Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Reactia Rusiei la declaratiile lui Basescu

Iata ce ne informeaza Gandul si Mediafax:

RUSIA îl atacă dur pe TRAIAN BĂSESCU: „O asemenea BRAVADĂ NERUŞINATĂ, care justifică agresiunea nazistă, este inacceptabilă”

Rusia: Validarea de către Băsescu a actului ce a dus la moartea a 27 mil. de ruşi, nejustificabilă

Dar de ce URSS a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939) facandu-se, in felul acesta, colaboratoarea Germaniei naziste si Stalin colaboratorul lui Hitler? A avut URSS o pozitie de condamnare ferma a: Acordului de la Munchen (semnat la 30 septembrie 1940), Primului arbitraj de la Viena (2 noiembrie 1938), Dictatului de la Viena (30 august 1940)? A avut PCUS (partid de avantgarda, dupa cum isi spunea!!), in perioada 30 septembrie 1938 – 30 august 1940, vreo reactie ferma de condamnare a nazismului si fascismului, a actiunilor lui Hitler? Chiar daca s-au criticat cu vehementa, pana la urma au pactizat. Iata ce ne spune Wikipedia:

„În realitate, ambele ţări agresoare voiau să se asigure, cel puţin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărţire în două a ceea ce rămasese neocupat şi/sau neîmpărţit din Europa. Cruzimea şi cinismul celor doi dictatori, Hitler şi Stalin, s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece şi cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În aceşti 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democraţiei şi a economiei libere în toate ţările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puţin dure, dar toate aservite Kremlinului, şi cu economii centralizate, de stat.”

Si, foarte interesant:

„Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel:

Măcelarii Europei, ameţiţi de băutură, îşi jucau rolurile, îmbrăţişându-se cu tandreţe şi clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfăţişau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră şi înainte de împărţit ceva, şi acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesionişti ai aceloraşi afaceri.

Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania şi URSS, semnatarii plenipotenţiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană.” (subl.mea)

De unde se vede ca daca Germania nazista nu ar fi atacat URSS, pentru rusi ar fi fost foarte bine, se intelesesera de minune la Moscova, isi impartisera frateste sferele de influenta, fara sa tina cont de tarile si popoarele afectate, calcand in picioare dreptul la autodeterminare al statelor, furand teritorii de la altii, ca deh.., erau doua mari puteri si imparteau lumea, ca doar erau profesionisti ai acelorasi afaceri

Reclame

iunie 30, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Tulburari la Atena

Programul de austeritate aprobat de parlament a provocat vii proteste care au degenerat in violente in capitala Greciei. Iata ce ne arata Mediafax:

Programul de austeritate al Greciei a fost aprobat de Parlament. Violenţe pe străzile Atenei – VIDEO

Parlamentul Greciei a aprobat miercuri programul de austeritate propus de guvern, necesar pentru ca statul să primească următoarea tranşă, de 12 miliarde de euro, dintr-un împrumut extern şi să evite falimentul, transmite Athens News.

Un incendiu s-a declanşat, miercuri, în apropiere de intrarea în Ministerul grec de Finanţe, pe fondul confruntărilor dintre grupările de tineri şi forţele de ordine în piaţa Syntagma.

Miercuri după-amiaza, confruntările au provocat spitalizarea a 34 de persoane, între care 19 poliţişti, în timp ce forţele de poliţie au procedat la trei arestări, potrivit poliţiei şi serviciilor de urgenţă.

De asemenea, serviciile de urgenţă au anunţat că mai multe hoteluri de lux din piaţă au fost evacuate „preventiv”.

Către ora 14.00 GMT (17.00, ora României), lângă zidurile Parlamentului şi lângă tabăra montată de „indignaţii” greci, grupuri de persoane, cu faţa acoperită de cagule, atacau forţele antirevoltă, care au ripostat cu un „nor sufocant” de gaze lacrimogene.

Manifestanţii căutau să se refugieze, tuşind şi plângând, la o gură de metrou.

Incidente similare au avut loc miercuri dimineaţa, după un apel la formarea unui lanţ uman în jurul Parlamentului, lansat de „indignaţi”, în semn de protest faţă de votul asupra unui plan-cadru care prevede, până în 2015, o amplificare a măsurilor de austeritate şi privatizări într-o serie de domenii. Mobilizarea, la care au luate parte câteva mii de persoane, nu s-a ridicat, totuşi, la nivelul aşteptărilor protestatarilor.

Programul a fost susţinut de 155 de parlamentari, din totalul de 300, în timp ce 138 au votat „împotrivă”.

Planul propus de autorităţi vizează reduceri de cheltuieli, majorări de taxe şi înfiinţarea unei autorităţi de privatizare.

Joi va fi votată o a doua lege, care face posibile măsuri bugetare individuale şi privatizarea unor active ale statului.

Grecia trebuie să implmenteze planul de austeritate de 28 de miliarde de euro pe o perioadă de cinci anipentru a-şi asigura fonduri de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, evitând astfel intrarea în incapacitate de plată.

Aprobarea de către Parlament a măsurilor de austeritate reprezintă pentru guvern prima etapă a unui program de 78 de miliarde de euro, care pe lângă reducerile de cheltuieli în valoare de 28 de miliarde de euro decise miercuri vizează şi privatizări în valoare de 50 de miliarde de euro. Votul din Parlament, umbrit de o grevă de 48 de ore, a devenit ţinta unor proteste violente care au dus la intervenţia poliţiei împotriva manifestanţilor, notează Bloomberg.

Pe lângă vânzarea de active, precum Public Power Corp – fostul monopol de stat în sectorul energetic, şi taxe de 1-5% pe salarii, programul premierului include taxe mai mari pentru restaurante şi baruri, accize majorate pentru păcură şi coborârea pragului pentru aplicarea impozitului de la 12.000 de euro la 8.000 de euro. Cotidianul elen To Vima a calculat că povara fiscală suplimentară pentru o familie de patru persoane va creşte cu 2.795 de euro, sumă similară cu venitul pe o lună.

Euro a înregistrat miercuri variaţii în contextul clarificării poziţiei parlamentarilor indecişi. Atenţia se transferă asupra votului, joi, a unei a doua legi, care autorizează implementarea măsurilor de austeritate. Un succes joi ar permite ministrului de Finanţe Evangelos Venizelos să participe duminică la o şedinţă cu omologii săi europeni pentru discuţii care vizează eliberarea celei de-a cincea tranşe, de 12 miliarde de euro, a pachetului de împrumuturi totalizând 110 miliarde de euro, convenit anul trecut cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.”

si:

„Premierul elen, George Papandreou, a dus lupta pentru a obţine acordul Parlamentului concomitent cu eforturile oficialilor europeni de a convinge creditorii privaţi să participe la sprijinirea Greciei. Oficiali din Ministerul de Finanţe german au programat pentru miercuri o întâlnire la Berlin cu reprezentanţi ai băncilor şi asigurătorilor pentru a discuta un plan francez de implicare a investitorilor privaţi care deţin obligaţiuni.

Implementarea de noi măsuri de austeritate ameninţă să agraveze recesiunea ce durează deja de trei ani şi să complice eforturile guvernului de a creşte veniturile, notează Bloomberg. Economia se va contracta cu 3,8% în acest an, potrivit estimărilor Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, după un declin de 4,4% anul trecut, în timp ce nivelul de îndatorare, cel mai ridicat din istoria zonei euro, va atinge 165% din PIB anul următor.”

Recomand citirea intregului articol pe Mediafax.

De citit si pe Wikipedia:

Economy of Greece

European sovereign debt crisis

Ceea ce mi se pare ingrijorator este ca, cel putin pana acuma, nu s-a dat o solutie in ceea ce priveste aceasta criza a datoriilor. Protestele, desi le consider justificate, totusi nu reprezinta o solutionare a problemei. Inca nu am auzit vorbindu-se de caracterul, dimensiunea politica a acestor proteste violente de la Atena. Sa nu uitam ca la putere, in Grecia, sunt socialistii! Pentru ca una e daca aceste proteste sunt expresia unei nemultumiri acute a populatiei, si alta daca reprezinta actiuni politice, coordonate politic. Sau daca acestea pot determina in plan politic vreo schimbare semnificativa. Ca de rezolvat problema, cel putin dupa parerea mea, n-au cum s-o rezolve. O sa spun ceea ce nu prea inteleg, referitor strict la Grecia. Aceasta tara, dupa cum ne arata Wikipedia are o economie structurata in felul urmator:

„The public sector accounts for about 40% of GDP. The service sector contributes 78.5% of total GDP, industry 17.6% and agriculture 4%. Greece is the 31st mostglobalized country in the world and is classified as a high-income economy.”

Ceea ce nu inteleg este cum o tara care are o industrie cu o pondere de doar 17,6% din PIB si o agricultura cu o pondere de doar 4% din PIB ar putea sa se dezvolte armonios, facand cu succes fata provocarilor acestui nou mileniu. Dupa parerea mea, sectorul serviciilor are o pondere mult prea mare in economia greaca iar lucrul acesta nu poate determina o dezvoltare reala, ci doar un boom economic artificial indus. Consecinta, in conditiile in care sectorul public reprezinta 40% din PIB, este acumularea de datorii, adica orientarea economiei spre un consum foarte mare. Evident, deficitele mari ale Greciei trebuie finantate, or asta presupune imprumuturi. Corina Cretu are urmatorul punct de vedere:

„Mă veţi întreba ce să punem în locul „austerităţii”. În primul rând o gândire strategică, pe termen lung. Este greu să integrezi austeritatea într-un proiect de viitor, la fel cum este greu să-ţi faci din deficitul bugetar obiectivul suprem al politicilor publice. Sper sincer că Grecia va găsi o cale pentru a depăşi aceste greutăţi, iar pentru asta are nevoie de pace socială. Guvernul socialist, deşi obligat să ia măsuri dure, are încă sprijin popular, în ciuda imaginilor violente transmise de toate televiziunile. Şi asta pentru că, democraţia obligă, măsurile de austeritate au fost luate după o dezbatere publică transparentă şi după ce au fost intens discutate în Parlament. Nimeni la Atena nu a avut pretenţia că deţine adevărul absolut.”

De acord, nimeni nu are pretentia ca detine adevarul absolut. Dar care sa fie strategia pe termen lung? Pentru ca, dupa cat socot, sectorul acesta al serviciilor, foarte mare, nu va putea niciodata determina o dezvoltare economica sanatoasa, ci numai sectorul industrial si agricultura. Nu stiu… dar eu am vazut intotdeauna dezvoltarea serviciilor ca o consecinta a dezvoltarii industriale si nu invers. Mi se pare cel putin ciudat sa spui ca dezvoltarea

George Papandreou, President of PASOK.

Image via Wikipedia

industriala este o consecinta a dezvoltarii serviciilor. Adica, vreau sa spun, dezvoltarea industriala determina in chip necesar, obiectiv o dezvoltare a serviciilor. Or, din cat se poate vedea, Grecia e o tara slab industrializata, iar in felul acesta nu are de ales. Dupa cum se poate citi si in Wikipedia, inca de multa vreme s-a dus acolo aceasta politica bazata pe deficite mari, ceea ce, logic, determina si datorii mari. Dar este de observat ca banii acestia n-au fost folositi pentru o dezvoltare industriala. Eu am avut si am impresia ca o dezvoltare durabila nu se poate baza decat pe dezvoltarea industriei si agriculturii. Inteleg ca, in Grecia, o dezvoltare a agriculturii e mai dificil de realizat din lipsa de terenuri agricole, tara fiind preponderent una muntoasa. Dar de ce nu s-a dezvoltat industria, astfel incat sa aiba o pondere mult mai mare in PIB? Aceasta acumulare a datoriilor s-a facut pentru a sustine un consum foarte mare in conditiile unei productii anemice. In felul acesta, e adevarat, grecii au trait bine ani de zile… Boom-ul indus, de care vorbeam mai sus. Poporul a fost obisnuit sa traiasca bine iar acum reactioneaza cu foarte mare virulenta, speriati de situatia in care a ajuns tara. Sunt de acord cu faptul ca masurile de austeritate s-ar putea sa nu dea rezultate pe termen lung. De fapt nu masurile de austeritate determina o dezvoltare durabila. Ele sunt impuse de situatia existenta acum. Fara o politica de dezvoltare durabila, reala nici rezultatele pozitive nu au cum sa vina.

Sa vedem ce repercursiuni ar putea avea aceasta criza in lume si in ceea ce ne priveste:

EXCLUSIV – Franks: Îngrijorările legate de criza din Grecia au ridicat prima de risc pentru România

„Potrivit dealerilor din piaţa bancară, CDS-ul aferent României (costul de asigurare la restructurare/default) a crescut începând cu 7 iunie de la 225 de puncte şi a atins un maxim de 283 de puncte joi, 23 iunie. În prezent, CDS-ul este la 277 de puncte.

„Au existat cu siguranţă anumite efecte negative temporare în ceea ce priveşte prima de risc a României pe pieţele internaţionale, determinate în mod cert de situaţia din Grecia. Aceste efecte s-au manifestat doar în ultimele zile, astfel că va trebui să mai aşteptăm”, a spus Franks.

Creşterea în continuare a CDS-ului ar putea afecta România pentru că ar face împrumuturile mai costisitoare, iar investiţiile şi consumul ar deveni la rândul lor mai scumpe.

În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Acordul cu Fondul Monetar Internaţional este însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Consiliul Director al FMI a aprobat luni seară prima evaluare a noului acord, de tip preventiv, prin care a pus la dispoziţia României a doua tranşă, de 481 milioane de euro.”

FMI: Criza din Grecia s-ar putea extinde şi în Statele Unite

„”Fondurile mutuale (americane, n.r.) active pe pieţele interbancare au expunere în Europa”, a afirmat John Lipsky, prim-adjunct al directorului general, într-o conferinţă de presă.

Unii intermediari financiari din SUA depind de pieţele interbancare pentru a-şi asigura fonduri, dar Rezerva Federală americană asigură o sursă de finanţare disponibilă imediat, a dăugat Lipsky.

Riscul major al unei extinderi a crizei din Grecia vine din partea băncilor europene, consideră Gian Maria Milesi-Ferretti, economist la FMI.

„Canalul de transmisie prin intermediul fondurilor mutale de pe pieţele interbancare ar fi deschis, iar situaţia ar deveni şi mai periculoasă în cazul unei extinderi a crizei la băncile importante din Europa, deoarece acestea au o activitate importantă în dolari”, a spus economistul FMI.”

UE: Aprobarea planului de austeritate fereşte Grecia de faliment

si iata ce informeaza si HotNews:

BCE: Criza din Grecia este principala amenintare pentru stabilitatea financiara a zonei euro

„Extinderea crizei datoriilor din Grecia in sectorul bancar din zona euro reprezinta cel mai mare risc la adresa stabilitatii financiare a regiunii, potrivit Bloomberg care citeaza reprezentanti ai Bancii Centrale Europene (BCE).”Grecia poate avea un efect de contagiune. Din acest motiv suntem impotriva oricarei restructurari prin reevaluarea in scadere a datoriilor Greciei sau a oricarei implicari a sectorului privat care ar putea sa conduca la un eveniment de credit sau de rating”, a declarat Vitor Constancio, vicepresedinte BCE.
Criza datoriilor din zona euro s-a acutizat, in conditiile in care estimarile investitorilor ca Grecia nu va putea sa isi plateasca datoriile s-au inmultit. Riscul ca bancile din zona euro care detin obligatiuni suverane elene sa inregistreze pierderi a urcat, dupa ce Standard & Poor’s a retrogradat luni ratingul Greciei la „CCC”, cel mai redus nivel din lume.

„Zona euro se confrunta cu o situatie foarte dificila, din cauza interconectarii dintre criza datoriilor suverane si a situatiei din sectorul bancar. Din cauza implicatiilor foarte periculoase ale restructurarii datoriilor suverane pentru tara debitoare, inclusiv pentru sectorul sau bancar, este necesara o imbunatatire hotarata a indicatorilor fundamentali”, arata institutia financiara.”

Si un mic update despre ce s-ar afla in spatele acestei crize – aici.
Complicat…

iunie 30, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu