Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Are dreptate Dominique Strauss-Kahn?

Iata niste articole care nu se poate sa nu te puna pe ganduri:

Adevarul:

FMI: Încetarea de plăţi în România este iminentă

Cât de „iminent“ este falimentul României?

Jeffrey Franks: Noi furnizăm sfaturi, nu conducem ţara

Jurnalul National:

Datorie externă record: 90 miliarde €

Desi destui analisti au considerat inacceptabila pozitia sefului FMI, totusi, o infirmare clara a pericolului semnalat de Strauss-Kahn se pare ca nu exista…:

„Pe de altă parte, Eugen Rădulescu, director în cadrul BNR, a declarat că România ar putea intra în incapacitate de plată într-un an şi jumătate, în condiţiile în care n-ar mai primi finanţare externă. Declaraţia oficialului BNR vine în contextul în care Senatul a aprobat reducerea vârstei de pensionare. „O asemenea decizie devine efectivă, iar capacitatea României de a primi orice fel de sumă de pe plan internaţional devine zero, şi atunci riscul de incapacitate de plată nu apare peste 10 ani, ci se poate întâmpla într-un an şi jumătate”, a spus Rădulescu.” (din Adevarul; subl. mele))

Mugur Isarescu a negat faptul ca Romania s-ar afla in incapacitate de plati, dar, tot din Adevarul, aflam ca:

Isărescu a declarat miercuri că preocuparea trebuie să vizeze mai degrabă nivelul datoriei publice, decât cel al datoriei externe. El a arătat că pieţele internaţionale devin mult mai „nervoase” atunci când datoria publică în multe ţări, inclusiv România, depăşeşte 40% din PIB, deşi limita europeană este de 60% (criteriul Maastricht). Şeful băncii centrale a amintit, astfel, că un nivel mic al datoriei publice nu înseamnă, neapărat, că nu poţi intra în incapacitate de plată. „Sunt ţări în America Latină care au intrat în default cu o datorie publică de 20%”, a avertizat Isărescu. Datoria publică totală a României însuma, la 31 august 2010, peste 179 de miliarde de lei (41,6 miliarde de euro), depăşind 35% din PIB. Asta în condiţiile în care, la sfârşitul anului trecut, pragul era sub 30% din PIB. Datoria publică guvernamentală avea o pondere de 93,8% în totalul datoriei, în creştere cu 1,14% faţă de sfârşitul anului trecut. În primele opt luni ale anului, statul a contractat împrumuturi noi de peste 44 de miliarde de lei, majoritatea fiind pe termen scurt. În 2011, Ministerul Finanţelor are de rambursat cel puţin 17 miliarde de lei, la care nu se adaugă euroobligaţiunile. Suma reprezintă strict titlurile de stat active la 31 august 2010. În final, aceasta va fi mult mai mare, în condiţiile în care statul a mai atras, de la această dată, împrumuturi cu scadenţa în 2011 şi va contracta împrumuturi noi şi cu scadenţe scurte şi anul viitor. Din titlurile de stat emise până la 31 august, ziua cu cea mai mare sumă de rambursat în 2011 este 29 iulie, când Finanţele trebuie să plătească un credit de peste cinci miliarde de lei.”(subl.mea)

Totodata Isarescu vorbeste de o datorie externa record (chiar record!!) de 90 de miliarde de euro!! Iata ce spune articolul din Jurnalul National:

„Datoria externă a României ajunsese la aproape 90 de miliarde euro la finele lunii octombrie. Băncile sunt “vinovate” de 22 de miliarde de euro din cele 90 de miliarde de euro la cât se ridică datoria externă a României, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El spune că mare parte din creditele de la bănci au fost luate de populaţie pentru a-şi cumpăra frigidere şi maşini de spălat. “Românii sunt cei care au îndatorat România şi nu băncile comerciale care au atras resurse din exterior pentru a acoperi cererea de finanţare”, a spus Isărescu. Oficialul recunoaşte că băncile au “ademenit” populaţia să ia credite, dar nu băncile au făcut datoria, care a fost făcută de români, nu de bănci.

“3,7 milioane de debitori au credite de consum negarantate. Răspunsul meu este tranşant: este clar că decizia de îndatorare a fost democratică (… ) Numai în 2007-2009 s-au cumpărat un milion de maşini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru. Băncile au fost intermediari, putem spune că i-au ademenit (…), dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, s-au împrumutat românii”, a declarat Mugur Isărescu.

El a spus că din cele 22 de miliarde euro atraşi din străinătate de băncile comerciale cea mai mare parte a sumelor a fost dirijată către creditare. “Băncile au active externe de 2 miliarde de euro şi active interne de 50 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, băncile şi-au făcut datoria pe plan intern, au luat economisirile temporar disponibile şi le-au plasat în active şi din pasive externe de 22 de miliarde de euro au dat credite, în principal (…) deci băncile din România ar fi vinovate, ca să folosesc cuvântul tare, de 22 de miliarde euro din 90 de miliarde euro datorie externă”, a spus Isărescu. Oficialul a mai spus că 4,5 milioane de persoane au luat credite în ultimii ani, ceea ce înseamnă jumătate din populaţia activă.”(subl.mea)

Dar iata si comentariul lui Ilie Serbanescu, prezentat de Adevarul:

„Fostul ministru al Reformei, Ilie Şerbănescu, spune că declaraţia lui Strauss-Kahn este inadmisibilă, chiar „neruşinată”. „Dacă România va da faliment extern o va face din cauza capitalului străin şi chiar a FMI”, a spus Şerbănescu pentru „Adevărul”. Economistul a arătat că România are o datorie externă de 90 de miliarde de euro, din care 70% nu aparţine entităţilor româneşti, iar îndatorarea statului este de „numai” 18 miliarde de euro. „Populaţia nu are niciun fel de datorie externă şi nici companiile româneşti nu au, că nu i-a împrumutat nimeni”, a mai spus Şerbănescu.”(subl. mea)

Pe de alta parte Daniel Daianu considera ca este o chestiune care tine de felul in care s-a formulat „declaratia”, de modul in care s-a exprimat Strauss-Kahn, dar recunoaste ca o criza de lichiditate in ceea ce priveste finantarea deficitului ar fi o adevarata problema:

„La rândul său, economistul Daniel Dăianu a subliniat că prima de risc a României, în acest moment, este prea ridicată faţă de riscul real. „Formularea este inacceptabilă. Poţi face ca analist aceste declaraţii, dar nu ca şef al FMI. El nu trebuie să folosească termenul iminenţei„, a arătat Dăianu. Tot el a spus că principalul atu al României este ­cursul de schimb flexibil. Dăianu a atras însă atenţia asupra datoriei pe termen scurt şi a deficitului structural. „O criză de lichiditate ar însemna o lipsă de finanţare a deficitului, iar asta este o adevărată problemă„, a arătat economistul.”(subl.mea)

Nu mi se pare foarte clar… Ciudata mi se pare si chestia cu „frigiderele si masinile de spalat” care, in opinia lui Mugur Isarescu, ar reprezenta „mare parte din creditele luate de la banci”, lucru ce pare ca Serbanescu il infirma, daca am inteles bine… Totusi este ciudat sa spui ca frigiderele, masinile de spalat si autoturismele au indatorat in asa hal Romania. Isarescu spune transant ca: “Românii sunt cei care au îndatorat România şi nu băncile comerciale care au atras resurse din exterior pentru a acoperi cererea de finanţare.”, desi „bancile au ademenit populatia”. Semnul de intrebare pe care il pun este: cum va fi platita aeasta datorie de 90 de miliarde de euro in conditiile in care economia nu da semne de redresare…? Si anume o redresare serioasa! In al doilea articol din Adevarul este prezentata o harta a Europei cu evolutia economica a fiecarei tari, sursa fiind Eurostat. Iata ce aflam:  Romania a inregistrat o scadere de 2,3%, Bulgaria, ca sa facem o comparatie, a inregistrat o crestere de 0,2% (este vorba de trimestrul III din 2010). Daca privim aceasta harta observam ca singurele tari care au inregistrat scaderi sunt: Romania, Grecia si Irlanda, toate celelalte fiind pe plus!

Iata si un punct de vedere optimist exprimat de Jeffrey Franks in exclusivitate pentru Mediafax:

EXCLUSIV: Franks – Perspectivele României sunt mai bune decât cele ale unor state din zona euro

Iata ce spune articolul:

Începem să resimţim revenirea creşterii economice şi observăm, de asemenea, o reducere semnificativă a deficitului . Aceşti doi factori reduc riscul pentru România. Şi răspunsul meu este, da, cred că perspectiva privind situaţia din România este mai bună decât în unele state din zona euro care întâmpină dificultăţi”, a spus Franks, întrebat dacă situaţia din România este mai bună decât în ţări precum Portugalia, Irlanda, Ungaria sau Letonia.

Reprezentantul FMI a explicat că prima de risc a României este mai scăzută decât în aceste state, întrucât România a luat deja „măsuri semnificative” pentru a ieşi din criză.

În România au fost luate măsuri foarte dure în iulie pentru reducerea deficitulu bugetar. Veniturile bugetare cresc, iar chetuielile scad. Prima de risc pentru România a scăzut pe pieţele internaţionale din momentul în care au fost luate aceste măsuri, pentru că pieţele internaţionale ştiu că România se află într-o situaţie mult mai sustenabilă acum”, a arătat Franks.

El a explicat că, prin măsurile structurale adoptate, situaţia fiscală a României s-a schimbat din una „explozivă” într-una care permite deficitului bugetar să coboare la sub 3% în 2012.

Aceasta este o schimbare uriaşă. Anumite reforme structurale au fost deja adoptate în cadrul programului şi altele urmează să fie aprobate, precum legea salarizării unitare, reforma pensiilor şi legea responsabilităţii fiscale.””

Interesant este ca Franks nuanteaza pana la infirmare ceea ce a spus seful FMI:

„Referitor la decaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, privind situaţia mai multor ţări, printre care şi România, Franks a spus că acesta s-a referit la statele care au întâmpinat dificultăţi în trecut şi au căutat asistenţă de la FMI.

„Cred că el a vorbit despre faptul că, atunci când un stat caută asistenţă de la Fond, ar putea fi într-un pericol iminent, dar acum acel pericol nu mai există. Directorul general se referea în mod evident la motivul pentru care statele caută iniţial asistenţă de la Fond, iar state cu o situaţie nesustenabilă, precum Ungaria, România şi Letonia, au căutat asistenţă de la FMI. Aceste state pe care le-a dat ca exemplu sunt state care au cerut asistenţă de la FMI acum doi ani şi, în orice caz, aceste ţări nu sunt în pericol de faliment”, a spus Franks.”

Se mai precizeaza ca:

„Următoarea tranşă de la FMI, de 769 milioane DST (circa 870 milioane euro), va fi eliberată la mijlocul lunii ianuarie, dacă Guvernul va îndeplini condiţiile asumate în scrisoarea de intenţie, printre care aprobarea bugetului pe 2011 şi a legii salarizăii unitare, plata arieratelor şi promulgarea reformei pensiilor.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro. România a primit până acum tranşe în valoare de 11,27 miliarde de euro de la Fond şi de 3,65 miliarde euro de CE.”

Deci finantarea in continuare depinde de indeplinirea conditiilor asumate in scrisoarea de intentie. Dupa Franks, Romania este pe drumul cel bun. Pe de alta parte, daca Romania, respectand cele din scrisoarea de intentie, ar ajunge in faliment, lucrul ar insemna, in mod evident, si un faliment al politicilor FMI. Pentru  ca, dupa cum tot Franks a aratat, FMI ar avea un rol de ajutorare a tarii respective. Cu alte cuvinte FMI este cel care sfatuieste tara respectiva spre o politica economica si financiara justa (v. ultimul articol citat din Adevarul).

Parerea mea: in general sunt optimist, dar si pesimist. De ce? Pentru ca ar trebui sa se vada si cresteri economice, o relansare a economiei in ansamblul ei, pentru a fi pe deplin optimist. Sunt totusi optimist deoarece nu cred ca tara va intra in faliment, desi pericolul exista. Totusi se iau masuri pentru ca sa nu se intample lucrul asta.  Sa speram ca nu se va intampla.

Fara sa aiba legatura cu subiectul, iata un alt articol din Mediafax, foarte ingrijorator:

Peninsula coreeană este în pragul războiului, afirmă Phenianul

In articol se arata:

„Aceste exerciţii militare „ale imperialiştilor americani şi ale marionetei lor belicoase sud-coreene” sunt îndreptate împotriva Coreei de Nord, a afirmat Phenianul.

Situaţia peninsulei coreene se apropie de pragul războiului din cauza proiectului imprudent al acestor excitaţi ai trăgaciului„, a adăugat comunicatul oficial nord-coreean.

Pentru prima dată după Războiul din Coreea (1950-1953), Coreea de Nord a bombardat marţi o zonă cu locuinţe civile din Coreea de Sud. Aceste tiruri de obuze s-au soldat cu moartea a patru persoane şi rănirea a aproximativ 20, pe insula Yeonpyeong, şi au provocat tiruri de ripostă din partea armatei sud-coreene.”

noiembrie 26, 2010 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: