Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Dragi parteneri de guvernare, repetat apoi din doua in doua propozitii…

Cam asa s-a desfasurat discursul lui Emil Boc la Congresul UDMR, dupa cum putem citi in Gandul:

CONGRESUL UDMR- Gândul transmite LIVE- Marko Bela: „autonomia poate fi marea prioritate”. Ce l-au transmis Boc, Ponta şi Antonescu maghiarilor. PLUS: mesajul lui Traian Băsescu

de Adrian POPESCU

Situatia UDMR este complicata deoarece in sondaje se mentine in mod constant sub 5% – pragul electoral. Iar din aceasta cauza liderii Uniunii au si invocat reducerea acestuia la 3%. Pe de alta parte USL se afla la aprox. 60% in preferinta electoratului si daca acest procent se va pastra, inseamna ca va castiga detasat alegerile. PDL se zbate undeva sub 20%. Ce ar putea face, in asemenea, conditii UDMR? O continuare in actuala coalitie de guvernamant nu reprezinta o premisa pentru o crestere semnificativa a procentului electoral. Si chiar daca ar reusi sa creasca la 5,1%, ba chiar si la clasicul de 6%, lucrul acesta, dupa viitoarele alegeri, daca USL se va mentine la cotele inalte de acum (nu mai pun la socoteala daca va avea un procent si mai mare!) ar insemna ca UDMR sa nu mai poata fi un partener de guvernare. Cel putin teoretic. USL, cu un asemenea procent, ar putea forma foarte bine, de unul singur, fara prea multa bataie de cap, guvernul. Deci, practic, ar insemna excluderea UDMR de la guvernare, desi ar putea (sa admitem lucrul acesta) sa intre in Parlament. Si chiar intrati in Parlament, in aceste conditii, influenta lor in plan politic va fi una foarte mica. Situatia este foarte serioasa pentru UDMR… Nu degeaba cei de la Bihor au batut palma cu USL.

Constituirea unei noi majoritati, acum, in cazul in care UDMR s-ar alia cu USL ar avea avantajul, pentru maghiarii nostri, ca s-ar putea mentine la guvernare pana la alegeri si ca o astfel de schimbare ar putea reorienta electoratul maghiar spre UDMR astfel incat acesta sa poata sa-si asigure un procent de peste 5 % la viitoarele alegeri si ar crea premisa unei participari viitoare la guvernare alaturi de USL.

Insa o astfel de varianta ar avea efectul unei bombe atomice asupra PDL si a lui Traian Basescu… Practic, pe langa faptul ca PDL ar fi indepartat cu totul de la guvernare (caci in asemenea conditii ar reusi motiunea de cenzura!), s-ar deschide calea spre suspendarea lui Traian Basescu din functia de presedinte! Cum seful statului se afla intr-o scadere dramatica de popularitate, daca lucrurile stau asa, atunci esecul sau la referendum ar fi unul cat se poate de clar si categoric. Practic, lucrul acesta ar insemna reconfigurarea intregii scene politice romanesti cu un an inainte de alegeri. Chiar si in cazul alegerilor anticipate, daca asa stau lucrurile in sondaje, USL ar obtine o victorie absolut zdrobitoare! Care i-ar permite sa guverneze singur fara nicio problema. Iar Basescu ar fi din ce in ce mai izolat la Cotroceni. Varianta aceasta e foarte plauzibila, cu atat mai mult cu cat UDMR a respins oferta facuta de seful statului ca in fruntea guvernului sa fie un independent sau tehnocrat. De unde se vede ca alegerile anticipate, in acest moment, cu un USL la 60% in sondaje, este in detrimentul PDL si a lui Traian Basescu.

Pentru PDL situatia ar fi si mai dezastuoasa… Nu cred ca exagerez… Care ar fi viitorii aliati ai PDL? UNPR, care, stau si ma intreb, daca va mai conta pe scena politica dupa alegerile din 2012…? Acest partid, format din dezertori de pe la alte partide, in special de la PSD, a fost creat tocmai in scopul sustinerii PDL la guvernare. Lucrul se vede foarte clar acum. In sondaje are un procent prea mic pentru a fi un adevarat sustinator la PDL. Ar mai ramane Partidul Poporului, care mi se pare o versiune actualizata a PRM. Dar chiar si asa, PDL, ce are el insusi un procent redus, nu va putea sa faca fata USL. Adevarul este ca, strict electoral vorbind, timpul lucreaza in favoarea USL. Remarca, sau mai bine zis remarcile, facute de Gyorgy Frunda la Congresul UDMR nu sunt fara temei. Deoarece Guvernul Boc, comandat de la Cotroceni, s-a dovedit incapabil sa genereze crestere economica. A taiat pensii, salarii, dar nu s-a vazut la modul clar vreo actiune economica care ar fi putut sa genereze crestere economica. Nici macar una care sa fi esuat. Boc s-a aplecat numai spre masuri fiscale, administrative, de reducere a deficitului bugetar si nimic mai mult, lucru ce arata ca nu poate sa genereze crestere economica si sa castige in acest fel electoratul. Frunda a zis limpede:

„Nu prea cred că România va ieşi din criză pste o lună, cum spune dl. Boc. Şi nu-mi prea vine să cred că mai putem atinge ţelurile noastre – statutul minorităţilor, noile regiuni de dezvoltare şi aşa mai departe – împreună cu PDL, care nu cred că va face mai mult de 20% la următoarele alegeri. Astăzi ar fi trebuit să avem un protocol al partidelor coaliţiei de guvernare, cu obiective şi termene clare, dar nu-l avem, şi nu din vina UDMR”

Din acest punct de vedere scepticismul D-lui Frunda cu privire la PDL este justificat. Mentinerea lui Boc la guvernare este o eroare pe care o face PDL. Trebuie sa recunosc din nou ca acest guvern Boc ar fi trebuit sa plece inca de anul trecut, cum sugera Cristian Preda. Avusese dreptate. Ar fi fost cea mai buna solutie pe care PDL o avea la indemana. Si tare imi e ca pentru dreapta romaneasca vor trebui ani buni pentru ca sa se refaca si sa redobandeasca increderea electoratului. Dar.. cine stie…?

