Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Cantareata britanica Amy Winehouse a murit…

Dumnezeu s-o ierte! S-a stins din viata la numai 27 de ani, intr-un mod cu totul neasteptat…

Mediafax:

Amy Winehouse a murit. Cântăreaţa a fost găsită moartă în locuinţa sa din Londra – VIDEO

„Când au ajuns, poliţiştii au găsit corpul unei femei de 27 de ani care a fost declarată moartă„, a comunicat poliţia londoneză.

Amy Winehouse performing in Berlin in 2007

Image via Wikipedia

Serviciul de ambulanţă fusese solicitat la adresa cântăreţei în jurul orei 16.00 (18.00, ora României), dar echipajul medical nu a mai putut face nimic pentru a-i salva viaţa.”

BIOGRAFIE: Amy Winehouse – o voce remarcabilă într-o persoană cu tulburări autodestructive

Amy Winehouse s-a născut la 14 septembrie 1983 în cartierul Enfield din Londra. Părinţii săi, un şofer de taxi (Mitchell Winehouse) şi o farmacistă (Janis Winehouse) au divorţat pe vremea când ea avea nouă ani, iar de atunci Amy şi Alex, fratele său mai mare, au locuit împreună cu mama lor în Southgate.

[…]

Winehouse a fost recompensată cu cinci premii Grammy în 2008 , pentru „înregistrarea anului”, „cântecul anului” şi „cea mai bună interpretă”, cu piesa „Rehab”, „cel mai bun album pop” – „Back to Black” – şi la categoria „debutantul anului”.

Pe lângă premiile, criticile favorabile şi succesul comercial de care s-a bucurat, Winehouse a atras atenţia presei prin problemele pe care le-a avut legate de consumul de substanţe interzise. Ea a recunoscut în mai multe interviuri că avea tendinţe de automutilare, probleme alimentare şi suferea de depresie.

În 2005, a trecut printr-o perioadă în care a băut foarte mult, a consumat droguri, având schimbări bruşte de dispoziţie şi slăbind foarte mult. În octombrie 2006, Winehouse a recunoscut că a fost afectată de anorexie şi alte probleme cu mâncarea generate de sistemul nervos.

În 2007, cântăreaţa s-a măritat cu Blake Fielder-Civil, într-o ceremonie neanunţată, ţinută în Miami, Florida. Pe 14 august 2007, site-ul TMZ.comşi tabloidul britanic Daily Mirror au anunţat faptul că Winehouse, alături de soţul său au acceptat să se interneze într-o clinică de dezintoxicare după ce au ajuns dependenţi de heroină şi cocaină. În dimineaţa zilei de 23 august tabolidul britanic Daily Mail a surprins-o şi fotografiat-o pe cântăreaţă alături de soţul său umblând pe străzile Londrei însângeraţi şi răniţi.

Cover of

Cover of Back to Black

În 2008, artista a fost diagnosticată cu emfizem pulmonar în stadiu incipient, plămânii săi suferind din cauza abuzului de droguri şi tutun. În acelaşi an, ea a mărturisit, într-un interviu pentru revista Rolling Stone, că a luat droguri în timp ce se trata pentru dependenţa de heroină, motiv pentru care şefii casei sale de discuri au pus-o sub „arest la domiciliu”.

Amy Winehouse a divorţat de Fielder-Civil pe data de 16 iulie 2009, în urma unei proceduri accelerate, la Înalta Curte de Justiţie din Londra, însă nici unul dintre cei doi nu a fost prezent la tribunal.

După ce s-a internat de mai multe ori la reabilitare, dar şi pentru a se trata de diverse afecţiuni, Amy Winehouse le-a dat din nou fanilor ei motive de îngrijorare, anul acesta, după ce a fost fluierată copios de spectatori în timpul unui concert pe care l-a susţinut la Belgrad, în luna iunie, deoarece părea că se află în stare de ebrietate. Ulterior, artista, care trebuia să susţină un concert şi la Bucureşti pe 15 august, a anunţat că şi-a anulat turneul european din această vară.

De altfel, în ultimii patru ani, Winehouse a constituit unul dintre subiectele preferate ale tabloidelor britanice, mai mult pentru scandalurile provocate decât pentru muzica sa. Cântăreaţa cu o voce excepţională este cunoscută pentru problemele sale legate de consumul de droguri, alcool, tendinţa de automutilare, anorexie şi bulimie. Amy Winehouse a efectuat câteva cure scurte de dezintoxicare, iar în ultima vreme, părea că şi-a făcut ordine în viaţa personală, după o vacanţă prelungită pe insula St. Lucia în 2009.

Amy Winehouse

Image by benoit.darcy via Flickr

Fanii şi criticii laolaltă i-au aclamat farmecul necizelat, umorul incisiv şi combinaţia unică de jazz şi soul care-i caracterizează muzica. Un alt atu al controversatei artiste britanice este talentul incontestabil de compozitoare – muzica pe care o scrie este, fără excepţie, profund personală, de o candoare brutală. Producătorul american Quincy Jones a declarat că Amy Winehouse este atât de talentată încât „vine de pe alta planetă”, susţinând că este onorat de faptul că artista britanică cântă pe albumul său de cover-uri intitulat „Q: Soul Bossa Nostra”.

Cântăreaţa britanică Amy Winehouse a fost găsită moartă în locuinţa sa din Londra, sâmbătă seară, cauza decesului nefiind încă aflată.”

Ascultă aici cele mai cunoscute melodii ale lui Amy Winehouse

Drogurile, alcoolul…

O mare nenorocire… E greu de inteles cum artisti talentati, care ajung in topuri, atat de apreciati, cu melodii care incanta zeci de milioane de fani, deci oameni care au reusit in viata prin munca si talentul lor, isi dispretuiesc pur si simplu sanatatea si nu au deloc grija de aceasta: consum aberant de droguri, de alcool, viata neregulata (sau poate mai corect ar fi spus ca duc o viata ciudata), ca sa ajunga la o varsta atat de tanara in mormant. Si nu e vorba numai de Amy WinehouseElvis Presley, Jimmy HendrixMichael Jackson….Ce pacat! Ce mare pacat!

Dar iata ce ne spune si Wikipedia despre Amy Winehouse:

Substance abuse and mental health issues

Winehouse’s battles with substance abuse were the subject of much media attention. In various interviews, she admitted to having problems with self-harm, depression and eating disorders.[6][7] In 2005, she went through a period of drinking, heavy drug use, violent mood swings and weight loss.[18] People who saw her during the end of that year and early 2006 reported a rebound that coincided with the writing of Back to Black.[18] Her family believes that the mid-2006 death of her grandmother, who was a stabilising influence, set her off into addiction.[18] In August 2007, Winehouse cancelled a number of shows in the UK and Europe, citing exhaustion and ill health. She was hospitalised during this period for what was reported as an overdose of heroin, ecstasy, cocaine, ketamine and alcohol.[143] Winehouse told a magazine that the drugs were to blame for her hospitalisation and that „I really thought that it was over for me then.”[144] Soon after, Winehouse’s father commented that when he had made public statements regarding her problems, he was using the media because it seemed the only way to get through to her.[145]

On 2 December 2007, images of the singer outside her home in the early morning hours, barefoot and wearing only a bra and jeans, appeared on the internet and in tabloid newspapers. In a statement, her spokesman blamed paparazzi harassment for the incident.[146] The spokesman reported that the singer was in a physician-supervised program and was channelling her difficulties by writing a lot of music.[147] The British tabloid The Sun posted a video of a woman, alleged to be Winehouse, apparently smoking crack cocaine and speaking of having taken ecstasy and valium. Winehouse’s father moved in with her,[148] and Island Records, her record label, announced the abandonment of plans for an American promotion campaign on her behalf.[149] In late January 2008, Winehouse reportedly entered a rehabilitation facility for a two-week treatment program.[150]

On 23 January 2008, the video was passed on to the Metropolitan Police,[149] who questioned her on 5 February.[151] No charges were brought. On 26 March 2008, Winehouse’s spokesman said she was „doing well” and denied a published report in a British tabloid that consideration was being given to having her return to rehab.[152] Her record company reportedly believed that her recovery remained fragile.[153] By late April 2008, her erratic behaviour, including an allegation of assault, caused fear that her drug rehabilitation efforts have been unsuccessful,[154] leading to efforts by Winehouse’s father and manager to seek assistance in having her sectioned.[155] Her dishevelled appearance during and after a scheduled club night in September sparked new rumors of a relapse. Photographers were quoted as saying she appeared to have cuts on her legs and arms.[106]

In an interview released in June 2009 Winehouse’s father said the singer was in a drug replacement programme. He said she was gradually recovering but that heavy drinking was causing „slight backward steps”. A documentary shot early in 2009 shows Winehouse apparently intoxicated according to a newspaper report.[156] Pictures published by a magazine in July 2009 upon her return to the United Kingdom from her extended stay in St. Lucia appeared to show that Winehouse had gained weight and that her complexion was improved.[157] In an October 2010 interview Winehouse said she had been drug-free for three years, saying „I literally woke up one day and was like, ‘I don’t want to do this any more.’”

Legal problems

In October 2007, Winehouse and her then-husband were arrested in Bergen, Norway for possession of seven grams of marijuana. The couple were later released and fined 3850 kroner (around £350).[160] Winehouse first appealed the fines, claiming she was „duped” into confessing,[160][161] but later dropped the appeal.[162]

On 26 April 2008, Winehouse was cautioned after she admitted to police she slapped a man in the face, a „common assault” offence. She voluntarily turned herself in and was held overnight. Police said, at her arrival she was „in no fit state” to be interviewed.[163] Winehouse was arrested on 7 May 2008 on suspicion of possessing drugs after a video of her apparently smoking crack cocaine was passed to the police in January,[164] but was released on bail a few hours later because they could not confirm, from the video, what she was smoking.[143][165] The Crown Prosecution Service considered charging her with possessing a controlled drug and allowing her premises to be used for the supply by others of a controlled drug, but she was cleared when the service could not establish that the substance in the video was a controlled drug.[166] In reaction to the decision, former police commander John O’Connor said it is an „absolute scandal that nothing could be done” about Winehouse „cooking a snook at the law”.[167] Some members of Parliament also reacted negatively.[167][168] Two London residents were subsequently charged with conspiracy to supply cocaine and ecstasy to Winehouse.[169] One of the pair was sentenced to two years in prison on 13 December 2008, while the other received a two-year community order.[170]

On 5 March 2009, Winehouse was arrested and charged with common assault following a claim by a woman that Winehouse hit her in the eye at a September 2008 Prince’s Trust charity ball.[171] At the same time, she was reported to have spat at the English socialite Pippa Middleton and to have headbutted a photographer.[172] Winehouse’s spokesperson announced the singer cancelled a scheduled United States Coachella Festival appearance in „light of current legal issues”.[173] Swearing in under her legal name of Amy Jade Civil, Winehouse appeared in court on 17 March to enter her plea of not guilty.[174] On 23 July her assault trial began with prosecutor Lyall Thompson charging that Winehouse acted with „deliberate and unjustifiable violence” while appearing to be under the influence of alcohol or another substance. The woman, Sharene Flash, testified that Winehouse „punched me forcefully in my right eye. She used a fist, her right one.” Winehouse testified that she did not punch Flash, but tried to push Flash away from her because she was scared of Flash. Winehouse cited her worry that Flash would sell her story to a tabloid, Flash’s height advantage, and Flash’s „rude” behaviour as reasons for her fear of Flash.[175][176] On the 24 July, District Judge Timothy Workman ruled that Winehouse was not guilty of the charge. Workman cited the facts that all but two of the witnesses were intoxicated at the time of the incident and that medical evidence did not show „the sort of injury that often occurs when there is a forceful punch to the eye”.[177]

On 19 December 2009, Winehouse was arrested again on charges of common assault, plus another charge of public order offence. Winehouse assaulted the front-of-house manager of the Milton Keynes Theatre after he asked her to move from her seat.[178] On 20 January 2010, she admitted common assault and disorderly behaviour. She was given a two-year conditional discharge and ordered to pay £85 court costs and £100 compensation to the man she attacked.[179]

Health problems

On 23 June 2008, Winehouse’s publicist corrected earlier misstatements by Mitch Winehouse that his daughter had a small amount of emphysema, instead claiming she had signs of what could lead to early-stage emphysema.[180] Mitch Winehouse had also stated that his daughter’s lungs are operating at 70 percent capacity and that she had an irregular heartbeat. Mitch Winehouse said that these problems were caused by her chain smoking and crack cocaine use. The singer’s father also reported that doctors have warned Winehouse that, if she continued smoking crack cocaine, she would have to wear an oxygen mask and would eventually die.[181] In a radio interview, Mitch Winehouse said the singer is responding „fabulously” to treatment which includes being covered with nicotine patches.[182] British Lung Foundation spokesman Keith Prowse noted this type of condition can be managed with treatment. Prowse also said the condition is not normal for a person her age but „heavy smoking and inhaling other substances like drugs can age the lungs prematurely”.[183] Norman H. Edelman of the American Lung Association explained that if she stopped smoking, her lung functions would decline at the rate of a normal person, but continued smoking would lead to a more rapid decline in lung function.[184] Photographs of the singer with a cigarette in her mouth, taken 23 June 2008, were widely published.[185]

Winehouse was released from The London Clinic 24 hours after returning from a temporary leave to perform at Nelson Mandela‘s 90th birthday and at a concert in Glastonbury, and continued receiving treatment as an outpatient.[186] On 23 July Winehouse stated that she had been diagnosed with „some areas of emphysema” and said she is getting herself together by „eating loads of healthy food, sleeping loads, playing my guitar, making music and writing letters to my husband every day”.[187] Winehouse began precautionary testing on her lungs and chest on 25 October 2008[188] at the London Clinic for what was reported as a chest infection. Winehouse was in and out of the facility and was granted permission to set her own schedule regarding home leave.[70] She returned to the hospital on 23 November 2008 for a reported reaction to her medication.””

Si atunci se pune aceasta problema: de ce un astfel de om, cum a fost Amy, atat de talentat si plin de succes (oare nu ne dorim cu totii succesul?) sa-si complice in asa hal viata si sa-si ruineze in modul asta sanatatea: cu heroina, cocaina, ecstasy si tot felul de porcarii de genul asta? Cand ar avea toate conditiile si posibilitatile sa se trateze si sa-si pastreze in conditiuni cat se poate de bune sanatatea. Mai ales ca au si bani multi, care ar trebui sa le permita sa-si ingrijeasca sanatatea cum nu se poate mai bine. Dupa cum se spune, sanatatea e cel mai mare bun al omului, cel mai de pret. Sa-ti ignori in felul acesta sanatatea si sa nu ai grija deloc de ea…

De remarcat ca foarte multe vedete trec printr-o faza a drogurilor, ca sa zic asa, care le poate fi fatala… Probabil, stau si ma gandesc, tentatia e foarte mare. Insa nu ar fi mai simplu sa renunte la droguri si sa-si vada linistiti de viata, fara sa o altereze cu astfel de substante nocive? Ai bani, ai posibilitati, ai putea face un sport, te-ai putea duce in zone montane, in statiuni celebre, ai putea schia sau face drumetii, ai putea merge la mare, pe o plaja exotica… De ce drogurile? Eu asta nu inteleg… De ce aceste vedete aleg drogurile…? Se simt oare refacute psihic si fizic dupa un efort indelungat consumand droguri? Dar asta e o mare prostie! O vacanta la munte si o drumetie la aer curat te reface cu adevarat de pe urma unui efort fizic si intelectual sustinut. Aerul curat intareste organismul si aeriseste creierul. Eu pot sa inteleg ca un mare artist face un efort considerabil si ma refer la repetitii, turnee, inregistrari, etc, nu e usor, inteleg asta. Dar, pentru ca sa se refaca, de ce nu se duce la munte o luna de zile, intr-o statiune frumoasa, la aer curat si nu face o drumetie? S-ar simti dupa, cu puteri inzecite si insutite! Eu asta inteleg prin relaxare si refacere! Nu droguri si tot felul de astfel de otravuri care ii imbogatesc pe mafioti si lasa in urma atatea tragedii!

Mi-e greu sa-i inteleg…

Iata si un articol din Gandul:

De ce A MURIT AMY WINEHOUSE. Ultima vizită la dealerul de droguri

Se arata, printre altele, ca:

„Cântăreaţa Amy Winehouse a murit, sâmbătă, în casa ei din Londra, în urma a ceea ce pare a fi o supradoză de droguri, scrie Daily Mail.

Duminică, tabloidele britanice au scris că starul ar fi cumpărat un „cocktail de narcotice” în orele dinaintea morţii sale.

O sursă a declarat revistei The People că, vineri seara, a văzut-o pe Amy cumpărând cocaină, heroină, ecstasy şi ketamină, de la un dealer de droguri. „Părea pe cai mari vineri seara. Dar nu cred că voia să iasă undeva, ci să rămână în apartamentul ei”, a declarat sursa.

O relaţie nereuşită a amplificat depresia vedetei

În plus, se pare că Amy era devastată şi nu putea fi consolată după despărţirea de prietenul ei, regizorul Reg Traviss (34 de ani), care a părăsit-o luna trecută, înainte ca artista să se interneze într-o clinică de dezintoxicare.

Apropiaţii cuplului spun că Reg, care în timpul relaţiei cu Amy a refuzat o cerere în căsătorie din partea acesteia, era „disperat” să o aducă pe cântăreaţă pe drumul cel bun, dar a renunţat când şi-a dat seama că „nu se poate lupta cu demonii”.

Mama vedetei: Moartea lui Amy era „doar o chestiune de timp”

Noaptea trecută, sosită la reşedinţa lui Amy din Londra, mama cântăreţei a declarat că şi-a dat seama încă de vineri că moartea fiicei sale este „doar o chestiune de timp”. „Vineri, când ne-am văzut, părea complet pierdută. Dar prefer să rămân cu ultimele cuvinte pe care mi le-a spus: ‘Te iubesc, mamă’. Aceste cuvinte le voi reţine mereu şi aşa o voi ţine minte pe Amy”, a declarat Janis Winehouse.

Mitch, tatăl vedetei, care se afla într-un turneu în New York cu trupa lui de jazz, a venit de urgenţă la Londra când a auzit vestea tragică. „Vin acasă. Trebuie să fiu cu Amy, nu pot să clachez. Familia mea are nevoie de mine”, a declarat Mitch. Interesant este că tatăl cântăreţei a declarat în numeroase rânduri că Amy va sfârşi tragic dacă nu renunţă la droguri şi la băutură.”

 

 

Reclame

iulie 23, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Atentate la Oslo…

Iata ce am citit in Evenimentul Zilei:

Morţi şi răniţi la Oslo, în atentatele cu bombă de lângă sediul guvernului norvegian | VIDEO

Printre altele se arata ca:

„Două explozii puternice au avut loc astăzi lângă sediul guvernului norvegian, din Oslo, cel puţin două persoane pierzându-şi viaţa şi alte 15 fiind rănite, informează Reuters. Presa locală a transmis că premierul Jens Stoltenberg nu se numără printre răniţi, el nefiind în clărire în momentul deflagraţilor. Norvegia a fost, în repetate rânduri, ţinta ameninţărilor teroriste din cauza implicării sale militare în Afganistan.”

si:

„Anul trecut, trei persoane suspectate că ar plănui atacuri teroriste au fost arestate la Oslo. Acestea făceau parte din al-Qaida şi se aflau sub monitorizarea autorităţilor norvegiene de aproximativ un an.„Cu siguranţă nu este vorba de grupări teroriste norvegiene, deşi, din când în când, au fost arestate persoane care aveau legături cu al-Qaida”, a spus analistul David Lea, de la Control Risks, întrebat cine s-ar putea afla în spatele atentatelor de azi.

Din primele informații se pare că una dintre explozii s-a produs într-o clădire aparținând unui ziar central. Birourile din centrul capitalei Oslo au fost evacuate, iar mai multe drumuri din centru au fost închise.

„Am văzut cum ferestrele clădirii VG (unde se află cel mai mare tabloid norvegian, n.r.) şi ale sediului guvernului s-au spart. Mai mulţi oameni zac în sânge pe străzi”, a declarat un jurnalist de la postul public de radio NRK prezent la faţa locului.

„Este sticlă peste tot. Este haos total. Ferestrele tuturor imobilelor din jur au fost distruse”, a adăugat jurnalistul de la NRK, Ingunn Andersen, care a spus că la început a crezut că este vorba de un cutremur.

Ce grupări ameninţă Europa

Potrivit Reuters, pe lista organizaţiilor teroriste care au comis atentate în Europa sau au avut legătură cu acestea se numără al-Qaida, Mişcarea Islamistă din Uzbekistan şi grupările Lashkar-e-Taiba (din Pakistan) , Al Shabaab (din Somalia) şi AQIM (din Algeria).”

Evident, recomand citirea cu atentie a intregului articol. Din cate inteleg atentatul nu a fost revendicat… Despre atacul armat comis la o reuniune a partidului de guvernamant din Norvegia – aici.
Dar primul articol citat a omis, ca sa zic asa, un detaliu. Nu numai gruparile mentionate ameninta Europa. In acest sens, iata mai jos ce titra, recent, Gandul:
Se arata, printre altele, ca:
„Liderul libian, Muammar Gaddafi, a ameninţat, vineri, că va trimite sute de „martiri” pentru a comite atacuri în Europa, ca răzbunare pentru campania militară NATO împotriva regimului de la Tripoli, relatează The Guardian, în ediţia online de sâmbătă.
[…]

Gaddafi a afirmat că Sicilia, Insulele Canare şi alte insule din Mediterana, precum şi Andaluzia au fost teritorii arabe, care trebuie eliberate.

Liderul libian, ale cărui trupe luptă împotriva insurgenţilor care se apropie de Tripoli, a susţinut discursul în faţa a 50.000 de persoane, adunate în oraşul Sabha, la 750 de kilometri sud de Tripoli.

„NATO, vei regreta, atunci când războiul se va muta în Europa”, a spus el. „Poporul libian nu are nici o problemă, puterile coloniale sunt cele care au o problemă. Vor să controleze petrolul nostru. Sunt geloase pentru că Dumnezeu ne-a dat nouă darul petrolului”, a adăugat Gaddafi.”

Recomand de asemenea citirea cu atentie a intregului articol din Gandul.

Nu se poate sa nu te intrebi: ce fel de razboi e asta? Suntem in razboi cu lumea islamica? O lume saraca si care, in consecinta, apeleaza la astfel de „arme”, precum terorismul, pentru a-si apara valorile sale culturale in fata pericolului globalizarii? Este un razboi cu caracter religios? Sau are doar un pronuntat caracter economic? Pe de alta parte avem revolutiile din Nordul Africii, care au inlaturat de la putere regimurile dictatoriale din aceste tari, de religie islamica toate. Situatia din Libia este inca una confuza, dar, din cate se poate constata, Gaddafi este (inca) destul de tare. Nu a putut fi inlaturat, si acum ameninta intreaga Europa cu atentate de razbunare. Fara indoiala ca ceea ce se intampla este ingrijorator. Dupa parerea mea, cu exceptia lui Gaddafi si situatiei din Libia, islamistii privesc totul drept o confruntare ce are, pentru ei, semnificatii religioase. Mie mi se pare ca aceste grupari teroriste islamiste pun pe primul plan religia, iar deciziile sunt luate in functie de acest criteriu. Orice decizii, inclusiv cele de ordin politic. De observat la Gaddafi ca practica un discurs care, totusi, se indeparteaza de coloratura religioasa. El vorbeste de teritorii care au apartinut arabilor, de petrol, resursa atat de importanta pe care „Dumnezeu le-a daruit-o arabilor”. Cu toate acestea discursul sau nu e unul eminamente religios. Este adevarat ca Libia nu a atacat vreun stat, in schimb a fost bombardata cu varf si indesat de fortele NATO in numele (re)stabilirii democratiei.  Dar daca religia, in cazul acestor grupari teroriste islamiste, este doar o masca? Poate se ascunde altceva in spatele acestei masti? Caracterul acestui razboi nu mi se pare bine conturat. Pe de o parte avem tari cu o veche cultura si traditie islamica, dar dominate de regimuri dictatoriale, iar pe de alta parte tari cu o cultura democratica, ce lupta pentru promovarea acesteia in toata lumea. De remarcat este si faptul ca Occidentul priveste problema, mai degraba, sub aspect cultural sau economic, sub aspectul valorilor (cum ar fi democratia, drepturile omului, s.a.) si mai putin sub aspectul religios.  Dar mai avem si un alt lucru interesant: potentialul de schimbare (si aceasta destul de confuza, cel putin asa am impresia) ce exista in tarile islamice, lucru confirmat de revolutiile din Nordul Africii. Se poate specula ca acest potential este „ajutat” (dar cum? intrebarea se pune si cu privire la Libia. Numai ca aici NATO si sprijinul acordat rebelilor de catre Occident spune multe in aceasta privinta) de catre Occident, dar nu trebuie neglijat faptul ca el provine, totusi, din interiorul acestor tari islamice. Este foarte probabil, bineinteles, sa avem de a face cu o influneta culturala a Europei si SUA in aceste tari. Dar atunci de ce sa fie nevoie de razboi? Si, pana la urma, de ce atata incrancenare? Inutila pana la urma, pentru ca nu rezolva si nici nu va rezolva nimic. Exista, oare, o neputinta din partea Europei si SUA de a accepta aceste state islamice asa cum sunt, cu cultura lor, traditiile lor, religia lor, regimurile lor politice, pe motivul ca acestea s-ar opune valorilor occidentale? Pun oare aceste tari in pericol insasi globalizarea pe plan mondial? Ceea ce ma frapeaza este ca au inceput (si asta de destula vreme) sa aiba loc confruntari de forta (atentatele teroriste cred ca pot fi incluse si ele in aceasta categorie) in loc ca problema sa se rezolve pe cale politica, fara aceste confruntari. Tocmai ca folosirea fortei de ambele parti te face sa tragi concluzia ca nu s-a gasit o abordare politica potrivita a acestor probleme (sau poate nici nu s-a dorit vreodata sa se gaseasca?!), dar si blocheaza orice dialog cat de cat rational intre partile implicate, care sa conduca la dezamorsarea situatiei. Iar aceste atentate intamplate la Oslo (dar puteau sa se inample in orice alt loc) arata ca Europa ramane vulnerabila in continuare. Spun acestea pentru ca s-ar putea chiar sa existe incompatibilitati de nedepasit (cel putin pana-n prezent) intre aceste doua culturi. Iar in asemenea conditii a forta nota cu impunerea, datorita unui presupus universalism al unor valori, cum ar fi, spre exemplu democratia, ar putea fi o eroare… Impunere altor state, altora. Sau ar putea fi cel putin o abordare eronata sau o tactica eronata, poate si numai pentru faptul ca se forteaza nota cand nu ar trebui. De ce sa nu iau in considerare si acest aspect, ca ipoteza de lucru? S-au cheltuit sute de miliarde de dolari in razboaiele din Irak si Afganistan intr-un timp foarte scurt, iar rezultatele care se vad este ca acestea au zgandarit si mai rau toata lumea islamica si a determinat-o sa treaca la actiune, iar atentatele de acum de la Oslo ar putea fi un exemplu in acest sens. Practic nu au facut altceva decat ca amenintarea terorista sa fie si mai mare, si mai pronuntata. Iar pentru ca sa-i faci fata cu succes trebuie cheltuiti bani multi, lucru dificil acum cand toata lumea se afla intr-o situatie de criza economica puternica. Lucrul acesta seamana cu proverbul care spune: „sa te legi la cap daca nu te doare”. Cand ai primit pana acum, in timp, milioane de emigranti musulmani la tine in tara, acuma te miri ca au ajuns unii dintre ei prin sindicate si partide politice? Ca-si revendica niste drepturi? Chiar si cel ca femeile sa poarte celebrul voal pe strada? Mie mi se pare ca in mod logic trebuia sa se ajunga la o asemenea situatie. Nu mi se pare nimic deosebit in asta. Tarile acestea musulmane n-au facut altceva, prin aceasta emigratie, decat sa exporte aceasta cultura islamica in Occident. Lucru cat se poate de evident.
Sa vedem ce reactii au provocat aceste atentate.
Mediafax:

Barack Obama şi Nicolas Sarkozy condamnă vehement atacurile de la Oslo

Se arata, printre altele, ca:

„”Le transmit condoleanţe personale norvegienilor”, a declarat Obama din Biroul Oval, unde s-a întâlnit cu premierul Noii Zeelande, John Key. Aceste atacuri „reamintesc comunităţii internaţionale de obligaţia combaterii terorismului şi de necesitatea intensificării schimbului de informaţii”, a subliniat Obama.

La rândul său, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a catalogat drept „un act odios şi inacceptabil” atentatul comis vineri în centrul capitalei Norvegiei, într-o scrisoare adresată premierului norvegian Jens Stoltenberg.

„Am aflat cu profundă emoţie de explozia produsă vineri după-amiază la Oslo”, a scris Sarkozy, condamnând „cu cea mai mare fermitate acest act odios şi inacceptabil”.

Anterior, Uniunea Europeană şi NATO au condamnat atentatul comis vineri după-amiază în apropierea sediului Guvernului de la Oslo.

Cel puţin 11 persoane au fost ucise în două atacuri teroriste comise vineri seara în regiunea Oslo. Poliţia norvegiană a anunţat că are motive să creadă că atentatul cu bombă de la Oslo şi atacul armat comis la şcoala de vară a tinerilor laburişti norvegieni au fost coordonate.”

Dar s-ar putea intampla ca cei care au comis aceste atentate sa nu fie teroristi islamici! Exista acest concept: „lupta impotriva terorismului„, insa in orice lupta trebuie identificat cu precizie adversarul. Disparitia lui Osama bin Laden nu a condus, dupa cum se poate constata, la o diminuare a terorismului si a virulentei sale. S-ar putea spune ca dimpotriva. Terorismul este legat acum de islamism pentru ca in vremurile din urma ei au folost aceasta arma. Insa asta nu inseamna ca acest fenomen nu ar putea sa apara si sub o alta forma. Ar trebui sa dam o definitie a terorismului, pentru a putea stii despre ce vorbim si pentru a cunoaste cum trebuie abordata si rezolvata problema. Iata ce ne spune Wikipedia in aceasta privinta:

Terrorism

Trebuie sa citez:

„There is no universally agreed, legally binding, criminal law definition of terrorism.[1][2] Common definitions of terrorism refer only to those violent acts which are intended to create fear (terror), are perpetrated for a religious, political or ideological goal, and deliberately target or disregard the safety of non-combatants (civilians).[citation needed] Some definitions now exclude acts of state terrorism and some also include acts of unlawful violence and war. The use of similar tactics by criminal organizations for protection rackets or to enforce a code of silence is usually not labeled terrorism though these same actions may be labeled terrorism when done by a politically motivated group.

The word „terrorism” is politically and emotionally charged,[3] and this greatly compounds the difficulty of providing a precise definition. Studies have found over 100 definitions of “terrorism”.[4][5] The concept of terrorism may itself be controversial as it is often used by state authorities (and individuals with access to state support) to delegitimize political or other opponents,[6] and potentially legitimize the state’s own use of armed force against opponents (such use of force may itself be described as „terror” by opponents of the state).[6][7]

Terrorism has been practiced by a broad array of political organizations for furthering their objectives. It has been practiced by both right-wing and left-wing political parties, nationalistic groups, religious groups, revolutionaries, and ruling governments.[8] An abiding characteristic is the indiscriminate use of violence against noncombatants for the purpose of gaining publicity for a group, cause, or individual.(subl.mea)

Se mai arata ca:

„”Terrorism” comes from the French word terrorisme,[10] and originally referred specifically to state terrorism as practiced by the French government during the Reign of terror. The French word terrorisme in turn derives from the Latin verbterrere meaning „to frighten”

iar la capitolul Definitii:

„The definition of terrorism has proved controversial. Various legal systems and government agencies use different definitions of terrorism in their national legislation. Moreover, the International community has been slow to formulate a universally agreed, legally binding definition of this crime. These difficulties arise from the fact that the term „terrorism” is politically and emotionally charged.[18] In this regard, Angus Martyn, briefing the Australian Parliament, stated that „The international community has never succeeded in developing an accepted comprehensive definition of terrorism. During the 1970s and 1980s, the United Nations attempts to define the term foundered mainly due to differences of opinion between various members about the use of violence in the context of conflicts over national liberation and self-determination.”[1]

These divergences have made it impossible for the United Nations to conclude a Comprehensive Convention on International Terrorism that incorporates a single, all-encompassing, legally binding, criminal law definition terrorism.[19] Nonetheless, the international community has adopted a series of sectoral conventions that define and criminalize various types of terrorist activities. Moreover, since 1994, the United Nations General Assembly has repeatedly condemned terrorist acts using the following political description of terrorism: „Criminal acts intended or calculated to provoke a state of terror in the general public, a group of persons or particular persons for political purposes are in any circumstance unjustifiable, whatever the considerations of a political, philosophical, ideological, racial, ethnic, religious or any other nature that may be invoked to justify them.”[20]

Bruce Hoffman, a well-known scholar, has noted that:

It is not only individual agencies within the same governmental apparatus that cannot agree on a single definition of terrorism. Experts and other long-established scholars in the field are equally incapable of reaching a consensus. In the first edition of his magisterial survey, “Political terrorism: A Research Guide,” Alex Schmid devoted more than a hundred pages to examining more than a hundred different definition of terrorism in a effort to discover a broadly acceptable, reasonably comprehensive explication of the word. Four years and a second edition later, Schimd was no closer to the goal of his quest, conceding in the first sentence of the revised volume that the “search for an adequate definition is still on” Walter Laqueur despaired of defining terrorism in both editions of his monumental work on the subject, maintaining that it is neither possible to do so nor worthwhile to make the attempt.”[21]

Nonetheless, Hoffman himself believes it is possible to identify some key characteristics of terrorism. He proposes that:

By distinguishing terrorists from other types of criminals and terrorism from other forms of crime, we come to appreciate that terrorism is :

A definition proposed by Carsten Bockstette at the George C. Marshall Center for European Security Studies, underlines the psychological and tactical aspects of terrorism:

Terrorism is defined as political violence in an asymmetrical conflict that is designed to induce terror and psychic fear (sometimes indiscriminate) through the violent victimization and destruction of noncombatanttargets (sometimes iconic symbols). Such acts are meant to send a message from an illicit clandestine organization. The purpose of terrorism is to exploit the media in order to achieve maximum attainable publicity as an amplifying force multiplier in order to influence the targeted audience(s) in order to reach short- and midterm political goals and/or desired long-term end states.” „
Este adevarat ca sunt descrise tipurile de terorism, o clasificare a fenomenului in categorii si o conturare a tipologiei acestuia. Foarte interesant de citit. Dar este interesant si faptul ca facem o clasificare a fenomenului fara sa-l putem defini exact… Or, daca nu putem sa-l definim, atunci cum putem sa  luptam eficient impotriva lui? Eu cred ca e greu sa-l definim pentru ca termenul, daca se poate spune asa, e foarte vast in intelesuri si semnificatii.  De pilda, putem avea un terorism extremist religios, dar fenomenul poate fi si sub ipostaza terorismului de stanga (sau de extrema stanga) – left-wing terrorism. Iata ce spune, legat de acest tip de terorism, Wikipedia, facand un scurt istoric:
„Modern left-wing terrorism developed following the political unrest of 1968. In Western Europe, notable groups included the West German Red Army Faction (RAF), the Italian Red Brigades, the French Action Directe (AD), and the Belgian Communist Combatant Cells (CCC). Asian groups included the Japanese Red Army and the Liberation Tigers of Tamil Eelam, although the latter organization later transformed into nationalist terrorist. In Latin America, groups that became actively involved in terrorism in the 1970s and 1980s included the Nicaraguan Sandinistas, the Peruvian Shining Path, and the Colombian 19th of April Movement.[1]

Modern left-wing terrorist groups in the United States developed from remnants of the Weather Underground, the Black Panthers and extremist elements of the Students for a Democratic Society. During the 1980s both the May 19th Communist Organization (M19CO) and the smaller United Freedom Front were active. After 1985, following the dismantling of both groups, there were no confirmed acts of left-wing terrorism by similar groups.”

Dupa cum exista si un right-wing terrorism, cu o istorie la fel de sangeroasa…

„Right-wing terrorism came to widespread attention after the August 1980 Bologna bombing, when a group of right-wing terrorists exploded a bomb at a railroad station in Bologna, Italy, killing 84 people and injuring more than 180. Two months later, a right-wing terrorist attack in Munich, Germany killed the attacker and 14 other people, injuring 215. Fears of an on-going campaign of major right-wing terrorist attacks did not materialize.[1]

In 1983, Gordon Kahl, a Posse Comitatus activist, killed two federal marshals and was later killed by police. Also that year, the white nationalistrevolutionary group The Order (also known as the Brüder Schweigen or Silent Brotherhood) became involved with terrorism, including: robbing a sex shop, several banks and armored cars;[5] bombing a theater and a synagogue; and murdering radio talk show host Alan Berg.[6][7]

During the 1980s, more than 75 right-wing extremists were prosecuted for acts of terrorism, although they carried out only six attacks during the decade.[8] The success of law enforcement in capturing and preventing terrorists has been credited to their efforts to investigate terrorists before they turned to violence.[8]The April 19, 1995 attack on the Murrah federal building in Oklahoma, by the right-wing extremist Timothy McVeigh, which killed 168 people, would become the worst domestic terrorist attack in American history.[9] It was reported he had ties to a Michigan militia group.”

Din aceasta tipologie, prezentata in articolul din Wikipedia, si din istoricul prezentat, observam ca si cauzele care au condus la aparitia fenomenului sunt foarte diferite. Mijloacele folosite pentru atingerea scopurilor sunt aceleasi. Insa ideile care i-au animat pe oameni in aceasta lupta nu sunt aceleasi, diferind de la caz la caz, de la o ideologie asumata la alta, de la o epoca istorica la alta. Spre exemplu, terorismul anilor ’80 nu mai este acelasi, in esenta sa, cu cel din zilele noastre. Dar asta nu inseamna ca idealurile, scopurile de atunci au si disparut cu desavarsire… Lucru care da posibilitatea reaparitiei fenomenului sub aceasta ipostaza. De fapt fenomenul terorist mi se pare a fi acelasi, dar sub mai multe ipostaze, foarte diferite intre ele. Poate fi sub o ipostaza religioasa, sau politica, de extrema dreapta sau de extrema stanga, sau sub ipostaza nationalismului separatist, etc. El este instrumentul de lupta al unor ideologii extreme, excluse din corpul social si politic, dar care doresc sa se manifeste, iar aceasta manifestare a lor are loc violent, ucigas, neputand sa-si atinga niciodata, cu adevarat, scopurile si idealurile, lasand in urma doar sange mult si multi morti… Dar acest instrument de lupta poate fi folosit chiar si de state, cum ar putea fi, actualmente, Libia, ca reactie la o politica indreptata impotriva lor sau ca raspuns la actiuni militare indreptate impotriva lor, neavand la indemana alte mijloace eficace de riposta (spre exemplu angajarea intr-un razboi deschis, adevarat).

Poate ca insesi imperfectiunile acestei lumi, lipsa ei de desavarsire spirituala, determina aparitia acestui fenomen periculos. Ca si cum cineva ar creste un sarpe la san, asa si lumea aceasta creste si incalzeste la sanul ei terorismul, a carui muscatura este, deseori, mortala. Se va termina, oare, vreodata, cu acest razboi? Sau, odata terminat, va reincepe din nou, sub alta forma, cu un alt fel de terorism, sub o alta ipostaza, dar renascut din propria lui cenusa ca si Pasarea Phoenix… ? Si va dura atata vreme cat vor dura si nedreptatile, lipsa de libertate, inegalitatile dureroase, vrajba intre religii si oameni in general, din tot felul de motive… Intr-o pace aparenta si o fericire iluzorie, omul facandu-si lamentabile iluzii…

Un norvegian…(Update)

Interesant: cine este autorul antentatelor! Suspectul este un norvegian… Iata ce ne spune Gandul:

FOTO: Cine este Anders Behring Breivik, bărbatul acuzat că a provocat explozia şi atacul armat din Norvegia, în timpul cărora au murit 91 de oameni

Iata ce se arata printre altele:

„Atacatorul este descris de autorităţi drept un extremist de dreapta, iar pe profilul de Facebook şi-a trecut la rubrica religie „creştin” şi la opţiunea politică „conservator”, scrie New York Times. Îi place să joace World of Warcraft şi să citească „Prinţul” lui Machiavelli şi „1984” de George Orwell. „O persoană care are o credinţă egalează forţa a 100.000 de oameni care au doar interese”, a postat duminica trecută Breivik pe contrul său de Twitter. Potrivit unor informaţii, Breivik ar fi fost mason.

Presa din Norvegia îl descrie pe Anders Behring Breivik drept un „singuratic”, care locuia cu mama lui într-o suburbie bogată din vestul oraşului Oslo. Bărbatul de 32 de ani avea o educaţie aparte şi era pasionat de vânătoare.

Pe reţelele de socializare, Breivik a scris că este pasionat de culturism şi de masonerie. După ce a crescut în Oslo şi a studiat la Şcoala de Management din oraş, Breivik s-a mutat într-o zonă rurală, unde a deschis o fermă organică, numită Breivik Geofarm, în care cultiva în special pepeni. Anchetatorii bănuiesc că Breivik a pregătit compoziţia bombelor la ferma sa şi că unul dintre ingrediente a fost îngrăşământul chimic.

Pe lângă fermă, Breivik mai deţine şi un apartament în Oslo, spun autorităţile. Poliţia percheziţionează apartamentul din Oslo al suspectului. Bărbatul nu are pregătire militară specială, el făcând doar stagiul militar obligatoriu în Norvegia.

Presa norvegiană face public un amănunt relevant: Breivik a fost membru al organizaţiei de tineret a Fremskrittspartiet, partid din opoziţie, rival al laburiştilor. Reamintim, în acest context, că, pe insula de lângă Oslo, se desfăşura şcoala de vara a organizaţiei de tineret a partidului laburist.

Ofiţerul de poliţie Roger Andersen a declarat: „Atacatorul ne-a spus răspicat că vrea să îşi explice gestul”.

Dar este de citit tot articolul din Gandul. Foarte interesant!

Iata si un alt articol foarte interesant din Evenimentul Zilei:

Incursiune în mintea „monstrului” extremist

Un articol care ne ajuta sa patrundem in felul de a gandi a lui Breivik.

Se arata printre altele urmatoarele:

„Kari Helene Partapuoli, președintele Centrului Anti-Rasist din Norvegia, cataloghează „opera” lui Breivik de pe Document.no drept „retorică clasică de extremă dreapta”. Ucigașul a lăsat în jur de 75 de mesaje pe site-ul respectiv, opinii pe care administratorii Document.no le-au publicat acum, după atentate, într-o „colecție”.

Rezumatul făcut arată opiniile pe care le avea principalul suspect despre mediul politic norvegian, despre persoane publice, despre marxism, islamism.

„Musulmanii, ca naziștii”

Pe 17 februarie 2010, Breivik compara, fără prea prea multe explicații, islamul cu nazismul și marxismul, pe un ton deranjat.

„Mi se pare ipocrit să tratezi musulamnii, naziștii și marxiștii în mod diferit”, își începea mesajul. „Sunt toți susținători ai ideologiilor bazate pe ură. Nu toți musulmanii, naziștii sau marxiștii sunt conservatori, cei mai mulți sunt moderați. Dar contează asta? Un nazist moderat, să spunem, după ce s-ar confrunta cu o fraudă, ar putea alege să devină conservator. Un musulman moderat poate, după ce i se refuză intrarea într-un club, să devină conservator etc. Este clar că susținătorii moderați ai unor ideologii bazate pe ură vor decide la un moment dat să devină conservatori. Islamismul a dus la moartea a 300 de milioane de oameni, comunismul la moartea a o sută de milioane, nazismul la moartea a 6-20 de milioane de oameni. Toate ideoloegiile bazate pe ură ar trebui tratate în mod egal”, subliniază presupusul ucigaș în masă.

Ideologie: „Patriotismul e numit azi extremist”

Intrat într-o dispută pe tema globalizării și a modernizării ca fiind procese ireversibile, Breivik îi răspunde unui alt comenatator tot cu trimiteri anti-islam. De altfel, tema îl obsedează și apare central în tot ce a rămas arhivat în aceste mesaje.

„Ce o să facă globalizarea și modernizarea împotriva imigrării în masă a musulmanilor”, scrie Breivik. „Sau poate n-ați auzit de Japonia sau Coreea de sud? Aceste țări sunt exemple de succes și regimuri moderne care au respins multiculturalismul în anii 70. (…) Poți numi o singură țară unde multiculturalismula reușit unde a fost și islamul implicat? Singurul exemplu istoric de succes al multiculturalismului în societate sunt SUA, dar acolo minoritățile nu sunt islamice”.

Presupusul ucigaș de la Oslo revine, în repetate rânduri, în mesajele sale ultra-naționaliste și asupra credinței sale că patriotismul norvegian ar fi fost îngropat intenționat. „Problema cu Europa este că a pierdut Războiul Rece încă din 1950, din momentul în care le-au permis marxiștilor/ anti-naționaliștilor să-și facă de cap (…). Rezultatul, în Norvegia și Suedia este că atitudinea marxistă extremistă a ajuns să fie acceptată zi de zi, în timp ce fostul sistem de adevăruri patriotice și conservatorism e numit azi extremist (de către marxiști și umaniști)”, scria presupusul ucigaș, pe 30 decembrie 2009, un mesaj matinal, postat la ora 7.14.

Dispreț față de toleranță

Cu un profund dispreț, pe 5 decembrie 2009, Breivik face rezumatul unui articol citit în acele zile. Îl invocă pe post de argument împotriva tolerării musulmanilor în Norvegia.

„Că tot vorbeam de adepții încăpățânați ai multiculturalismului. Am citit un articol(…) îmi amintesc că era vorba despre o școală din estul Oslo, unde, într-o clasă mai exista doar un singur elev norvegian (majoritatea erau musulmani). Ceilalți norvegieni își mutaseră deja copiii de acolo. Dar mama acestui băiat, desigur, o marxistă dură care se dădea de ceasul morții să demonstreze că Islamul și multiculturalismul funcționează, a refuzat să-l mute din școală. Vroia să arate că băiatul ei va demonstra că toți islamofobii greșesc(…). Bietul copil a fost hărțuit ani de zile și a început să-și facă rău singur. I-a spus mamei sale marxiste că vrea să moară. Doar atunci a realizat mama lui că greșise”, scrie Birevik. Se declară în același text „conservator cultural”, adăugând că ar fi „fericit să fie primul care își protejează copiii, mutându-i în zone sigure”.

În ideile exprimate pe site-ul Document.no, Breivik ajunge să dea, pentru curioși, inclusiv definiții ale unor „zone libere de musulmani”, catalogând cartierele unde aceștia ar trebui să aibă acces redus:

„O zonă liberă de musulmani este: 1. Acolo unde o femeie non-musulmană beată se poate plimba pe stradă fără să fie amenințată cu violul, jaful, hărțuirea, violența. 2. E un loc unde tinerii care nu sunt musulmani se pot plimba fără să fie în pericol să fie hărțuiți de găști de musulmani sau indivizi musulmani. 3. E o zonă unde cei care nu sunt musulmani se pot exprima liber, în cele trei forme (religios, sexual, cultural) fără amenințarea iminentă că vor fi hărțuiți psihologic”.

Implicare politică

Editorii site-ului Document.no au transmis pentru presa norvegiană că, după 29 octombrie 2010, Anders Behring Breivik  a încetat să mai posteze cu numele real pe forum, dar că-l bănuiesc că folosea o identitate ascunsă pentru a-și propaga mesajele naționaliste.

Cotidianul „Aftenposten” menționează că Breivik a mai scris pe Document.no că ar fi fost activist, în trecut, pentru Partidul Progresului – FrP (formațiune conservator-liberală – a doua ca mărime din țară, cu 41 de locuri în parlamentul norvegian), dar s-a arătat nemulțumit de munca acestuia în legislativ. Reprezentanții FrP au confirmat că presupusul ucigaș a fost membru în partid. „Mă întristează şi mai mult să aflu că această persoană a fost printre noi”, a declarat preşedintele FrP, Siv Jensen.”

 De citit si acest articol foarte interesant din Gandul:

iulie 23, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii