Replici Udrea-Basescu

Mediafax:

Udrea: Nu PDL e principalul subiect când vine vorba de corupţie. Nu e un partid de sfinţi

„”Nu PDL este principalul subiect atunci când vine vorba de corupţie. PDL nu este un partid de oameni perfecţi, de sfinţi. Partidul a crescut mult în ultimii ani. Sunt şi oameni care fac greşeli. Ar trebui introduse criterii de selectare, promovare a membrilor de partid pentru a nu ajunge pe funcţii oameni asupra cărora planează suspiciuni de corupţie. Însă o simplă suspiciune nu este suficient ca cineva să fie acuzat de corupţie”, a declarat Elena Udrea pentru „Gândul”, comentând declaraţiile preşedintelui Băsescu privind corupţia din PDL.

Ea a mai arătat că problema corupţiei nu este una întâlnită doar în politică. „Corupţia este una dintre problemele pe care le avem în România, motiv pentru care avem şi MCV (mecanismul de cooperare şi verificare – n. red.) pe justiţie”, a mai spus Udrea, citată de „Gândul”.

În ce priveşte votul dat de PDL în cazul Ridzi în Camera Deputaţilor, Udrea a spus că nu cunoaşte care au fost argumentele care au stat la baza votului, însă „este bine totdeauna să laşi justiţia să îşi facă treaba, tocmai pentru a nu crea suspiciuni”.

………………………………………………………………………………………………………………..

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la TVR, că, dacă PDL nu revine cu fapte la ceea ce susţinea când era în opoziţie pe tema anticorupţiei, atunci îşi diminuează şansele de a mai fi un partid important pe eşicherul politic.

„Dacă nu revine cu fapte la ceea ce susţinea când era în opoziţie, PDL-ul îşi diminuează şansele de a mai fi partid important pe eşicherul politic. Sunt convins că va recupera în 2011 şi 2012 ceea ce a pierdut ca urmare a măsurilor anticriză. Dar dacă nu va reveni şi la discurs, şi la acţiune anticorupţie în interiorul său, nu va reatinge cifrele la care ar merita să revină, pentru că este partidul care şi-a asumat tractarea acestei ţări prin criză şi va avea succes – ţara a evitat derapajul, va începe să crească”, a spus şeful statului.

Preşedintele a declarat, miercuri, că decizia din Comisia juridică a Camerei în cazul Ridzi este inadmisibilă din punctul de vedere al PDL, menţionând că speră ca plenul să fie „mai înţelept”.

Băsescu a spus, la TVR, că decizia este inadmisibilă din punctul de vedere al PDL, pentru că nu poţi critica faptul că Parlamentul îl protejează pe Adrian Năstase şi, în acelaşi timp, să nu permiţi anchetarea unui fost ministru din propria tabără.” „(subl. mea).

Blaga nu a zis nimic… Monica Macovei si Cristian Preda tot mai marginalizati…?

Pe de alta parte iata ce zice The Economist:

The Economist: Traian Băsescu ar putea adopta modelul Putin, revenind la putere ca premier după 2014

Basescu e vazut ca fiind „fermecator dar dificil „, in textul original – „charming but dodgy”.

„”Scandalurile, în parte politizate, au afectat imaginea fostului căpitan de navă, deşi el ar mai putea reveni, în stil Putin, ca prim-ministru după expirarea mandatului său, în 2014”, afirmă revista.

Într-un articol publicat cu supratitlul „România dezamăgitoare”, The Economist trece în revistă problemele economice şi de infrastructură cu care se confruntă România, afirmând că, „pe hârtie, programul de reformă (al guvernului) pare impresionant, dacă nu ar fi fost întârziat”.

„Dar mulţi se îndoiesc că acesta poate vindeca bolile perene ale corupţiei, birocraţiei şi serviciilor publice de slabă calitate”, adaugă revista, reamintind că Guvernul este o coaliţie nepopulară formată din PDL, „partidul preşedintelui fermecător, dar dificil” Traian Băsescu, şi o alianţă a minorităţii maghiare. „Nici chiar criticii nu-l acuză de populism ieftin”, apreciază The Economist.„

si:

„”Victoriile anterioare, cum a fost alegerea lui Băsescu în «revoluţia portocalie» din decembrie 2004, s-au dovedit efemere”, adaugă The Economist. „Cei mai mari suporteri ai lui (Băsescu) se află acum în străinătate. Mulţi salută îmbunătăţirea relaţiilor cu Moldova (o provincie a României de dinainte de război, unde el a promovat emiterea de paşapoarte româneşti). Atlanticist ferm, el este unul dintre puţinii aliaţi care le-au mai rămas georgienilor, care se simt părăsiţi de majoritatea prietenilor vechi. Ar putea vota pentru el acolo, indiferent ce ar face poporul său”, afirmă revista.

The Economist apreciază că problema cea mai urgentă a României o reprezintă economia, reamintind că, după aderarea la UE, în 2007, România s-a bucurat de un boom de trei ani, când creşterea anuală atingea 8 la sută. „Acolo unde un guvern prudent ar fi frânat, România a apăsat acceleraţia”, iar prăbuşirea din 2009 a determinat ţara să ceară un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI în 2009, însoţit de condiţii dure şi reducerea cu 25 la sută a salariilor în sectorul public, concedierea a peste 100.000 de angajaţi şi, în urma opoziţiei Curţii Constituţionale faţă de legea pensiilor, creşterea la 24 la sută a TVA.

The Economist afirmă că mulţi români consideră Banca Centrală drept cea mai solidă instituţie, aceasta reuşind să menţină leul relativ stabil şi inflaţia redusă şi să supravegheze sistemul financiar, dar neputând să relanseze creşterea.

Creşterea exporturilor reprezintă un punct pozitiv, însă exporturile reprezintă numai o mică parte din economie, în timp ce construcţiile se află încă în dificultate, ca şi investiţiile şi cheltuielile de consum. „Ajutorul poate veni din cele 30 de miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru modernizarea României, cel mai mare şi mai sărac dintre noii membri”, afirmă revista.”

Iar Udrea e vazut drept o „blonda vivace si instarita„,  in textul original – „a vivacious and wealthy blonde”.

„”Un exemplu de bune intenţii, cu rezultate slabe vine de la Snagov, o mănăstire situată pe o insulă unde se presupune că a fost îngropat adevăratul Dracula, un prinţ numit Vlad Ţepeş. Cu multă fanfară, autorităţile au construit un pod peste lac (…), în speranţa că vor atrage turişti”, comentează The Economist. „Noul ministru al Turismului, Elena Udrea (o blondă vivace şi înstărită), vrea ca (Ţepeş) să devină personaj central” şi îi conduce pe ambasadorii străini într-un „tur Dracula” la castelele acestuia. „Dar pentru vizitatorii mai umili, găsirea drumului nemarcat către Snagov este dificilă. Podul prost construit este ca un spin în ochi. Un călugăr morocănos cere o taxă considerabilă şi îi numeşte pe ţiganii (romi) locali pleavă”, adaugă revista.

The Economist afirmă că nici investitorii străini nu se înghesuie să profite de solul fertil şi peisajele frumoase ale României sau de forţa de muncă flexibilă, ieftină şi poliglotă, iar serviciile sunt subdezvoltate. „Investitorilor le place siguranţa, nu stilul întunecat şi brusc de luare a deciziilor care caracterizează politica românească”, afirmă revista, adăugând că investitorii se plâng şi de judecătorii ignoranţi şi incompetenţi şi dând drept exemplu Petrom, care încearcă în zadar să determine tribunalele să îi identifice corect pe reclamanţi, să specifice valoarea daunelor în sentinţe şi să unifice cazurile identice.”(subl.mea)

Foarte interesanta aceasta perceptie: Basescu este asociat cu Putin. Ma intreb de ce? Este de observat ca e vazut, probabil ca din punctul de vedere al stilului personal, al ideilor, al modului de a conduce, apropiat, ca tipologie, de Putin si nu de vreun lider din Vest (cu atat mai putzin  de un Obama sau Sarkozy). Deci este vazut in asociere cu Estul si nu cu Vestul, desi The Economist recunoaste ca Basescu este „un ferm Atlanticist”.  De remarcat si chestiunea cu: „stilul întunecat şi brusc de luare a deciziilor care caracterizează politica românească„.

Sondajele…

Gandul titreaza:

59 % dintre români plâng după comunism, în vreme ce 1% recunosc că au fost securişti

iata ce spune printre altele:

„44% dintre români afirmă despre comunism că a fost o idee bună, dar prost aplicată, în vreme ce 83% dintre ei susţin că n-au suferit de pe urma vechiului regim, potrivit unui sondaj realizat de CSOP pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

Românii au o poziţie ambivalentă faţă de comunism şi ceea ce a însemnat acesta: deşi cei mai mulţi dintre ei cred că a existat o formă de represiune, că liderii regimului au beneficiat de privilegii, că victimele regimului comunist ar trebui să fie despăgubite (48%), 59% dintre ei susţin că instaurarea comunismului a fost un lucru pozitiv, noua orânduire – o idee bună, iar problema accesului la dosarele Securităţii şi adoptarea unei legi a lustraţiei sunt puţin sau deloc importante (52%).

• Astfel, 44% dintre cei intervievaţi în cadrul sondajului Atitudini şi opinii despre regimul comunist în România afirmă despre comunism că a fost o idee bună, dar prost aplicată, în vreme ce unul din 8 români consideră nu doar că a fost o idee bună ci şi bine aplicată, puţin sub 30% dintre conaţionali afirmând că a fost o idee greşită.

Pe aceeasi tema interesant este si editorialul lui Marian Sultanoiu:

20 de ani de democraţie ne-au întors cu faţa la comunism

de Marian SULTĂNOIU

Autorul arata:

„Felul în care tot mai mulţi români se raportează la tabloul general al jumătăţii de secol comunist, impus de Uniunea Sovietică şi menţinut de dictaturile Dej şi Ceauşescu, în România, denotă degringolada totală în care ne aflăm de câţiva ani încoace. Un sondaj realizat de CSOP pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – al doilea în ultimile patru luni – arată, o dată în plus, că românul se simte tot mai dezarmat, mai dezarticulat din punctul de vedere al demnităţii şi personalităţii sale şi mai puţin pregătit să facă faţă unui stat care îl sacrifică fără menajamente.

Este la îndemâna conducătorilor unui stat în derivă să iasă în faţa naţiunii şi să-i ceară patetic şi surd la răspunsuri neconvenabile „să strângă cureaua”, „să mai pună o haină în plus”, „să mai dea administraţiei 5 procente din pensie, 25 din salariu şi un an din educaţia şi viaţa propriului copil”, în ultimă instanţă să-i ceară perfid „să fie solidar în momente grele, prin care trece ţaarrraaa”, după ce aceleaşi personaje, aceleaşi feţe, aceiaşi politicieni s-au rotit prin toate partidele şi toate guvernele timp de 20 de ani, până au dat ţara de gard, îngropând-o de-a binelea, bătându-şi joc de milioane de oameni, care, în decembrie ’89, au ieşit pe stradă conştienţi că dictatura lui Ceauşescu este apogeul unei orânduiri, în esenţă criminală.

La ce cote ale disperării a fost adus un popor care, la 20 de ani de la căderea comunismului într-un întreg lagăr şi de la îngroparea cuplului Ceauşescu în Ghencea Militar, să susţină că nu a avut de suferit de pe urma comunismului (83 la sută), că doctrina comunistă a plecat de la o idee bună, dar că a fost prost aplicată (59 la sută), şi mai ales să considere valabilă o economie exclusiv planificată (peste 50 la sută)?!

Cât de lipsit de protecţie şi al nimănui, stopat în aspiraţiile sale sociale şi profesionale se simte un român dacă ar fi de acord, după atâţia ani, să trăiască într-o economie exclusiv planificată pentru a beneficia de reversul medaliei – locuri de muncă asigurate, locuinţă, şcoală etc.?!

Pot fi blamaţi cei cărora li s-a făcut astăzi, la două decenii de la „eliberare”, lehamite de această buimacă libertate?! În niciun caz, atâta timp cât tocmai ei au fost cobaii „implementării” unei idei colosale, dar extrem de prost aplicate timp de 20 de ani în România – democraţia.” (l-am reprodus integral pentru ca e foarte tare! sublinierile in text imi apartin.)

 

 

Ciudat…

Iata ce citim in Gandul:

UE se îndoieşte că mierea, morcovii şi fructele ajută sănătatea. Motivul: alimentele sunt testate ca şi cum ar fi medicamente

In articol se precizeaza:

„Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a decis că iaurtul n-ar fi destul de bun în menţinerea sănătăţii, după ce, până acum, din miile de alimente evaluate, n-a trecut niciunul testul. Au „picat” până şi plantele medicinale, mierea sau vinetele. Motivul: EFSA testează alimentele ca şi cum ar fi medicamente

După ce a decis că mierea şi morcovul n-ar fi suficient de bune pentru menţinerea sănătăţii, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a respins acum şi iaurtul, cum că nici acesta n-ar ajuta prea mult sănătatea. Motivul: EFSA încă nu s-a convins că bacteria probiotică Lactobacillus casei 114001 din iaurtul Actimel reduce riscul de diaree la pacienţii care au această problemă din cauza tratamentului cu antibiotice.

Întâmplarea a reaprins scandalul EFSA care, de la înfiinţare şi până acum, a respins pe bandă rulantă toate solicitările primite de la producătorii din Europa. Autoritatea a respins 1.833 de propuneri evaluate până acum şi, în plus, a dat undă verde numai pentru 320 de nonalimente, şi anume produse folosite şi în medicamente: vitamine, minerale şi alte ingrediente asemănătoare. Până acum, din România au plecat 4.000 de solicitări, iar din Europa, cu totul, câteva zeci de mii.”

si:

„”Astfel, viitorul omenirii ar putea fi acela că vom mânca medicamente. Acum s-a dat o lovitură producătorilor de alimente sănătoase. EFSA a recunoscut că nu are competenţe în a analiza alimentele. Pe termen lung, ideea este următoarea: de ce să mai cumpărăm usturoi, când există extractul de usturoi gelule? Ei bine, nu au acelaşi efect pentru sănătate. Cu cât purificăm mai mult un produs, cu atât el îşi va pierde mai mult din valoarea nutriţională. A nu se înţelege că încerc să minimizez rolul medicamentelor”, a mai explicat profesorul Mencinicopschi. În ceea ce priveşte consumul produselor de sinteză, el a făcut o paralelă: 60 de miligrame de vitamina C din măr îşi face treaba mult mai bine decât 1.000 de grame de vitamina C de sinteză.

„Probabil că se urmăreşte ca hrana să fie înlocuită cu produse procesate de tipul medicamentelor. Dar să nu uităm cu ce se hrăneau oamenii din Paleolitic, căci de atunci omenirea nu s-a schimbat genetic”, mai spune directorul ICA. El a găsit, însă, şi un lucru bun pe care EFSA l-a făcut până acum: a dezvoltat sistemul de alertă rapidă, întărind aspecte de siguranţă alimentară. Asta înseamnă că, atunci când descoperi un produs contaminat cu pesticide sau cu nişte E-uri neagreate de Europa, de pildă, respectivele produse sunt retrase repede de pe piaţă.””

Articolul este foarte interesant. Merita citit tot!