”, a declarat Nichita, întrebat în legătură cu oportunitatea împărţirii ţării în cele 8 regiuni.

„Important e să aplicăm votul democratic, sunt de acord cu votul indirect – primarii din regiune, consilierii judeţeni să voteze guvernatorii, adică între 700 şi 800 oameni care au fost aleşi şi pot alege mai departe consiliul regional”, a adăugat primarul.

Intrebat dacă vizează funcţia de guvernator, Nichita a replicat: „Sunt primar, am in vedere sa duc proiecte de modernizare, in clipa in care regionalizarea se va face, după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune. Nu conteaza Nichita, x sau Y, ci proiectul in sine. (subl. mea)

Gandul

REGIONALIZAREA în dezbaterea USL. ”Teoria super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat. Cu ce e mai credibil un ministru ales de partid?”

Se arata ca:

„Proiectul împărţirii administrative a României în opt regiuni de dezvoltare reprezintă una din marile provocări politice pentru 2013. Regionalizarea, tema aflată şi pe agenda guvernului Boc, a eşuat în 2011 din cauza opoziţiei UDMR. Bazându-se pe o majoritate consistentă în Parlament, liderii USL susţin că regionalizarea va deveni realitate în a doua jumătate a acestui an şi că prin intermediul ei se va produce o descentralizare reală.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a creşte economic regiunea şi pentru a dispărea discrepanţele economice între regiuni. Vreau regionalizare pentru că vreau să avem destinul în mâna noastră şi să nu stăm cu mâna întinsă la Bucureşti. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureştiul şi ce este în jurul Bucureştiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la Bucureşti, să se dezvolte doar Bucureştiul şi Sectoarele, ele să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la Bucureşti”, a declarat pentru gândul primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, puternic susţinător al ideii descentralizării prin regionalizare.

„Tema principală este cât mănâncă Bucureştiul cu structurile lui şi cât mănâncă cei care produc bugetul. Bugetul se produce de ţară şi se mănâncă în Bucureşti 80%”, se revoltă şi preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

Preşedintele interimar al Uniunii Naţionale a Preşedinţilor de Consilii Judeţene, Nicuşor Constantinescu, susţine pentru gândul că preşedintele Regiunii va deveni mai important decât un ministru sau primul-ministru.

„Se termină cu plimbarea primarilor de la localităţi la Guvernul României”, adaugă şi vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan, preşedintele CJ Constanţa.

La Guvern, proiectul regionalizării se află în mâna lui Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru pentru Administraţie şi Dezvoltare Regională. Premierul Victor Ponta susţine proiectul, afirmând că momentul oportun pentru începerea implementării acestuia este tocmai acest an. „Victor Ponta este motorul proiectului istoric de regionalizare”, îl complimentează Oprişan pe premier.

Al treilea nivel de guvernare – Regiunea

Cei din teritoriu vor să decidă singuri cum se dezvoltă regiunea în care trăiesc, iar acest lucru îl consideră posibil prin proiectul regionalizării. Primii paşi pentru regionalizarea ţării constau în modificarea Constituţiei, prin introducerea în Legea Fundamentală a regiunilor, şi punerea în dezbaterea publică a proiectului de regionalizare. Dacă procesul revizuirii Constituţiei se va finaliza pozitiv la referendumul pentru adoptarea acesteia, în a doua jumătate a anului se va declanşa procesul regionalizării administrative.

Astfel, între Guvern şi Consiliile Judeţene se va interpune o nouă unitate administrativă. O descrie succint preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma: „se introduce al treilea nivel de guvernare în România – guvernarea regională”.

Nicuşor Constantinescu afirmă, la rândul său, că după regionalizare se va produce o descentralizare reală. „Între Guvern, Consilii Judeţene şi Primării intervine un model intermediar, regional, pe modelul UE, care reprezintă actualele regiuni. Va avea personalitate juridică, un preşedinte al fiecărei regiuni şi un Consiliu Regional cu competenţe regionale”, a declarat pentru gândul social-democratul.

Conform proiectului USL, România va fi împărţită în opt astfel de regiuni de dezvoltare, ele existând şi în prezent, dar fără personalitate juridică şi fără să fie unităţi administrativ-teritoriale.

„Dacă nu avem în Constituţie că România este împărţită în regiuni, nu putem vorbi de regionalizare. Băsescu a dorit să desfiinţeze judeţele actuale, ca să scape de preşedinţii de Consilii Judeţene care câştigau alegerile împotriva PDL să facă opt judeţe mari, dar le spunea tot judeţe. Acum va apărea în Constituţie că România este împărţită din punct de vedere administrativ- teritorial în judeţe şi regiuni”, a declarat pentru gândul vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan.

Cine conduce Regiunea

Regiunea va fi condusă de un preşedinte ales prin vot direct de cetăţeni. Acest lucru nu se va întâmpla însă din 2013 sau 2014, după ce proiectul va deveni lege. Într-o primă fază, intermediară, preşedintele Consiliului Regional va fi ales de consilierii judeţeni şi locali. Din 2016, când sunt programate viitoarele alegeri locale, preşedintele Regiunii, va fi ales însă prin vot direct de cetăţeni. Până la alegerea directă a preşedintelui Regiunii, actualii şefi de Consilii Judeţene vor îndeplini funcţia de vicepreşedinţi ai Regiunilor.

„Preşedintele Regiunii nu va fi şeful preşedinţilor de Consilii Judeţene, nu vor fi raporturi de subordonare, pentru că regiunea are nişte atribuţii, iar judeţele alte atribuţii”, afirmă Oprişan.

„Nu voi fi subordonat preşedintelui Regiunii, pentru că nu Regiunea nu va putea da ordine. Dacă judeţele nu se înţeleg pe un proiect european, regiunea hotărăşte care este soluţia”, explică şi Constantinescu. Regiunile vor co-exista împreună cu judeţele.

Un alt for de conducere regional, va fi Consiliul, un mini-Parlament local. Şi consilierii regionali urmează să fie aleşi prin vot de cetăţeni începând cu 2016. Judeţele vor da un număr diferit de consilieri regionali, în funcţie de populaţia deţinută.

Preşedintele Regional şi Consiliul Regional urmează să conducă de facto regiunea. Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene şi de coeziune.

„Dintr-un tot astăzi autorităţile locale încasează 33% din taxele şi impozitele colectate de Guvern. Se va mări la 63 – 70%” această cotă, afirmă Oprişan.

Liderii din teritoriu spun că puterile, care se află momentan la Bucureşti, la Guvern şi miniştri, urmează să fie trecute după regionalizare şi descentralizare în mâna autorităţilor locale şi regionale.

