Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ninsori, troiene si… viitoare inundatii

Cam asa cred ca se poate rezuma calamitatea care a dat peste noi si nu numai… Sigur, discutii pot avea loc la nesfarsit pe aceasta tema. Problema MARE e ce poti sa faci in mod concret pentru ca sa diminuezi semnificativ (daca nu chiar sa anihilezi) efectele dezastruoase. M-au frapat doua lucruri din ce a spus Ion Iliescu. Intr-o interventie pe aceasta tema, la un post de televiziune, a spus ca nici nu mai ai cu ce sa actionezi. Spunea ca atunci cand era dansul la Iasi, unitatile de intretinere drumuri erau dotate cu cele necesare actiunii de deszapezire, spre exemplu cu freze. Acuma nu mai au freze si zapada e de cativa metri. Si al doilea aspect, pe blog:

„Continuarea ninsorilor creaza probleme nu numai acum. Prin prelungirea inzapenzirii drumurilor si a unor localitati, dar aceasta va crea probleme si dupa, Daca va avea loc o incalzire rapida , cu topirea masiva a zapezilor, si cu o posibila suprapunere de ploi de primavara – aceasta va crea pericole reale pentru inundatii de mari dimensiuni. Aceasta, mai ales este valabil pentru bazinul Siretului, unde, din pacate, in ultimii 20 de ani s-au defrisat masiv versantii Carpatilor Orientali, ca urmare a privatizarii padurilor ( o greseala politica, pentru care se vor inregistra costuri pe o perioada lunga de timp).” (subl.mea)

Nu contest ce spune Dl. Iliescu, sa fie clar. Cu alte cuvinte, nu mai avem nici unitati de intretinere drumuri, dotate cu cele necesare si nici paduri, intrucat s-au defrisat salbatic, deteriorandu-se in felul acesta un ecosistem! Interesant este ce spune si D-na Corina Cretu in aceasta postare:

„Ca şi în cazul inundaţiilor, unde an de an se văd efectele lipsei îndiguirilor si defrisarilor ilegale, la fel şi aceste zăpezi ne aduc la ceasul bilanţului negativ. Tăierea  pădurilor, lipsa infrastructurii, proasta administrare – toate sunt constatate acum tocmai de către cei care ar fi trebuit să întreprindă ceva.” (subl.mea)

De ce nu s-a intreprins atunci ceva, cand au avut loc acele defrisari ilegale? Nu cumva pentru a nu se tulbura apele in anumite bazine electorale? Ca situatia asta, cu defrisarile ilegale, nu e de ieri de azi. Ca daca acuma ne-am trezit ca s-au defrisat ilegal paduri, lucrurile sunt clare, nici nu mai trebuie insistat. Interesanta e usoara diferenta intre cele doua puncte de vedere: pe de o parte privatizare, care nu trebuia sa insemne distrugere, ci exploatare rationala a padurilor. Pe de alta parte defrisari ilegale si distrugere, ca efect al unei privatizari poate nu atat prost facute, cat prost intelese. Sa nu uitam ca problema, pusa mai demult, era ca omul stie mai bine, el insusi, ce sa faca daca padurea aceea e a lui, decat sa-i spuna altcineva ce sa faca sau decat daca padurile ar fi, in continuare, administrate de catre stat. Si aceasta idee, tin minte, a fost expusa de Dl. Vasile Lupu, care era deputat PNT-CD, intr-o emisiune televizata, cu ani in urma, cand retrocedarea era la inceputuri, ca sa zic asa. Si omul, cetateanul, primind padurea inapoi (aceea „de la mama, de la tata”), „a stiut” ce sa faca: a defrisat in prostie! As dori sa scot in evidenta si un alt pericol si anume acela al alunecarilor de teren, ce se pot produce in astfel de situatii.

Dupa parerea mea, se poate face o evaluare a situatiei, tinand cont de grosimea stratului de zapada aflat pe versantii golasi, depinzand insa si de prognoza meteo pentru primavara. O parte din apa va fi absorbita de catre pamant, iar restul se va scurge pe linia de cea mai mare panta, adunandu-se in rauri si apoi in Siret. Cred ca depinde si de cum va fi incalzirea. Daca incalzirea nu va fi brusca, poate ca nici pericolul nu va fi atat de mare, zapada topindu-se mai incet, pamantul avand timp sa absoarba o parte din cantitatea de apa. In schimb, la o incalzire brusca a vremii, topirea zapezii se poate desfasura cu repeziciune, pamantul nemaiputand sa absoarba decat putin, iar milioanele de metri cubi de apa, ce vor rezulta in urma unei topiri accelerate a zapezii si care se vor scurge de pe versanti, pot, intr-adevar, provoca dezastre. Ploile sunt, evident, un factor agravant! Chiar si cele de scurta durata si de mica intensitate, contribuind la accelerarea topirii zapezilor. E clar ca debite asa de mari, cum ar putea rezulta, nu pot fi preluate de catre albiile afluentilor Siretului. Cred ca s-ar putea estima de pe acum la ce nivel va ajunge Siretul intr-o asemenea ipoteza. Efectele, in general vorbind, ar putea fi estimate, cu o precizie destul de mare, de pe acum, cu conditia ca prognoza meteo sa fie suficient de buna, de exacta, daca se poate spune asa. Problema, si inca una mare, este ca nu s-au amenajat din punct de vedere hidrotehnic nici afluentii, si nici Siretul (decat pe o mica portiune si, daca nu ma insel, lucrarile au fost abandonate). Uitati-va cum s-a amenajat din punct de vedere hidrotehnic Oltul, pe cursul inferior.  Iar in zona respectiva inundatiile, in cazul unor ploi puternice in amonte, care ar fi marit foarte mult debitul, erau de neevitat. Odata cu amenajarile corespunzatoare facute, pericolul acesta, pe cursul inferior al Oltului, a fost redus pana la anihilare. Nu e cazul Siretului, si s-au vazut inundatii catastrofale in Campia Siretului Inferior, aflata la o diferenta de nivel mult mai joasa decat zona invecinata din amonte, cu zone identificate ca fiind mlastioanse, deci cu un nivel de apa freatica ridicat. Nu stiu care e situatia, in Vrancea, pe raurile Putna Seaca sau Susita, afluenti ai Siretului, care sunt rauri seci in cam tot timpul anului, sau in „canionul” acela de la Zabrauti. In schimb, in cazul inundatiilor, albiile lor se pot umple si pot deversa, nu mai vorbesc de faptul ca pot revarsa in Siret o cantitate enorma de apa, ce ar putea, Doamne fereste, adunata cu cea venita din amonte, produce inundatii ce nu a vazut pamantul! Nici aceste rauri seci nu sunt amenajate . Cu alte cuvinte, treaba asta – amenajarile hidrotehnice adecvate unei situatii potentiale, dupa cum usor se si poate constata, de inundatii – a fost lasata de izbeliste, cum a fost lasat de izbeliste si Canalul Siret-Baragan, care ar fi putut prelua o parte din debitul Siretului. Eventual s-ar fi putut realiza modificarea albiei Siretului, pentru protejarea localitatilor aflate exact langa rau, cu risc mare de a fi inundate in caz de calamitate. S-au stopat lucrari, s-a lasat de izbeliste… Eu stau si ma intreb: astea ce fel de greseli sunt – nu tot politice?  Uitati-va ce masuri ridicole se iau la noi in caz de inundatii. Se anunta un debit foarte mare din amonte si oamenii incep sa faca „diguri”, dom’ne, din saci cu balast, in felul asta cautand, chipurile, sa protejeze localitatea. E de-a dreptul hilar, zau asa. Parca am dat cu totii in mintea copiilor! Acum cativa ani, dupa ce s-au retras apele, dupa inundatia catastrofala de la Cosmesti (Galati, limita cu Vrancea), am fost in zona. Eram in masina, pe un drum de campie (deci un relief absolut plat, subliniez lucrul asta), si cel cu care eram imi spunea ca apa , chiar unde eram, depasea 4 metrii!! Daca incercai sa-ti imaginezi, nu cred ca ai fi putut: toata campia aceea se transformase, in urma inundatiei, intr-un fel de mare, caci situatia era asa cat puteai sa vezi cu ochii!!

Ar trebui vazut la cat s-ar ridica costurile unor amenajari hidrotehnice corespunzatoare in bazinul hidrografic al Siretului si atrasi bani de la Uniunea Europeana pentru realizarea lor. Eu stau si ma intreb daca Mecanismul UE de Protectie Civila inseamna si bani, fonduri necesare pentru ca intr-adevar sa se poata realiza o protectie adevarata, serioasa in cazul unor astfel de calamitati. Ca doar contribuim cu bani la bugetul UE, bani pe care, altfel, i-am fi putut folosi pentru astfel de lucrari de protectie. Si nu e vorba numai de pagubele imense, traduse in miliarde de euro, pe care le provoaca astfel de cataclisme, cat de faptul ca e foarte grav afectata viata oamenilor ce traiesc in zona, astfel de inundatii lasandu-se si cu morti. Pe de alta parte, dupa parerea mea, trebuie inceputa de urgenta actiunea de impadurire a zonelor defrisate, iar statul roman trebuie sa se implice serios in acest sens. Iliescu vorbea de costuri pe o lunga perioada de timp. Dar eu stau si ma intreb: cat s-o mai lungim si de ce? Din moment ce reimpadurirea este o necesitate vitala, si nu cred ca gresesc daca spun asa, de ce sa nu demaram actiunea imediat ce se poate, chiar de anul asta! Apoi dotarea corespunzatoare a unitatilor de drumuri si a districtelor de intretinere drumuri. Si ar trebui sa fim constienti ca nu o sa vina cineva din afara sa ne faca nou acel mare bine se a ne construi drumuri, amenajari hidrotehice si altele, ci noi trebuie sa punem mana si sa le facem. Ideea asta, care persista in mentalul colectiv, ca „vine UE si ne face noua drumuri, una si alta” este gresita, ajutor din partea Uniunii Europene e cu totul altceva. Si speram, totusi, in acest ajutor. Insa cel mai bine ar fi sa ne gandim cum sa ne gospodarim noi insine si sa nu ne facem iluzii desarte. Ca pana acum. Altminteri vom vorbi la nesfarsit de neputinta.

Iata ca si alte tari au probleme serioase…

Romania Libera

Valul de frig şi intemperiile din Italia s-au soldat cu 57 de morţi

Colosseumul din Roma, avariat din cauza condiţiilor meteo

Anunțuri

Februarie 14, 2012 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

1 comentariu »

  1. […] Ioan Usca, Schtiel, Motanul filozof, Noaptea Iguanei, VizualW, G1b2i3, Innerspacejournal, Raza mea de soare. Share […]

    Pingback de Calut troian se caută la dinţi? « Gabriela Savitsky | Februarie 15, 2012 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: