Apropo de China…

… iata niste lucruri interesante pe care le-am citit pe site-ul Incont:

15 lucruri despre economia Chinei, care te vor lasa cu gura cascata

In timp ce aproape intreaga lume se lupta cu efectele crizei economice, viteza cu care a crescut economia Chinei si, mai ales, avansul inregistrat uimesc pe toata lumea. China s-a dezvoltat din punct de vedere economic in ultimii zece ani mai mult decat vreodata, scrie Business Insider. Si oricate povesti ciudate ai auzit despre China, nu le-ai aflat pe toate.

Foarte interesant de citit!

Update

Iata un articol din Gandul care te pune pe … ganduri… :

Cum ar putea CHINA să tragă întreaga LUME într-o nouă CRIZĂ ECONOMICĂ în 2012 – avertismentul din documentele Societe Generale

Iata ce se arata:

„China este pe cale să exporte inflaţie către restul lumii într-un proces care va semăna cu căderea a trei piese de domino, dintre care unul deja a căzut, potrivit unei analize realizate de Societe Generale (Soc Gen, care deţine, în România, BRD), prezentată de businessinsider. Într-un raport amplu, intitulat „Dominoul din China a căzut!”, analiştii Soc Gen schiţează cele trei piese de domino ale sistemului de export al inflaţiei şi situaţia lor actuală.

Inflaţia internă. Trecerea Chinei la o economie bazată pe consum înseamnă o cerere mai mare pe piaţa internă. Oferta rămâne constantă iar preţurile cresc. Acest lucru se întâmplă deja.

China exportă inflaţie. „Această dinamică este la fel de inevitabilă precum gravitatea”, comentează analiştii financiari. Cererea de petrol şi oţel a Chinei a determinat creşterea preţurilor pe aceste pieţe. Acum acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa produselor din bumbac şi a produselor alimentare. Cele mai afectate vor fi pieţele dezvoltate, precum SUA, unda de şoc urmând să se resimtă şi va lovi cu adevărat în 2012.

Şocul cererii din China. Reechilibrarea economică a ţării pe termen lung duce la o creştere permanentă a cererii la nivel mondial. Oferta este limitată şi va dura până îşi va mai reveni, reducând astfel capacitatea lumii de a face faţă acestei creşteri a cererii. Practic, cererea atât de mare a economiei chineze pe plan global va trage în sus toate preţurile, la nivel internaţional. Acest proces a început deja.

Creştere inevitabilă a costurilor cu forţa de muncă

Europarlamentarul Theodor Stolojan este de părere că în China, ca şi în România, va avea loc o creştere inevitabilă a costurilor cu forţa de muncă. „Acest lucru se reflectă în preţul produselor chinezeşti. Acesta este un trend. Pe de altă parte, China foloseşte materii prime din import ale căror preţuri au crescut, cum ar fi ţiţeiul, oţelul şi minereu, şi este firesc ca evoluţia să se reflecte în preţurile produselor chinezeşti. Efectul este că ţările dezvoltate se gândesc tot mai mult în ce măsură produsele mai merită să fie localizate în aceste ţări foarte îndepărtate, având în vedere şi costul foarte mare cu transportul”, a declarat pentru gândul Theodor Stolojan.

Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia că importul de inflaţie generează costuri. „Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze costul erodării competitivităţii şi cel al creşterii inflaţiei. Provocarea constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, a spus guvernatorul BNR.

Într-o analiză recentă prezentată de Reuters se arată faptul că majorarea salariilor în China, creşterea inflaţiei şi un yuan care se apreciază rapid ar putea provoca o sursă de inflaţie la nivel global. În trecut, China a ajutat la menţinerea unei rate scăzute a inflaţiei în Occident, ca urmare a unei forţe de muncă ieftine şi numeroase, precum şi din cauza unei monede naţionale slabe, care a menţinut exporturile Chinei la preţuri scăzute.

În prezent însă, China deţine primul loc în rândul a 22 de state emergente din Asia, în privinţa probabilităţii de a înregistra o creştere economică stabilă şi rapidă în următorii cinci ani, potrivit unui indice calculat de Bloomberg, citat de Mediafax.

Probabilitatea ca economia chineză să continue să înregistreze un ritm ridicat şi stabil de dezvoltare este de 76,2%.”

Hmmm…. sa ne asteptam oare la o noua interventie dezinflationista a Bancii Centrale …? Insa, dupa parerea mea, ar trebui marita si oferta. Sa luam, spre exemplu, petrolul. Cererea Chinei e clar ca este mare, doar e o tara imensa, are si un ritm stabil si ridicat de dezvoltare. Insa pe piata petrolului se intampla se intampla tot felul de conflicte militare (vezi Libia) sau un soi de razboi rece (vezi Iran, Venezuela) cauzat de probleme, hai sa le spun asa, ideologice. Iar in aceasta stare conflictuala este puternic implicata SUA. Daca oferta ar creste ar exista premise de scadere a pretului. Depinde si cum creste: daca oferta creste mai mult decat creste cererea, atunci pretul scade. Dar poate ca prin cresterea ofertei s-ar putea diminua cresterea preturilor si am avea o inflatie mai scazuta. Insa mentinerea unei stari conflictuale cu tari producatoare de petrol nu e benefica. Mai ales conflicte militare, care reduc oferta, in conditiile in care cererea pe plan mondial e in crestere. Pentru ca este clar ca o tara precum China profita la maximum de prietenia cu Iranul. Principalul ar fi de gasit conditii pentru cresterea ofertei. Or, nu prea se gasesc astfel de conditii… Pe de alta parte sa nu uitam cheltuielile militare imense pe care le-a facut SUA. Nu pun sub semnul indoielii corectitudinea analizei celor de la Societe Generale. Dar ar trebui vazut si analizat daca numai China e problema. Adevarul e ca SUA, spre exemplu, n-a profitat nici in trecut de prietenia cu Saddam Hussein ci s-a marginit la al ajuta in lungul razboi cu Iranul… dupa care i-a intors spatele, pentru ca era un dictator! Practic SUA nu este bine vazuta in tari musulmane, mari producatoare de petrol, dar nici intr-o tara cu rezerve insemnate precum Venezuela, iar Vestul merge tot pe aceeasi politica. De toate aceste lucruri profita din plin China. Iata de ce ma si intreb: problema e numai China, oare? Sau e o problema si in Vest… ? Pentru ca Vestul, impreuna cu SUA, s-au cam tot tinut de intrigi si razboaie, dar nu au facut nimic pentru o crestere a ofertei de petrol, anticipand vremurile de azi, de unde rezulta foarte clar o lipsa de viziune. In schimb au acumulat datorii, traind peste posibilitati, vorba D-nei Cancelar Angela Merkel si exportand si in economiile emergente un astfel de model economic, nesustenabil, utopic. In loc sa se gandeasca din timp la posibilitatile mari de dezvoltare ale Chinei si Indiei, dar si ale Braziliei, care, candva, se vor concretiza. Si atunci…