Reflectiile lui Iliescu…

Un articol din Gandul:

Iliescu, despre propunerea lui Antonescu: Intenţia lui e intenţie. Nu e suficient să vrei, trebuie să şi poţi. PLUS : Cine pune „tălpi” liderilor „capabili” din PSD

Merita citit pentru ca sintetizeaza conceptia lui Iliescu despre situatia politica actuala si despre ceea ce ar trebui facut in lupta impotriva lui Basescu si PDL.

Image via Wikipedia

Ce va face UDMR? Cred ca raspunsul asta nu e prea clar la PSD… Deocamdata. Ramane de vazut…Nastase zice ca:

UDMR are nevoie de clarificari…

Image via Wikipedia

Numai ca atunci cand PSD a fost la guvernare cu PDL, voci din PSD, daca mai tin eu bine minte, au fost impotriva faptului ca UDMR sa vina la guvernare. pe de alta parte, PDL si Traian Basescu le-a dat o satisfactie UDMR prin forma legii invatamantului, care lege Basescu a sustinut-o suspect de calduros. Se poate intari si mai mult motivul pentru care UDMR e de gat cu PDL si Basescu. Pentru ca acestia din urma au sprijinit pe unul de-al lor, de-al UDMR-ului ca sa fie vicepresedinte al PE, de Laszlo Tokes zic. PSD-ul ce ar oferi concret UDMR-ului? Adrian Nastase se intreaba, si nu fara temei:

„Fiindca, UDMR inca il accepta pe Traian Basescu, desi acesta a sprijinit crearea unor formatiuni concurente UDMR, precum PCM, iar  acum ii ofera suport explicit lui Laszlo Tokes, care pare sa fie pentru Uniune un adversar mai mare decat PSD. Oare cei de la UDMR nu isi pun nicio intrebare legata de faptul ca prezenta lor la guvernare este mai degraba o tentativa de a-i compromite in fata cetatenilor romani de etnie maghiara, in avantajul politic al celor care se bucura de binecuvantarea Cotroceniului?”

Insa se mai ridica si o alta problema, decat cea din intrebare: cat de important este pentru UDMR, care nici partid politic nu e, ca ii ofera sprijin politic lui Tokes, sau ca PCM e o forta concurenta?…

Iliescu a subliniat:

„”Altminteri, asta e chestiunea fundamentală a 2011: trebuie să generăm o situaţie în care actuala guvernare să-şi părăsească poziţia, dar trebuie să vină cineva din spate cu forţă şi asta, înainte de toate, este partidul nostru, pe urmă o coaliţie pertinenă cu toţi cei intereseaţi în înlocuirea actualei guvernări, care e pacoste pentru ţară”, a spus Iliescu.

El a arătat că există şi varianta în care se va merge pe actuala situaţie politică, până în 2012, dar a apreciat că acest lucru ar însemna o suferinţă prelungită pentru ţară.

„Există şi varianta nu o să avem încotro, să mergem până la alegerile din 2012, dar asta este suferinţă prelungită pentru oameni”, a spus Iliescu.

El a pledat pentru întărirea PSD şi apoi pentru crearea de alianţe politice necesare pentru „a dărâma o guvernare păguboasă pentru ţară”.

Iliescu: În PSD există „frânari” care „pun tălpi” celor capabili şi credibili

Iliescu spune însă că în partid există „frânari” care „pun tălpi” celor capabili şi credibili, pentru a-şi menţine interesele şi „gaşca de subordonaţi”.

„Avem şi frânari în partid care pun tălpi celor capabili şi celor credibili, ca să-şi menţină interesele şi gaşca de subordonaţi”, a spus Iliescu.

El a pledat pentru crearea unui climat de partid veritabil stânga, cu un crez politic serios şi care să slujească aşa cum trebuie acest crez, nu privind numai prin prisma interesului personal şi al găştii promovate.

„Să ne debarasăm de aceste mentalităţi!”, a îndemnat Iliescu.”(subl.mea).

Problema este cum „sa generam” o astfel de situatie, ca cea despre care vorbeste Iliescu. Practic, la ce se refera cand spune ca ” sa generam”? Scoaterea oamenilor in strada si indepartarea regimului Basescu cu forta? Si asta in conditiile in care nici in PSD lucrurile nu stau ca pe roze, dupa cum tot Iliescu a subliniat. Pentru faptul ca nu pot injgheba o majoritate, toate actiunile fortelor de Opozitie de a rasturna guvernul si presedintele sunt cat se poate de minime. UDMR, dupa cat se pare, va juca rol de arbitru in aceasta lupta politica… Lucru ce poate sa impinga situatia actuala pana la alegerile la termen.

Cum va juca PDL-ul si tutorele sau – presedintele Basescu?

That’s the question!!! 🙂

Vesti din Republica Moldova

Iata ce spune Romania Libera:

Image via Wikipedia

Vlad Filat, desemnat premier al Republicii Moldova

Image via Wikipedia

MAE salută semnarea la Chişinău a acordului de reconstituire a Alianţei pentru Integrare Europeană

Cateva ganduri despre emanciparea femeii

Sunt doar cateva ganduri… Nu am pretentia ca pot, prin cateva ganduri exprimate, sa inchei intr-un mod exhaustiv subiectul acesta si nici nu am pretentia de a fi infailibil. Desigur, subiectul este foarte vast daca stam si ne gandim la femeile din lumea islamica, o lume cu o cultura foarte diferita de a noastra si in care progresul tehnic nu a patruns prea mult iar saracia (la modul general vorbind, caci saracia nu le afecteaza numai pe femei) este o realitate in multe dintre aceste tari.  In linii mari, noi judecam aceasta lume dupa standardele noastre, fara sa prea tinem seama de standardele acesteia. De obiceiurile, traditia, religia acestei lumi. Si prin prisma acestor standarde, ale noastre, judecam aceasta lume si in privinta felului in care sunt tratate femeile.

Image via Wikipedia

Image via Wikipedia

In lumea noastra, ca sa zic asa, femeile au facut un prim pas catre emancipare cand au inceput sa fumeze in locurile publice sau cand Marlene Dietrich a aparut (prima femeie, pentru prima data, din cate stiu!) in pantaloni scurti, lasand sa i se vada, nestingherit, frumoasele-i picioare. Adevarul este ca lumea se schimba si se schimba, in timp, bineinteles, si moravurile societatii. Fenomenul este foarte complex. Este vorba, desigur, si de evolutia economica a societatii umane, de dezvoltarea economica deosebita pe care umanitatea a inregistrat-o in sec. XX. Si care a determinat ca rolul femeii in societate sa creasca simtitor, aducand femeia in prim-planul activitatiilor artistice, economice, politice si stiintifice. In stiinta, Marie Curie este un exemplu edificator in acest sens: o femeie care a luat de doua ori Premiul Nobel – in 1903, pentru fizica si in 1911, pentru chimie!! Dezvoltarea societatii, in ansamblul ei, a facut ca importanta femeii in societate sa creasca. Se observa ca, preponderent, in tarile sarace femeia are un statut inferior barbatului. Pe cand in tarile dezvoltatate femeia are un statut social egal cu al barbatului. Deci se poate vorbi despre o egalitate intre femei si barbati. 

Femeile au stralucit si stralucesc in arta, atat prin calitatile artistice, dar si prin frumusetea lor. Mai sus o poza a celebrei soprane de coloratura Anna Moffo!

Aceasta emancipare a femeii este, pe de o parte, un lucru firesc, daca stam sa ne gandim ca mai din totdeauna femeile au muncit cot la cot cu barbatii, desi nu intotdeauna au avut un statut social egal cu cel al barbatilor. Cred ca este vorba de ceea ce spuneam mai sus: in zilele noastre complexitatea vietii economice, progresul tehnic si stiintific, nu poate da femeia la o parte. Am citit undeva ca femeile pot initia de doua ori mai repede o afacere decat barbatii. Cred ca a fost vorba de mersul firesc al societatii umane, nu neaparat de o intrecere intre sexe, dar in conditiile create de dezvoltarea economica. Si, din acest punct de vedere, nu este intamplator ca emanciparea femeii s-a produs intr-un mod cat se poate de ferm in sec. XX. Chiar si tarile mai sarace din Europa au trebuit, in ciuda prejudecatilor, sa recunoasca rolul activ al femeii. Spre exemplu, in 1952, in Grecia are loc revizuirea Constitutiei si se acorda drept de vot femeilor. Peste numai 10 ani Grecia a devenit membru asociat al Pietei Comune.

Cum este privit la noi acest fenomen, putem afla dintr-un editorial al Corinei Cretu  – Despre femei in politica si barbatii care se tem de concurenta, in care problema este pusa, mai degraba, prin prisma competitiei intre sexe si a mentalitatilor. In interviu doamna Cretu spune:

„”Boala societatii romanesti in ceea ce priveste afirmarea femeii este ipocrizia. Gasim tot felul de scuze si de trimiteri istorice pentru a nu permite femeilor sa se afirme liber. Intr-un fel, barbatii romani se tem de concurenta, chiar si in politica. De aici un anumit limbaj depreciativ in ceea ce le priveste pe femei. Bine, si femeile alimenteaza, unele dintre ele, din pacate foarte vizibile, stereotipiile in materie”, explica Corina Cretu.”

dar recunoaste ca:

„”Nu intrarea in politica a femeilor este problema. Intrarea este libera, nu pune nimeni jandarm la usa partidului, sa nu intre femeile. Este o optiune personala, si ea depinde de multi factori. Este adevarat ca, din motive care tin de acea mentalitate pacatoasa a romanilor in ceea ce le priveste pe femei, prea putine dintre ele isi propun sa faca o cariera in politica, si-o planifica in cele mai mici amanunte”, a declarat Corina Cretu.”

Iar in final se spune:

„Corina Cretu subliniaza ca, in Europa, Romania este pe ultimul loc in ceea ce priveste prezenta femeilor in politica. In lume, Romania e pe locul 93, la egalitate cu Azerbaidjanul, cu 11,4% femei in Camera Deputatilor si 5,8% in Senat.

Bulgaria are o rata mai mult decat dubla a prezentei femeilor in Parlament, clasandu-se pe locul 58, cu 50 de deputate dintr-un total de 240 (20,8%).

Din cei 471 de senatori si deputati alesi la 30 noiembrie 2008, 425 sunt barbati si numai 46 femei – 38 de deputate si 8 senatoare. Asadar, 9% din locurile Parlamentului sunt ocupate de femei, in ciuda faptului ca acestea constituie peste jumatate din populatia tarii, adauga aceasta.

„Regret ca politica romaneasca nu reuseste sa depaseasca acest nivel critic al discriminarii, societatea noastra fiind in continuare mult mai conservatoare decat ne place sa credem si indepartata de standardele europene. Cand ne intrebam de ce nu traim ca in majoritatea tarilor UE, cred ca trebuie sa ne punem si problema daca facem ce trebuie pentru a ne alinia nivelului european in toate privintele, inclusiv din punctul de vedere al reprezentarii femeilor”, conchide Corina Cretu.”

Sigur, trebuie sa ne punem problema daca facem ceea ce trebuie pentru a ne alinia nivelului european in toate privintele. Dar, dupa parerea mea, pe de alta parte, reprezentarea femeii la standardele „majoritatii tarilor din UE”, este in stransa legatura cu progresul general al societatii romanesti. Desigur, eu ma refer la reprezentarea femeii in general, nu numai in politica. Dar cand ai o economie care nu poate genera prosperitate, atunci nici nu se poate vorbi de o conditie buna a individului. Se vede cu ochiul liber: oamenii obisnuiti se gandesc tot mai des la emigrare, pentru a trai mai bine in alte tari. Or, in asemenea conditii nu prea poti spera ca poate avea loc o emancipare reala a femeii. Vreau sa spun ca nu este vorba numai de mentalitate sau conservatorism. Societatea americana, spre exemplu, a fost in anii ’20-’30 foarte conservatoare si puritana. Cu toate acestea femeia a reusit sa se emancipeze, lucru la care a contribuit si Hollywood-ul, unde s-a dezvoltat o adevarata industrie a filmului. Sau celebrul Broadway Theatre ! Si ca sa ne dam mai bine seama ce inseamna Broadway din punct de vedere economic (dar si cultural!) sa reflectam la ce spune Wikipedia:

„According to The  Broadway League, Broadway shows sold approximately $1.02 billion worth of tickets in the 2009-2010 season, compared to $1 billion in the 2008-2009 season.”

Iar ca sa ne dam seama si mai bine de calitatile femeilor, apropo de spectacolul artistic, va propun sa vizionati:

Interesant este sa privim lista laureatelor Premiului Nobel – aici.

Image by Indiana Public Media via Flickr

Observam ca cele mai multe au primit prestigiosul premiu pentru: literatura, medicina si pace. Mult mai putine pentru fizica si chimie, iar pentru economie avem doar o singura laureata Nobel, si asta abia acum, recent, in 2009 – D-na. Elinor Ostrom. Iata ca si in economie, desi destul de tarziu dupa parerea mea, femeia a reusit sa se impuna. Dar in ceea ce priveste literatura si medicina (dar si preocuparile pentru pace in lume) cred ca se poate spune ca perioada 2004-2009 a fost a femeilor: uitandu-ne pe listele laureatelor Nobel, vom constata prezenta (aproape) constanta a femeii in aceasta perioada. Pentru fiziologie si medicina am avut in anul 2009 doua laureate Nobel! Este un progres remarcabil pe care l-a facut femeia in debutul sec. XXI! Sa ne uitam si la alte perioade: spre exemplu intre 1966 si 1991 nicio femeie n-a obtinut Premiul Nobel pentru literatura. Pe cand acum, din 2004 incoace, avem la 2 ani jumatate (in medie) o laureata a Nobelului pentru literatura! S-ar putea trage oare concluzia, uitandu-ne pe aceasta lista, ca femeile sunt mai putin inclinate spre stiintele exacte (fizica, chimie, economie) si mai mult, mult mai mult spre disciplinele umaniste (literatura, medicina, pacifism)? Observati ca am inclus medicina intre disciplinele umaniste, desi e vorba de o stiinta, bineinteles, si inca una cat se poate de exacta, dar pentru faptul ca pare a fi mai apropiata de om decat, spre exemplu, fizica (e doar o impresie, va rog sa nu o judecati prea aspru!). Asa cum si literatura se refera mai mult la oameni, la problemele cu care se confrunta acestia (si barbatii si femeile) decat chimia. Asa cum pacea pe planeta ii priveste in modul cel mai direct pe oameni, la modul cel mai intim si vital, fata de economie care, sa zicem asa, studiaza legile pietei, sfera productiei, distributia si consumul bunurilor materiale si serviciilor sau fluxurile financiare. Ar rezulta ca debutul acestui secol deschide o mai buna reprezentare a femeii decat secolul trecut. Rolul femeii in societate este mai mare, calitatile ei sunt puse mult mai bine in valoare. Nu stiu daca rolul femeii este sa conduca lumea, daca ma gandesc la ce spunea Alvin Toffler ca in 40 de ani femeile vor face asta. Emanciparea femeii, dupa parerea mea, nu inseamna neaparat sa conduca lumea, sau sa conduca ceva. Rolul femeii in societate mi se pare mult mai profund. Poate ca aceasta emancipare are si un efect negativ prin indepartarea femeii de familie. Poate genera separatii ale cuplurilor, datorita independentei din toate punctele de vedere pe care tinde s-o aiba, actualmente, femeia. Dar femeia poate juca un rol profund in ceea ce priveste ameliorarea conditiei umane, imbunatatirea generala a vietii pe pamant. Implicarea mai activa a femeii in diverse activitati poate genera un mers mai bun al lucrurilor si, drept consecinta, progres general.

Sa mai ascultam putina muzica – Mozart! Tot in interpretarea frumoasei soprane Anna Moffo:

Personal imi displace punerea problemei sub forma aceasta a competitiei intre sexe: hai sa vedem cine castiga – barbatul sau femeia? Acest ultra-liberalism a intrat atat de profund in constiinta noastra incat si in aceasta chestiune judecam numai si numai prin prisma concurentei. Prefer complementaritatea intre masculin si feminin. Cred ca aceasta complementaritate exprima cel mai bine egalitatea intre barbati si femei. Cum si barbatii au nevoie de femei, asa si femeile au nevoie de barbati. Iar progresul cred ca se poate indeplini prin aceasta completare reciproca, nefortata de tot felul de competitii intre si intre, deci o complementaritate cat se poate de naturala. Ar fi foarte trist daca, in dorinta de a „castiga”, de a se emancipa, femeia si-ar pierde feminitatea. Este un lucru care nu trebuie sa se intample. Aceasta calitate este in exclusivitate a femeii si nu trebuie sa renunte la ea. Masculinizarea nu cred ca i-ar fi de folos si nici n-ar face-o fericita. O femeie nu trebuie sa imite un barbat, pentru a fi puternica, pentru a conduce, pentru a-si asuma responsabilitati. Asta sa fie oare rostul femeii si civilizatia sa conduca, oare, fatalmente spre asa ceva? Adica, la un moment dat, sa nu mai existe alte deosebiri intre sexe decat cele de ordin biologic? Sa privim aceste imagini cu Marlene Dietrich care vorbesc de la sine despre feminitate si frumusete:

O emancipare prin dorinta de a „castiga” si care ar conduce la pierderea feminitatii, ar pune problema orientarii sexuale pe care o femeie ar putea s-o aiba intr-o astfel de situatie.

Iata ce am citit pe site-ul Unica:

Vedete lesbiene şi bisexuale

Iata ce spune apropo de vedete bisexuale:

„Megan Fox, bisexuală declarată crede ca toţi ne-am născut bisexuali, dar ne alegem partenerul pe baza normelor sociale.  Fergie, solista Black Eyed Peas, recunoaşte fără ruşine că s-a distrat de minune cu femei, dar şi mai mult îi plac bărbaţii „bine dotaţi”. Angelina Jolie, recunoaşte că are o sexualitate debordantă. Dacă i s-ar întâmpla să se îndrăgostească de o femeie, i s-ar părea perfect normal să o sărute şi să o atingă, a declarat ea într-un interviu. ” 

Sursa: Vedete lesbiene şi bisexuale : Vedete : Unica

Dar si:

„Săruturi lesbiene de dragul spectacolului

Nu ştim dacă Madonna sărută femei de plăcere sau pur şi simplu de dragul spectacolului, însă de multe ori vedetele sunt nevoite să facă acest gest în filme sau pe scenă, pentru că o cere rolul sau ca să atragă atenţia publicului.
Cea mai recentă ispravă de acest gen îi aparţine Sandrei Bulock care a sărutat-o pe Scarlet Johanson la premiile MTV. Dar asta nu e noutate pentru Sandra, care a sărutat-o acum ceva timp şi pe veterana Meryl Streep.
Acelaşi lucru s-a întâmplat, tot pe scenă, între Jessica Biel şi Sarah Silverman, Carmen Elektra şi Paris Hilton. La 17 ani, Miley Cyrus s-a mulţumit să simuleze doar un sărut alături de una din dansatoare, gest care i-a atras critici din partea publicului.”

Sursa: Vedete lesbiene şi bisexuale : Vedete : Unica

Este interesant de stiut daca acest mod de viata influenteaza orientarea sexuala a femeii. Atata vreme cat o femeie este independenta si castiga bine si, dupa cum zic unii, „casatoria este o loterie cu prea putine lozuri castigatoare”, deci chestiunea legata de insatisfactia in cuplu (am auzit ca se practica, mai nou, asa numitele „casatorii de proba”), pot, deci, toate acestea influenta sexualitatea, orientarea sexuala a persoanei respective? Pe de alta parte nu se pot trece cu vederea cazurile de dopaj, cum a fost cel al lui Whitney Houston ,deci vorbim de o cantareata celebra, de mare succes, sau de caderile psihice pe care le-a suferit Britney Spears… De unde se poate deduce ca nu intotdeauna succesul profesional, sa fi in top, cum se spune, concretizat prin multi bani si multi fani, e sinonim cu fericirea. Nu intotdeauna a conduce e sinonim cu fericirea…

Asistam oare la un alt mod de viata? Adica la un declin al vietii traditionale de familie? Un mod de viata in care omul cauta fericirea altcumva? Nu ar fi de mirare daca ne gandim ca aceasta epoca, pe care o traim, este total diferita de ceea ce era in trecut. Explozia aceasta a descoperirilor stiintifice influenteaza, fara indoaiala, viata omului. Pe de o parte o face mai usoara, ii ofera mult mai multe informatii si surse de informatii iar internetul e doar un singur exemplu, deschide calea socializarii mondiale, ca sa zic asa, poti lua legatura mai usor cu foarte multi oameni pe care nici nu-i cunosti, contactul intre diverse culturi este liber. Pe de alta parte, referitor la femeie, posibilitatea acesteia de a se emancipa este mult mai mare decat in trecut. Spun posibilitatea si nu cred ca gresesc daca zic asa. Interesant este de citit despre Miley Cyrus

care deja la 18 ani impliniti are un mare succes – aici premiile pe care le-a luat, dar si o viata personala controversata.

Este si acesta un mod de emancipare a femeii in aceasta epoca. De observat imbracamintea sumara, care expune femeia fara niciun fel de rezerve privirilor (fata de moda din sec. XIX…), apoi muzica galagioasa, strigata, libera, fara niciun fel de constrangeri, netinand seama de nimic parca, decat de propria-i libertate si vointa de actiune libera. In mod clar o astfel de atitudine dovedeste emancipare si vointa de afirmare, pentru femeie, la fel ca pentru un barbat. Demonstreaza pur si simplu o egalitate perfecta, daca putem zice asa, dincolo de orice norme sociale, cum ar zice Megan Fox.  Party in the USA cantat de Miley Cyrus a fost urmarit pe youtube de 183.146.716 persoane, lucru ce vorbeste despre succesul cantaretei.

Adevarul este ca emanciparea femeii este in curs de desfasurare si se va dezvolta si mai mult in viitor. Fenomenul a aparut cu mai mult timp in urma. Aparitia atator vedete feminine, care devin modele pentru tanara generatie, il confirma. Ruptura fata de traditional este inteleasa mai greu de o generatie care a crescut si a trait in spiritul traditionalului. Intelegem, poate, mai greu, pentru ca dezvoltarea societatii s-a produs foarte rapid, prea rapid poate. Nu ne-a lasat timp prea mult pentru ca sa ne obisnuim cu schimbarea aceasta. Femeia va tinde catre independenta deplina fata de barbat, deoarece doreste sa fie independenta, o scarbeste si dispretuieste esecul, indiferent de motivele acestuia. Va prefera, probabil, relatiile scurte, urmate de separari, chiar daca nu de divort. Pentru ca nicio relatie barbat-femeie nu este perfecta si, dupa cum spuneam, teama de esec o va face sa prefere separarea. Se vorbeste tot mai mult despre emanciparea femeii, dar nu se vorbeste atat de mult daca femeile sunt fericite cu adevarat si ce le-ar putea face fericite. Eu cred ca nu si cazul lui Briney Spears cred ca spune destul de multe in acest sens. Nu este vorba de imposibilitatea succesului – american dream, nu-i asa? – cat de posibilitatea cat se poate de reala a caderii psihice, asa cum cred ca a fost si cazul lui Whitney Houston.  O cadere brusca, care arata cat de vulnerabili suntem in ciuda banilor multi pe care ii avem, in ciuda stralucirii pe care ti-o da scena (chiar si scena vietii), in ciuda tuturor eforturilor noastre de luptatori… Iata de ce aceasta chestiune legata de emancparea femeii mi se pare destul de controversata…

Sunt doar cateva ganduri… Nu am pretentia ca pot, prin cateva ganduri exprimate aici, sa inchei intr-un mod exhaustiv subiectul acesta si nici nu am pretentia de a fi infailibil…