Din nou despre criza economica si financiara…

Iata ce am citit in Evenimentul Zilei:

Ungaria spune că vrea ajutorul FMI. Fondul: Nu negociem un împrumut

Se arata, printre altele, ca:

„Guvernul de la Budapesta a anunțat că va cere sprijin de la Fondul Monetar Internațional (FMI), ca ”o măsură de precauție”, după cum a anunțat ministrul de finanțe maghiar pe site-ul său.

Potrivit Reuters, Ungaria ar putea încheia cu FMI un acord de tip preventiv, așa cum are şi România și Serbia, în valoare de cinci, respectiv un miliard de euro. […]

FMI: Nu negociem un împrumut pentru Ungaria

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a dezminţit, însă, că ar negocia cu Ungaria  un împrumut.

Misiunea FMI în curs în Ungaria, consacrată ”supravegherii” economiei ungare, ”nu este o misiune de negociere” cu privire la vreun ajutor financiar, a afirmat într-un comunicat reprezentantul permanent al Fondului la Budapesta, Irina Ivaşcenko, potrivit AFP.

”FMI nu a primit nicio cerere din partea autorităţilor în vederea lansării de negocieri asupra unui program susţinut de Fond”, a precizat oficialul Fondului.

Ministerul ungar al economiei anunţase într-un comunicat că vor începe negocieri cu privire la ”un nou tip de cooperare” între FMI şi Ungaria.

Ungaria, sub amenințarea scăderii de rating

Analiştii de la Nomura consideră că, luna viitoare, agenţia de evaluare Strandard & Poor’s va lua decizia de a coborî ratingul Ungariei la categoria ”junk” (în traducere ”gunoi”, adică nerecomandat pentru investiţii, n.r.), după ce a retrogradat perspectiva ratingului ţării (”BBB minus” cu perspectivă negativă) la ”sub supraveghere cu implicaţii negative”.

Decizia S&P a venit imediat după ce o altă mare agenţie de evaluare, Fitch Ratings, a retrogradat perspectiva pentru ratingul ”BBB minus” atribuit Ungariei la negativă de la stabilă. Analistul Nomura, Attard Montalto, crede că o retrogradare a Ungariei din partea Fitch este posibilă în vară, în timp ce o altă mare agenție de evaluare, Moody’s, ar putea lua această decizie până la finalul acestui an sau în prima lună a anului viitor”

Al doilea val al crizei lovește deja. O ţintă – Marea Britanie

Se arata, printre altele, ca:

„Sir Mervyn King, guvernatorul Bank of England, a declarat că, din cauza crizei zonei euro, populaţia, companiile şi băncile trec printr-o perioadă de incertitudine extraordinară, care include o posibilă reintrare în recesiune. „Există o slăbiciune pe parcursul următoarelor câteva trimestre. Nimeni nu poate şti cu precizie care va fi rezultatul”, a spus oficialul băncii centrale.

„În ultimii trei ani, am văzut evenimente ieşite din comun. Cine ştie ce se va întâmpla mâine, nemaivorbind de luna viitoare?”, s-a întrebat retoric acesta.

Din două rele, unul: Îngheţul creditării sau creşterea dobânzilor

Băncile pot da credite firmelor şi populaţiei numai dacă găsesc suficientă finanţare pe piaţă. Conform raportului pe inflaţie al Bank of England, fondurile băncilor au scăzut, în al treilea trimestru al anului, la niveluri nemaivăzute de la colapsul Lehman Brothers.

Cu toate acestea, Mervyn a spus că pieţele nu trebuie să fie „prea deprimate” în legătură cu finanţarea băncilor şi a insistat asupra faptului că instituţiile de creditare britanice sunt mai puternice decât cele europene.

Oficialul britanic a admis că ia în considerare „mai multe situaţii neprevăzute”, în cazul în care condiţiile de finanţare nu se îmbunătăţesc. Trezoreria este pregătită de asemenea pentru o nouă criză a creditelor.

Raportul Bank of England a avertizat că, dacă băncile nu găsesc suficienţi bani, „se va reduce suma îmrumutată companiilor şi populaţiei, prin reducerea disponibilităţii de creditare sau prin creşterea dobânzilor împrumuturilor”.” (subl.mea)

Intrebare: aceste evenimente, fara doar si poate neplacute, pot sa afecteze in vreun fel Romania? Si daca da, atunci in ce masura si cum?

Foarte ingrijorator: recrudescenta neonazismului in Germania

Iata ce ne spune Gandul:

Cea mai puternică ţară din Europa, ÎN STARE DE ŞOC: De unde au apărut ACEŞTI MONŞTRI?

„Timp de 13 ani, autorităţile germane nu au avut nici cea mai mică idee că o grupare neo-nazistă omora nestingherită imigranţi şi jefuia bănci, arată Der Spiegel.

Serviciile secrete din Germania sunt criticate acum pentru că nu au reuşit să descopere, timp de un deceniu, gruparea teroristă de extremă dreapta.

Cancelarul german, Angela Merkel, a descris, la începutul acestei săptămâni, emergenţa grupărilor teroriste de dreapta ca „o ruşine a Germaniei” şi a cerut o investigaţie detaliată asupra celor întâmplate. Gruparea National Socialist Underground (Naţional-Socialismul Subteran, n.r.), formată din cel puţin trei membri, doi bărbaţi şi o femeie, a revendicat asasinarea a opt imigranţi turci şi a unui imigrant grec între 2000 şi 2006, uciderea unei poliţiste germane în 2007 şi două atacuri cu bombă în care mai mult de 20 de oameni, dintre care cei mai mulţi erau imigranţi, au fost răniţi.”

Dar iata o fraza care m-a socat:

„Teroriştii neo-nazişti erau în evidenţa poliţiei

Conform informaţiilor difuzate de Der Spiegel, cei trei, Böhnhardt, Mundlos şi Zschäpe, erau în evidenţa sucursalei agenţiei de servicii secrete din landul german Thuringia încă din anii 1990, când aceştia s-au implicat în acţiuni cu caracter neo-nazist. Ei au construit atunci bombe false şi au strâns arme şi explozibili, însă autorităţile le-au pierdut urma în 1998, când ei au început o serie de crime şi de jafuri asupra băncilor. Se presupune că ar fi fost vorba despre 10 crime şi 14 jafuri, pe o perioadă de 13 ani.

Deşi serviciile secrete germane plătesc informatori care să-i pună la curent cu activităţile celulelor naziste, în unele cazuri nu primes informaţii utile. Un astfel de caz este cel al informatorului cunoscut sub numele de Tino B., este şeful organizaţiei Thuringia Homeland Protection, o grupare neo-nazistă din care au făcut parte şi cei trei terorişti în anii 1990. Deşi el a primit din partea autorităţilor o sumă de peste 100.000 de euro, nu a oferit nicio informaţie despre pericolul reprezentat de cei trei.

Grupările neo-naziste în creştere, mai ales în fosta Germanie de Est

Organizaţiile care militează împotriva rasismului susţin că extremismul de extremă dreapta a fost tolerat în ultimii ani în Germania, mai ales în fosta Germanie de Est.

Aici, susţin organizaţiile respective, neo-naziştii au fost lăsaţi să conducă departamentele de pompieri voluntari, să organizeze activităţi pentru tineri şi chiar să conducă birourile de consiliere a cetăţenilor pe probleme de bunăstare economică a regiunilor rurale care au suferit din cauza depopulării şi a declinului economic cauzat de reunificarea din 1990.

Experţii susţin că acesta este un mediu propice pentru organizarea grupărilor violente, unde acestea pot ataca străinii şi pot merge până la a planifica crime şi atacuri cu bombe.

Ministrul de Interne german, Hans-Peter Friedrich, a cerut o mai bună coordonare între serviciile de securitate naţionale şi cele regionale.” (subl.mea)

RĂSPUNSUL UNEI ŢĂRI ÎN STARE DE ŞOC. Merkel: „E o ruşine naţională”. Chipul criminalului. UPDATE

Cum se naşte în Germania „următoarea generaţie a extremiştilor de dreapta”. Copiii neonaziştilor, puşi să-i coloreze mustaţa lui Hitler

„Copiii neonaziştilor ar putea fi îndepărtaţi de familiile lor şi daţi în grija statului, autorităţilor fiindu-le frică să nu fie spălaţi pe creier de părinţii lor, scrie Daily Mail.

Autorităţile germane devin din ce în ce mai îngrijorate din cauza numărului tot mai mare de şcoli de vară care îi învaţă pe cei mici să-l idolatrizeze pe Adolf Hitler.

O razie recentă într-una dintre aceste şcoli a relevat că profesorii obligă copiii să rezolve puzzle-uri cu harta Germaniei de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial sau îi încurajează să coloreze mustaţa lui Hitler. De asemenea, în astfel de şcoli s-au descoperit broderii cu svastica sau torturi cu simboluri naziste în loc de lumânări.

În urma acestor descoperiri, guvernul german încearcă să găsească o soluţie pentru a contracara propaganda. „Dacă influenţa ideologică ajunge atât de puternică încât să influenţeze dezvoltarea copiilor, statul şi instituţiile sale trebuie să ia măsuri. Dacă nu, am putea avea probleme mari în viitor„, spune asistentul social Gunther Hoffmann.

Copiii din şcolile de vară, împărţiţi în funcţie de „viziunea asupra lumii”

Copiii trimişi în aceste şcoli de vară de părinţii lor neonazişti sunt învăţaţi că democraţia este pentru cei slabi şi că Germania poate fi salvată doar sub conducerea unui nou Fuhrer.

În respectivele tabere, copiii fac tot felul de lucruri specifice vârstei lor – adică învaţă să înoate, să călărească sau participă la drumeţii -, dar fac şi o incursiune în trecut, pentru a sărbători nazismul.

Revista germană Der Spiegel a aflat chiar că, într-una dintre aceste tabere, copiii au fost împărţiţi pe echipe în funcţie de „viziunea lor asupra lumii”, una dintre expresiile preferate ale naziştilor.

Copiii neonaziştilor, crescuţi printre steaguri, cărţi şi înregistrări cu Hitler

Amplificarea manifestărilor neonaziste este un trend îngrijorător pentru Germania, mai ales că mulţi dintre adepţii acestei mişcări decid să se mute împreună, în acelaşi sat sau oraş. Spre exemplu, în oraşul Jamel din regiunea Mecklenburg, 99% dintre locuitori sunt neonazişti şi se mândresc cu asta. Scopul lor, conform Der Spiegel, este să „creeze un curent naţionalist”.

Oficialii guvernamentali spun că mii de părinţi de pe întreg teritoriul Germaniei îşi cresc copiii în spiritul nazist. În urma raziilor în mai multe cămine, au fost descoperite steaguri naziste, cărţi în care sunt glorificaţi „luptătorii” lui Hitler sau înregistrări din acea perioadă.

„Copiii separatiştilor de extremă dreaptă cresc în cadrul unor colective naziste, iar şcolile de vară induc un sentiment de securitate”, arată un raport al forţelor secrete germane.

Principalul partid neonazist din Germania, NPD, care a rezistat mai multor tentative ale guvernului de a-l interzice, spune că principala sa misiune este „să crească următoarea generaţie de extremişti de dreapta” (subl.mea)

Deosebit de ingrijorator! De observat ca fenomenul neonazist este in crestere in fosta Germanie de Est. Cauzele (re)aparitiei fenomenului trebuie foarte serios studiate. Pericolul e foarte mare, daca ne gandim si la recentele atentate din Norvegia comise de Anders Behring Breivik.

Si nu e vorba de teroristi musulmani…

Harababura

Poveste despre Buget

Iata ce titreaza Gandul:

BUGET, file din poveste. Cum s-a strecurat O „EROARE” de peste 7,5 MILIARDE de euro în calculele Guvernului

Iata ce arata printre altele:

„În 2009 s-au estimat venituri mai mari cu 20 de miliarde de lei faţă de cele reale

În cazul bugetul de stat, de exemplu, în 2008, anul în care a izbucnit criza financiară din SUA, care a cuprins apoi şi Europa, guvernul Tăriceanu a estimat atunci venituri de puţin peste 67 de miliarde de lei, conform proiectului de buget. Conform execuţiei bugetare însă, veniturile au fost de doar 61 de miliarde de lei.

Un an mai târziu însă, în 2009, Guvernul Boc a reuşit să greşească estimarea cu nici mai mult nici mai puţin de 30%, respectiv în loc de veniturile estimate la 75,689 miliarde de lei, bugetul de stat a avut venituri de doar 54,67 miliarde de lei, de unde rezultă o eroare de 21 de miliarde de lei.

În 2010, Guvernul a reuşit să „rupă” această „tradiţie”, respectiv a avut, la bugetul de stat, venituri cu 1,4 miliarde de lei mai mari decât cele estimate, adică 68 de miliarde de lei faţă de estimarea de 66,6 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte anul în curs, veniturile bugetului de stat au fost estimate în legea bugetului de stat la 80,8 miliarde de lei, iniţial, şi la 84,26 miliarde de lei după rectificare. În primele nouă luni, conform execuţiei bugetare, la bugetul de stat s-au înregistrat venituri de 57,07 miliarde de lei. În cazul în care încasările se menţin în trimestrul al patrulea la aceeaşi medie ca în primele nouă luni, bugetul de stat va „închide anul” cu venituri de 76 de miliarde de lei, cu patru miliarde de lei sub estimarea iniţială şi cu opt miliarde de lei sub cea ulterioară, de la rectificare.

Evoluţia veniturilor estimate şi realizate dar şi a cheltuielilor bugetului de stat (mld. lei)*

An	Venituri estimate	Venituri efective	Cheltuieli estimate	Cheltuieli efective
2008	67	61	78,8	80,8
2009	75,7	54,6	94,7	89,8
2010	66,6	68	101,6	102,6
2011	80,8	76,1	108,5	100

*Estimările sunt cele din legea bugetului de stat aferentă fiecărui an în parte. Nu au fost luate în calcul rectificările bugetare. Pentru 2011 la venituri şi cheltuieli efective au fost trecute estimări în baza evoluţiei din primele nouă luni.

Per total, în ultimii patru ani, guvernele au estimat venituri totale la bugetul de stat (fără a luat în calcul rectificările bugetare) de 290 de miliarde de lei, dintre care au încasat efectiv doar 260 de miliarde de lei. Pe partea de cheltuieli guvernele au estimat în ultimii patru ani un total de 383 de miliarde de lei, din care au cheltuit efectiv 373, respectiv cu 10 miliarde de lei mai puţin.

Diferenţa dintre veniturile estimate şi cheltuielile efective este de 20 de miliarde de lei.

La FNUASS s-au estimat venituri cu 1,5 miliarde de lei mai mari şi cheltuieli cu 2 miliarde de lei mai mici

Acelaşi traseu sinuos l-au parcurs şi estimările privind veniturile Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), care reprezintă bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Astfel, în 2008 s-au estimat venituri de 16,9 miliarde de lei iar încasările efective au fost de doar 15,6 miliarde de lei. În ceea ce priveşte cheltuielile, acestea par a fi fost reduse pentru a compensa veniturile sub aşteptări, respectiv în loc de 16,7 miliarde de lei, cât era programat, au fost cheltuiţi doar 16,1 miliarde de lei.

În 2009 s-a repetat povestea din anii trecuţi. Veniturile estimate au fost de 16 miliarde de lei, iar cele efective, după cum reiese din execuţia bugetară, de doar 14,6 miliarde de lei.

Anul trecut însă încasările au depăşit net estimările. Astfel, faţă de cele 15,8 miliarde de lei prevăzute la capitolul venituri, FNUASS a avut încasări de 17,2 miliarde de euro.

În 2011 singura supriză ar putea fi la cheltuieli, unde estimarea iniţială de 16,4 miliarde de lei ar putea fi depăşită cu aproape un miliard de lei.

Evoluţia veniturilor estimate şi realizate dar şi a cheltuielilor FNUASS (mld.lei)*

An	Venituri estimate	Venituri efective	Cheltuieli estimate	Cheltuieli efective
2008	16,9	15,6	16,7	16,1
2009	16	14,6	15,2	15,2
2010	15,8	17,2	15,7	17,5
2011	16,5	16,2	16,3	17,4

*Estimările sunt cele din legea bugetului de stat aferentă fiecărui an în parte. Nu au fost luate în calcul rectificările bugetare. Pentru 2011 la venituri şi cheltuieli efective au fost trecute estimări în baza evoluţiei din primele nouă luni.

Per total, în ultimii patru ani, Guvernul a estimat venituri de 65,2 miliarde de lei, cu 1,5 miliarde de lei mai mari decât cele înregistrate şi cheltuieli de 64,26 miliarde de lei, cu 2 miliarde de lei sub cele efective.

La bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv al pensiilor de stat, estimările s-au dovedit a fi, alternativ, fie pesimiste, fie optimiste. Bugetul de pensii nu poate fi considerat însă cel mai bun exemplu privind capacitatea de a estima corect veniturile şi cheltuielile pentru că Guvernul acordă subvenţii în timpul anului, pe care le include tot la capitolul venituri.

Per total, datorită „corecţiilor” din timpul anului, eventualele scăderi de încasări de CAS fiind acoperite din bugetul de stat, în ultimii patru ani guvernele au estimat venituri de 161 de miliarde de lei, cele efective fiind de 160 de miliarde de lei. La capitolul cheltuieli, estimările s-au adeverit în tocmai, respectiv totalul a fost de 164 de miliarde de lei.”

Parerea D-nei Andreea Vass:

Consiliera Andreea Paul (Vass), despre cum a calculat Guvernul cifrele din proiectul bugetului de stat: „Creşterea încasărilor din TVA merge în paralel cu majorarea PIB”

Iata ce spune D-na Vass pe blog:

Care sunt principalele modificari propuse in proiectul de buget la nivelul institutiilor publice?

E o lista lunga, va las s-o cititi!

Tot pe blogul D-nei Vass – o informatie care poate fi utila:

Cum accesati programul de reabilitare termică a clădirilor prin credite bancare cu garanţie guvernamentală?