Nu trebuie neglijat nici ce a zis Borbely Laszlo:

„Nimeni să nu ne dea nouă indicaţii ce avem de făcut, nici de la Budapesta, nici de la Bucureşti. Numai noi hotărâm ce şi cum, nu avem nevoie de pilot automat, putem şi vrem să fim parteneri şi cu partidele politice din Ungaria şi România, şi cu guvernele de la Budapesta şi Bucureşti, dar numai atât!”

De unde ar rezulta ca UDMR nu pare dispusa sa ia in considerare presiunea venita din partea FIDESZ si a lui Tokes Laszlo.

Ramane de vazut daca UDMR va stii sa se (re)orienteze politic intr-o astfel de situatie taioasa.

Reclame

februarie 26, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii

Citat din Dl. Isarescu. Dar, in acest sens, un articol interesant din Gandul:

Isărescu, despre încurajarea consumului: „Sunt foarte multe Carrefour-uri. Nu spun că sunt rele”

de Loredana VOICULESCU

Iata ce arata, printre altele, articolul:

Isărescu: Stimularea consumului este o idee periculoasă, trebuie stimulată munca

Guvernatorul BNR spune că, pentru o creştere economică durabilă, este nevoie de trei lucruri: „stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii”

Cei peste 5 milioane de beneficiari de asistenţă socială din România merg la vot cu o probabilitate mai mare decât cei 4 milioane de angajaţi, a declarat zâmbind ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a avertizat asupra presiunii politico-sociale pe care prima categorie o poate exercita asupra autorităţilor în apropierea alegerilor electorale.
Acesta a arătat că stimularea consumului pentru a obţine o creştere economică este „o idee proastă”, fiind de părere că ar trebui încurajată munca. „Există o presiune normală a acestora (beneficiarii de asistenţă socială – n.r.) care sunt votanţi şi sunt mai mulţi, şi vin la vot într-o probabilitate mai mare decât ceilalţi. Te împing într-o direcţie greşită, şi probabil este principalul motiv pentru care nu avem şi o îmbunătăţire de rating”, a arătat Isărescu.

„Foarte multe Carrefour -uri”

În ceea ce priveşte consumul şi stra­tegia de dezvoltare pe termen lung a României, guvernatorul a dat ca exemplu magazinele Carrefour din România. „Sunt foarte multe Carrefour-uri. Nu spun că sunt rele, dar când sunt prea multe, trebuie să te gândeşti ce fel de creştere economică generează”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul a arătat că Banca Naţio­nală l-a împuternicit să spună că, pentru o creştere economică durabilă, este nevoie de trei lucruri: „stimularea muncii, stimularea muncii, stimularea muncii„, în primul rând prin investiţii şi crearea de locuri de muncă. Pe de altă parte, Isărescu a declarat că firmele sunt împovărate de o fiscalitate prea mare, chiar dacă, per ansamblu, România are, prin comparaţie cu alte state, o fiscalitate relativ redusă la nivelul PIB.Povara pe întreprinderea plătitoare este 60-70%. Toţi care sunt în producţie sunt împovăraţi (de taxe – n.r.), de aceea probabil şi munca la negru. Nici nu cred că putem s-o combatem (munca la negru – n.r.) doar printr-o decizie”.

Ialomiţianu: „Analizăm reducerea CAS pentru angajatori”

La rândul său, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a îndemnat băncile să aibă mai mult curaj în acordarea de credite pentru firme. „Băncile să fie mai curajoase pentru că economia are nevoie de finanţare”, a spus Ialomiţianu. El a adăugat că, în noul acord cu FMI, se analizează scăderea contribuţiilor sociale în special pentru firme.

„Se analizează scăderea contribuţiilor sociale în principal pentru angajatori. În România, costul cu forţa de muncă este mai ridicat în comparaţie cu alte ţări”, a conchis Ialomiţianu.” (subl. mea)

De acord! Vreau sa vad fapte: sa vad ca stimularea muncii se face prin investitii si crearea de locuri de munca, sa vad ca bancile vor fi mai curajoase in acordarea de credite, sa vad ca fiscalitatea scade… Caci, altminteri, Carrefour-urile sunt responsabile de o anumita crestere economica, asistatii sociali vin cu o probabilitate mai mare la vot decat cei angajati, impingandu-te intr-o directie gresita… si cate si mai cate…

februarie 24, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Atat putem…

Sintagma presedintelui Basescu, devenita celebra. Si mai este o expresie, celebra la randul ei, pe care a rostit-o doamna Cancelar Merkel, si anume : „am trait peste posibilitati”. As dori sa vorbesc despre aceste lucruri.

