Despre actuala criza economica si financiara

Iata o prezentare sintetica a situatiei economice si financiare a tarii pe timp de criza in Romania Libera:

Când vor resimţi românii la buzunare primele îmbunătăţiri ale nivelului de trai

In articol se arata:

„România a împlinit recent doi ani de  la declanşarea oficială a recesiunii. Statisticile oficiale arată că românii au avut parte de opt trimestre consecutive de scădere economică, concretizate într-o prăbuşire a Produsului Intern Brut (PIB) cu 16 miliarde de euro.

Aceleaşi date mai relevă faptul că în această perioadă numarul de someri a crescut cu 320.000 de persoane, în timp ce numărul total de salariaţi a scăzut de la 4,8 milioane salariati în octombrie 2008, la 4,15 milioane angajaţi în octombrie 2010. Diferenţa este explicată de analişti prin munca la negru şi eventuale ieşiri la pensie.

Pe de altă parte, consumul de alimente s-a redus cu aproape un sfert în ultimii doi ani, după cum reiese din datele reprezentanţilor industriei de profil. Pe scurt, acesta este bilanţul celor doi ani de recesiune în România. La nivel european, România resimte cel mai acut criza, potrivit Eurostat, iar vestea proastă este că românii nu au şanse să simtă mai devreme de 2012 o îmbunătăţire a nivelului de trai, după cum au declarat pentru romanialibera.ro o serie de analişti.

Oficialii BNR spun că România este în al doilea an de recesiune şi în al treilea an de criză. “În ceea ce ne priveşte pe noi suntem în al doilea an de recesiune şi în al treilea an de criză pentru că primele semne de criză le-am avut în 2007. Ea a venit în valuri. Primul val a fost al veştilor rele care veneau din America în 2007. În acelaşi an ne-am trezit cu un val inflaţionist şi au început să se scumpească alimentele în UE şi acesta a venit şi la noi”, a declarat recent pentru romanialibera.ro Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Vasilescu este de părere că în România ”criza va continua cu şomaj şi cu bani scumpi””

Este foarte greu sa fac o selectare pentru ca tot articolul este interesant si merita citit. Se vorbeste despre cauze, despre situatia din industria alimentara, despre cea din domeniul constructiilor. Iata ce spune despre industria alimentara:

„Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară: “Vânzările în industria alimentară au scăzut cu 23% faţă de 2008”
Din punct de vedere al industriei alimentare, criza se resimte foarte puternic în sectorul alimentar fiindcă au dispărut câteva societăţi importante, au fost făcute restructurări, iar numărul de angajaţi a scăzut, consideră Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Industria Alimentară. “Apar şi dispar societăţi foarte mici.

Dacă ne referim la societăţile mijlocii spre mari, salariile nu au crescut raportat la inflaţie. Vânzările în domeniul alimentar au scăzut cu 15% raportat la 2009 şi cu 20-23% faţă de 2008”, spune Frumosu. Pe de altă parte, el arată că nu se sesizează o îmbunătăţire în domeniul accesării fondurilor europene. Vechile proiecte lansate pentru fonduri europene se derulează, dar noi proiecte nu au fost lansate în ultimul an de zile. “Guvernul a pus accent pe acele măsuri care trimit banii către primării şi nu către industria alimentară şi agricultură.

Am observat din ce în ce mai multe produse de import în magazinele româneşti şi în hipermarketuri.  Puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut, iar din punct de vedere economic societăţile nu au mai avut un acces facil la finanţări”, mai arată Frumosu. Drept urmare, industria alimentară virează mai puţini bani la buget decat dadea în 2008 sau în 2009. “

Mari investitori părăsesc România
Pe de altă parte, Dragoş Frumosu spune că mari companii din cadrul industriei alimentare au decis să părăsească România în ultimii ani. Producătorul de dulciuri Kraft şi-a mutat producţia din România în Bulgaria, Coca Cola şi-a închis punctele de lucru de la Oradea şi Iasi. În industria prelucrării cărnii, Campofrio a fuzionat cu Caroli, o fuziune care va conduce la acelaşi volum de marfă pe piaţă, dar cu angajaţi mai puţini.

Cristim, unul dintre cei mai mari producători autohtoni din industria prelucrării cărnii, şi-a redus personalul cu 10-15%. Fabrica de ulei de la Ţăndărei a fost închisă. Fabrica de ulei de la Iaşi şi Oradea, proprietatea companiei americane Bungee, au fost închise, de asemenea, dar a fost dezvoltată fabrica de ulei de la Buzău.

Producătorul de bere Heineken a închis punctul de lucru de la Haţeg, Ursus a închis punctul de lucru de la Azuga şi ar putea urma cel de la Cluj. Procesatorul de lapte Dorna a fost preluat de către francezii de la Lactalis, iar aceştia au făcut disponibilizări masive. Prodlacta Braşov face disponibilizări şi urmăreşte majorarea capitalului, iar grecii de la Tyrom s-ar putea să devină acţionari majoritari.”

si concluzia:

„“România şi-a făcut-o cu mâna ei. S-au făcut greşeli politice”

“România nu ar fi trebuit să resimtă această criză pentru că în România nu au fost acele mari bănci care au provocat probleme. România şi-a făcut-o cu mâna ei. România a făcut greşeli politice. Guvernarea de 2 ani de zile a lăsat de dorit, nu a venit cu nicio măsură”, este de parere Dragoş Frumosu.”

Dar interesant e de citit si cand iesim din criza:

„Când ieşim din criză

Bogdan Baltazar, consultant financiar: “Dacă declarăm că ieşirea din criza este după primele două trimestre de creştere economică succesive, cred că în mod real consumul se va relansa în ultima parte a lui 2011, dar mai mult în 2012”

Adrian Vasilescu: ” De la 1 ianuarie 2009 şi până astăzi suntem în recesiune. Aşteptăm să ieşim din recesiune, dar criza va continua cu şomaj  şi cu bani scumpi.”

Ilie Şerbănescu: “Nu există o ieşire din criză, există o ieşire din recesiune. Criza este a modelului, consum fără producţie, importuri fără exporturi, hipermarketuri fără fabrici, maşini fără şosele. Dacă se obţine creştere economică, se obţine prin mărirea dezechilibrelor. Între orice ieşire din recesiune şi efectele sociale trece cel puţin un an. Dar să nu ne bucurăm”,

Preşedintele Traian Băsescu: „Suntem încă în perioadă de criză, dar cu perspectiva să ieşim din recesiune în primul trimestru al anului viitor, în primul semestru al anului viitor România va ieşi din recesiune. Este stabilizată, evoluţia este, să spunem, relativ uşor de anticipat”

si un editorial interesant semnat Cristian Campeanu :

Asasinarea României

unde, printre altele, se arata:

„Anul 2010 a fost anul în care România trebuia stabilizată şi pregătită pentru recuperare. În schimb, politicienii i-au picurat sistematic otravă în perfuzii.

În anul care e pe cale să se încheie, România trebuia să oprească de urgenţă sângerarea bugetară care risca să o aducă în colaps şi să încerce să se pregătească cât mai bine pentru un efort de recuperare cât mai rapidă. Guvernul trebuia să reducă drastic mai întâi cheltuielile administrative, iar cea mai bună metodă era reducerea cu până la o treime a birocraţiei de stat. Abia într-o a doua etapă ar fi trebuit să urmeze o reducere consistentă a numărului de bugetari. Reforma pensiilor şi legea salarizării unice ar fi trebuit adoptate la începutul anului, când guvernul proaspăt instalat ar fi avut mai multă autoritate şi ar fi generat o opoziţie mai slabă. În al treilea rând, programele de asistenţă socială ar fi trebuit ajustate treptat, pentru a reduce numărul de asistaţi şi pentru a încuraja munca. Toate aceste măsuri de austeritate ar fi trebuit să aibă un singur ţel: menţinerea cu orice preţ a unui nivel scăzut al taxelor şi impozitelor, în condiţiile unui deficit bugetar sub 5%, şi pregătirea eventualităţii de a le reduce şi mai mult în 2011, pentru a încuraja investiţiile şi pentru a accelera recuperarea. Mai important, în condiţiile în care majoritatea ţărilor din jur au ieşit din recesiune, competiţia este nemiloasă şi ar fi fost extrem de important să le-o luăm înainte şi să venim cu o ofertă care nu poate fi refuzată.

În schimb, am avut parte de celebra declaraţie din 6 mai a preşedintelui Băsescu, care a anunţat reducerea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, urmată de decizia Curţii Constituţionale şi de mărirea TVA la 24%. A fost o măsură otrăvită din mai multe puncte de vedere. În primul rând, în condiţiile reducerii consumului, antreprenorii aveau nevoie de o creştere a costurilor ca de un glonţ în cap. În al doilea rând, pentru că a fost anunţată reducerea de salarii, ministerele nu au mai făcut reducerile de personal cerute, decât cel mult cu posturi pe care nu era angajat nimeni. În al treilea rând, pentru că, deşi a fost gândită ca o măsură de protecţie socială – în ideea că, decât să laşi 25% din oameni fără venit, mai bine împarţi povara uniform şi le reduci tuturor venitul cu 25% -, s-a întors împotriva celor care au luat-o. În loc să aibă 25% (sau 35%) nemulţumiţi şi restul în siguranţă, Guvernul s-a trezit cu 100% din personalul bugetar nemulţumit. În sfârşit, există cel puţin un avantaj al şomajului: creşte rezervorul de resurse umane şi se eliberează energii creatoare şi de inovaţie care până atunci erau blocate. Reducerea cu 25% a salariilor ţine în continuare captive resurse de iniţiativă care ar fi putut fi exploatate în efortul de recuperare.

De cealaltă parte, Opoziţia, în loc să susţină tacit efortul de stabilizare şi să atace derapajele Puterii, a continuat războiul total de anul trecut, atacând însuşi dreptul la existenţă al PDL şi al lui Traian Băsescu. Lipsit de soluţii alternative serioase, tandemul PSD-PNL s-a angajat într-o mişcare de gherilă care viza anihilarea totală a duşmanului, eventual cu arma sindicatelor. Dacă asta însemna denunţarea acordului cu FMI şi colaps, cui ce-i pasă, câtă vreme inamicul a fost distrus? Lupta politică a atins noi genuni de demagogie şi iresponsabilitate şi a fost amplificată la paroxism de televiziunile mogulizate, mai ales după arestarea lui S.O. Vîntu.”

Recomand citirea intregului editorial, desigur.

Parerea mea este ca se putea face mai mult si mai bine. Masurile anticriza au fost luate tarziu. Probabil ca acestea ar fi trebuit incepute din 2009, ceea ce nu s-a putut, deoarece 2009 a fost an electoral. Pe de alta parte mi se pare ca esential ar fi fost si este ca, odata cu masurile de reducere a deficitului bugetar, guvernul sa se axeze pe atragerea de investitii. Aceste doua masuri trebuie sa mearga „mana-n mana”, cum se spune, pentru a nu afecta prea tare consumul si a atrage mai multi bani la buget. Practic, numai masurile de reducere a deficitului bugetar, desi necesare, nu pot fi si suficiente pentru iesirea din criza. Nu s-a facut nimic pentru stimularea sectorului privat productiv. Sigur, nici simplu de facut asta nu se poate spune ca este. Totusi, performantele guvernului la acest capitol sunt slabe. Reducerea deficitului bugetar prin masuri de austeritate nu inseamna neaparat si relansare economica. In schimb, asa cum spune si Cristian Campeanu, prin indeciziile sale si prin balbaielile ale, guvernul si PDL a reusit sa nemultumeasca pe toata lumea.

Insa a judeca acest guvern nu e chiar asa de simplu. Inclin sa fiu de acord cu ce spune Ilie Serbaneascu:

„“România este în criza de 20 de ani. Nu este o poveste şi nicio scuză. Acum se plăteşte faptul că s-a desfiinţat agricultura şi s-au pus companii de bodyguarzi în loc. De 20 de ani are loc o dezindustrializare şi am pus în loc bănci şi acum plătim. Băncile străine au venit şi au vrut să facă din săracii din România cumpărători ai produselor din ţările lor de origine. Timp de 4 ani s-a dezvoltat consumul fără acoperire, dar neavând producţie internă, s-a realizat doar din import şi acum se plăteşte creditul. De 20 de ani s-a şi furat cu disperare, aşa ceva nu poate să funcţioneze şi nu mă mir. S-ar fi ajuns la aşa ceva indiferent dacă era criză sau nu. Se fură tot din ce s-a făcut pe vremea lui Ceauşescu. Trebuie să producă cineva. În măsura în care România nu mai are agricultură, industrie nu mai are, dezvoltarea nu poate veni de la banci”, a declarat pentru România Liberă online analistul economic Ilie Şerbănescu.” (subl. mea)

Nu ca as scuza acest guvern, dar toate erorile care s-au facut in economia romaneasca timp de 20 de ani, cum bine observa Ilie Serbaneascu, ne-au adus in situatia actuala si anume aceea de a nu mai avea resursele necesare pentru ca sa ne putem dezvolta prin forte proprii. Si, din aceasta cauza stam la mana altora: investitii straine, FMI, banci straine si ne confruntam cu realitatile acestea dure.  Nu ne-am gandit o clipa ca marii investitori ar putea sa si paraseasca Romania, cum se intampla acum. Si ca nu vom avea ce sa facem intr-o asemenea situatie. Probabil ca trebuie regandit modelul economic. Romania s-a fragilizat economic an de an pana sa ajunga in situatia actuala. Ilie Serbaneascu spune ca:  „Dacă se obţine creştere economică, se obţine prin mărirea dezechilibrelor. Între orice ieşire din recesiune şi efectele sociale trece cel puţin un an. Dar să nu ne bucurăm.”. O parere pesimista as zice este si cea a lui Adrian Vasilescu: „Aşteptăm să ieşim din recesiune, dar criza va continua cu şomaj  şi cu bani scumpi.„. Defapt suntem la mana altora si, in aceste conditii, nu prea poti sa faci prea multe. Decat sa induri. Insa ar trebui cumva ca guvernul sa aiba mai multa mobilitate, sa caute atragerea de investitii straine in continuare, pentru a atenua efectele nocive ale crizei. Traian Basescu spunea ca economia e stabilizata. Poate ca asa este, dar numai din punctul de vedere al deficitului bugetar, care trebuie sa scada. Nu si din punctul de vedere al relansarii economice. Basescu spera ca, odata indeplinite conditiile cerute de FMI si redus deficitul bugetar, acestea vor crea premisele pentru o relansare economica. Insa nu e foarte evident lucrul acesta, datorita dezechilibrelor de care vorbea Ilie Serbanescu, dezechilibre economice care ar trebui corectate. Si bine ar fi ca sa fie corectate cat mai repede. Va putea guvernul sa faca treaba asta? Aceasta e intrebarea! Adrian Vasilescu se referea la somaj, care tot un dezechilibru economic este si spunea ca va continua criza cu somaj si cu bani scumpi. Iata un alt lucru pe care guvernul asta ar trebui sa-l rezolve. Axarea stricta, unilaterala, pe reducerea deficitului bugetar, numai si numai prin taieri de salarii si pensii, prin taieri generale de cheltuieli, prin disponibilizari si acordul cu FMI nu rezolva problema. Defapt ideea lui Basescu este cea pe care a exprimat-o anterior si anume ca „suntem in criza pentru ca si altii au intrat in criza” (citat din memorie), deci cand altii vor iesi din criza atunci vom iesi si noi din criza. Dar asta nu scuza politica actuala a guvernului care pare axat numai pe ce spuneam mai sus: reducerea de deficit bugetar si acordul cu FMI. Daca, sa zicem, disponibilizarile de personal din sectorul bugetar sunt o masura corecta, atunci e tot atat de corect ca guvernul sa ia masuri pentru marirea veniturilor la bugetul de stat (lucru care fara investii straine, in momentul actual, nu se poate face), pentru a avea bani spre a face, la randul sau, investitii. Altminteri, cu toate masurile dure, care afecteaza populatia, economia va stagna si va da indarat, deoarece consumul nu are cum sa creasca, in schimb, in felul acesta, are cum sa scada! Iar consecintele asupra populatiei vor fi din cele mai proaste. Am dat numai un exemplu. De asemenea ar trebui cumva gasite credite pentru dezvoltare. Poate fi riscul ca iesirea din criza a altora sa ne prinda pe noi complet nepregatiti. Si atunci degeaba ar fi, pentru noi, ca altii au iesit din criza, ca noi tot in criza si recesiune vom continua sa ne zbatem. Ramane de vazut cum vor merge lucrurile. Sa fiu optimist?