Despre „modernizarea” Romaniei. Terenul de fotbal in panta de peste 150.000 de euro…

Gandul

Cum s-au pierdut pe lângă drum banii destinaţi modernizării României. „Mai mult s-a furat decât s-a investit”

Articolul este deosebit de interesant! Il recomand a fi citit integral si in original. Aici voi spicui cate ceva:

„În ultimii şase ani, statul a cheltuit peste 207 de miliarde de lei, echivalentul a 34,1% din PIB, pentru investiţii. Banii au ajuns la bugetele locale, la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi la companiile finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat.

La sfârşitul anului trecut, însă, România avea în continuare 15 kilometri de drumuri naţional de pământ, cu doi mai puţini decât în anii anteriori, mai mult de jumătate din populaţie nu era conectată la reţeaua de canalizare, iar reţeaua totală de drumuri publice era cu doar 5.000 de kilometrimai lungă faţă de anul 2000, potrivit datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

În perioada 2006-2011, administraţiile locale au primit de la bugetul de stat peste 55,7 miliarde de lei, echivalentul a 12,5 miliarde de euro, bani destinaţi finanţării unor investiţii în infrastructură, sănătate sau educaţie, proiecte care să aducă plus valoare economiei de la nivel judeţean.

Edilii locali susţin că de vină pentru lipsa de rezultate sunt priorităţile predecesorilor, care au investit unde nu trebuia. Totodată, ei acuză şi conflictele politice „de la centru”, care au făcut ca anumite judeţe să fie defavorizate. Pe de altă parte, analiştii avertizează că sumele investite nu se văd în economie, pentru că banii destinaţi modernizării „s-au pierdut” pe drum. […]

„Din banii alocaţi bugetelor locale de la bugetul de stat, cred că mai mult s-a furat decât s-a investit, iar aceasta este şi explicaţia lipsei de efecte în economie a acestor investiţii”, a declarat pentru gânduleconomistul Ilie Şerbănescu. În opinia sa, în calea dezvoltării durabile au stat şi deciziile neinspirate ale aleşilor locali. […]

Reţeaua naţională de drumuri: 0,4% autostrăzi, 30% drumuri pietruite şi 13% drumuri de pământ

La sfârşitul anului trecut, România avea 350 de kilometri de autostradă, respectiv 0,4% din totalul reţelei de drumuri.

CNADNR a avut la dispoziţie, în ultimii şase ani, 24,3 miliarde de lei pentru investiţii. La nivelul anului 2011, însă, drumurile pietruite reprezentau aproape 30% din reţeaua naţională, potrivit datelor comunicate de INS la solicitarea gândul. Totodată, pentru fiecare opt kilometri de şosea există un kilometru de drum fie naţional, fie judeţean, fie comunal de pământ.

Asupra lipsei de rezultate a investiţiilor făcute de stat a avertizat şi Consiliul Fiscal. România a avut cele mai mari cheltuieli de capital ca procent din PIB din Uniunea Europeană, însă eficienţa acestor cheltuieli este îndoielnică, se arată într-un raport al Consiliul.

„Deşi România a avut între 2001 şi 2011 cea mai mare cheltuială de investiţii publice din cadrul ţărilor europene ca pondere în PIB, ţări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia au, cu cheltuieli de investiţii mai mici, o calitate superioară a infrastructurii, ceea ce arată eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României”, se punctează în raportul anual al Consiliului.

Mai exact, în perioada analizată, ponderea cheltuielilor publice cu investiţiile a fost de 4,7% din PIB şi de 14% din veniturile bugetare, ceea ce a plasat România pe locul întâi în Top UE 27. În raport, se mai reia şi recomandarea privind necesitatea prezentării unei liste de proiecte prioritare de investiţii. […]

Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, aflat la primul mandat şi ales cu 37,4% din voturi, susţine că banii pentru investiţii au fost alocaţi cu precădere pentru construirea stadionului Cluj Arena. „Toate investiţiile din Cluj au fost concentrate în ultima perioadă în Cluj Arena. Costurile stadionului, cu tot cu TVA, au ajuns la peste 40 de milioane de euro”, a declarat Uioreanu pentru gândul.

Întrebat care sunt priorităţile în perioada următoare, edilul ne-a declarat că se lucrează la „o formulă de asfaltare a tuturor drumurilor judeţene”, proiecte ignorate în ultimii ani, când „o cârpeală a ajuns să însemne modernizare”.

Alte investiţii, precum groapa ecologică de gunoi, au fost întârziate, susţine edilul local, în timp ce, „în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri naţionale, nu s-a făcut nimic”. Un alt proiect major de investiţii, pe care Uioreanu l-a promis în campania electorală este modernizarea spitalului judeţean, „însă aici vom avea nevoie de ajutorul Guvernului”, a adăugat preşedintele CJ Cluj. […]

Investiţii inutile: teren de fotbal în pantă, reţea de canalizare la care locuitorii nu vor să se racordeze

• În comunca Finiş, judeţul Bihor, se contruieşte un teren de fotbal în pantă. Investiţia s-a ridicat la peste 150.000 de euro, iar construcţia ar urma să fie finalizată anul acesta.

Primarul de la acea vreme a explicat că, deşi în componenţa comunei există un sat care nu este conectat la reţeaua de curent electric, terenul este destinat echipei locale de fotbal, care era nevoită să închirieze în fiecare duminică un teren din vecinătate.

• În comuna gorjeană Stăneşti s-a finalizat în luna septembrie o investiţie de peste două milioane de euro la reţeaua de canalizare, însă majoritatea localnicilor nu sunt interesaţi să-şi racordeze locuinţele deoarece nu au baie în casă.

Banii provin din fonduri europene, singurul localnic care s-a branşat la reţeaua de canalizare fiind viceprimarul, însă nici el nu are baie în locuinţă, a explicat primarul din Stăneşti, Vasile Pârvulescu. „Posibilităţile financiare ale oamenilor sunt reduse. Avem până acum doar o şcoală şi o grădiniţă branşate la canalizare, pentru că au grupuri sociale moderne. Dintre localnici, doar domnul viceprimar s-a branşat, dar dumnealui nu are încă baie”, a mai declarat el pentru Mediafax.

• O linie de tramvai din Arad, în care s-au investit peste două milioane de euro, stă nefolosită de opt ani de când a fost construită.

Linia face legătura între centrul oraşului şi o zonă industrială situată în partea de vest a localităţii, însă distanţa dintre capătul liniei şi fabricile din zonă este de doi kilometri.

În Zona Industrială Vest lucrează circa 10.000 de arădeni, însă ei preferă să folosească autocarele sau microbuzele puse la dispoziţie de angajatori. Municipalitatea a decis să renunţe la exploatarea traseului.

• Compania Naţională de Investiţii (CNI) a construit un patinoar în valoare de 2,9 milioane de euro în comuna Cârţa, judeţul Harghita.

Patinoarul a fost inaugurat la începutul acestui an şi finanţat din bani de la bugetul de stat. Întrebaţi de au ales comuna Cârţa, reprezentanţii CNI au precizat că localitatea se află într-o zonă în care se practică sporturi de iarnă, în special hocheiul pe gheaţă.

• La Tulcea a fost dezvelit în vara anului trecut „monumentul sturionului”, proiect în valoare de 20.000 de euro.

Investiţia face parte din proiectul DanubeParks „Reţeaua Dunăreană de Arii Protejate – Dezvoltarea şi Implementarea Strategiilor Transnaţionale pentru Conservarea Patrimoniului Natural al Dunării“, finanţat din fonduri europene.

• Bazinul didactic de la Câmpina, care a costat circa 1,2 milioane de euro, a fost inaugurat tot în vara lui 2011, însă la scurt timp după, autorităţile locale au constatat că nu au resursele necesare pentru a-l administra.

Bazinul din Câmpina face parte dintre obiectivele programului Bazine de înot, iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale. Cel de-al doilea bazin finalizat se află în Tulcea, a costat 1,4 milioane de euro şi nu poate fi folosit pentru că nu este racordat la utilităţi.

O analiză realizată la începutul anului de către Ziarul Financiar arăta că, în ultimii trei ani, s-au alocat peste 31 de milioane de euro pentru bazine de înot, cel de la Câmpina fiind singurul deschis, pe timp de vară, în momentul de faţă.

• Autorităţile din Brăila au cheltuit peste un milion de euro pentru amenajarea unui parc situat în câmp, la marginea oraşului.

Localnicii se plâng însă că nimeni nu se va bucura de parcul care se întinde pe o suprafaţă de două hectare deoarece este prea departe, dar şi că banii ar fi putut fi folosiţi pentru a asfalta drumurile şi a racorda la reţeaua de apă şi canalizare locuinţele dintr-un cartier mărginaş situat în apropiere.

• România a construit 54 de kilometri din autostrada Transilvania cu 1,25 miliarde de euro, adică un cost de circa 23 de milioane de euro pe kilometru, potrivit ZF.

Contractul atribuit americanilor de la Bechtel a fost renegociat, astfel încât costul unui kilometru să fie redus la 6,9 milioane de euro, după cum susţineau oficialii Ministerului Transporturilor în vara anului trecut.”

Si este de remarcat ca astfel de lucruri nu s-au intamplat pe vremea PDSR-ului!

Situatia este, desigur, dezastruoasa… Problema e si cine raspunde pentru tot dezastrul asta… Pentru ca lucrurile astea il afecteaza direct pe cetatean. Care voteaza. Este pur si simplu halucinant… Daca investitiile de stat esueaza in felul acesta nici nu se poate vorbi de modernizare, dezvoltare. Pentru ca investiile publice au un rol hotarator in ceea ce priveste dezvoltarea si cresterea gradului de ocupare al fortei de munca. In felul asta nu pot sa mearga treburile.  La noi, investiile publice in loc sa creasca cererea, au daramat-o de tot. Cred ca e un caz unic! Este vorba de o lipsa crasa de responsabilitate! Si mai vorbim de slaba absorbtie a fondurilor europene…

PDL, impreuna cu Guvernul Boc, au ratat sansa imensa pe care le-a dat-o electoratul. Cu asa ceva nu te intalnesti in fiecare zi… Sub PDL, care ar fi trebuit sa imbunatateasca lucrurile, lucrurile s-au inrautatit. Este vorba de o inconstienta care discrediteaza intreaga dreapta romaneasca. Va fi greu de refacut increderea cetatenilor in vreo forta de centru-dreapta, dupa acest al doilea esec de proportii, primul fiind cel de pe vremea CDR-ului. Chiar stau si ma intreb ce ar spune Catherine Day despre un asemenea dezastru…

Nu stim sa ne organizam, nu intelegem sensul lucrurilor. Romanul s-a obisnuit sa fure speriat fiind de saracie. Insa nu intelegem ca tocmai lucrul asta conduce spre o si mai mare saracie. Spre o situatie care s-ar putea sa devina candva una limita, din care vom avea cu totii de pierdut. In Romania pur si simplu nu se intelege lucrul asta. Asta e impresia mea. Practicarea smenului si a smecheriei ne afunda in mizerie tot mai mult. Iar lucrul asta nu poate sa dureze. Daca vom esua in ceea ce priveste o dezvoltare durabila consecintele vor fi critice.

Impresia mea este ca noi nu intelegem faptul ca o economie capitalista se bazeaza pe obtinerea profitului, dupa anumite reguli si legi. La noi, in locul profitului este furtisagul si in locul regulilor si legilor este smecheria. Noi intotdeauna stim mai bine ca altii, ca doar nu suntem prostii satului. Romanul a avut intotdeauna acest complex: al prostului satului. Daca esti sarac, spre exemplu, esti prostul satului. De aia trebuie sa fii bogat! D-aia isi face o vila de neam prost, mai dihai ca a vecinului, si-si trage un mertan cu bani nu se stie de unde. Aici sunt niste chestii, sigur ca da. Niste chestii, socoteli. In felul asta se deterioreaza la noi situatia economica. Asa cum nu intelegem bine nici aspectele actuale legate de aceasta criza economica si financiara din Europa. Nici care este miza acestei crize. Eu sper sa nu ne trezim prea tarziu…