„Consiliul Regional şi preşedintele Consiliului Regional, preluând puterea Guvernului, va aduce puterea mai aproape de oameni. Treaba Guvernului se rezolvă la regiune”, a declarat pentru gândul Marian Oprişan.

Ideea este întărită de primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita: „Omul trebuie să înţeleagă că regiunea are destinul în mâna ei ca să se dezvolte. Important este să folosim competenţa oamenilor dintr-o zonă şi aduce finanţările necesare. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureştiul şi ce este în jurul Bucureştiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la Bucureşti, să se dezvolte doar Bucureştiul să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la Bucureşti

„Nu se vor mai duce primarii la un ministru să se roage pentru un proiect de apă sau pentru canalizare. Guvernul va face doar programele naţionale de dezvoltare şi va controla legalitatea folosirii banilor europeni”, susţine şi preşedintele interimar al UNCJR, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa.

Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, se arată indignat de faptul că în Capitală se consumă cele mai multe resurse.

„Bugetul se produce de ţară şi se mănâncă în Bucureşti 80%. Cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite să aibă apărare, ordine în stradă, să aibă sănătate publică gratuită, educaţie. Nu se poate să-l las pe cel de la o comună să umble prin noroi, fără canalizare, iar în Bucureşti să pun iluminat scump de sărbători. Nu se poate ca din toate accizele pentru carburanţi toţi banii să ajungă la MS, iar în judeţul Prahova să nu se întoarcă niciun leu. Rostul este dezvoltarea echilibrată a teritoriului naţional. Dacă are unul apă la bloc trebuie să aibă toată România. Resursele trebuie mutate”, îşi explică viziunea Cosma. A lansat deja pe site-ul instituţiei pe care o conduce o dezbatere publică despre regionalizare.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a creşte economic regiunea şi pentru a dispărea discrepanţele economice între regiuni. Dacă stăm toată ziua cu mâna întinsă la Bucureşti nu putem obţine fonduri suficiente pentru dezvoltarea unei regiuni. Trebuie identificat potenţialul economic al fiecărei regiuni, nu toţi avem aur, Roşia Montană. Avem pământ, mediu academic, păduri. Se poate gândi ce este mai bun, Moldova ca să o dezvoltăm avem nevoie de accesabilitate: aeroporturi, autostrăzi, drumuri”, subliniază primarul Nichita.

Preşedintele de regiune este un super-baron?

„Teoria baronului şi a super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat, a Bucureştiului imaculat şi, vezi Doamne, în judeţe există adevăraţii baroni. Dacă vorbim de Dobrogea, nu au fost baroni pentru că a fost sub Imperiul Otoman vreo 600 de ani. Aici erau emiri, sultani, nu erau baroni”, afirmă Nicuşor Constantinescu.

Pentru el, un preşedinte de regiune ales de cetăţeni este mai reprezentativ decât un prim-ministru sau un ministru.

„Cu ce este mai credibil un ministru ales în structurile de partid decât cineva ales de 3 milioane de cetăţeni. Mi se pare că este mai reprezentativ şi cu o răspundere mai mare”, se întreabă preşedintele CJ Constanţa.

Prefectul

În locul celor 41 de prefecţi actuali, după implementarea procesului de regionalizare administrativă numărul acestora va fi redus la opt – câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare.

„Va exista un singur prefect la regiune, iar în judeţele componente ale regiunii va rămâne un oficiu prefectural. În Constituţia modificată dreptul prefecţilor de a ataca emis de autorităţile regionale, judeţene sau locale, în acel moment atacarea în justiţie nu mai produce automat suspendarea. Prefectul va fi în continuare numit de guvern”, a afirmat pentru gândul Marian Oprişan.

Nicuşor Constantinescu nu se fereşte să spună ceea ce toată lumea remarcă.

„Chiar dacă se spune că prefectul este apolitic, toată lumea ştie că este politic, este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Este o prostie chestia asta, ne ferim de politic, tot ce facem în viaţa asta este politic. În SUA, guvernatorul are lângă el şeful poliţiei, şeful procuratorii lângă ei. Totul este politic, până în trunchi şi suflet”, afirmă şeful CJ Constanţa.

Consiliul Economic şi Social şi Curţile de Apel Regional

Pe lângă Consiliul Regional va funcţiona un Consiliu Economic şi Social cu rol consultativ. De asemenea, începând cu 2016 Curţile de Apel Regionale îşi vor intra în rol.

Unde va fi stabilită „Capitala” Regiunii

Pentru a nu trezi orgoliile locale, proiectul USL de regionalizare nu prevede existenţa unei singure capitale regionale. În schimb, ele vor purta denumirea de centru economic, centru politico-administrativ, centru universitar, centru cultural etc.

„Centrul regiunii se va decide printr-o consultare regională ori prin referendum pentru că nu ai cum să scoţi din Constituţie ideea de referendum. Centrul regiunii nu va fi decis la centru”, susţine Oprişan.

Intră în competiţie cu Nicuşor Constantinescu de la Constanţa. „Judeţele puternice trag după ele în dezvoltare judeţele mai puţin puternice, deci este normal ca o capitală de regiune să fie în judeţele mai puternice. Cum vedeţi o capitală de regiune la Huşi sau într-un sat?”, este teoria lui Constantinescu.

Ideea mai multor centre de putere în cadrul regiunii nu este pe placul lui Mircea Cosma de la Prahova.

„UE a creat deja opt oraşe care au primit bani în plus prin programele de dezvoltare europene, trebuie să aibă un centru universitar consacrat, un spital de mare capacitate, o sală de sport de dimensiuni olimpice, un stadion. Şi UE are o capitală la Bruxelles, nu un comisariat în fiecare ţară. Nu avem ministere la Cluj, Iaşi sau restul ţării”, a declarat pentru gândul şeful CJ Prahova.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Uitati-va, va rog, care e prima reactie la ideea de regionalizare: bucuresteeeniii astiaaaa, ne mananca, dom’ne, toti banii truditi de noi, numai ei sa se dezvolte, nu le pasa de ce e in tara, din cauza lor nu ne putem noi dezvolta, pentru ca nu suntem liberi, nu ne lasa!! Dupa cum lesne se poate observa, printre cei care sustin cu vehementa astfel de idei se afla primarul municipiului Iasi, Dl. Gheorghe Nichita. In schimb domnia sa sustine: „in clipa in care regionalizarea se va face, după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune„. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Gheorghe Nichita sa abordeze altfel problema si anume sa arate care sunt proiectele pentru care a dorit si s-a zbatut sa obtina fonduri europene si nu a putut obtine finantarea mult dorita din cauza Bucurestiului. Aceeasi abordare o asteptam si din partea D-lui. Mircea Cosma, de la Prahova. Sau ce proiecte de dezvoltare au propus dumnealor Guvernului si nu au fost luati in seama. Cheia problemei este: „după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune”. La noi intotdeauna trebuie sa existe un „dupa aceea”. Acum, nu. Dupa aceea, da! La noi asa se rezolva problemele, cu un „dupa aceea”. Dezamagirea mea este cu atat mai mare cu cat primarul Iasului este un social-democrat. Nu ma asteptam din partea unui social-democrat la asemenea abordari conflictuale, caracteristice populismului lui Traian Basescu. Dupa domnia sa, intre Iasi si Bucuresti este un conflict grav: din cauza Bucurestiului (si bucurestenilor, nu-i asa dom’ primar?) Iasul nu poate sa se dezvolte: Bucurestiul „mananca” banii Iasului. Din aceasta cauza e buna regionalizarea asta: sa le aratam noi bucurestenilor de ce anume suntem capabili!! Putem si fara ei!! Oare asa sa fie…? Imi amintesc de un editorial din Adevarul, semnat Ramona Ursu, care din cate am inteles e chiar din Iasi:

Luaţi mâna de pe Iaşi, securiştilor!

pe care il recomand de asemenea a fi citit integral si in original. Iata ce arata:

„Mi-e greu să mă uit la oraşul acesta. Uneori, mi-e silă, deşi sunt ieşeancă de multe generaţii. Aici e o luptă cu absurdul.

O mizerie şi o ilegalitate care acoperă ca o pojghiţă din fier toată frumuseţea unui oraş care a primit odată insigna de capitală culturală. Mă uit în jur şi mă întreb unde ne sunt intelectualii? Unde ne sunt oamenii aceia cu simţul dreptăţii care să le iasă prin toţi porii pentru a-şi apăra valorile? Pe unii îi văd, îi citesc, îi ascult, dar nu îi simt. Simt doar ilegalitatea, şi furtul, şi tupeul unei găşti de mafioţi care controlează acest oraş încremenit în vremuri demult apuse.

La Iaşi e bine. Cât de bine poate fi într-un oraş în care te izbeşte în fiecare zi imaginea unei haite de foşti securişti. De oameni de aceia care le provocau teamă şi scârbă părinţilor noştri. De oameni de aceia care sperăm, de 22 de ani, să nu mai existe. Nu, la Iaşi, ei există. Şi controlează. Şi calcă în picioare suflete, destine, istoria unui oraş. Calcă în picioare legi. Şi nimeni nu le face nimic. Pentru că Iaşiul e imaginea unei Românii îmbâcsite de ilegalităţi colorate frumos şi vândute proştilor.

Iar proştii se bucură, că lor le plac culorile. Sunt frumoase. Sunt frumoase ca şi Palasul. Ce e Palasul? E cea mai mare hoţie făcută în mijlocul unui oraş cu pretenţii europene. Palasul e o ţeapă imobiliară, declarată ilegală de toate instanţele ţării. E un proiect întins pe 12 hectare, date de primarul PSD-ist Gheorghe Nichita (care a primit numele Mihai în scriptele fostei Securităţi) milionarului Iulian Dascălu, zis şi „regele mallurilor”. În fapt, Palasul e jucăria de făcut bani a unor foşti mari securişti, care îşi ascund numele în buzunarele costumelor Armani ale aceluiaşi milionar modelat din carton.

E imposibil să vezi în Palas un ansamblu urbanistic, când e doar cea mai mare ilegalitate făcută într-un oraş în care clădirile de patrimoniu se scufundă sub betoanele unui mall, unor birouri, unui hotel de lux. Un hotel care îi aparţine deputatulul Relu Fenechiu, vicele liberalilor. Acelaşi om care, timp de şapte ani, a făcut totul ca să susţină ilegalitatea. Şi a mimat că o face pentru binele nostru.

Binele i s-a concretizat într-o bucată de teren la Palas. E greu să te bucuri de Palas, când pe pământul nostru ni se cer 200 de lei ca să ne facem poze. E greu să te bucuri de Palas când ştii că acolo au muncit mulţi străini, aduşi din ţări subdezvoltate. Aduşi că erau ieftini. Mai ieftini decât amărâţii de ieşeni, cărora li s-au promis acele locuri de muncă. E greu să-l vezi pe Ponta, acest procuror-plagiator, devenit premier, cum taie panglica unui proiect pe care s-a pus definitiv pecetea ILEGAL.

Dar mulţi aplaudă. Aplaudă beculeţele care le iau ochii. Aplaudă că aşa s-au învăţat. Să tacă şi să înghită. Să li se fure şi să lase capul. Să vadă o crimă şi să spună că mortul şi-a meritat soarta. Să vadă un viol şi să ţipe că victima a simţit plăcere. ” (subl. mea)

Deci Dl. Gheorghe Nichita, mai las-o, dom’ne, cu ce piedica e Bucurestiul in dezvoltarea Iasului… Nu te mai lega de Bucuresti, ca nu tine. Insa periculos este acest populism conflictual declansat de aceasta idee de regionalizare. Pe de alta parte ce inseamna asta: presedinte de regiune? Fratilor, umplem tara de presedinti!! 😆 Mai, frate, soro, toti, in tara asta, vor sa ajunga presedinti!! 😆 Pai, da’ ce? Numai Ceausescu, numai Basescu au dreptul sa fie presedinti? 😆 Proiecte, ioc!!! Bucurestiul e de vina, nu v-ati prins? 😆 Dupa aceea ne vom ocupa noi si de proiecte… Esecul regionalizarii, desi inca nu s-a adoptat o noua Constitutie care sa stipuleze abordarea regionala in privinta organizarii administrativ – teritoriale a tarii, este vizibil de pe acuma. Nu se vor atrage mai multi bani europeni pentru dezvoltare: intotdeauna va fi un dupa aceea si ca Bucurestiul (inlocuit intre timp de Bruxelles) sau , de ce nu, o alta regiune nu ne lasa. Imi pare rau ca trebuie s-o spun, dar cu astfel de oameni care promoveaza conflictul populist, dar care nu au niciun proiect, nicio viziune de dezvoltare e foarte greu de crezut ca se poate realiza efectiv dezvoltarea.

ianuarie 20, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Despre ideea de „a te separa critic de comunism”…

Dl. Cristian Preda ne propune o tema interesanta pe blog, prezentata in detaliu pe celalalt blog al dansului, din Adevarul:

Puţin anticomunism, vă rog!

Desigur, recomand citirea integrala si in original a intregului articol. Dar iata ce

Romanian president Nicolae Ceauşescu during a ...

Romanian president Nicolae Ceauşescu during a visit to US president Jimmy Carter, April 12, 1979. ARC Identifier: 178831 (Photo credit: Wikipedia)

se arata printre altele:

„Principalul obstacol în calea unei memorii plauzibile şi coerente e raportul tenebros al actualei clase politice cu istoria regimurilor Dej şi Ceauşescu.

Admit că, pentru stânga, e mai greu decât pentru ceilalţi.

Fiindcă stânga nu a purtat doliu după comunism, nici nu s-a separat critic de el.” (subl. mea)

Dupa parerea mea, chestiunea nu vizeaza numai stanga politica de la noi ci intreaga societate romaneasca. In primul trebuie sa spun ca, dupa parerea mea, notiunea de „a te separa critic de comunism” are trei dimensiuni:

– a te separa critic de comunism cand ai trait comunismul,

– a te separa critic de comunism fara sa fi trait comunismul (deci fara sa ai experienta proprie a comunismului),

– a te separa critic de comunism, legat de romanii din diaspora (plecati in strainatate dupa Revolutie).

Pentru majoritatea celor care au trait comunismul – indiferent daca acum sunt de stanga sau de dreapta –  a se separa critic de acesta e un lucru foarte dificil. Generatiile nascute dupa 1947 nu au cunoscut alt sistem politic, parcursul lor in viata desfasurandu-se in comunism. Asta e unul din motive. Dar, pe de alta parte, si nu mai putin important, pentru marea majoritate a oamenilor comunismul a insemnat scolarizare gratuita, loc de munca garantat de catre stat, locuinta data de stat, realizari profesionale de care si acum isi amintesc cu placere, posibilitatea de a avea o cariera profesionala frumoasa, conditii civilizate de trai. Sa discutati cu un om mai in varsta si veti vedea ce va va spune, cum se imbraca cu haine cumparate de la Romarta, cum facea revelioane la Cina, si nu e vorba de privilegiati ai regimului cum gresit ar crede unii. Pentru ca privilegiatii regimului comunist faceau parte din nomenclatura comunista, ceea ce e cu totul altceva. Or, conditiile economice noi, de dupa Revolutie, care au influentat si influenteaza, bineinteles, viata oamenilor, nu justifica, pentru foarte multi, sa se separe critic de comunism.

Pentru cei care nu au trait comunismul situatia este diferita. Ei cunosc comunismul din cartile de istorie si din ceea ce le-au povestit parintii, care se separa critic destul de greu de comunism din motivele aratate mai sus. Multi dintre ei considera bun comunismul, pentru ca, spre exemplu, iti garanta locul de munca, dar si rau pentru ca nu aveai libertate. In orice caz, nu este o generatie care sa fie convinsa ca este necesara o prezenta minimala a statului in economie. Totusi, daca pentru cei din prima categorie chestiunea libertatii, desi importanta, nu e chiar atat de stringenta, pentru cei din a doua categorie libertatea e mult mai importanta, e o chestiune care ocupa un loc insemnat in viata lor. De aceea generatia tanara e mult mai liberala – uitati-va numai cum se imbraca tinerii, cum se comporta, cum vorbesc: toate acestea demonstreaza un apetit pentru independenta, pentru a face ceea ce vor, e vorba de un stil eminamente liberal, fara sa fie conservator, deschis noului, mult mai putin traditionalist. Poate ca cineva va spune ca asa sunt, in general, tinerii. Da, dar eu ma refeream la, repet, un stil pe care nu-l intalneai pe vremea comunismului datorita restrictiilor impuse de regimul comunist, care nu incuraja astfel de atitudini si de faptul ca tineretul actual nu e indoctrinat, cum era pe vremuri tineretul, cu lectii politice comuniste. Toate lucrurile acestea isi pun amprenta asupra stilului tinerilor de azi.

Din motivele de mai sus nici nu e de mirare succesul inregistrat de USL. Totusi, generatia mai varstnica a facut Revolutia… Deci s-a opus comunismului. De aceea cred ca generatia mai varstnica e in marea ei majoritate social-democrata, pe cand generatia tanara e una social-liberala. Ei, impreuna, au respins o dreapta cu valente conservatoare, cum s-a dorit a fi PDL, pentru ca viziunile lor sunt altele.

Referitor la cei din diaspora, situatia e diferita. Pentru ca de ani buni ei traiesc in alte tari, care nu au cunoscut comunismul. Lucrul acesta incepe sa te influenteze, bineinteles. Legaturile cu tara mama sunt mai slabe, evident. Pe de alta parte, sunt dintre ei, si nu putini cred eu, care si reusesc sa o duca mai bine acolo decat daca ar fi ramas in Romania. Pentru acestia poate ca e mai simplu, mai ales daca au un trai bun acolo, sa se separe critic de comunism. Pentru copiii lor, nascuti acolo, problema aceasta nici nu cred ca se mai pune. Totusi, nici acestia, cred eu, nu se pot separa total critic de comunism, chiar daca unii doresc cu putere lucrul asta, chiar daca unii isi imagineaza ca intr-adevar s-au separat critic de comunism pentru totdeauna. Faptul ca sunt departe de tara, de unde si dorul de tara, si faptul ca simt un sentiment de mahnire fata de situatia economica precara a tarii noastre nu cred ca sunt de natura sa-i faca sa se separe de comunism intr-un mod foarte clar, total si hotarator. Dar ei au avantajul de a vedea cum functioneaza o societate care nu a cunoscut convulsii sociale majore in ultimii 25 de ani, cum s-au petrecut in tara noastra (spre ex.: Revolutia din 1989), o societate care nu a cunoscut schimbari bruste si violente de regim politic, si, drept consecinta, pot face comparatii in deplina cunostiinta a experientei personale intre ceea ce e acolo si ceea ce e aici. Daca o sa auziti pe cineva din diaspora spunand „ca il apuca scarba” de ceea ce e aici in tara, lucrul acesta e rezultatul comparatiei facute, exprimate brutal. O astfel de sinceritate brutala contine, cred, si formula unui regret fata de situatia precara de aici. De aceea ei nu se separa critic de comunism, cat privesc, la modul comparativ, doua situatii: cea de aici si cea din tara in care isi duc traiul.

Cei care cu adevarat se separa critic de comunism, privind acest lucru dintr-o experienta personala, sunt cei care au avut de a face cu fata hidoasa a comunismului. De fapt, cred ca se poate spune ca romanii, in marea lor majoritate, se separa critic de fata hidoasa a comunismului. Insa cei care sunt mai in varsta au ajuns s-o si cunoasca.

Pana acum am vorbit ce insemna sa te separi critic de comunism datorita experientei personale. Dar ce inseamna a te separa critic de comunism? Inseamna a face o critica comunismului. In general vorbind, la noi, critica comunismului s-a facut insistand preponderent pe ororile comunismului. Genul asta de critica a fost popularizat intens in media – spre exemplu: Memorialul Durerii. Cu alte cuvinte, acest gen de critica suna asa: „De ce e rau comunismul? Pentru ca a facut orori!”, insistandu-se pe orori. Deci daca nu ar fi facut orori, comunismul era foarte bun. Un astfel de mesaj tinteste faptul ca omul nu poate fi de acord cu orori si deci daca comunismul a facut orori, nu poate fi de acord nici cu comunismul. Cu toate acestea, critica comunismului trebuie sa insemne si altceva. Si anume ca trebuie sa arati in aceasta critica superioritatea, spre exemplu, unei ideologii liberale fata de cea comunista. In critica pe care au adus-o liberalismului, comunistii tocmai asta au facut: au incercat sa arate superioritatea comunismului fata de liberalism si capitalism. Or, interesant este ca pana acum nu s-a incercat o astfel de critica decat in sensul ingust al neoliberalismului. Spun ingust pentru ca a proclama, spre exemplu, libertatea e una si a face o critica comunismului e cu totul altceva. De fapt nici neoliberalii nu au facut o critica comunismului, o critica in adevaratul sens al cuvantului. Sa ne gandim la relatiile Reagan – Gorbaciov: atunci nici nu s-a pus problema renuntarii la sistemul comunist din Uniunea Sovietica si din tarile comuniste ale Europei de Est, ci la reformarea sistemului comunist. Gorbaciov a dorit reformarea sistemului comunist, nu renuntarea la comunism. Iar Reagan nu a insistat pe ideea renuntarii la comunism: dorea un comunism care sa nu fie ostil, vrajmas SUA si nimic mai mult. Pe vremea aceea nici Reagan si nici Gorbaciov nu-si imaginau ca se va prabusi sistemul comunist in URSS si Europa de Est. Iar Gorbaciov credea ca Glasnost si Perestroika vor da un sens nou, modern comunismului, aducand in prim plan lideri noi, cu viziuni noi (cei vechi datand mai toti din perioada stalinista).

Reagan – Gorbaciov

Revenind la o idee anterioara, a critica comunismul numai referitor la ororile facute sub acest sistem inseamna a-l critica doar din punct de vedere moral, pe baza experientei istorice traite de popoarele ce au stat sub comunism. Interesant este ca, in marea majoritate a cazurilor, intalnim numai acest gen de critica a comunismului. Pe de alta parte, sa spui doar ca „nu e bun comunismul” nu inseamna sa-i aduci o critica. In ultima perioada se remarca faptul ca sunt criticate persoane, nu comunismul. Spre exemplu e criticat Adrian Paunescu pentru ca a fost „bardul” lui Ceausescu sau Sergiu Nicolaescu, un fel de Paunescu in domeniul cinematografiei. Nu discut aici cat de intemeiate sunt aceste critici. Repet insa: toate acestea nu inseamna a critica comunismul. Si nici nu scot in evidenta, prin critica, superioritatea liberalismului, a capitalismului.

Interesant este si faptul ca daca, spre exemplu, fascismul este stigmatizat de toata lumea, comunismul nu mi se pare a fi atat de stigmatizat. Daca fascismul, nazismul au facut cu adevarat orori, lucruri ingrozitoare, si comunismul, in egala masura, a facut orori, lucruri ingrozitoare. Cu toate acestea comunismul nu e infierat atat de puternic precum fascismul sau nazismul. Lucru care indica faptul ca (inca) nu exista o separare critica neta fata de comunism la scara mondiala. Si mai indica faptul ca ramane in picioare critica sistemului capitalist, liberal, desi facuta, as zice, intr-o alta forma si continut decat critica marxista. Oricum, sa nu uitam, marxismul a revenit in actualitate cu ocazia crizei economice globale.

In sens hegelian privind lucrurile, daca liberalismul si capitalismul reprezinta teza, comunismul reprezinta antiteza, iar daca asa stau lucrurile, o separare critica de comunism in adevaratul sens al cuvantului, la scara mondiala privind lucrurile, nu va avea loc niciodata. Deoarece nu ar fi posibila sinteza. Capitalismul trebuie sa aiba in fata antiteza sa, altminteri el nu s-ar mai putea raporta la ceva, totul ar fi, s-ar reduce numai la capitalism fara vreo viziune critica fata de acesta. Si nici liberalismul, capitalismul nu ar mai avea ce sa critice, creand iluzia ca am ajuns la societatea perfecta pe plan mondial, in care toata lumea este fericita, lucru pe care l-a dorit si comunismul.

ianuarie 18, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 97 comentarii

Europa si evreii

Iata un articol deosebit de interesant din Romania Libera pe care vi-l propun sa-l cititi integral si in original:

ORIGINEA evreilor din Europa: CONTROVERSE clarificate cu ajutorul geneticii

Iata ce arata:

„Evreii din Europa îşi au originea într-un amestec de ascendenţe, dintre care multe provin de la triburile din Caucaz care s-au convertit la iudaism, potrivit unui studiu genetic, ale cărui rezultate au fost publicate joi, potrivit Mediafax.
Acest studiu ar trebui, potrivit autorului său, să clarifice controversele despre originea evreilor europeni, care datează de peste două secole.

Evreii de origine europeană, denumiţi aşkenazi, reprezintă aproximativ 90% din cei peste 13 milioane de evrei care trăiesc în prezent în lume.

Potrivit ipotezei renane, aşkenazii sunt descendenţii evreilor care au părăsit Palestina după cucerirea musulmană din anul 638 e.n.

Potrivit aceleiaşi ipoteze, ei s-au instalat mai întâi în sudul Europei, apoi, spre sfârşitul evului mediu, aproximativ 50.000 dintre ei s-au deplasat din provincia germană Renania spre Europa de Est.

Unii dintre cercetători consideră că această ipoteză este puţin probabilă, întrucât scenariul este imposibil de demonstrat în termeni demografici.

O astfel de teorie ar presupune o explozie a populaţiei evreilor din Europa orientală de la 50.000 de indivizi în secolul al XV-lea la aproximativ 8 milioane de persoane la începutul secolului al XX-lea.

Rata de natalitate ar fi fost astfel de 10 ori mai mare decât rata de natalitate a populaţiilor locale non-evreieşti. Şi acest fapt ar fi trebuit să se producă în ciuda dificultăţilor economice, a bolilor, a războaielor şi a pogromurilor care au devastat comunităţile evreieşti.

Încercând să clarifice lucrurile, autorii acestui studiu, publicat în revista britanică Genome Biology and Evolution, au comparat genomurile (genele care alcătuiesc patrimoniul genetic) a 1.287 de indivizi neînrudiţi între ei, provenind din opt grupuri de populaţii evreieşti, cu genomurile a 74 de persoane din afara comunităţii evreieşti.

Geneticianul Eran Elhaik, de la Şcoala de sănătate publică John Hopkins, din oraşul american Baltimore, a analizat cu mare atenţie datele obţinute, în căutarea mutaţiilor suferite în codul ADN asociate cu originea geografică a unui grup.

Aceşti indicatori au fost deja folosiţi în trecut pentru a face lumină asupra originii bascilor şi a pigmeilor din Africa australă.

În rândul evreilor din Europa, geneticianul a descoperit semnături ancestrale care indică foarte clar regiunea Caucaz şi, într-o mai mică măsură, spre Orientul Mijlociu.

Aceste rezultate, spune Eran Elhaik, sprijină teoria rivală ipotezei renane, cunoscută sub numele de „ipoteza hazară”.

Potrivit acestei teorii, evreii din Europa orientală descind din acei hazari – un amestec de clanuri turce care s-au instalat în Caucaz în primele secole ale erei noastre şi, influenţaţi de evreii din Palestina, s-au convertit la iudaism în secolul al VIII-lea.

Evreii hazari au construit un imperiu înfloritor, atrăgându-i pe evreii din Mesopotamia şi din Imperiul Bizantin.

Ei au prosperat atât de mult, încât au început să se extindă şi să înfiinţeze colonii în regiunile unde se află astăzi Ungaria şi în România, plantând astfel seminţele unei diaspore vaste.

Însă imperiul hazar s-a prăbuşit în secolul al XIII-lea, atacat de mongoli şi slăbit de epidemiile de ciumă neagră.

Evreii hazari au fugit spre vest, instalându-se în regatul polonez şi în Ungaria, unde competenţele lor din finanţe, economie şi politică au fost foarte apreciate. Potrivit ipotezei hazare, ei s-au răspândit apoi în Europa centrală şi în cea occidentală.

Am ajuns la concluzia că genomul evreilor din Europa este un mozaic al unor populaţii străvechi, inclusiv hazarii iudaizaţi, evrei greco-romani, evrei din Mesopotamia şi din Palestina”, a adeclarat Eran Elhaik.

„Structura populaţiei lor a fost formată în Caucaz şi pe malurile Volgăi, cu rădăcini care se întindeau până în regiunea Canaan şi pe malurile Iordanului”, a adăugat acelaşi genetician.

Eran Elhaik susţine că istoria schiţată în gene este sprijinită de descoperiri arheologice, de literatura evreiască ce descrie convertirea hazarilor la iudaism, dar şi de limbă.” (subl. mea)

 

ianuarie 17, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Despre Eminescu…

Citeam pe blogul D-nei. Birchall aceasta postare:

Eminescu

In care D-na. Birchall ne destanuie ca: „Pentru mine Eminescu  a fost si ramane poetul copilariei mele. Pentru voi?”

Imi amintesc de faptul ca Nichita Stanescu zicea (citez din memorie): „Cand am vazut „Pieta” de Michelangelo, am devenit om cult„.

Ce as putea spune despre Eminescu…? As spune, parafrazandu-l pe Nichita, ca „citindu-l pe Eminescu, am devenit matur„.

Eminescu este poetul maturitatii mele.

ianuarie 16, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 26 comentarii

Aurel Fratila…

Gandul

MApN: Aurel Frăţilă, care va fi extrădat în SUA pentru terorism, a fost inginer pentru exploatare în 1996

Se arata ca:

„”Aurel A. Frăţilă a urmat cursurile Secţiei Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din Bucureşti, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviaţie a Forţelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcţie pe care a ocupat-o între 25 mai şi 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă”, se arată în precizarea transmisă marţi de MApN.

Pe timpul întregii activităţi desfăşurate în MApN, Aurel A. Frăţilă nu a participat la misiuni în străinătate, menţionează sursa citată.

Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acţiunea de extrădare în SUA a cetăţeanului român Aurel Frăţilă, fost angajat MApN, pentru comerţ cu produse militare în Iran, reprezintă „rezultatul cooperării româno-americane”.

Această acţiune reprezintă rezultatul cooperării româno-americane, atât pe dimensiunea de informaţii, cât şi pe dimensiunea de aplicare a legii, privind DIICOT. Aurel Frăţilă a fost avut în atenţie de către SRI, pentru implicarea în intermedierea tranzacţionării prin firmele pe care le controla a unor produse duale către state aflate sub incidenţa unor restricţii internaţionale”, a afirmat oficialul SRI.

El a adăugat că România se raliază eforturilor internaţionale în acest sens.

„În acest context, subliniem încă o dată faptul că România se raliază eforturilor internaţionale de combatere a proliferării materialelor cu destinaţie militară, către state aflate sub incidenţa restricţiilor internaţionale – embargouri”, a mai spus Sava.

Un român, fost angajat al MApN, va fi extrădat către Statele Unite pentru terorism, întrucât a făcut comerţ cu produse militare în Iran, Curtea de Apel Bucureşti admiţând cererea autorităţilor judiciare, iar cazul a fost investigat în România de către DIICOT în colaborare cu SRI.

Aurel Frăţilă este acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate şi pe aparate civile, dar şi militare. Astfel, Aurel Frăţilă a intrat în atenţia autorităţilor judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale.

În urma solicitării americane, Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 11 ianuarie, cererea de extrădare a românului.

„Sentinţa penală nr.12 din 11.I.2013 – Admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă Frăţilă Aurel. Dispune extrădarea numitului Frăţilă Aurel către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Ia act că persoana extrădabilă Frăţilă Aurel se prevalează de regula specialităţii. Dispune arestarea persoanei extrădabile Frăţilă Aurel în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 11.01.2013 până la data de 09.02.2013, inclusiv. În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, se arată în minuta instanţei.

Potrivit unui site care monitorizează capacităţile militare iraniene, www.iranwatch.org, generalul iranian Jamshid Ghassemi şi Frăţilă au fost inculpaţi în 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani şi pentru conspiraţie în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licenţele de la Departamentul de Stat american.

Acelaşi site menţionează că cei doi au încercat să exporte către România giroscoape militare şi accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, desinaţia finală fiind Iranul.

Jamshid Ghassemi a fost arestat în Bangkok în noiembrie 2006, dar a fost eliberat în septembrie 2008 după ce cererea SUA de extrădare a sa a fost respinsă. El este general al forţelor aeriene iraniene.” (subl. mea)

Evenimentul Zilei

Cine este Aurel Frăţilă, ofițerul român suspectat de terorism după ce a vândut arme Iranului. A picat în plasa unei surse a agenţilor americani

Se arata, printre altele, ca:

Emailul care l-a dat de gol

Documentele procurorilor americani arată că, pe 20 septembrie 2006, Frățilă i-a trimis instrucțiuni pe email unui individ aflat în Statele Unite pentru a trimite 12 accelerometre la o adresă din București prin UPS, un serviciu de poștă american. O zi mai tărziu, Frățilă și Ghassemi au transferat 70 de mii de dolari de la o filială a băncii ING din București către o bancă din San Diego, California. Generalul iranian a fost arestat în noiembrie 2006, în Thailanda, la cererea autorităților americane. La scurt timp după arestarea iranianului, anchetatorii americani au cerut și autorităților române să-l aresteze pe Aurel Frățilă. Curtea de Apel București a respins însă cererea de arestare.

Ancheta din România

Tot în noiembrie 2011, procurorii români au început urmărirea penală împotriva unei firme controlate de Aurel Frățilă, A.P.S. Trading Serv SRL, pentru săvârșirea “infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional”. Doi ani mai târziu, în iunie 2008, procurorii români au extins urmărirea penală pentru o altă infracțiune: nerespectarea dispozițiilor legale privind operațiunile de import sau export. În ianuarie 2011, procurorii au scos firma de sub urmărirea penală pentru ambele capete de acuzare, susţin jurnaliştii de la RISE Project.

Partener cu un cetăţean suedez

Firma APS Trading Serv a fost fondată, în 1997, de suedezul Ulf Axel Pettersson (65,3%) și de Aurel Frățilă (34,7%). Ulf Pettersson (63 de ani) locuiește astăzi într-un orășel elvețian, dar este proprietarul companiei suedeze EMTC Aviation AB, care distribuie componente pentru avioane și elicoptere. Suedezul s-a retras din afacerea românească în data de 31 ianuarie 2006, cesionând participația către Aurel Frățilă cu zece luni înainte ca procurorii români să înceapă urmărirea penală împotriva firmei.

MApN: „Nu a participat la misiuni în străinătate”

Ministerul Apărării precizează că Aurel Frăţilă a fost, după absolvirea Academiei Tehnice Militare, inginer pentru exploatare la o escadrilă de aviaţie, între 25 mai – 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă şi că pe durata activităţii în MApN nu a participat la misiuni în străinătate.

„Aurel A. Frăţilă a urmat cursurile Secţiei Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din Bucureşti, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviaţie a Forţelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcţie pe care a ocupat-o între 25 mai şi 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă”, se arată în precizarea transmisă marţi de MApN. Pe timpul întregii activităţi desfăşurate în MApN, Aurel A. Frăţilă nu a participat la misiuni în străinătate, menţionează sursa citată.”

Mediafax

Recursul lui Aurel Frăţilă, românul suspectat de SUA pentru terorism, la instanţa supremă

Se arata ca:

Instanţa supremă ia în discuţie în 21 ianuarie contestaţia privind arestarea fostului angajat al MApN, Aurel Frăţilă, pentru care autorităţile americane au solicitat extrădarea către SUA, unde românul este cercetat pentru terorism.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a primit, marţi, de la Curtea de Apel Bucureşti, dosarul în care a decis extrădarea lui Aurel Fărţilă şi a dispus arestarea provizorie a acestuia în vederea predării lui către Statele Unite ale Americii.

Aurel Frăţilă (41 de ani) este acuzat că a comercializat în Iran echipamente pentru avioane, care pot fi montate şi pe aparate civile, dar şi militare. Astfel, Aurel Frăţilă a intrat în atenţia autorităţilor judiciare americane, care au cerut sprijinul autorităţilor de la Bucureşti, având în vedere afacerile derulate de român prin firmele sale.

În urma solicitării americane, Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 11 ianuarie, cererea de extrădare a românului.

„Admite cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă Frăţilă Aurel. Dispune extrădarea numitului Frăţilă Aurel către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii. Ia act că persoana extrădabilă Frăţilă Aurel se prevalează de regula specialităţii. Dispune arestarea persoanei extrădabile Frăţilă Aurel în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 11.01.2013 până la data de 9.02.2013, inclusiv. În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”, se arată în minuta instanţei.

Frăţilă a făcut recurs la ICCJ.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acţiunea de extrădare în SUA a cetăţeanului român Aurel Frăţilă, fost angajat MApN, pentru comerţ cu produse militare în Iran, reprezintă „rezultatul cooperării româno-americane”.

„Această acţiune reprezintă rezultatul cooperării româno-americane, atât pe dimensiunea de informaţii, cât şi pe dimensiunea de aplicare a legii, privind DIICOT. Aurel Frăţilă a fost avut în atenţie de către SRI, pentru implicarea în intermedierea tranzacţionării prin firmele pe care le controla a unor produse duale către state aflate sub incidenţa unor restricţii internaţionale”, a afirmat oficialul SRI.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au investigat afacerile lui Frăţilă, cu ajutorul SRI, documente şi probe fiind, în final, transmise autorităţilor judiciare ale SUA.

Ministerul Apărării precizează că Aurel Frăţilă a fost, după absolvirea Academiei Tehnice Militare, inginer pentru exploatare la o escadrilă de aviaţie, între 25 mai – 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă şi că pe durata activităţii în MApN nu a participat la misiuni în străinătate.

„Aurel A. Frăţilă a urmat cursurile Secţiei Aeronave a Academiei Tehnice Militare, din Bucureşti, în perioada 1990-1996, în anul 1993 acordându-i-se gradul de locotenent. După absolvire a fost repartizat la o escadrilă de aviaţie a Forţelor Aeriene ca inginer pentru exploatare, funcţie pe care a ocupat-o între 25 mai şi 15 iunie 1996, dată la care a fost trecut în rezervă”, se arată în precizarea transmisă marţi de MApN.

Purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, a precizat, pentru MEDIAFAX, că Aurel Frăţilă a fost trecut în rezervă după ce a fost declarat „inapt militar”.

Potrivit unui site care monitorizează capacităţile militare iraniene, www.iranwatch.org, generalul iranian Jamshid Ghassemi şi Frăţilă au fost inculpaţi în 17 octombrie 2006 pentru spălare de bani şi pentru conspiraţie în vederea exportului de articole incluse în catalogul produselor de război din SUA către Iran, via România, fără a avea licenţele de la Departamentul de Stat american.

Acelaşi site menţionează că cei doi au încercat să exporte către România giroscoape militare şi accelerometre pentru ghidarea rachetelor balistice, desinaţia finală fiind Iranul.

Jamshid Ghassemi a fost arestat în Bangkok în noiembrie 2006, dar a fost eliberat în septembrie 2008 după ce cererea SUA de extrădare a sa a fost respinsă. El este general al forţelor aeriene iraniene.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Deci Aurel Fratila ar urma sa fie extradat in SUA… Dar, ma intreb eu, ucigasul lui Teo Peter, care era sergent in Marina SUA, de ce nu a fost extradat in Romania? Iata ce ne spune, in acest sens, Wikipedia:

„In August 2011, Wikileaks revealed in a „cable leak” that the US ambassador was promised repeatedly „that the former detachment commander would receive a fair trial and, regardless of outcome, would not serve a single day in prison in Romania.”” (subl. mea)

Aurel Fratila nu a omorat pe nimeni. In schimb, Christopher Van Goethem a omorat, beat fiind la volan, un om, pe Teo Peter, aici in Romania. Observati ce arata Wikileaks – ambasadorul SUA promitea ca sergentul Christopher Van Goethem nu va face o zi puscarie in Romania. Guvernul Romaniei a cerut Guvernului American sa-i ridice imunitatea diplomatica lui Van Goethem, dar cererea a fost refuzata. Dar Aurel Fratila trebuie extradat in SUA, ca sa fie judecat acolo… Americanul care l-a omorat pe Teo Peter a fost judecat in SUA, nu in Romania. Vi se pare fair? Interesant este de remarcat ca cererea de extradare pentru generalul iranian a fost respinsa, a mai fost si eliberat…

De observat ca, in cazul lui Christopher Van Goethem, transpare clar intentia SUA de a-si proteja proprii cetateni. Lucru laudabil! Romania cum isi protejeaza proprii cetateni? Inteleg ca Aurel Fratila este cetatean roman.

Citeam un comentariu la articolul din Gandul care spunea, printre altele, ca „nu avem coloana vertebrala”. Oare asa sa fie? Care e parerea Dvs?

ianuarie 16, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Problema datoriei

Va invit sa cititi acest articol foarte interesant al D-nei. Andreea Paul:

Sa lamurim profesionist si problema datoriei totale a romanilor: 4.640 euro/loc, cel mai mic nivel in randul statelor membre UE

Se arata, printre altele, ca:

„Datoria externă totală a României a atins 99,15 miliarde euro în luna octombrie 2012, cu 1,2 miliarde euro mai mult decât înregistram anul trecut în aceeași perioadă.

·        Datoria externă pe termen mediu și lung reprezintă cea mai mare parte a datoriei externe totale și se ridică la 77,6 mld. euro. Față de luna octombrie a anului precedent, a crescut cu 2,8 miliarde euro.

o   Din aceasta, datoria publică pe termen mediu și lung se ridică la 23 miliarde euro. Valoarea însumează datoria publică directă și datoria public garantată pe termen mediu şi lung.

o   Cea mai mare parte a datoriei pe termen mediu și lung este angajată de sectorul privat. În luna octombrie 2012, valoarea sa a atins 37,4 miliarde euro, adică 48,2% din datoria pe termen mediu și lung. Datoria privată este suportată strict de cei care au contractat-o şi nu antrenează obligaţii pentru stat decât în situaţii excepţionale (de pildă, cazurile de salvare a sistemului bancar).”

Dupa cum usor se poate constata, datoria angajata de sectorul privat este mult mai mare decat cea publica, angajata de Guvern. Totusi, cred ca ar trebui sa tinem cont si de datoria externa pe termen scurt:

„·        Datoria pe termen scurt reprezintă puțin peste o cincime (21,8%) din valoarea datoriei externe totale, adică 21,6 miliarde euro în luna octombrie 2012.”

Sunt totusi in total 21,6 miliarde cu o maturitate pe termen scurt…

Eu pun urmatoarea intrebare: care sunt sansele ca sectorul privat sa-si plateasca aceasta datorie atunci cand aceasta va ajunge la maturitate? Pe termen mediu si lung e vorba de 54,6 miliarde de euro, din cate inteleg. Neputinta de a-si plati datoria inseamna intrarea firmei in insolventa si, dupa aceea, in marea majoritate a cazurilor de la noi, din pacate, in faliment. Si cati din sectorul privat ar putea sa se achite de plata datoriei. Nu de alta, dar la noi multe firme, cu ocazia crizei, au intrat in insolventa sau au dat faliment. Problema este ca daca sectorul privat sau o parte a acestuia nu va putea sa se achite la timp de aceasta mare datorie, economia, in ansamblul ei, ar fi greu incercata.

Pe de alta parte ma asteptam ca o crestere a datoriei private sa se reflecte si intr-o crestere semnificativa a PIB. Nu se intampla asa, semn ca nu prea se fac investitii. O cerere in scadere pe piata ar amplifica datoria privata si mai mult, fara sa avem si crestere economica, cel putin una mare si durabila si cred ca ar diminua sansele ca firmele sa fie capabile sa plateasca aceasta datorie. Sa ne asteptam la noi si chiar mai multe falimente? Din punctul de vedere al somajului, statistica FMI il prognozeaza ca fiind in scadere pentru 2013, lucru imbucurator. Totusi, scaderea somajului fata de 2012 ramane foarte mica. Deci nu trebuie sa ne asteptam la un consum ridicat. Balanta contului curent este negativa, semn ca nu prea merg exporturile. Statistica FMI apreciaza ca o crestere semnificativa de PIB s-ar produce in 2014-2015, dar e numai o prognoza, desigur.

Chestiunea este ca asistam la o impovarare cu datorii a sectorului privat intr-un climat economic incert, fara sa avem si cresteri economice semnificative. Nu neaparat pentru ca taxele si impozitele ar fi mari la noi, dar din cauza diminuarii, cu ocazia crizei, a cererii pe piata. Scaderea consumului afecteaza drastic sectorul privat. Nu numai la noi. Problema ar fi ca sa nu-l puna in pericol.

DE citit si…

Care sunt principalele restanţe cu care se va prezenta Guvernul Ponta la negocierile cu FMI

ianuarie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 19 comentarii