Aceasta expresie – „atat putem” – se poate referi la mai multe lucruri, insa cred ca sensul ei exact se refera la veniturile realizate de Romania. Adica, altfel spus, astea sunt veniturile, deci atat putem. Daca am fi putut mai mult, atunci si veniturile realizate ar fi mai mari.  Se indica, in acest fel, o stare de fapt, si nu orice fel de stare, ci o stare economica. Nu cred ca presedintele s-a referit la capacitatea noastra, ci doar la starea economica de fapt. Ca am avea capacitatea sa putem mai mult, asta e alta problema, dar starea de fapt contrazice acest lucru. Se remarca urmatorul lucru: expresiile, atat cea a lui Basescu, cat si cea a Canelarului german, se refera la economie, au conotatii economice clare. Problema, iata, revin, este la ce anume se refera, mai exact, aceste sintagme. Cand spui, spre exemplu, „atat putem”, acest „atat putem” pare a stabili o limita – cea pe care o poti atinge, deci s-ar putea interpreta si in felul acesta, adica limita pe care o poti atinge, economic vorbind, la un moment dat, sau intr-o perioada data (indiferent daca intervalul de timp este foarte bine determinat sau nu. Adica el poate fi mai mare sau mai mic, dar lucrul acesta e mai putin important, pe langa limita care exprima realitatea la zi). Pentru ca daca pun problema veniturilor (la nivel individual, national, european, etc) atunci nu pot sa trec cu vederea chestiunea legata de consum. In termeni economici intre consum si venit exista o relatie simpla, elementara: Consumul=Venituri-Economii. Daca, matematic vorbind, in aceasta formula, fac sa tinda spre zero economiile – adica in ipoteza ca nu fac deloc economii – atunci rezulta: Consumul=Veniturile, lucru ce exprima, din punct de vedere economic, faptul ca nu poti consuma peste veniturile pe care le ai. A doua observatie este ca, priviti formula, Consumul trebuie sa fie mai mic sau cel putin egal decat Veniturile, lucru care, economic vorbind, exprima, desigur, acelasi lucru: consumul, in mod normal, nu poate sa depaseasca veniturile pe care le ai. Ca sa exemplificam: daca am un venit de 5 lei si fac economii de 3 lei, atunci consumul este de 2 lei, de unde se vede clar ca 2 lei<5 lei. Situatia abnorma este cand consumul ar fi de 6 lei 😉 , deci mai mare decat venitul de 5 lei, in exemplu de mai sus. In acest caz este necesar ca venitul de 5 lei sa fie suplimentat cu, spre exemplu, inca 4 lei – deci trebuie sa existe un venit suplimentar – asa incat scazut din trei lei, cat economisesc, sa imi dea 6 lei (consumul adica). Deci fara un venit suplimentar, chiar daca as reduce la zero economiile, nu pot face fata consumului de 6 lei.

Veniturile pot fi din productie proprie. Adica din ceea ce produc. Iar in acest punct trebuie sa ne intoarcem putin in timp, pentru ca sa vedem ca dezvoltarea generala a tarii, insotita de cresterea nivelului de trai al populatiei, nu a fost posibila nici pe vremea lui Ceausescu numai cu veniturile proprii. Sa ne gandim ca, si pe vremea aceea, in alte conditii socio-politice, desigur, Romania avea o datorie externa de vreo 11,7-12 miliarde de $. De ce oare? Daca modernizarea Romaniei ar fi putut fi posibila numai din venituri proprii, atunci de ce mai trebuia o datorie externa insemnata, desi mult mai mica decat cea actuala? Lucrul acesta arata foarte clar ca veniturile proprii nu erau de ajuns si ca trebuiau venituri suplimentare. Iar greutatea pe care a resimtit-o populatia la rambursarea acestei datorii si-a spus cuvantul in plan politic prin rasturnarea regimului comunist, desi mai ramasesera vreo 2 miliarde de $ in cont dupa ce a fost platita toata datoria externa. Practic, regimul comunist nu a mai putut sa supravietuiasca doar din venituri proprii, generate de economia nationala, intrand in colaps economic.

Situatia post-decembrista s-a desfasurat, bineinteles, in alt cadru socio-politic. Dar, economic, s-au desfiintat multe unitati de productie, pe motivul ca ar fi neperformante economic. Dar lucrul acesta a fost sinonim cu distrugerea unei insemnate parti de capital economic pe care l-a avut tara. Lucru ce a generat nu numai somaj masiv, dar si emigrare. Evident ca, data fiind aceasta situatie, si invatamantul s-a degradat treptat, iar nivelul de pregatire profesionala a scazut. A scazut si pentru faptul ca multi, foarte multi oameni au trebuit sa-si abandoneze meseriile pe care le stiau bine, pentru a incepe, unii chiar de la o varsta inaintata, o recalificare in alte meserii, de care, pana atunci, erau straini. Sunt analisti care exprima parerea – v. afirmatiile lui Ilie Serbanescu – ca Romania ar fi trebuit sa devina o piata de consum pentru produsele din Vest.  Sa facem o comparatie cu ceea ce era pe vremea comunismului. Practic, produse straine nu preau existau pe piata, decat in shop-uri, si erau mult mai scumpe decat cele autohtone, deci aveau o valoare mai mare. In aceasta situatie, consmul era determinat de cumpararea de produse autohtone, iar fomula care leaga consmul de venituri se cam respecta. Spun se cam respecta, pentru ca aveam, totusi, si o datorie externa insemnata. Era recunoscut ca ceea ce gaseai in „comertul socialist” era de calitate mai slaba decat produsele din Vest. Nu pentru ca valoarea produselor autohtone nu ar fi inglobat munca mai multa – cantitatea de munca cheltuita pentru producerea si reproducerea bunurilor respective, cuprinzand munca vie, cheltuita in procesul respectiv de productie si munca incorporata in mijloacele de productie consumate. Si nici nu cred ca se poate spune ca ar fi avut o utilitate scazuta (desi termenul util-utilitate, poate avea, desigur, mai multe sensuri. Eu l-am luat aici intr-un sens brut, ca sa zic asa, adica produsele autohtone erau utile, lucru clar). Diferenta fata de produsele straine, din Vest, era data, dupa parerea mea, de inovatie (incluzand aici inovatia tehnica) care era in favoarea produselor din Vest. Lucrul acesta le facea mai valoroase decat produsele autohtone, pentru ca datorita inovatiei erau de mai buna calitate, mult mai fiabile, iar pretul lor era, evident, mai mare. Pentru ca Romania nu avea un grad de inovatie tehnologica ridicat, sau, daca doriti, mai ridicat decat in Vest. Deci cu atat mai mult cu cat, in perioada post-decembrista, s-au inchis multe unitati de productie, economia fiind slabita, valoarea produselor romanesti a fost mai mica decat a produselor din Vest, iar veniturile din productie proprie, modeste, mici, comparativ cu Vestul. In asemenea conditii, a ajunge o piata de desfacere pentru consumarea produselor venite din Vest ce ar putea sa insemne, economic vorbind? Inseamna ca produsele acestea din Vest au valoarea mare, vin aici produse cu valoare mare, pe cand, la noi, venitul este mic! Cu alte cuvinte, se creaza un consum mai mare decat veniturile existente. Sau, altfel spus, cu veniturile din productie proprie nu poate fi satisfacut consumul acesta, decat foarte greu, uneori, deseori, imposibil… Ca sa exemplific faptul ca vin produse cu valoare mare din Vest, o sa dau un exemplu cat se poate de banal. Telefonia mobila s-a dezvoltat la noi intr-un mod considerabil. Vad ca sunt oferte cat se poate de avantajoase si firmele de telefonie mobila se intrec in oferte care mai de care de ispititoare. Pretul unui telefon mobil ieftin ar fi cam 150 de lei. S-ar putea ca cineva sa spuna ca acest pret nu e mare, ca ar fi accesibil. Si, cu toate aceste lamuriri, pretul este, totusi, foarte mare, daca tinem cont de veniturile salariale medii din Romania, comparandu-le cu cele din Germania, ca sa dau un exemplu. In Romania un om cu pregatire superioara ar putea sa aiba un venit salarial cuprins intre 1000-1500 de lei, iar telefonul costa 150 de lei. Pe cand omologul sau din Germania poate avea un venit salarial de 3000 – 4000 de euro, si atunci cu cat este mai ieftin acel telefon mobil pentru acesta din urma… Deci, presupunand la o cerere pe piata data, constanta, o crestere a ofertei, care sa conduca la scadere de pret si la invadarea pietei cu cat mai multe telefoane mobile, chiar si atunci pretul de echilibru rezultat este mare pentru cetateanul de aici, ce are venituri salariale mici, pentru ca atat poate economia, vorba presedintelui. Asta e numai un exemplu. Dar la nivel de economie nationala lucrurile stau la fel: veniturile din productie proprie sunt prea mici ca sa satisfaca acest consum cu produse de valoare mare. Eu nu spun ca aceasta valoare mare nu ar fi justificata. Nu este nicio smecherie la mijloc – produsele straine inglobeaza munca, inovatie superioara fata de cea de aici. Dar realitatea este ca din veniturile proprii nu poti sa satisfaci consumul acesta… Consecinta este ca se achizitioneaza produse, necesare economiei, la un cost mare, ridicat pentru noi. Si chiar produse second-hand, si nu ma refer aici la articole de imbracaminte. Atat costurile fixe sunt mari, incluzand aici si amortizarea produsului, dar sa ne gandim cand creste pretul la energie… Daca, spre exemplu, achizitioneaza cineva o statie ca sa produca un produs, o statie second-hand, o face la un pret mare pentru veniturile pe care le avem. Dar statia este second hand, iar el o va tine si peste perioada de garantie, deci si dupa ce s-a amortizat investitia, cu costuri mari, iar dupa aceea va cauta sa o „carpeasca” si inca s-o mai foloseasca, ca tot merge, cheltuind, pentru acest lucru, suplimentar. Nu mai vorbesc daca cresc si costurile variabile, spre exemplu la materie prima. Cu alte cuvinte un intreprinzator este aproape obligat aici sa produca la costuri ridicate, dar in felul acesta nu va putea ajunge niciodata sa-si maximizeze profitul si treptat-treptat se ruineaza….Nu mai vorbesc de dobanziile pe care trebuie sa le plateasca sau impozitele, iata, din ce in ce mai mari, lucruri care nu sunt in avantajul sau. Pe de alta aparte trebuie spus ca productivitatea muncii este slaba la noi, fata de tarile dezvoltate din Vest, lucru care face ca aceste costuri unitare sau medii sa fie mari.

Revenind la ce spuneam mai sus, veniturile proprii sunt prea mici pentru a face fata consumului de produse vestice, cu valoare mare. Nu este un secret ca Romania este dependenta de importuri – celebrul deficit de cont curent spune multe in aceasta privinta. In aceste conditii cum echilibrezi economia, astfel incat sa ajunga consumul sa fie mai mic sau egal cu venitul (de preferinta doar mai mic)? Daca „atat putem”, vorba lui Basescu, lucrul acesta este imposibil fara o suplimentare a veniturilor. Care poate veni din creditare. Chestiunea aceasta a creditarii trebuie, dupa parerea mea, privita cu prudenta. Ma gandesc, desigur, la ceea ce se cheama „creditul neperformant”, care a crescut in Romania, pe vremuri de criza economica. Isarescu a atras atentia in acest sens – vezi aici. De observat este ca cele  generate de IMM-uri sunt cele care au crescut cel mai mult in ultimii doi ani: de la 1% la 10% !!. Iata aici si aici alte doua articole interesante in acest sens. Aceste credite neperformante (in randul carora as include si creditele luate de populatie, pentru „nevoi personale”) slabesc sistemul bancar. Iar tabloul sumbru este dat de tot mai multe firme care intra in faliment. Practic, cresterea economica, adica cresterea PIB-ului nu poate sta numai in exporturi. Faptul ca exporturile au crescut nu-mi spune nimic daca nu mi se zice cum stam cu exportul net (adica diferenta dintre exporturi si importuri). Si se vede ca este insuficient… Pe de alta parte PIB-ul nu are cum sa creasca daca consumul este redus, caci veniturile proprii, din productie proprie, sunt mici, deci nu poate fi satisfacut, creditarea este facuta cu mare prudenta. Este clar ca in conditii de criza inclinatia marginala spre economii a populatiei este mare, trebuie pus la socoteala si veniturile mici, datoriile populatiei, impozitele mari, toate contibuind la reducerea consumului. Ar mai ramane cresterea volumului de investitii. Sau credite date anume pentru dezvoltare si care sa poate fi folosite de stat, dar intr-un mod performant! Acest dezechilibru economic se resimte acut in viata de zi cu zi a oamenilor. Faptul ca veniturile sunt mici si nu pot satisface consumul. Ca economia a mers pe creditare pe vremea lui Tariceanu, asta se stie. Lucrul acesta a contribuit la satisfacerea consumului. Crescand consumul a crescut si PIB-ul. Partea proasta e ca acum nu mai merge pasienta asta, pentru ca bancile sunt foarte prudente in a acorda credite. Pe mine nu ma mira, in atare situatie inflorirea coruptiei si a evaziunii fiscale. Este o incercare tragica si jalnica de a echilibra economia, prin satisfacerea consumului, care nu poate fi satisfacut cu veniturile existente. Iata de ce lupta impotriva celor doua este extrem de dificila, deoarece cauzele economice care conduc la asa ceva nu sunt eliminate. PSD-ul vrea ca sa discute acordul cu FMI in alte conditii, mai avantajoase pentru economie si pentru oameni. Ramane de vazut, daca vine la guvernare si daca va reusi. Pentru ca situatia economica este dificila. Boc vorbea de un optimism moderat in legatura cu cresterea economica. Sunt si care spun ca va fi o crestere economica, dar infima, care nu se va resimti in nivelul de trai al oamenilor. Cu atat mai mult s-a intamplat acest lucru cu cat au existat si inca exista presiuni inflationiste legate de cresterea TVA. Este de observat ca si PSD vorbeste de necesitatea unui nou acord cu FMI, dar „nu asa”. Situatia e dificila… Insa fara o relansare a consumului si fara investii nu prea merge… Tocmai asta e problema: cum sa relansez consumul daca veniturile proprii, din productie proprie – „atat putem” sunt mici? Cu ce il relansezi? Si cum faci fata unei invazii de produse din Vest, scumpe, deci unui consum ridicat din punct de vedere valoric, cu veniturile modeste pe care le ai…? Am avut ocazia sa discut cu straini, nu acum, dar cu ceva vreme in urma, inainte de criza, destul de recent, care-mi spuneau ca in Romania este foarte ieftin totul, fata de cum e in tarile lor. Interesanta este aceasta perceptie. Ceea ce lor i se pare ieftin, noua ni se pare scump… Percepem diferit aceste lucruri. Dar, pe de alt aparte, acei romani care au ales calea emigrarii, castiga mult mai bine decat ar fi castigat in tara. Se vede clar si din acest exemplu diferenta valorica, daca pot sa ma exprim astfel. Insa un cetatean roman obisnuit, cinstit, nu cred ca si-ar putea plati, cu salariul pe care il are, o consultatie medicala la valoarea in numerar care e cea din Irlanda, desi unui irlandez, ce isi poate permite sa plateasca consultatia medicala respectiva, i se pare, percepe, ca este scump acest serviciu. Se vede clar diferenta valorica in bani, dintre consumul de aici si cel de acolo. Consumul aici e pe bani putini, corespunzator unor venituri modeste – ca „atat putem”, pe cand acolo e pe bani multi, fata de ceea ce e aici, deci la o valoare baneasca numeric mai mare decat aici. Se observa ca, in acest exemplu, nu am discutat nimic de calitatea actului medical, nu am facut o comparatie, in acest sens, intre actul medical din Romania si cel din Irlanda, presupunand ca ar fi calitatea egala (scuzati termenul mai putin academic, dar, sper, sugestiv) in ambele cazuri: si aici, si acolo. In schimb veniturile salariale nu sunt egale!

Pentru ca aceste dezechilibre sa se atenueze macar, ar fi de dorit sa dispara, Romania, dupa parerea mea, ar trebui sa devina o tara producatoare, adica sa se transforme din piata de desfacere pentru produsele vestice in tara producatoare de produse, in cel mai adevarat sens al cuvantului, cu performante in acest sens! Pentru ca, spre exemplu, consumul poate fi crescut si artificial. Cu bani multi. Lucrul acesta se poate face fara prea mari probleme. Insa pericolele sunt enorme. Cazul Greciei este elocvent. In cazul in care tara respectiva nu este o tara producatoare de produse si consumul creste, atunci lucrul acesta nu se poate face decat prin indatorare execesiva, prin acumularea in timp de datorii imense. Trebuie sa spun ca tara producatoare nu inseamna sa ai numai turism, oricat de performant ar fi acesta. Trebuie sa produci produse si sa le vinzi pentru ca sa-ti cresti veniturile si, in felul acesta, sa asiguri cat mai multe locuri de munca. Practic, o crestere artificiala a consmului nu inseamna altceva decat o crestere artificiala a veniturilor si lucrul acesta e foarte posibil sa sfarseasca si printr-o inflatie de proportii. Uitati-va la Grecia, tara care a avut din 1960 o inflatie ridicata, unde, in prezent, creste rata inflatiei. O tara in care sectorul serviciilor ocupa 78,5% din PIB, fata de industrie cu 17,6% si agricultura cu doar 4%… Este clar ca numai printr-o dezvoltare masiva, expansiva a serviciilor nu se poate merge inainte, decat cu o indatorare masiva, cum e si cazul Greciei. Pe de alta parte fara combaterea somajului, iarasi nu se poate creste PIB-ul. Practic, cand somajul creste, PIB-ul scade. Sa ne uitam la Germania, care  iese din criza gratie fortei sale industriale si care atrage lucratori si specialisti straini, tocmai pentru a sustine cresterea economica. Si uitati-va la datoria externa a Greciei care e de 532,9 miliarde de $ !!!! Referitor la somaj, este de remarcat faptul ca rata somajului este in crestere in Grecia – v. aici si in scadere in Germania – v. aici, si aici, si aici, si aici. Nu mai are rost sa insist, este clar ca teoria se aplica in cazul Germaniei, somajul scade in favoarea cresterii economice. Defapt, nici nu e posibil altfel. Dar se aplica si in cazul Greciei, in sens invers. Iar in Grecia, in noiembrie, 36,5% din tinerii intre 15-24 ani nu aveau un loc de munca.

Am dat aceste exemple ca sa reliefez faptul ca fara a fi o tara producatoare de produse, o tara industrializata, cu o industrie si agricultura performanta, nu poti sa atenuezi macar dezechilibrele economice. Si la noi s-au dezvoltat in ultima vreme, foarte mult, serviciile – dar si fara a excela printr-o performanta deosebita –  si lucrul acesta se resimte acum, pe timp de criza, ca insuficient. Aceasta criza si imposibilitatea de a iesi repede din ea ne arata, defapt, slabiciunile. Slabiciuni economice care au existat tot timpul, in acesti 21 de ani scursi de la Revolutie, dar pe care, acum, le resimtim cat se poate de acut. Nu mai vorbesc de faptul ca daca vom continua in felul acesta nu vom reusi niciodata sa atragem fondurile europene pentru dezvoltare, rata de absorbtie a acestora fiind si asa mica, undeva sub 9%. Pentru ca ce sa dezvolti: niste servicii neperformante? Sectorul asta al serviciilor, dupa parerea mea, nici nu poate fi performant fara o industrie si agricultura performante. Cam asa vad eu coordonatele la care ne aflam din punct de vedere economic…

februarie 22, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Iata un articol…

.. al carui titlu, marturisesc, m-a fascinat:

Misterul piesei lipsă

Este foarte interesant ce spune tanara autoare:

„Viaţa, în general vorbind, este un puzzle incomplet şi fiecărui om i s-a dat o parte din el. Unele piese lipsă le dobândeşti pe parcurs, iar altele nu le vei dobândi niciodată pentru că nu se potrivesc fragmentului din puzzle-ul vieţii care ţi-a fost încredinţat ţie ca să-l termini. Fiecare piesă este unică. Fiecare joacă cu câte piese are.

Viaţa este un joc în care deşi uneori este dezordine, totul are o ordine în final.

Ori jucăm după reguli, ori nu mai jucăm deloc. ;)

Fiecăruia dintre voi îi lipseşte câte ceva. Dar ar trebui să priviţi întotdeauna la lucrurile care nu vă lipsesc şi la faptul că încet-încet puzzle-ul vostru se întregeşte, capăta un sens şi în final va fi un adevărat peisaj din care nu va lipsi nimic, pentru că veţi găsi toate piesele, chiar şi pe cea în care chipul vostru radiază de fericire.”

Articolul merita tot citit, dar titlul este tare de tot!! Ar putea fi un titlu de film, din acelea ce amintesc de un Alfred Hitchcock.

 

Alfred Hitchcock on a Apple

Image via Wikipedia

 

Un titlu care te face sa meditezi…

Chiar ma cam plictisisem de subiecte socio-politice, asa ca sa punem si  muzica…

februarie 21, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Pe scurt

Iata doua articole interesante din Romania Libera si Evenimentul Zilei, pe care va invit sa le cititi:

Analiză: Europa va importa din ce în ce mai mult gaz

de CRISTIAN LAPA

si:

Vânzările în turism au scăzut cu 15% în 2010

de Valentin Roman

Introduc aici si aceasta analiza a Sabinei Fati, din Romania Libera:

De ce a început Băsescu scandalul „tehnocratul”

februarie 17, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Optimism?

Iata ce am citit in Evenimentul Zilei:

Emil Boc: Lucrările la Autostrada Transilvania vor continua

Si iata ce se arata in articol:

„Premierul Emil Boc a anunţat astăzi, la Cluj-Napoca, că lucrările la Autostrada Transilvania vor continua în acest an, în ciuda faptului că în ultimele două săptămâni, compania americană Bechtel şi-a disponibilizat toţi angajaţii.

Emil Boc speaking.

Image via Wikipedia

„Există resurse pentru Bechtel. Ceea ce am stabilit cu ministrul Transporturilor sunt priorităţile continuării lucrărilor la Autostrada Transilvania, care sunt Gilău-Nădăşel, Suplacu de Barcău – Borş, concomitent cu pregătirea lucrărilor Târgu Mureş-Câmpia Turzii. Pentru cele două tronsoane există şi proiect tehnic şi exproprierile sunt pregătite şi putem intra în teren în acest an. Urmează acum să se finalizeze negocierile cu Bechtel în ceea ce priveşte preţurile pentru că trebuie să fim corecţi. Sunt nişte standarde de cost, indiferent că este vorba despre Bechtel ori de altcineva”, a declarat premierul Boc.

În prezent, datoriile Guvernului faţă de firma americană se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, reprezentând lucrările executate în cursul anului 2010 la tronsonul Turda-Câmpia Turzii.” (subl.mea)

Si o analiza foarte interesanta, semnata Ilie Serbanescu, in Romania Libera:

Exporturile nu pot fi motor pentru economie

Iata ce arata analiza:

„Printre alte nefericiri, 2010 a aruncat la coş un mit care constituia într‑un fel şi o speranţă, dovedind clar că exporturile nu pot fi în România un motor al creşterii economice şi deci ele nu pot scoate România din cercul vicios în care se află. Aceasta, pentru că în 2010 economia a continuat să cadă, în ciuda unei absolut remarcabile creşteri a exporturilor – cu peste 28% – în urma căreia s-au atins şi chiar depăşit vârfurile de export de dinaintea crizei. Angrenând însă doar o mică parte din economie, exporturile, oricât ar creşte, nu pot mişca ele singure ansamblul.”

Iar in final:

Vânturarea a tot felul de baliverne despre exporturi – înainte, în timpul şi în eventualitatea ieşirii din criză – a avut explicaţii politice precise: să se ascundă adevărul cu totul şi cu totul deranjant că un anumit tip de expansiune a capitalului străin a făcut din România o anexă bananieră de consum de la periferie, foarte puţin integrată centrului. Rolul crucial în crearea acestui statut pentru România l-a avut creditul de consum, al cărui vehicul principal l-au constituit băncile străine care au rechiziţionat sistemul bancar din România.

Acestea au primit bani să dea masiv credite în România spre a crea aici consum pentru produsele venind din Vest. În condiţiile poftei de consum dezlănţuite după jumătate de veac de comunism, succesul a fost deplin. Numai că, în mod obiectiv, nu putea fi decât pasager. Şi când criza a izbucnit, Occidentul însuşi i-a semnat sfârşitul, punând căluş creditului. Încolţit de propria-i îndatorare, statul nu mai poate stimula consumul, iar băncile străine, ameninţate să nu-şi mai recupereze banii, au sistat practic creditul de consum. Anexa bananieră nu mai are din ce să crească. Acesta este purul adevăr! Restul constituie baliverne!” (subl.mea)

februarie 17, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Intalnirea de la Parlament

Pana la urma, din cate inteleg, a rams tot Boc pe postul de premier. Iata ce spune Mediafax:

Băsescu: Cred că trebuie găsit un alt stil de guvernare. Discuţiile vor avansa după alegerile din UDMR

Udrea: Nu am discutat despre înlocuirea lui Emil Boc cu un prim-ministru independent

Variantă de rezervă dacă în PDL nu e agreat premier independent: Rămâne Boc dar se remaniază Guvernul

Băsescu: Am fost pentru premier tehnocrat, opţiunea majoritară a fost pentru continuarea cu Boc

Băsescu le-a spus parlamentarilor PDL că trebuie să ia o decizie privind susţinerea Guvernului

Deputat PDL, lui Băsescu: Mi-aş dori în partid un om care să vă poată spune, argumentat, „nu”

Iata ce se arata in acest articol:

„Potrivit unor înregistrări difuzate de Antena 3, deputatul PDL de Iaşi Nicuşor Păduraru i-a spus lui Băsescu, marţi, că îşi doreşte să apară un lider PDL care să aibă curajul să îl contrazică pe şefului statului, cu argumente.

„Domnule preşedinte, vă spun un singur lucru, pentru că, sincer, în jurul dumneavoastră foarte greu creşte şi iarba, mi-aş dori să găsim formula – şi dumneavostră să o agreaţi – a acelui om care să poată să vă zică, argumentat, şi «nu». Când îl vom găsi pe acel om, cu certitudine, partidul nostru, într-adevăr va demonstra că (…) şi dumneavoastră veţi accepta, pentru că în momentul de faţă noi avem o mare problemă, nu putem ieşi de aici să spunem că nu s-a întâmplat nimic, nu putem ieşi de aici să spunem că am avut un dialog constructiv în interiorul partidului. Cel mai neplăcut răspuns l-am avut noi astăzi la Camera Deputaţilor când am numărat voturile şi am văzut că nu avem voturi. Dacă putem spune de ce nu am avut voturi acolo (…) atunci putem răspunde la multe alte întrebări”, a spus Păduraru.

De asemenea, potrivit înregistrărilor, deputatul PDL Cristian Boureanu s-a arătat nemulţumit de faptul că nu a ştiut despre discuţiile de duminică dintre preşedinte şi reprezentanţii PDL.

„Şi eu am aflat din presă de întâlnirea cu preşedinţii. N-am ştiut nici de întâlnirea de duminică seară. Am venit ca prostul la Biroul Permanent şi mamă ce se discuta acolo despre partid, şi toată lumea tăcea din gură”, a spus Boureanu.”

Si in final cate ceva despre starea economica a tarii:

Economia României a scăzut cu 1,2% anul trecut, mai puţin decât estimările oficiale

Revenind la subiect, interesanta este pozitia UDMR. Iata ce citim in Gandul:

EXCLUSIV- UDMR nu vrea premier independent. Kelemen: „Dacă PDL ajunge la concluzia că vrea o schimbare, am prefera varianta premierului politic”

de Raluca DUMITRIU

Si un comentariu interesant pe tema asta, facut de Adriana Dutulescu pe Realitatea Mea:

Culisele demisiei esuate a lui Boc. Planul lui Basescu de a prelua in forta PDL, blocat de UDMR. Maghiarii fac jocul lui Blaga sau pe al USL?

Adriana Dutulescu pune o intrebare care atrage atentia:

„Sau sa fi facut UDMR jocul USL, gandindu-se la o eventuala viitoare guvernare, din care va dori cu siguranta sa faca parte? (de mentionat ca liderii PSD si PNL nu au dat semne de neliniste nici ieri si nici astazi, avand probabil informatii ca planul lui Basescu se va impiedica in maghiari)

Oricum ar fi, maghiarii i-au retezat lui Basescu avantul si acum trebuie sa-si recalibreze jocul. Mai are 4 zile pana sambata.”

De asemenea, demna de atentie este si parerea exprimata de Cristian Preda pe blogul sau – aici. Mie mi-a atras atentia punctul 2 din articolul D-lui Preda, pe care o sa-l reproduc aici, dar care trebuie citit neaparat impreuna cu punctul 1, de aceea recomand citirea cu atentie a articolului D-lui Preda:

„2. Dacă premierul ar fi independent, atunci separarea ar fi nu doar naturală, dar ar putea avea și un sens. S-a mai întâmplat. Stolojan în 1991-1992 sau Isărescu în 1999-2000 au jucat deja un asemenea rol. Relațiile lor cu partidele care i-au propulsat au fost în general bune. Soarta electorală a formațiunilor care au făcut un asemenea pariu a fost diferită. Partidul lui Iliescu a câștigat alegerile din 1992, în vreme ce aliații lui Constantinescu le-au pierdut în 2000.
Am neglijat varianta în care guvernul ar fi condus de un membru al altui partid decât PDL, deoarece nu există resurse pentru o asemenea soluție.”

Atunci pun si eu o intrebare: de ce Traian Basescu ar fi avansat ideea cu premier independent…?  Daca, sa presupunem, se va schimba, la Conventia Nationala a PDL, presedintele partidului – va fi ales altcineva – se va schimba si premierul, in conditiile in care Boc a ramas pe aceasta functie inca? Situatie neclara in PDL, destul de incurcata… si cu atat mai neclar este viitorul electoral, lucru ce starneste ingrijorari in PDL, vorba D-lui Preda. Ca sa folosesc un termen din sah: joc complicat, neclar.

P.S.

Daca lucrurile nu s-au schimbat intre timp, ca pedelistii au tot amanat, atunci, conform Agerpres:

Convenţia Naţională a PDL va avea loc pe 14 mai; la reuniune vor participa 1.350 de delegaţi

februarie 16, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Va pleca Boc? Sau sunt doar speculatii…?

Iata ce am citit in Romania Libera si Evenimentul Zilei:

Întâlnirea dintre parlamentarii PDL şi preşedintele Băsescu va avea loc la ora 16

Deputatul Dan Păsat a decis să se autosuspende din PDL

Robert Turcescu: Emil Boc va părăsi azi funcția de premier

februarie 15, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Un interviu si o analiza…

pe care le-am citit in Romania Libera:

INTERVIU cu Traian Băsescu, preşedintele României

Regina se află printre liderii sindicali

14 Februarie 2011

de SABINA FATI

si

Planul B: scindarea PDL

de DAN CRISTIAN TURTURICA

 

februarie 14, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Românii din jurul nostru

Va propun sa cititi acest interviu deosebit de interesant luat de Adevarul Domnului Eugen Tomac, Secretar de stat pentru romanii de pretutindeni:

„250.000 de români sunt lipsiţi de drepturile elementare în Valea Timocului”

Dar si acest articol din Romania Libera:

Analist politic: Ucraina trebuie să bată Bucureştiul cu propriile lui arme

februarie 14, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu